125320145-Literatura-Romana-Veche.doc

8/9/2019 125320145-Literatura-Romana-Veche.doc

1/92

CUPRINS

I. Începuturile literaturii române. Probleme generale 1. Periodizare...................................................................................2 2. Literatura română veche – obiect de studiu.................................2 3. Primele atestări.............................................................................3 4. Rolul Bisericii în cultura i literatura noastră veche....................4 II. Începuturile scrisului în limba română 1. !ărturii des"re #olosirea limbii române...................................... $ 2. %e&tele rotacizante........................................................................' 3.Scrisoarea boierului Neacşu.....................................................13 III. Literatura laică în limba slavonă........................................................14 1.Cronica lui te!an cel "are.......................................................1( 2. Literatura "arenetică)Învă#ăturile lui Neagoe $asarab............1'

I%. Literatura religioasă...........................................................................2( 1. Literatura reli*ioasă în limba slavonă.......................................... 2(a. !anuscrise........................................................................... 2( b. %i"ărituri...............................................................................2+

2. Literatura reli*ioasă în limba română...........................................2$a. %raducerea te&tului biblic în limba română.........................2, -n întemeietor) iaconul /oresi............................2,

Palia &e la 'răştie................................................31 0arlaam..................................................................32 imion te#an........................................................34 $iblia &e la $ucureşti..........................................3(

b. ratoria reli*ioasă) ntim 5vireanul.....................................3+

%. Începuturile poe(iei româneşti.............................................................46 1. Poezia reli*ioasă. oso#tei.............................................................46 2. Lirica #ilozo#ică. !iron /ostin.......................................................43 %I. Începuturile pro(ei româneşti.................................................................4( 1. in "rotoistoria "rozei române ti...................................................4(

2. /anonul cronicăresc.......................................................................(6a. !arii cronicari moldoveni....................................................(6

7ri*ore -reche.....................................................(1!iron /ostin.........................................................+65on 8eculce...........................................................+,

b. /ronicarii munteni.....................................................................$3 %II. Începuturile romanului românesc.......................................................................,1

imitrie /antemir........................................................................................,1 %III. $I$LI')R*+I, ...................................................................................................,'


2/92

I. ÎNCEPUTURILE LITERATURII ROMÂNE.

PROBLEME GENERALE

1. Periodizare

Literatura veche este literatura e"ocii "re#eudale i #eudale9 de la "rimele mani#estări alescrisului în limba slavonă sau română "ână la s#âr itul secolului al :0555;lea. 5storicii no tri austabilit ca an de ra"ortare9 de trecere de la o e"ocă la alta9 anul 1$,69 când 7heor*he incai iamuil !icu "ublică "rima *ramatică ti"ărită a limbii române iuni metodolo*ice9 vorbim des"repoca premodernă iile "ro"use nu "ot cu"rinde com"le&itatea #enomenului literar9 cu atât maimult a #enomenului literar vechi. @ "erioada cea mai lun*ă din literatura noastră. An cele din urmăchiar i tratatul de Istorie a literaturii române9 editat de cademie9 a recurs la "rezentarea "esecole a literaturii noastre vechi9 "rocedeu discutabil9 #iindcă trecerea de la un secol la altul nu areîn sine nici o im"ortan>ă literară. /u volumele 55 i 5559 se încearcă o schimbare a criteriului9 î#avoarea unei "ers"ective din interiorul #a"telor literare.

2. Literatura română veche, obiect de studiuLiteratura veche a #ost obiect de studiu "entru mul>i dintre istoricii no tri literari9 unii dând în

acest domeniu căr>i de re#erin>ă) 7h. /arda


3/92

Catalogul manuscriptelor româneşti i ori*inile.D3

!ulte din "a*inile literaturii vechi au i alte virtu>i9 nu numai #armecul înce"utului de drum.%e&tele dominate de e&"unerea #a"telor istorice iune9 având un rol #oaim"ortant în "ăstrarea con tiin>ei unită>ii de neam. e alt#el9 ideea unită>ii de ori*ine etnică9 delimbă e una din "rimele mari idei im"use de această literatură.

3. Primele atestări

Primele atestări literare i culturale se lea*ă de #olosirea limbii slavone "e teritoriul românesc.Până la Scrisoarea lui Neacşuia din nordul unării iar %heo"hanes înre*istrează amănuntul demn deluat în seamă că au #ost rostite în limba "ărintească. "ro"iate de latină9 cuvintele #ac totu i dovadaunei alte limbi care se vorbea în s"a>iul de unde veneau solda>ii res"ectivi.

5n#orma>ii des"re limba română i "o"orul român se *ăsesc în izvoare ruse ti a crea>iei "o"ulare în limba română.

2 inta*ma a dat titlul unei căr>i "e această temă


4/92


5/92

i a coborât în istorie să de"ună mărturie des"re o s"iritualitate incon#undabilă.' entimentulreli*ios străbate "a*inile "rimilor no tri cronicari9 acela i sentiment îl animă "e cel mai umil dintreco"i ti.

Literatura românească veche î i are ori*inea în via>a bisericească. !ănăstirile ireli*ioase. An mănăstiri se scriu cronici9 #unc>ionează coli9 se "ăstrează documente de limbslavonă i română.

/re tinismul a #ost atestat la noi în "erioada romană. Po"orul român s;a născut cre tin9 a a cumo arată cuvintele din terminolo*ia bisericească rămase în #ondul "rinci"al de cuvinte)biserică9 Dumne eu9 păg!n9lege9"nger 9cruce .a.119 toate de ori*ine latină.

5storicul @usebiu iu a9 într;un ansamblumonahal datând din secolul al 5:;lea9 s;au "ăstrat inscri">ii i simboluri cre tine străvechi.

@ necesar să "recizăm aceste lucruri "entru că s;au e&"rimat o"inii eronate cu "rivire la momentul "rimirii cre tinismului de către "o"ula>ia vechii acii. /re tinismul n;a #ost adus la noi de slavi9 ei au*ăsit "e aceste locuri o or*anizare bisericească solidă9 realitate con#irmată de documente. !eritămen>ionat9 în acest conte&t9 numele unuia dintre "rimii mari oameni de cultură de "e melea*urilnoastre) 8iceta a i %ismana9 unde i;a

arătat "rice"erea de #ost stare> la thos. in această vreme se "ăstrează cel mai vechi document intern 9 actul de danie al lui 0laicu către mănăstirea 0odi>a.!ănăstirile aveau biblioteci #oarte bo*ate "entru vremea aceea. La înce"ut9 se co"iau

manuscrise în limba slavonă9 #unc>ionau coli de slavonie9 se învă>a arta cali*ra#iei9 desenui i manuscrise9 broderia. /ali*ra#ii aveau mare trecere9 #iindcă9 "âla a"ari>ia ti"arului9 co"iau i răs"ândeau manuscrisele necesare des#ă urării serviciului divin.Ansu i 8icodim co"iază i ornamentează o,vang elie ire) C ericit "ământul i #ericite "o"oarele la care vei a?un*e acum "lecând de la mine.D Pământuli "o"oarele se a#lau de o "arte i de alta a unării. /itat du"ă %ie#ile S!in#ilor9 vol. 59 Bucure ti9rhie"isco"ia Romano;/atolică9 1',39 ". 2$(.

(


6/92

r*anizarea vie>ii biserice ti du"ă modelul #ântului !unte a #ost introdusă i în !oldova deucenicii lui 8icodim. 7ri*ore Gamblac9 trimis de Patriarhie la uceava în tim"ul lui le&andru celBun9 va întemeia !itro"olia !oldovei.

in bibliotecile mănăstirilor ne;au "arvenit nu numai căr>i reli*ioase9 ci i colec>ii de le*i9romane "o"ulare i dintre slu?itorii Bisericii erau i oameni de cultură. e numele lor se lea*ă momente #oarteim"ortante de a#irmare a scrisului în limba română. 0arlaam9 imion te#an9 oso#tei9 ntim5vireanul "ăstoresc via>a s"irituală a românilor9 se în*ri?esc de ti"ărirea căr>ilor în limba română dau cuvântului românesc strălucire artistică ii s;ar *ăsi des"re cauzele "rimelotraduceri în limba română9 nu "oate #i i*norată *ri?a Bisericii "entru via>a s"irituală a omului derând9 "entru accesul acestuia la mesa?ul căr>ilor s#inte.

+


7/92

II. ÎNC,PU0URIL, SCRISULUI ÎN LI"$* R'":N;

/ând au înce"ut românii să #olosească limba română în scrisF Răs"unsul nu a #ost sim"lu de dat9 nici nu este9 "entru că întâm"lări de tot #elul au #ăcut să nu

avem la îndemână "rimele te&te române ti9 des"re care e&istă atestări9 te&tele de "ână laScrisoarealui Neacşuial în limba română. ouădocumente9 unul din vremea lui te#an cel !are sunt semni#icative. An 14,4 sultanul Baiazid dădeaunor ne*ustori "oloni un salvconduct1$ Cidiomate valavhico scriptusD9 adică scris în limba valahă./hiar dacă s;a dovedit că nu era vorba de limba română9 ci de italiană9 im"ortant e de re>inut că setia de e&isten>a unei limbi valahe. Murământul lui te#an cel !are către re*ele Poloniei la

/olomeea


8/92

ar*umente "entru un răs"uns a#irmativ dar nu au im"ortan>a care li s;a atribuit9 cum bine arătau 5on7he>ie i l. !are . 1, /ea mai veche in#orma>ie în acest sens ar trimite la e"oca "a"ei 5nocen>iu al50;lea ie îm"otriva catolicilor în!oldova9 românii au scris cu litere latine i că numai din vremea lui le&andru cel Bun ar #i #olosital#abetul slavon9 domnitorul i mitro"olitul de atunci9 "orni>i îm"otriva "a"ista ilor9 ini>iind Caceastăbarbarie care stăp!neşte acum %oldovaD. 8;a rămas #ără urmări această o"inie9 dar9 acum9 în ce "rive te ado"tarea al#abetului9 lucrurile sunt clare ceea ce s"une . /antemir este o e&a*erare.Antr;o scrisoare e&"ediată bra ovenilor9 boierul muntean ra*omir -dri te ie *ra#ică românească.26

es"re scrierea cu litere latine ie922 Cartea &ecântece6ti"ărită la /lu? în ti"o*ra#ia lui 7as"ar Eeltai a mi cării1, 'riginile scrisului...9op.cit.9 ". 11$ i urm. 0. această "a*ină i "entru discutarea #iecărei a#irma>ii.

e asemenea9 v.9 în acela i sens9 l. Rosetti9op.cit.9 ". 436.1' Apud 5on 7he>ie9Înceuturile...9 ". 16.26 iscu>ia asu"ra "roblemei9 la 5on 7he>ie9ibidem9 ". 13.21 Apud t. Bârsescu9Pagini scrise &in istoria culturii româneşti 4sec. 8-8I59 Bucure ti9 1'$19 ".

16. La 5on 7he>ie9ibidem9 ". 21.22 Op.cit.9 ". 24 i urm.


9/92

re#ormate. 5m"ortant de observat că traducătorul căr>ii se sile te să a"ro"ie *ra#ica limbii românede limba latină. e aceea unii au văzut în aceasta o "rimă încercare de etimolo*ie. -n e#ect al "reocu"ărilor în acest sens este i #a"tul că înPalia &e la 'răştie


10/92

!ulte discu>ii s;au "urtat "entru lămurireacauzelor care au determinat traducerea te&telor maramure ene9 #i&area locului i tim"ului.24 Rotacismul i "rezen>a unor cuvinte cu circula>ierestrânsă i cercetători9 a ideii că locul traducerii trebuieconsiderat !aramure ul i nordul %ransilvaniei.2(An "recizarea tim"ului traducerii s;a "ornit de la limba te&telor i de la elemente ca vechimeahârtiei9 #ili*ranele2+ im"rimate. @le au indicat "articularită>i dintr;o "erioadă mai veche decâtti"ăriturile lui /oresi. Eârtia "e care este scrisăPsaltirea =urmu(ac i a #ost #abricată între1(66;1(1(9 deci "oate constitui un indiciu "re>ios în stabilirea unei certitudini. Localizarea i datareadi#eră de la cercetător la cercetător9 în #unc>ie de cauzele "e care le consideră determinante îndeclan area "rocesului de traducere.2$ vea dre"tate 5on 7he>ie când a#irma că teoriile #ormulate înacest sens nu abordează întotdeauna "roblemele de critică te&tuală "e care le ridică cele "atru te&terotacizante în totalitatea lor ie9 curent cultural= i că "u>ine î i întemeiaaser>iunile "e dovezi #erme9 controlabile.2,

@&istă în acest domeniu un #enomen de iner>ie care ar consta în reluarea #ără discernământunor i"oteze emise odinioară9 devenite locuri comune9 dar9 "rin aceasta9 aro*ându; i dre"tul de a #certitudini i i*norând "ro*resele din domeniul #ilolo*iei i limbii.

5on 7he>ie ine lui 8. 5or*a


11/92

îm"otriva do*mei Climbilor s#inteD. ceasta nu se "utea "roduce decât sub in#luen>a husitismului.%eoria sa a #ost ar*umentată #ilolo*ic mai târziu de 5. . /andrea a. La noi9 în 1(('9 Eans BenKner9 ?udelBra ovului9 destinatarul din 1(21 alScrisorii lui 8eac u9 "une să se citească9 la Bra ov9Cate ismul în române te9 tradus mai demult9 ti"ărit în 1(44 i reti"ărit de /oresi "e la 1(('. m "utea tra*e concluzia9 în s"iritul acestei teorii9 că momentul când re#orma lui Luther înce"e să serăs"ândească în %ransilvania i în limba română. ar te&tele luteriene a"ar du"ă 1(46 i e de "resu"us că e&em"lul lor nu "utea #i urmat de îndată9 ceea ce ar "lasa intervalulde traducere cu câteva decenii mai târziu.

Antre cei care *ăsesc cauze e&terne traducerilor se a#lă i 5. 7. biera9 care crede că traducerea sa #ăcut sub in#luen>a mi cării bo*omilice936 în sudul unării9 "rin secolul al :555;lea. 5lieBărbulescu i !oses 7aster sus>in in#luen>a catolicismului.

5oan Bianu9 %. Palade9 !ilan e an9 t. /iobanu9 P.P. Panaitescu aduc în discu>ie cauzeleinterne. %. Palade i P. lteanu i=9 dar admit i #avorizarea de către curentele culturali reli*ioase ini>iate în străinătate.

/artea lui P.P. PanaitescuÎnceputurile şi biruin#a scrisului în limba românăelor de aca"arare a e"isco"iei slavo;rutene din!uncaci. /riza a >inut a"te ani irea Bisericii ortodo&e mara;mure ene de cea e"isco"ală din !uncaci. utorul consideră că a trecut sub ?urisdic>ia Bisericiicatolice din %ransilvania9 care ar #i "ermis traducerea căr>ilor în limba română. @ *reu de admînsă că Biserica aceasta ar #i în*ăduit o asemenea între"rindere. i9 "e de altă "arte9 ar #i #ost nevoide a"robarea celui mai înalt #or catolic transilvănean9 care nu e&ista la vremea aceea. e asemenea9a a cum au demonstrat i al>ii9 "rezen>a lui filio3ue în Psaltirea Sc eiană "oate #i "usă i "e seama

in#luen>ei luterane.31

acă luăm în considerare #actori de ordin istoric i reli*ios9 a"are ca lo*ică36 4ogomilism) doctrină cre tină eretică9 răs"ândită în secolele :;:09 cu caracter anti#eudal9 ini>iată9 se

"are9 de "reotul bul*ar Bo*omil


12/92

i"oteza că traducerile s;au #ăcut la înce"utul secolului al :05;lea. Până în acest moment9administra>ia ma*hiară nu "ătrunsese în !aramure . An #runtea nobilimii locale i a Bisericii9 seim"un #amiliile ra* i Balc9 române ti9 "ană în 1(14. u"ă în#rân*erea răscoalei din acest an9 "osibilitatea traducerii în limba română scade. !aramure ul intră într;o "erioadă de decaden>ă.ceasta înseamnă că traducerile "ot #i mai vechi de 1(14. Perioada cu"rinsă între anul 14',9 cândîncetează con#lictul9 Biserica română a#irmându; i inde"enden>a9 i anul 1(14 ar #i #ost9 într;adevă

"ro"ice traducerii acestor te&te în limba română.Limba te&telor rotacizante are caracter arhaic i dialectal. @ o limbă obositoare9 cu multe

elemente le&icale i sintactice străine. tudiul limbii a dus la concluzia că ar #i două straturilin*vistice) unul9 mai evoluat9 care "oartă am"renta co"istului ă ( ) gioc9 giude9 gios z se "ronun>ădz ) d iuă9 D eu oa se "ronun>ăo) nopte9totă9morte.

-nele "articularită>i9 identi#icabile i azi în >inuturile res"ective9 "ăstrează as"ecte #onetice9le&icale9 mor#olo*ice mai a"ro"iate de limba latină decât de limba vorbită acum)e "recedat der s;a "ăstrat)rem!ne9rebda9reotate n urmat de i în hiat s;a "ăstrat)"nt!niu9 spuniu9vulponiu.

orme mor#olo*ice mai a"ro"iate de limba latină) "luralul substantivelor din latină terminate în;ora se #ormează cu*ure) #a"ture "er#ectul sim"lu are #ormă veche) feciu ile de slu?bă ale sa ilor din %ransilvania. 0. i discu>ia des"reCate ismul "ar#ian 9 "". +$' i urm.

32 8. /arto?an9op.cit.9 ". (3.

12


13/92

/elelalte te&te literare sunt9 în *eneral9 contem"orane cu ti"ăriturile coresiene. -nele suntreli*ioase9 canonice sau a"ocri#e9 altele căr>i de în>ele"ciune i reli*ioasesau Ccăr>i "o"ulareD. An tim"ul domniei lui !ihai 0iteazul9 limba română înce"e să #ie #olosită în

cancelariile domne ti9 căci din acest tim" avem cele dintâi acte domne ti de cancelarie în!untenia. e scrie române te la s#âr itul secolului al :05;lea în toate >inuturile române ti9!untenia9 !oldova9 %ransilvania.

Boierul 8eac u din /âm"ulun*ul !uscelului îi scrie lui C 1upan 5aneş 4egner D ca să;i dea tirides"re mi cările turcilor i "re*ătirile lor "entru atacarea rdealului i Bra ovului. ormuleleini>iale i #inale sunt în limba slavonă) C %udromu i plemenitomu i cestitomu i bogom darovanomu 1upan 5anăş 4egner ot 4raşov mnoga darovie ot 6eacşu ot DlăgopoleD ele"tului i de neam icinstitului i de umnezeu dăruitului ?u"ân E.B. din B. multă sănătate de la 8. din /âm"ulun*=încheierea) Ci 4ogu te veseliD < i umnezeu să te veselească=. ;au mai "ăstrat în te&t cuvinteslavone) CipacD irea te&telor neliterare din a doua ?umătate a secolului al :05;lea atestă "ătrundereascrisului românesc în cele mai diverse sectoare ale vie>ii sociale ie *eo*ra#ică a te&telor9 con>inutul lor9 v. 5on 7he>ie i l. !are 9op.cit.9 "".1$,;1,6. e asemenea9 "entru studiul #ilolo*ic al te&tuluiScrisorii lui Neacşu9 v. urel 8icolescu9'bserva#ii asupra limbii scriitorilor români9 Bucure ti9 @d. lbatros9 1'$19 "". 1$;36.

13


14/92

III. LITERATURA LAICA ÎN LIMBA SLAVONĂ

Literatura laică în limba slavonă a #ost discutată9 în *eneral9 în ra"ort cu na terea croniciiromâne ti. An secolul al :0;lea9 s;au scris9 "robabil9 cronici atât în Gara Românească9 în%ransilvania9 cât i în !oldova. ;au "ăstrat însă numai cele din !oldova) cronicile des"re te#ancel !are9 cu di#eritele lor variante9 continuate în secolul al :05;lea de călu*ării !acarie9 @#timie9zarie.

5oan Bo*dan9 8icolae 5or*a9 dar i al>ii9 erau de "ărere că na terea cronicii moldovene ti s;a "rodus inde"endent de lucrările redactate în aceea i limbă iei istorio*ra#ieislavone. u e&istat i "ăreri că "rimele noastre scrieri istorice au avut ca model crono*ra#ele bizantine ările vecine. e e&em"lu9 în zbornicul care cu"rinde Leto-pise#ul anonim al "ol&ovei9 se a#lă o cronică a lui /onstantin !anasses tradusă în bul*aramedie9 iar în zbornicul care cu"rinde Letopise#ul &e la Putnase a#lă o cronică bul*ară dinsecolul al :0;lea.

%rei "robleme s;au "us în le*ătură cu cronicile slave din secolul al :0;lea) – ra"ortul dintre cronicile moldovene ti i "relucrările lor ine9 "entru că9 a a cum demonstra P.P. Panaitescu


15/92

1. #ronica lui $te%an cel &areAn ce "rive te tim"ul scrierii9 se admite că leto"ise>ul unic al !oldovei a #ost scris în vremea lui

te#an cel !are. e aceea9 când ne re#erim la "rototi"9 ni se "are "otrivit să #olosim titlul Cronicalui te!an cel "are .

An ce "rive te locul scrierii cronicilor9 cele mai multe discu>ii le;a iscatCronica lui te!an cel"are . 5. Bo*dan al !oldovei s;a scris la curtea domnească9 deoarece "rezintă multe date re#eritoare ladomnia lui te#an cel !are. @&istă o dis"ro"or>ie între s"a>iul acordat e"ocii de "ână la te#an icel al domniei sale ională.

acă ar #i #ost o cronică mănăstirească9 !acarie9 din secolul al :05;lea9 care continuă Cronicalui te!an cel "are 9 nu ar mai #i "recizat acest lucru. !acarie9 cronicarul o#icial al lui Petru Rare 9cronicar de curte9 n;ar #i continuat o cronică mănăstirească.3,

ri*inalul Cronicii lui te!an cel "are s;a "ierdut. u a?uns "ână la noi câteva co"ii)Letopise#ul anonim al "ol&ovei descrie i lu"ta de la /odrii /osminului.

Cronica mol&o-rusă înce"e cu o le*enda des"re ori*inea moldovenilor9 asemănătoare cu cea "ecare imion ascălu o va introduce în co"ia du"ă leto"ise>ul lui -reche. C )omanii noiD9 adicăromânii9 ar #i venit în rdeal i l;ar #i ru*at "e 0ladislav9 Ccraiul :ngariei D9 C să nu*i "mpingă la3, An @vul !ediu românesc s;au scris trei #eluri de cronici) cronici de curte9 mănăstire ti i boiere ti.3' ilia>ia acestor cronici este su*estiv "rezentată de P.P. Panaitescu înCronicile slavo-româneB9

op.cit.9 ". (4) Cronica lui te!an cel "are


16/92

legea latină şi să le dea voie să*şi ţie legea creştinească grecească şi să le dea păm!nt pentru traiD.5ar craiul Ci*a primit cu voie bună şi le*a dat păm!nt "n %aramureş, "ntre r!urile %ureş şi TisaD9a"oi Cau trăit aici şi şi*au luat femei unguroaice din legea latină, trecute la legea lor creştină, p!nă "n iua de a iD. -rmează "ovestirea des"re ra*o i întemeierea >ării !oldovei9 cuconcluzia9 lesne de stabilit9 că moldovenii sunt de ori*ine ma*hiară...Cronica mol&o-polonă9 redactată "e la 1(+(9 "rezintă istoria !oldovei între 13(2 i 1(+4 du"ăun manuscris "rovenit de la Putna. utorul nu s;a mul>umit cu o sim"lă traducere a te&tului9 ci l;aschimbat i chiar com"letat. dau*ă i ni te te&te9 scurte9 des"re >inuturile din !oldova dre*ătorii9oaste9 ?udecă>i.

Cronica mol&o-germană9 scrisă în *ermana medievală9 are un titlu în limba latină ea e#ectele rănii "rimite la /hilia. octorul era "reocu"at de istoria >ărilor din @st i chiar "ublicase o carte în care vorbea i de 0alahia ine date eronate. 8e a#lăm de"arte de scru"ulozitatea marilor no tri cronicari.@venimente im"ortante "entru via>a >ării sunt uitate) lu"ta cu "olonii din /odrii /rasnei ara a #ost salvată "rintr;un e#ort uria de la cotro"ire9 luarea /etă>ii /hilia sub le&andru celBun9 în#iin>area !itro"oliei !oldovei .a.

e i chi"ul lui te#an domină "a*inile9 totu i nu vom întâlni un "ortret9 ca9 mai târziu9 la7ri*ore -reche9 nici ?udecă>i "ro"rii asu"ra evenimentelor. @&"unerea de #a"te este socotităsu#icientă.

umnezeu îl ocrote te "e Crobul său, (tefanD. omnitorul a"are ca un instrument al voin>ei luiumnezeu de a îndruma istoria "e un anume #ă*a iar te#an se sile te să îm"linească voia Lui) Cabiruit (tefan voievod, din mila lui Dumne eu şi a luat schiptrul %oldoveiD du"ă o lu"tă Ca

poruncit mitropoliţilor şi episcopilor săi şi tuturor preoţilor să mulţumească lui Dumne eu pentruce i*a fost lui dăruit de Dumne eu cel pre"nalt, $avaoth, care se odihneşte pe heruvimiD C s*a "m*46 Letopise#ul anonim a #ost desco"erit de 5. Bo*dan în Biblioteca /lubului bul*ar din %ulcea. %ot el a

desco"erit iLetopise#ul &e la Putna I An Biblioteca cademiei %eolo*ice din Tiev.Letopise#ul &e laPutna II a #ost desco"erit la Petersbur*9 într;un codice din Biblioteca 5m"erială.Cronica mol&o-germană a #ost desco"erită de "ro#esorul universitar l*ierd 7UrKa de la -niversitatea din LVUV9cercetând rhivele Bibliotecii de tat din !Wnchen9 într;unCo&e1 Latinarum.

41 es"re atitudinea "olono#ilă a autorului9 v. studiile lui 5. /. /hi>imia9Cronica lui te!an cel "are 9C/ercetări literareD9 5559 1'3'9 ". 22, P.P. Panaitescu9Contribu#iiB9op.cit.9 "". $1;$39 12(;1(3.

1+


17/92

plinit g!ndul lui Dumne eu cu (tefan voievod D Ca biruit (tefan voievod, din mila lui Dumne eu şicu a1utorul puternicului $avaoth Dumne euD. La C făgetul Co minuluiD9 cum s"une autorul anonim9te#an Ca luat a1utor pe Dumne eu cel prea "nalt şi l*a lovit D9 a"oi Cdin mila lui Dumne eu şi curugăciunile preacuratei %aicii Domnului şi cu rugăciunea sf!ntului şi slăvitului mare mucenic şii vor!tor de mir, Dimitrie, a biruit...DAn irarea numelor o tenilor căzu>i "entru >ară im"resionează. Lectura acestor "a*ini relevăabsen>a "reocu"ărilor artistice. Literatura are9 încă9 doar #unc>ionalitate "olitică sau di"lomatică.

Cronica lui te!an cel "are a #ost continuată de trei călu*ări moldoveni9 care vor scrie înlimba slavonă) !acarie9 @#timie9 zarie.42 /ronicile lor nu au avut ecou deosebit în istorio*ra#ianoastră9 "entru că autorii nu au dovedit deta area necesară scrierii istoriei >ării. @i scriu dindis"ozi>ia unui domnitor i încearcă să ordoneze #a"tele în #unc>ie de Ca te"tărileD acestuia sau alantura?ului lui.

" *C*RI, a #ost disci"olul e"isco"ului Gării de Mos9 %eoctist. 8u trebuie con#undat cu !acarie

ti"o*ra#ul. a?uns e*umen al !ănăstirii 8eam> la 1(2(9 a"oi a #ost înăl>at iile des"re Putna9 care relata #a"te "ână la 2( se"tembrie 1(2(9 când moare Petru9 #iul luBo*dan cel rb. @l vorbe te des"re C scriitori care "naintea noastră s*au arătat iubitori de"nvăţătură =...> se vede iubitori de bineD. avut ca model Cronogra!ullui !ansses. Preocu"ărilede stil *ăsesc uneori e&"resie ciudată) C După sf!rşitul pomenitului şi preaslăvitului "n vite1ie, 2oan(tefan voievod, a primit schiptrul domniei rodul şoldurilor sale, 4ogdan voievod, d!nd soareleatunci anii de şapte ori o mie şi iarăşi "ncă ece şi al doilea fiind "n curgere, la a doua dincalendele lui iulieD ia) Bo*dan cel rb9 te#an cel %ânăr9 Petru Rare 95lia i te#an9 #iii lui Rare .

C$meritul D autor


18/92

, +0I"I, continuă versiunea cronicii lui !acarie de "ână la 1(41. 5 s;a dat "oruncă de câtreCbinecinstitorul şi vitea a mlădiţă a ortodo#iei, domnul 2oan Ale#andru oievod D9 să scrie C pe scurt, pentru ca nici acestea să nu fie acoperite "n ad!ncimile uitării, cu trecerea anilor D. ue&istat di#icultă>i în identi#icarea autorului. ;a crezut9 la un moment dat9 că este e"isco"ul dRadău>i de la 1((29 a"oi că ar #i e*umenul !ănăstirii 8eam> din 1((39 dar se "are că un al treilea@#timie9 de asemenea e*umen9 dar al mănăstirii /ă"riana9 a îm"linit "orunca lui le&andruLă"u neanu.43

@#timie înce"e relatarea cu urcarea "e tron a lui Petru Rare

in "a*inile lui @#timie9 a"are un "ortret al lui Lă"u neanu total di#erit de ceea ce cunoa temdin leto"ise>ul lui 7ri*ore -reche. 0oievodul este Coştean vitea şi "nţelept D9 Cca o stea strălucitoare de la mia ă*noapteD9 C stetea de vorbă cu toţi cu bl!ndeţe şi bunăvoinţă şi cuv!nta cumăsură aleasă şi cu modestie şi cu linişte şi cu facere de bineD9 oamenii veneau de "este tot Cca să se "ndulcească cu vederea feţei lui, a bunătăţii şi bl!ndeţii şi frumuseţii şi ca la icoana lui 5ristosD.a.m.d. cumulările de e"itete "roduc un e#ect o"us celui dorit de autor9 cititorul devine sus"icios.

ă observăm însă că C coala "ortretuluiD #ace de?a tradi>ie. Portretul pamflet i "ortretul encomion>in de o Cretorică a insisten>eiD9 care *enerează ima*inea "leonastică9 de su"rasatura>ie stilistian Eoria !azilu îl numea Cîntâiul "am#letar din literatura românăD.44

Pasa?ul care încheie cronica9 eliberat de atitudine arbitrară9 relevă virtu>i narative. rumulvoievodului către locul ales "entru zidirea unei mănăstiri < latina=9 neli"sit de "eri"e>ii9 care i se "ar autorului semne male#ice ine date des"re el. crie din "orunca lui Petru chio"ul) Calcătuire din porunca lui


19/92

admira>ie) C Acestea au fost scrise de mine cel umil, deşi am rămas "n urmă cu vrednicia faţă de părintele, i vor de cuvinte alese şi darnic "n povestire bogată...D. La moartea lui !acarie e&clamă)Cai ce strălucitor luceafăr a apus?D

/a i celelalte cronici9 i aceasta are o valoare scăzută din "unct de vedere istoric9 "entru căde#ormează #a"tele. 5oan 0odă cel 0iteaz iile unor întâm"lări i evenimente cărora9 #ie direct9 #ie indirect9 le #usese martorîn>elesurile vremurilor "rin care trecea >ara...D4+ e#ormarea "ers"ectivei vine din im"actul dintre "a*ina cu caracter "ane*iric i realitatea istorică. bi nuit9 ca i înainta ii săi9 cu dis?unc>ia netă dintre bine i rău9 dintre virtute i "ăcat9 s#in>enie i nes#in>enie9 zarie abordează din aceea i "ers"ectivă orealitate mult "rea com"licată "entru "uterea lui de analiză. /azul cel mai izbitor rămâne al lui 5oan0odă rmeanul9 Crobul auruluiD ie cu cel s#ântX=9 care Cde la"nceput răcnea ca un leu să lingă s!ngele boierilor nevinovaţi, căci avea nărav de ucigaş şi s!ngele i se părea mustul cel mai dulceD. e alt#el9 autorul ne avertizează că urmează să ne "rezinteC povestirea despre negreaţa mai neagră dec!t corbul D. Pam#letul nu se na te9 a adar9 în o"eracronicarilor munteni e&ista9 de?a9 o Ctradi>ieD a ceea ce am "utea numi C"ortretul în cărbuneD. "lica>ia acestei atitudini o dă9 mânios9 autorul) C s*au umplut temniţele de călugări legaţi şi se goleaumănăstirile şi le*au luat toate veniturile...D

es"ot;0odă >inea s#etnici luterani i "entru aceasta s#âr itul său este relatat cu satis#ac>ie.%om a9 care;l elimină9 a"are ca C frumos la "nfăţişare, vitea , cu m!ini puternice şi piept v!rtosD9dar sim"atia scade în #avoarea C sf!ntuluiD le&andru Lă"u neanul9 care Ca stins tăciunele cerăsp!ndea fumul credinţei celei rele şi a ascuns iarna "ntunecată a necuraţilor de luterani, făc!nd să "nflorească primăvara, adică – "recizează candid autorul – bunăstarea bisericilor D. Petru

chio"ul9 care îl înlătură "e 5oan 0odă9 din dis"ozi>ia căruia scrie zarie9 este Cbărbat de neam bun si iubitor de bine, frumos, cu suflet luminat, milostiv "n apucături, foarte darnic, ur!nd nedreptatea, bun faţă de săraci şi 1udecător drept...D

u"ă cum s;a "utut observa9 autorii celor trei cronici rămân indi#eren>i la via>a din ?urul lor9 "reocu"a>i de e#ecte minore. Ybuciumul contem"oranilor9 cu "roblemele lor #oarte *rave9domnitori9 boieri i "o"or de rând9 nu înca"e în #raza lor9 mai mult sau mai "u>in me te u*ită. e;#ormarea "ers"ectivei "roduce im"resii stranii9 iar seninătatea nara>iunii9 care "une "e acela i "lancăderea unui domnitor de "e cal cu o lu"tă "entru a"ărarea >ării de invazie străină9 lasă im"resia căautorul rătăce te într;o lume ale cărei sensuri îi sca"ă. ura de s#in>i cu care î i îmbracă domnitorii "re#era>i trădează "ăcatul nesincerită>ii9 căci tiau adevărul9 #a"t dovedit de ne"otrivirile dintrrelatările comune des"re anumi>i domnitori.

2. 'nvă(ăturile lui "ea)oe Basarab către %iul său *eodosie/ea mai im"ortantă o"eră în limba slavonă rămâneÎnvă#ăturile lui Neagoe $asarab către !iul

său 0eo&osie. @ste o lucrare cu caracter testamentar i de ini>iere9 menită să "re*ătească omul4+ an Eoria !azilu9 op.cit.9 ". 33(.

1'


20/92

de"lin9 ca"abil să se conducă i să conducă. %ocmai de aceea9 aria de cu"rindere a "ovă>uirilor "ecare 8ea*oe le dă #iului său e #oarte lar*ă9 traversând "lanuri diverse i #ăcând accesibile coduridiverse. @a ne a"are ca un document9 din multe "uncte de vedere) reli*ios9 istoric9 "olitic9 moramilitar .a

Învă#ăturile... au ridicat câteva "robleme9 #oarte discutate de;a lun*ul tim"ului) dacă 8ea*oeBasarab este într;adevăr autorul9 în ce limbă a #ost scrisă o"era9 ra"ortul dintre variante ială a te&tului .a.4$ An o"ozi>ie cu ma?oritatea cercetătorilor care s;au e&"rimat asu"raautenticită>ii9 . Russo a #ormulat9 în 1'6+9 teza căÎnvă#ăturile... nu a"ar>in domnitorului9 ci unuicălu*ăr9 aducând ca ar*ument #a"tul că au #ost inserate "rea multe "asa?e teolo*ice9 co"iate de "resu"usul călu*ăr din literatura teolo*ică bizantină. P.P. Panaitescu a reu it într;o vreme ca9reluând "unctul de vedere al lui . Russo9 să im"ună o rezervă #a>ă de această mare carte aliteraturii noastre vechi9 socotită9 "ână la interven>iile unor cercetători ca 5./. /hi>imia9 7. !ihăilă.a.9 o sim"lă com"ila>ie. mul>ime de cercetători au "ledat "entru autenticitateaÎnvă#ăturilor...)l. Le"ădatu9 e&til Pu cariu9 0. 7recu9 t. /iobanu9 7. /ălinescu9 0ir*il /ândea9 5. Bo*dan9 P.lteanu9 8. 5or*a .a.. stăzi9 mai ales du"ă edi>ia din 1'$6 cu studiul introductiv i notele lui anYam#irescu i 7. !ihăilă9 "roblema ne a"are "e de"lin lămurită în #avoarea autenticită>ii.Învă-#ăturile...9 demonstrează an Yam#irescu9 au #ost scrise la curtea voievodului9 de către domnitorsau cu a?utorul unui secretar9 care a #ost însă îndea"roa"e îndrumat. tructura căr>ii9 al cărei material se or*anizează în "rinci"al în ?urul temei reli*ioase i didactice9 nu trebuie să trezeascăsus"iciuni. bunden>a re#erin>elor la te&tul biblic9 la scrierile teolo*ice se e&"lică "rin #a"tul c 8ea*oe "oseda o #oarte bo*ată in#orma>ie în acest sens9 ca #ost ucenic al lui 8i#on. /arteaconstituie un îndre"tar de credin>ă "entru un mirean destinat să; i ducă via>a9 nu într;o mănăstire9 cîntr;un conte&t de via>ă laică9 nu numai com"licat9 ci chiar "ericulos. e #a"t9 acesta a #ost unul dias"ectele care au declan at controversa în ?urul autenticită>ii) cui se adresează9 de #a"t9 cartea F Lu%eodosie sau9 "rin intermediul acestui nume9 oricărui alt tânăr a#lat în #a>a con#runtării e&"erien>ele #undamentale de via>ăF

@ *reu de crezut căun călu!ăr ar #i "utut atin*e9 ca urmare a e&"erien>ei s"eci#ice de via>ă9

accentele "ro#unde ale "aternită>ii res"onsabile9 a a cum le e&"rimă această modalitate detransmitere a e&"erien>ei adunate de;a lun*ul anilor9 în con#runtări cu "robleme9 situa>ii de catatăl vrea să; i #erească #iul. acă nu am #i cunoscut autorul căr>ii/ivanul sau gâlceava în#eleptului cu lumea...9 eseul mai "ronun>at teolo*ic l;am #i atribuit unui călu*ărF /antemir dove;de te o stă"ânire "er#ectă a tuturor as"ectelor de credin>ă "use în discu>ie.

vreme s;a crezut căÎnvă#ăturileau #ost scrise în limba română. ceasta "ână în 1'649 cândP. Lavrov desco"eră la o#ia versiunea slavonă i demonstrează că aceasta este versiuneaori*inală.4, !anuscrisul slavon nu este com"let. 0ersiunea românească9 cea mai întinsă9 se *ăse tela /lu? < iliala Bibliotecii cademiei=9 datează din secolul al :055;lea i a #ost ti"ărită "entru "rima dată în 1,43 de 5on @clesiarhul.4' 0ersiunea *reacă9 co"iată i "oate chiar tradusă de !anuildin /orint9 înainte de 1(369 se a#lă într;un sin*ur e&em"lar la mănăstirea ionisiu de la !untelethos i a #ost "ublicată9 cu traducerea9 în 1'429 de 0. 7recu.

Pentru a în>ele*e9 în semni#ica>iile com"le&e "ro"use9 mesa?ul acestei căr>i9 trebuie să re>imomentul e&isten>ial al elaborării) "artea de s#âr it a vie>ii9 când se im"une9 înainte de C martrecereD9 un "o"as9 o "rivire s"re ce a #ost9 un CrezumatD9 un testament. /ăci9 s;a observat mai "uacest lucru9Învă#ăturile sunt9 înainte de toate9 Marea )on#esiune 9 rostire #undamentală des"re

4$ Pentru discu>ia asu"ra "aternită>ii9 v. studiul introductiv al lui an Yam#irescu i 7. !ihăilă la ed.din 1'$6 i 1'$19 "recum i ed. 1''+.

4, #ost "ublicată de P.P. Panaitescu înCronicile...9op.cit.4' "rezentare a edi>iilor9 în studiul introductiv al lui an Yam#irescu la edi>iile citate.

26


21/92

adevărurile vie>ii care simte adierea stin*erii. Pasa?ele con#esive se concentrează în Ccuvintele de"nvăţăturăD9 în C scrisoriD9 în CrugăciuniD. CRăstim"ul alcătuirii9 a#irmă oina /urtică"eanu9 a o#eritansa îm"ărtă irii lim"ezirilor #undamentale în le*ătură cu via>a i moartea9 la care "utea a?un*e undomn9 în acela i tim" un om de înzestrare deosebită din secolul al :05;lea ial9 8ea*oe Basarab avea în vedere "e doi din #iii săi9 Petru i %eodosie9 dar9 du"ă moartlui Petru9 i se adresează numai lui %eodosie. Melirea #iului "ierdut9 dar i a altor CcoconiD inerea autenticită>ii. Lucrarea era îm"ăr>ită îdouă mari "ăr>i9 la care s;au adău*atScrisoarea către oasele maicii sale i Rugăciune la ieşireasu!letului. Până la a"ari>ia edi>iei din 1'$19 "e baza "relucrărilor din secolul al :0555;lea9 cei careau reeditat la înce"ut cartea i ale te&tului nu au ra>iuni di#erite de e&isten>ă9 sunt unite "rin conce">#ilozo#ie de via>ă9 "rocedeele retorice. /uvântul întâi din "artea întâi stabile te cu claritate "unctuldin care "ornesc i la care a?un* toate considera>iile) C 2ubitul mieu fiu, mai "nainte de toate să cade să cinsteşti şi să lau i ne"ncetat pre Dumne eu cel mare şi bun şi milostiv şi iditorul nostru cel "nţelept, şi iua şi noaptea şi "n tot ceasul şi "n tot locul D. Partea întâi "are un0estament %ec ie&"us totu i "rin *rila conce">iei cre tine. 8u întâm"lător9 "a*inile sunt dominate de "ilde9istorioare9 "ersona?e9 "reluate din%ec iul 0estament) aul9 olomon9 5lie9 Roboam9 hav < *av=9bsalom9 avid .a. Partea a doua9 dominată de mesa?ul nou;testamentar9 înce"e cu "ledoaria

"entru cinstirea icoanelor i continuă cu învăţături "entru anume situa>ii de via>ă) "ărin>i i co"ii9domni i su"u i9 via>a de /urte9 ?udecă>i9 cinstirea obiceiurilor .a. @ste unîndreptar 9 uncod

condi>ionat de C frica şi dragostea de Dumne euD.i din "artea întâi9 i din a doua se des"rinde ima*inea celui ales să conducă destinele uneicolectivită>i. omnul este Cunsul lui Dumne euD i învă>ăturile "e care le transmite sunt învă>ăturileiului din îm"ără>ia "ământească9 avîndu;L ca model de;a "ururi "e iul din Am"ără>ia /erească."une 8ea*oe) Ce i, iubitul mieu, pre "mpăratul cel mare, care ne*au iubit şi ne*au făcut şi prenoi "mpăraţi pre păm!ntu, ca şi pre sine, şi*i iaste voia să fim şi "n cer@ şi dacă vom vrea noi, vom fi, numai să facem bine şi vom fi "mpăraţi şi vom "mpărăţi "n veciD.(2 obândirea celeilalte(6 oina /urtică"eanu9 $ortuna labilis &in ?Învă#ăturile lui Neagoe $asarab>9 C teauaD9 1'$19 nr. (


22/92

Am"ără>ii9 a /erurilor9 !ântuirea9 rămâne >inta vie>ii tuturor oamenilor9 chiar dacă unuia i s;a dat#ie Cnoroadelor şi oamenilor biruitor mai mare şi poruncitoriuD. ;a vorbit mai "u>in9 din "ricinicare azi "ar de neîn>eles < i nu ne re#erim numai la comentariile din ultimele decenii=9 des"re cemai "ro#und strat alÎnvă#ăturilor6cel al urcu ului isihast către desăvâr ire. @&istă în această carteo arzătoare dorin>ă de desăvâr ire i "oate acesta este as"ectul cel mai im"resionant) mântuirea9 "rin desăvâr ita *ri?ă "entru "ro"ria #iin>a i "entru ceilal>i9 e accesibilă bineîn>eles9 dacă via>omului9 indi#erent în ce ran* se a#lă9 îm"line te "oruncile. e aceea9 8ea*oe se adresează nu numai#iului său9 ci i altora care Cvor fi "n urma lui de Dumne eu unşiD9 îi are în vedere "e to>i Cboiarii săi, pre cei mari şi pre cei miciD9 "e Calţi domniD i se îndrea"tă Ccătră patriiarşi, cătră vlădici,cătră episcopi, cătră boiari şi cătră egumeni, cătră bogaţi şi cătră săraciD. 8u "uterea "oliticătem"orară9 nu bo*ă>ia9 coru"ătoare9 nici măcar cinul bisericesc nu;>i con#eră su"erioritate moralPentru aceasta trebuie să lu">i #ără încetare9 "ână în ultima cli"ă a vie>ii. %atăl îi arată iuluitre"tele desăvâr irii) CCă, mai "nt!i de toate, este tăcerea, iar tăcerea face oprire, oprirea faceumilinţă şi pl!ngere, iar pl!ngerea face frică, şi frica face smerenie, smerenia face socoteală decele ce vor să fie, iar acea socoteală face dragoste, şi dragostea face sufletele să vorbească cu"ngerii. Atuncea va pricepe omul că nu este departe de Dumne euD.(3

@lo*iulmilei 9 omeniei 9 dreptăţii cunoa te accente unice9 nu numai în literatura noastră vechelaică. iul trebuie "re*ătit "entru dobândirea desăvâr irii aici9 în această lume9 nu în cea izolată aunei mănăstiri. e aceea îl lea*ă "e domn de su"u ii săi acelea i >eluri9 încât s#aturile lui 8ea*oe "ot #i s#aturile oricărui "ărinte către #iul său.

Prima "arte9 alcătuită din "a*ini cu caracter "arenetic9(4 reia istorioare din %ec iul 0estament9 lacare se adau*ă o "relucrare du"ă Panegiricul lui Constantin cel "are de @#timie ii #iului de îm"ărat dinNoul 0estament9 o dezvoltare du"ădouă "redici ale lui 5oan Erisostomul i re"ovestirea romanului%arlaam şi Ioasa! .((

Partea a doua aÎnvă#ăturilorne a"are mai unitară. /ele 13 ca"itole alcătuiesc9 du"ă "ărerea luiEasdeu Cun tractat se"arat9 un ce între* i com"letD.(+ utorul dă #iecărui ca"itol un titlu9 careanun>ă tema tratată. 5zvoarele se subordonează acestei teme9 se #ac trimiteri la ele) C ice $cripturaD9

Ccum ice 9frem $irul D etc./a"itolul 5 i9 boieri i "o"or de rând9 să cinstească icoanele ă9 "entru că omnul a da(3 /. 8oica ii9 semni#icativ "entru în>ele*ereaurcu ului isihast) C %intea este avuţie şi comoară netrecătoare, care nu se cheltuieşte pe dreptăţile sufletului şi ale trupului "naintea atotţiitorului "mpărat. %intea este viaţa prietenilor şi "mpăcare fraţilor. %intea trea ă este prieten mult mai cinstit "mpăraţilor şi domnilor dec!t toată avuţia şi bogăţia lor cea

multă. :n bărbat "nţelept mulţime de oameni stăp!neşte, iar un bărbat nebun şi făr de minte mulţime deoameni pierde &...' cum ice proorocul8 Cinstiţi "nţelepciunea, ca să "mpărăţiţi "n veci.D(4 ii9 moralizator9 educativ9 de îndrumare morală ii #iului de îm"ărat9 des"re iertare*re elilor etc.=.

(+ 0. *r iva istorică a României9 tom 559 "artea a 55;a9 ". 112.

22


23/92

"uterea de a în#rân*e "e diavol nu numai a"ostolilor9 ci Co dede tuturor celor ce le iaste voia să să spăsească şi carii vor să urme e lui şi să umble după poruncile luiD.($

/a"itolul al 555;lea este uncuvânt de umilinţă 9 du"ă ce 8ea*oe alcătuise o "redică uiesc "ecei care caută desăvâr irea "rin credin>ă.

men>iune s"ecială se cuvine "entru ca"itolul al :555;lea9Rugăciunea lui Io4an5 Neagoe%oevo& care au !ăcut la eşirea su!letului său cătră /omnul Nostru Iisus =ristos... u"ăcuvântul solemn i "salmi) C %iluiaşte*mă, 2isusul mieucel dulce şi Dumne eul mieu, miluiaşte*mă? Că tu eşti "nviiarea şi viaţa mea? &...' (i vă uiu, Dumne eul mieu, ceasul morţii mele apropiindu*se...D @ un cuvânt de "ocăin>ă9 "rin s"ovedanie)C Dar acum, cu ce faţă mă voi arăta eu "naintea Dumne eului mieu şi cu ce "ndră neală voi căutala tine, c!nd eu, Doamne, sunt Bnaintea Ta viţa cea pustie şi smochinul cel sterpu 9u, Doamne, sunt idirea Ta. $purcat*am, Doamne, idirea Ta, spurcatu*o*am şi am "ntinat casa Ta, şi n*amcuvinte curate să rog pre mila Ta cea multă, nici poci rădica ochii miei, Doamne, "n sus, să vă u"nălţimea ceriului Tău. &...' Că păcatele mele eu nu le poci socoti, că suntu ca stelele ceriului şi ca

năsipul mării, care am făcut eu "naintea Ta, $tăp!nul mieuD.lte "asa?e sunt adevărateacatiste ) C 4ucură*te, stăp!nă, ecioară %aria, 6ăscătoare de Dumne eu, spri1initoarea şi a1utătoarea cea grabnică a creştinilor şi roagă pre Dumne eu pentru

($ Pentru comentariul #iecărui ca"itol9 v. acela i studiu al lui an Yam#irescu9op.cit.(, 8. 5or*a a avut ideea de a ti"ări un volum care să cu"rindă această literatură9 im"resionantă)

Cuvântări &e înmormântare şi pomenire 4&in veacul al 8%I-lea până la


24/92

mine. 4ucură*te, cinstită şi făcătoare de viaţă cruce, după care au i vor!t viaţă a toată lumea? 4ucuraţi*vă, toate puterile cereşti, "ngerilor, mai marii "ngerilor şi rugaţi*vă pentru mine?D An "relun*irea discursului #unebru din ca"itolul al 555;lea9 8ea*oe9 cerând iertarea i mila celor rămaîn via>ă9 ?ele te9 dar nu "entru că se des"arte de lume9 ci "entru că nu tie unde îi va mer*e su#letui sunt ultimele "a*ini9 care "roduc o "rivire în o*lindă a vie>ii de altădată "rinintero*a>iile adresate su#letului lene ) Cn*ai cre ut niciodată că vei să mori &...', ci ca un făr demoarte şi ca un orbu ai greşit lui Dumne euD.

Până la'&a 4în metru antic5a lui @minescu9 nu vom întâlni cuvinte mai s#â ietoare "e aceastătemă.

ar Învă#ăturileo#eră i s#aturi "entru situa>ii concrete9 de aceea constituie un document i dinalt "unct de vedere. tra* aten>ia îndrumările "entru vreme de război ă9 chiar cu riscul de a o#eri daruri du manului. acă nu "oate #ievitat9 trebuie "urtat cu demnitate. 8u este de acord cu războaiele de cotro"ire) C 6u fireţi ca pasărea ceia ce să cheamă cucu, care*şi dă oaole dă le clocescu alte pasări şi*i scot pui, ci fiţi ca şoimu şi vă pă iţi cuibu vostruD i din$iblie


25/92

I%. LI0,R*0UR* R,LI)I'*S;

1. Literatura religioasă ! li"#a sla$o!ă

Literatura slavo;română9 adică literatura scrisă la noi în limba slavă9 are i azi un statut bizar./ercetarea istorico;literară a mani#estat două atitudini #a>ă de această literatură9 uneori o"use)i*norarea com"letă9 "entru că nu este scrisă în limba română9 sau acordarea unei aten>ii "rea mari5storicii literaturilor slave nu se ocu"ă de studierea ei9 "entru că este crea>ia unui "o"or latin9 uniiistorici români o "rivesc cu mari rezerve sau chiar o scot din câm"ul aten>iei lor. C a"tul de a se #iscris în @vul !ediu românesc în mai multe limbi9 s"une 8icolae !anolescu+6 re#erindu;se nunumai la te&tele slavone9 nu ne îndre"tă>e te să socotim res"ectivele te&te ca a"ar>inând literaturromâne inut9 nici în #ormăD. e aduce ca ar*ument scrisullatină al lui lahus9 "e care îl men>ionează istoriile literare române ti9 în com"ara>ie cu Ponticele i0ristele lui vidiu9 "e care nu le includem în literatura română.

/ă literatura în limba slavonă nu trebuie i*norată9 dar i că nu constituie marea literatură "rincare s;a e&"rimat su#letul românesc nu mai înca"e îndoială. P.P. Panaitescu stabilea o similitudineîntre #olosirea limbii slave la noi i a limbii latine în "us) CLimba slavă9 ca i cea latină9 era #i&atăîn scris9 "e când limbile "o"ulare nu "uteau încă să #ie #olosite ca instrumente ale e&"rimării înscrisD.+1

/ărturarii care scriu în limba slavonă nu se mul>umesc cu co"ieri de manuscrise9 căr>i. u creato"ere ori*inale9 adresându;se celor care cuno teau slavona. /rea>ia lor "ăstrează stilul bizantin9caracteristicile stilului bizantino;slav9 de #a"t9 din scrierile cunoscute la noi.

-iteratura reli!ioasă în limba slavonă este alcătuită din manuscrise i ti"ărituri.

1. a. &anuscrise/el mai vechi dintre autorii de scrieri reli*ioase9 des"re care avem in#orma>ii9 a com"us ni te

imnuri în cinstea !aicii omnului. C ilotei monahul, fost mare logofăt al lui %ircea oievod D nueste altul decât ilos9 "e numele de mirean9 lo*o#ăt al 0alahiei9 într;adevăr9 în 13'4.+2 An !oldova9se semnalează o carte de cântări reli*ioase9 scrisă în 1(14 de @ustatie9 "roto"salt la !ănăstireaPutna. e interes s;au bucurat i "redicile lui 7ri*ore Gamblac. #ost trimis în !oldova dePatriarhia de /onstantino"ol la cererea lui le&andru cel Bun ca să or*anizeze !itro"olia. 7ri*oreGamblac rămâne #i*ura cărturărească cea mai luminoasă a secolului al :0;lea. ost ucenic al lui@#timie9 "atriarh al Bul*ariei9 a avut o activitate intensă la #ântul !unte9 a?un*ând9 du"ă ederea

în !oldova9 mitro"olit de Tiev. An !oldova a >inut mai multe "redici9 din care s;au "ăstrat 219des"re cinstirea unor s#in>i9 des"re via>a monahală9 milostenie9 săraci .a. La "orunca lui le&andrcel Bun9 scrie%ia#a S!ântului Ioan cel Nou în anul 1462. e alt#el9 literatura ha*io*ra#ică9 înacest tim"9 înce"e a bene#icia de o lun*ă tradi>ie9 accentuată i de im"unerea mi cării isihaste. ;a

+6 Op.cit.9 ". $.+1 P.P. Panaitescu9Contribu#ii la istoria culturii româneşti9 ed. în*ri?ită de ilvia Panaitescu. Pre#a>ă9

note i biblio*ra#ie de an Yam#irescu9 Bucure ti9 !inerva9 1'$19 ". ', i urm.+2 Apud P.P. Panaitescu9op.cit.9 ". 1,.

2(


26/92

"ăstrat te&tul ori*inal al%ie#ii S!ântului Ioan cel Nou9 im"ortant i "entru descrierea atmos#erei "orturilor de la !area 8ea*ră. 5oan cel 8ou #usese ne*ustor9 trăia "e la înce"utul secolului al :50;lea. utorul descrie %rebizonda9 "ort la !area 8ea*ră în sia !ica9 de unde era ori*inar acestne*ustor9 omorât de tătari "entru credin>a lui cre tină în /etatea lbă. u"ă strămutarea moa telor la uceava9 a #ost cinstit ca "rotector al !oldovei. a se e&"lică #a"tul că un succesor al lui7ri*ore Gamblac la e*umenia !ănăstirii 8eam>u9 %eodosie9 ins"irându;se din o"era înainta ului9scrie9 în 1(349 Cuvânt panegiric al s!ântului şi cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou.

/ontroversa care îl o"une "e 7ri*ore Palamas9 un "romotor al isihasmului9 altor teolo*i9 vadetermina a"ari>ia unei bo*ate literaturi panegirice.+3

ceste vieţi descriu uneori9 cum s;a văzut i din scrierea lui 7ri*ore Gamblac9 îm"re?urăriistorice9 constituind izvoare documentare #oarte "re>ioase. intr;o evocare a #ântului 8icodim9cunoa tem activitatea #ondatorului mănăstirilor 0odi>a i %ismana9 care9 în 146(9 a co"iat o,vang elie 9 îm"odobind;o cu viniete i miniaturi. in vremea lui !ircea cel Bătrân datează i%ia#a şi traiul preacuvioasei maicii noastre +ilot eea6 ale cărei moa te au #ost aduse la r*e .0istierul imion edulovici alcătuie te Lau&a lui "i ail "ărturisitorul 9 #ost e"isco" alinadelor9 ale cărui moa te se a#lau la %âr*ovi te.

8ea*oe Basarab îi cere lui 7avriil "rotul a "atriarhului @#timie de %ârnovaia tiparului a im"ulsionat co"ierea i răs"ândirea căr>ilor de cult. 5nven>ia lui Mohannes

7utenber*


27/92

cărui ti"o*ra#ie se a#la la %âr*ovi te sau !ănăstirea ealu i s;au ti"ărit la noi9 i nu la 0ene>ia9 cum *re it considerauunii.

ctivitatea lui !acarie va #i continuată9 du"ă mai bine de trei decenii9 de câtre imitrieLiubavici9 care scoate în 1(4( "rima carte în ti"o*ra#ia sa9 un "olitvelnic. Până în 1(4'9 maiti"ăre te un ,vang elier 9 un *postol i un 0rio& 3 Penticostar. unt aminti>i9 în activitateati"o*ra#ică intensă de mai târziu9 sub îndrumarea lui /oresi9 călu*ărul !oise i ucenicii săi9 "reai Petre9 Radu ili"9 Rădoi .a. "rea va "relua ti"o*ra#ia du"ă moartea lo*o#ătului imitrieLiubavici.+(

/u 0rio&ul 3 Penticostar din 1(4' se încheie cea de a doua eta"ă în ti"ărirea căr>ilor "eteritoriul >ării noastre. rta ti"o*ra#ică va *ăsi în /oresi unul din cei mai mari me teri. /oresi nu va#i un sim"lu meseria îndemânatic9 ci un adevărat întemeietor) ti"ăre te "rimele căr>i în limbaromână.

5nteresant de men>ionat că9 în "re#a>a 'ctoi ului din 1((+9 "rima carte ti"ărită de /oresi laBra ov9 el va men>iona numele lui "rea9 dovadă că s;a ini>iat în ti"o*ra#ia lui Liubavici9 îicuno tea "e me terii de acolo i că avea sentimentul continuării o"erei lor.

2. Literatura religioasă î li!"a ro!# ă

Literatura reli*ioasă din secolul al :055;lea i "rima ?umătate a secolului al :0555;lea a avut roluldecisiv în a#irmarea limbii române literare. /artea reli*ioasă9 nu cronica9 a #ost locul #rământăriloartistice cu re"ercusiuni asu"ra unui "ublic mai lar*. /ronicile române ti au #ost "ublicate #oartetârziu9 rămânând cunoscute unui "ublic restrâns9 în vreme ce ti"ăriturile reli*ioase9 atât "rin numărutot mai mare de e&em"lare cât i "rin #olosirea lor în via>a Bisericii9 au im"us o anumită #ormă alimbii române. e alt#el9 "rimele "reocu"ări "entru statutul limbii române9 e&"resivitate etc. seînre*istrează în "redosloviile căr>ilor de cult


28/92

te#an9$iblia de la Bucure ti a>ilor români9 clerici i laici9 dtraducere a C/ăr>ii căr>ilorD în limba română.

Literatura noastră de ima*ina>ie "e teme reli*ioase se îmbo*ă>e te cu traduceri ale unor a"ocri#ecare circulau în e"ocă9 ale unor căr>i de în>ele"ciune sau de îndrumare morală cre tină ii de Cvie>i ale s#in>ilorD i de învă>ături "ride la nevoitorii întru credin>ă.Patericurilea celor mai vesti>i "ustnici9 înso>ite uneori cu date des"via>a ob tilor mănăstire ti din care #ăceau "arte.++ a cum arată Părintele . tăniloae9 în >ărileromâne isihasmul i s"iritualitatea #ilocalică se introduc încă din secolul al :50;lea9 a a încâtatunci când9 în secolul al :0555;lea9 călu*ărul Paisie vine în !oldova9 *ăse te o via>ă monahalăautentică9 în linia unei tradi>ii ne"ărăsite9 via>ă isihastă ită deRugăciunea luiIisus. ceasta a #ăcut ca9 în crea>ia teolo*ică românească9 să se men>ină linia veche "atristică9 "rin0arlaam9 oso#tei9 . /antemir9 în tim" ce Cteolo*ia *reacă i rusă a oscilat între in#luen>a catolicăi cea "rotestantăD.+$ crierile isihaste române ti e.

"ărarea credin>ei a determinat a"ari>ia unor scrieri "olemice "e teme reli*ioase. 8icolae!ilescu scrie "anual sau stea răsăriteană6 care străluceşte în *pus ii9 "are azi #i&ată într;oima*ine acce"tată9 nu de"arte de adevărul istoric9 veri#icabil "rin documente. 8. /arto?an aremeritul de a a #i cristalizat această ima*ine+' i "u>ine date se mai "ot schimba în lumina unor cercetări mai recente. /oresi a ti"ărit în limba română i slavonă9 a "rimit i onorat comenzi #ără să

++ 0. ca". Literatura religioasă9 în t. /iobanu9Istoria literaturii române vec i9 ed. 1''29 "". 2'$;31,.

+$ . tăniloae9 /in istoria isi asmului în 'rto&o1ia română 9 Bucure ti9 @d. cri"ta9 1''29 ". +.Părintele e&"lică ori*inea cuvântului sihastru din isihast .

+, An acela i an9 se va ti"ări9 cu acela i sco"9"ărturisirea 'rto&o1ă inând "atriarhului /hiril Lucaris.

+' Op.cit.9 "". ((;+3.

2,


29/92

>ină seama de reli*ia sau na>ionalitatea solicitantului. An "rimii ani a avut s"ri?inul "rimaruluBra ovului9 BenKner9 "ro"rietarul unei #abrici de hârtie9 "reocu"at de "ro"a*anda "rotestantă "rintre români9 nu numai de as"ectul comercial al rela>iei cu ti"o*ra#ul9 a"oi9 într;o vreme9 sinteresează de activitatea lui calvinii9 români si ma*hiari. 8. /arto?an observa în ultima "erioadă aactivită>ii sale o Cîntoarcere s"re ortodo&ieD9 deoarece căr>ile române ti ti"ărite sunt curat ortodo& ba chiar se ti"ăresc i căr>i în limba slavonă.

-n cercetător îl situează "e /oresi9 nu #ără temei9 Cîntre umani tii româniD$6 i;i com"arăactivitatea cu a lui M. ommerus9 7. Eeltai9 8. lahus9 Eonterus. /ăr>ile lui /oresi au "rodus orena tere a vie>ii s"irituale romane ti9 limba scrisă a că"ătat circula>ie na>ională9 "rin aria derăs"ândire a căr>ilor multi"licate. ar9 mai "resus de aceasta9 /oresi9 în "re#e>e i "ost#e>e9 #ace d "reocu"area "entru limba na>ională9 "entru #orma si #unc>ionalitatea în via>a comunită>ii9activitate constantă.

/ine a #ost /oresiFPrea "u>ine lucruri se tiu des"re el. e "are că se tra*e dintr;o #amilie de *reci. l. dobescu

"unea numele său în le*atură cu #amilia /oressios din /hios. -nele documente vorbesc de un/oresi ile de scaun ale Gării Române ti. lt /oresi este lo*o#ăt i a?un*eînstărit. An anii la care trimit documentele9 #amilia /oresi a"are ca îm"ământenită.

iaconul9 a cărui activitate se des#ă oară între 1(($;1(,39 este9 du"ă toate a"aren>ele9 grămăticul 9 diacul de la cancelaria domnească. . imonescu i P.P. Panaitescu îl consideră "ământean de "rin "ăr>ile %âr*ovi tei9 un me te u*ar instruit la ti"o*ra#ia lui . Liubavici. ealt#el9 în "rima carte ti"ărită la Bra ov9 î i ziceot T!rgovişte. 8. 5or*a sus>ine că a venit la Bra ovodată cu *ru"ul de boieri care au #ost alun*a>i de !ircea /iobanul ilor de care aveau nevoie. P. P. Panaitescu demonstrează că diaconul a venit aici cu învoirea bisericii muntene9 chemat de comunitatea din chei.$1

ctivitatea din Bra ov înce"e cu ti"ărirea'ctoi ului mic în slavonă în 1(($9 a?utat de "rea

lo*o#ătul9 #ostul ucenic al lui imitrie Liubavici. !en>ionarea numelui lui "rea i Liubaviciindică #a"tul că diaconul a învă>at arta ti"o*ra#ică la %âr*ovi te.u"ă acest "rim moment9 se întoarce la %âr*ovi te9 unde ti"ăre te din "oruncă domnească în

1((,9 cu zece ucenici9 o carte de artă ti"o*ra#ică în slavonă90rio&ul-Penticostar. Revine laBra ov9 unde se stabile te de#initiv.

An 1((' ti"ăre te Cate ismul9 "rima ti"ăritură în limba română. ctivitatea sa se va încheia în1(,39 cu un,vang eliar slavon.

Cate ismul din 1((' era o carte menită studiului în colile române ti. ast#el de coală#unc>iona "e lân*ă Biserica C #ântul 8icolaeD din chei. /ât de im"ortantă trecea în ochiicontem"oranilor această carte o demonstrează cronicarii sa i imion !assa i !arcus uchs9 careconsemnează evenimentul9 anume că la 12 martie 1((' "rimarul Bra ovului9 M. BenKner9 i ceilal>senatori au re#ormat Biserica valahilor "ro"unând catehismul s"re citire i învă>are.

An răstim" de a"ro&imativ 26 de ani9 /oresi a ti"ărit toate căr>ile de cult cre tin mai im"ortante)1((' – Cate ism


30/92

1($6 – Liturg ierul1($6 – Psaltirea1($$ – Psaltirea slavo-română1($6;1(,6 Pravilă1(,1 – ,vang elia cu învă#ăturăCate ismul are o "re#a>ă în care se arată că s;au nevoit Cneşte creştini buni şi scoaseră cartea

den limba s!rbească pre limba rum!nească, cu ştirea măriei lu crai şi cu ştirea episcopului $avei, ţăr!iei ungureştiD. ;a luat ca e&em"lu ie invocând cuvintele s#ântului "ostol Pavel) Ccum *răie te i s#ântul Pavela"ostol cătră corinteni9 14 ca"ete) Z Bn sf!nta besearecă, mai bine e a grăi cuvinte cu "nţeles,dec!t o mie de cuvinte ne"nţelese "n limba străină[D.$2 e adresează s#in>ilor "ărin>i9 vlădicilor9e"isco"ilor9 "reo>ilor să nu C săduiascăD9 "entru că Cnu e "ntr*"nsele alte nemică, ce numai ce*au propoveduit sfinţii apostoli şi sfinţii păriniD. %otu i9 cartea e un amestec de ortodo&ism iluteranism.0etraevang eliarul din 1(+1 i*postolul din 1(+3 "un "roblema ra"ortului te&telor

coresiene cu te&tele maramure ene9 ca iPsaltirea ti"ărită în 1($6. tudiind această "roblemă9 5on7he>ie reiterează ar*umente "ro i contra unei #ilia>ii9$3 dar ma?oritatea cercetătorilor admitconcluzia lui 8. /arto?an) Cte&tele rotacizante au trecut din mână în mână i "rin cH"ii s;aurăs"ândit din sat în sat i din >inut în >inut "ână ce în a doua ?umătate a secolului al :05;lea9 însudul rdealului9 au #ost "use în ti"ar de către diaconul /oresiD.$4

l Rosetti realizează un studiu com"arativ al te&telor i *ăse te te&te identice9 asemănătoare9dar i diver*ente9 datorate dorin>ei de "recizie i e&"resivitate a lui /oresi.$( @&istă i rezerve înle*ătură cu de"enden>a ti"ăriturilor coresiene de manuscrisele maramure ene ie9loc.cit .=9dar e un #a"t de domeniul eviden>ei că atunci când /oresi înce"e să traducă masiv în limba românăi să ti"ărească i;a dat seama că o"era>iile acestea vor cere mult tim" i e#ort. @l i me terii luitiau că circulau în manuscris traduceri ale căr>ilor reli*ioase în limba română. /oresi nu s;a s#iit să#olosească9 "entru a men>ine un anumit ritm de lucru în ti"o*ra#ia sa9 chiar traduceri ma*hiare a

unor te&te9 a a cum s;a dovedit.Ansemnătatea activită>ii diaconului /oresi se vede nu numai din multi"licarea în române te acăr>ilor. 8;a vrut să #acă o lucrare #ormală din aceasta. %e&tele în circula>ie con>ineau multe #ordialectale9 ca atare nu "uteau #i "reluate aidoma9 trebuiau "relucrate9 "entru ca ele să #ie în>elesacă nu ar #i #ăcut acest lucru9 ar #i înlocuit obstacolul limbii străine cu obstacolul dialectal. @vizibilă din întrea*a sa activitate "reocu"area "entru limbă9 ceea ce denotă o con tiin>ă evoluată.ceastă "reocu"are va #i transmisă secolului următor i avea dre"tate %r. 0edina să urmăreascăideile coresiene la 0arlaam9 oso#tei i ntim 5vireanul.$+

Limba căr>ilor sale con>ine multe *re eli9 totu i el are con tiin>a că se adresează tuturor românilor i că acestora trebuie să li se o#ere un instrument ales de comunicare în scris. celea istări de con tiin>ă9 e&"rimate9 le vor trăi i cronicarii.

$2 0. 0e1te româneşti &in secolul al 8%I-lea. /oord. 5on 7he>ie9 Bucure ti9 @d. cademiei9 1',29 ".161 "entru alte te&te coresiene9 v.Literatura română vec e9 op.cit.9 vol. 59 "". 2',;363


31/92

An e"ilo*ul0etraevang eliarului 9 /oresi reaminte te cuvintele a"ostolului Pavel. 5deile din "redosloviaCa(aniei i de "e urma "ro"a*andei cavine. !a*hiarii ado"tă "e laînce"utul secolului al :05;lea calvinismul9 străduindu;se să;i atra*ă i "e români de "artea lor "rinti"ărirea căr>ilor sau9 "e cale o#icială9 "rin introducerea normelor calvine în Biserica ortodo&ă/oresi va acce"ta a?utorul material o#erit de orro !iKlUs i va ti"ăriCa(ania ele*erea cuvintelor în care se #acecomunicare va dovedi iPsaltirea slavo-română din 1($$


32/92

Palia de la ră tie atată 1(,29 este o ti"ăritură #oarte im"ortantă din mai multe "uncte de vedere.$' 0ede lumina

ti"arului "entru "rima dată o traducere în limba română a%ec iului 0estament./u"rinde "rimele două căr>i ale$ibliei) $itia < acerea= iIs o&ul ia aceasta i;a luat;o e"isco"ul rdealului !ihail %orda i9a?utat de te#an Eerce9 C"ro"ovăduitorul,vang eliei D în ebe 9 @#rem Yacan9 dascăl în ebe 9!oise Pe ti el9 C"ro"ovăduitorul,vang eliei D din Lu*o? i rchirie9 "roto"o"ul Eunedoarei. %otuls;a #acut cu s"ri?inul i cheltuiala lui rancisc 7esztJ iD=9 comandantul militar alEunedoarei.

%raducerea i ti"ărirea se datorează "ro"a*andei calvine9 dar nu se *ăse te nici o aluzie laaceasta în cu"rinsul ei. An "re#a>ă se arată că traducătorii au ini>iat "ublicarea căr>ii văzând cumCtoate limbile "nfloresc "ntru cuvintele sfinte ale lui Dumne euD i că Cnumai noi rom!nii nu leavem pre limba noastrăD. /uvintele amintesc de a#irma>iile lui /oresi. %raducătorii arată încontinuare că Ccu mare muncă scoasem den limbă 1idovească şi grecească şi sărbească pre limbărom!neascăD. !ultă vreme au #ost crezute aceste a#irma>ii9 dar 5osi# Po"ovici i !ario RoOues


33/92


34/92

5ată o mostră) CCu adevăr să veseleaşte Dumne eu de pocăinţa păcătoşilor, iară dracii să sc!rbesc. (i numai c!t g!ndeaşte păcătosul să se scoale din păcate şi să să "ntoarcă la pocăinţă,at!ta*l tămpină Dumned ău cu mila sa şi*l cuprinde cu agiutorul său. Deci ce te părăseşti, păcătoase Ce te leneşti Ce aştepţi ost*ai soţ feciorului celui curvariu c!nd au fost "n păcate ii*i soţ ş acum c!nd să pocăiaşte. $coală şi tu din păcatele tale, părăseşte şi tu faptele cele reale, suspină, lăcrămad ă şi tu ca d!nsul. Destulu*ţi iaste c!t ai petrecut "n răutăţi. Agiunge*ţi c!t ai făcut voia diavolului. Bntoarce*te acum bine de unde ai eşit rău. Apropie*te cătră Dumned ău, celace nu iubeaşte perirea păcătosului. Cad i cătră mila lui, că de mult te aşteaptăD.

Prin #elul cum or*anizează materialul #a"tic în relatarea unor întâm"lări9 0arlaam este primul nostru povestitor . cest titlu de *lorie i;l dau e"isoadele din via>a s#in>ilor9 istorisiri care creează olume "usă în mi care de #or>a invincibilă a su#letului însetat de credin>ă. /ititorii i ascultătorii vor #i savurat le*ende ca acelea des"re #ântul 8icolae sau #ântul !ucenic %iron9 uci*ător al unui balaur. 8. !anolescu arată că asemenea relatări ca"ătă e&tensiuni de nuvelă i;l consideră "e0arlaam C"recursor al lui 8eculceD,+. -n "recursor este 0arlaam i al lui /rean*ă "rin u urin>a cucare mânuie te vorbirea directă i indirectă9 "rin e#ectele create cu resurse ale oralită>ii. -nele "asa?e amintesc de basmele "o"ulare9 ceea ce ne determină să credem că9 înainte de oso#tei sau 8eculce9 i;a dat seama de im"ortan>a acesteia "entru literatura cultă. 0arlaam dezvăluie o anumităsensibilitate în #a>a lumii9 o mânuire cu de&teritate a resurselor le&icale ale limbii române9 a a cuse "oate observa din următorul #ra*ment) CC!nd petreace omul "n fum, atunci*i lăcrămad ă ochii şide iuţimea fumului doru*l ochii şi orbesc@ iară dacă iase la vă duhul curat şi la vreme cu senin, de să plimbă pre l!ngă i voară de ape curgătoare, atunci s!ntu mai veseli ochii şi mai curaţi şi sănătate dob!ndesc din vă duh curat. Aşea şi noi, fraţilor, dacă intrăm "n fumul păcatelor...D.

e întâlnesc înCa(ania lui 0arlaam câteva teme de circula>ie în literatura veche ie i care Cde 1ele nicedănăoară nu să pune să şad ă pre creangă verde, ce tot preuscată, şi altă soţie nu mai cearcăD.

Liviu nu ,$ considerăCa(ania Co sinteză a normelor limbii române literare din e"ocăD. raza

se des#ă oară liber9 cu naturale>e9 mult deosebită de #raza *reoaie din manuscrisele i ti"ăriturileromâne ti ale secolului anterior. 0arlaam #ace e#orturi să #ie "e în>elesul tuturor. Pentru "rima datăslavonismele sunt mai rare9 ba chiar evitate. limbă mult a"ro"iată de limba actuală9 dar cuanumite "articularită>i #onetice


35/92

cheltuiala a măriei sale Gheorghe )acoţiD. 8u este sin*ura carte ti"ărită de imion te#an9 #iindcăîn 1+(1 scoate oPsaltire. Noul 0estament "re*ăte te9 din multe "uncte de vedere9 traducereainte*rală a$ibliei. /ele două "redoslovii "un "robleme #oarte im"ortante "entru istoria limbii iliteraturii noastre.Pre&oslovia cătră "ăriia Sa6 craiul *r&ealului laudă încuviin>area dată deconducătorul de atunci al "rovinciei "entru ti"ărirea căr>ii. co"ul lui 7h. R]KUczJ 5 era atra*erearomânilor la calvinism9 el însu i #iind calvin.Pre&oslovia cătră cetitori a re>inut aten>ia "rincâteva idei noi. La înce"ut se #ac "recizări des"re actul traducerii i di#icultă>ile "e care le;a "resu"us. %raducerea a #ost înce"ută de ieromonahul ilvestru9 ori*inar din Gara Românească9 darsăvâr indu;se din via>ă9 a #ost continuată de cărturari anonimi9 care nu s;au mul>umit să "reiate&tul9 ci 1;au C posleduit D inutmai a"roa"e însă de izvodul *recesc9 C ştiind că Duhul $f!nt au "ndemnat evangheliştii şi apostoliia scrie "n limbă grecească Testam!ntul cel nou, şi cartea grecească iaste i vodul celorlalteD,, .utorii arată că o serie întrea*ă de cuvinte n;aveau cores"ondent în limba română i9 "rin urmare9le;au ado"tat întocmai9 deci au recurs la îm"rumutul de cuvinte9 cale de îmbo*ă>ire a limbii viabilăi azi) Ciară noi le*am lăsat cum au fost "n i vodu grecescu, vă !nd că alte limbi "ncă le ţin aşia,cumu*i sinagoga şi poblican şi gangrena şi pietri scumpe, carele nu să ştiu rum!neaşte ce sunt, noi"ncă le*am lăsat greceaşte, pentru că alte limbi "ncă le*au lăsat aşiaD.

-ltimul alineat al Pre&osloviei cătră cetitori a #ost îndelun* comentat de către cercetătoriitrecutului nostru literar9 "e bună dre"tate. Antr;o #ormă concentrată9 e&"resivă9 se "rezintă idei cadovedesc o con tiin>ă #ermă des"re unitatea de limbă i neam9 orientare si*ură în di#icultă>ile "ecare le "resu"unea evolu>ia limbii în acel moment) C Aceasta "nsă vă rugăm să luaţi aminte cărum!nii nu grăescu "n toate ţăr!le "ntr*un chip, "ncă neci "ntr*o ţară toţi "ntr*un chip. eleasă de to>i9 #iindcă numai a a mesa? "a*inilor s#inte va "utea #i "rimit. Limba scrisă trebuia să devină unitară9 re"erul la care se ra"ortaudi#eritele variante re*ionale9 mai mult sau mai "u>in înde"ărtate de trunchiul comun. Antâlnim aic "rin su*estiva com"ara>ie a cuvintelor cu banii9 o "rimă e&"rimare des"re limba literară9 ca limbănormativă.

CPrinci"iul circula>iei cuvintelorD9 e&"us mai târziu de B.P. Easdeu9 î i are aici ori*inea,' . e&tilPu cariu asemăna această "redoslovie cu "re#a>a$ibliei tradusă de Luther în *ermană9 "rin care s;au "us bazele limbii literare unitare *ermane'6 . %raducătoriiNoului 0estament "un "roblema

neolo*ismelor9 a îm"rumuturilor de cuvinte i9 nu numai atât9 o#eră solu>ii ?udicioase în te&t. /el24 de "redoslovii la căr>ileNoului 0estament9 în care se dau e&"lica>ii des"re căr>ile res"ective9sunt adevărate e&e*eze biblice9 su*estive "entru nivelul intelectual #oarte înalt al traducătorilor

,, /ităm din edi>ia scoasă du"ă 346 de ani


36/92

C$umeleD iile dovedesc o con tiinmodernă a editării te&tului. lorica imitrescu remarca #a"tul că "rin e&"licarea unor cuvinte în*lose avem Cînce"utul unui dic>ionar de sinonime în s"ecial i al unuia e&"licativ în *eneral9 cuunele etimolo*ii ale limbii româneD'1 .

%raducerea realizată la lba 5ulia rămâne o "iatră de hotar în literatura noastră. 8ici una dintraducerile ulterioare nu va i*nora acest monument de limbă românească.$iblia &e la $ucureşti îiva "relua te&tul9 chiar i trei "redoslovii9 de asemenea$iblia &e la $laM i cercetători9 te&tul traducerii #ăcute 8icolae !ilescu "ătarul în anii 1++1;1++49 când se a#la la /onstantino"ol9 te&t ne"ăstrat9 dar

des"re care vorbe te un manuscris ie i au ales variantele cele maiizbutite9 au con#runtat cu te&tele *rece ti i slavone ti "entru a ob>ine o limbă accesibilă9 e&"resive înlătură arhaismele9 slavonismele9 "asa?ele narative ca"ătă cursivitate9 iar #raza9 muzicalitatincon#undabilă. 5ată un "asa? din+acere) C De*nceput au făcut Dumne ău ceriul şi păm!ntul. 2ară păm!ntul era nevă ut şi netocmit. (i "ntunearec ăcea deasupra preste cel fără de fund. (i duhul lui Dumne ău să purta deasupra apei. (i isă Dumne ău să să facă lumină. (i să făcu lumină...D.Pasa?ul e un "oem al *enezei.

%e&tul$ibliei &e la $ucureşti #olose te elemente le&icale i #orme *ramaticale accesibilecărturarilor din toate "rovinciile. cest #a"t i circula>ia #oarte mare9 datorată "resti*iului de care s;a bucurat9 au avut consecin>e asu"ra "rocesului de modelare a limbii noastre literare în veaculurmător. /a i în Noul 0estament de la Băl*rad9 traducătorii s;au lovit de di#icultă>ile li"sei decores"onden>e "entru anumi>i termeni. u lăsat ace ti termeni a a cum au #ost *ăsi>i9 contribuind

'1 lorica imitrescu9 Importan#a lingvistică a ?Noului 0estament &e la $ălgra&>9 îned.cit.9 1',,9 ". $2.'2 Op.cit.9 "". 36, i urm.

3+


37/92

ast#el la îmbo*ă>irea limbii "rin neolo*isme) C"ncăş av!nd pildă pre tălmăcitorii latinilor şi slovenilor, precum aceia aşa şi ai noştri le*au lăsat, precum să citesc la cea elineascăD.

$iblia &e la $ucureşti s;a im"us ca te&t de re#erin>ă în traducerile ulterioare9 cu toatede#icien>ele semnalate la un secol de amuil !icu9 care ini>iază i "ublică o nouă traducere9 lanivelul e&i*en>elor unei alte eta"e din evolu>ia limbii noastre.

2. b. Oratoria religioasă

0"*/& / /R 0" L 177i re"rezentan>i ai oratoriei reli*ioase la noi. /ontem"oran cu

Bossuet i în limbaromână9 *reacă i slavonă. ?un*e #oarte "re>uit de domn i "o"or. An 1$6,9 du"ă moarteamitro"olitului %eodosie9 e ridicat în scaunul de mitro"olit al >ării. e tie că în vremea lui erban/antacuzino i /onstantin Brâncoveanu se încearcă introducerea limbii *rece ti în biserică.%i"ărirea la Râmnic i %âr*ovi te a unor căr>i reli*ioase în române te a avut darul să contracarezetendin>a)*ntolog ion i deosebite de "ăstor al credincio ilor i de orator. C De n*aţi ştiut p!nă acum9 s"une mitro"olitul9 şi de n*au fost nimeni să vă "nveţe, iată că acum veţi şti căam treabă cu toţi oamenii c!ţ sunt "n 7ara )um!nească, de la mic p!nă la mare şi p!nă la un copil de ţ!ţă din păg!ni şi din cei ce nu sunt de o lege cu noi, căci "n seama mea v*au dat stăp!nul 5ristos să vă pasc sufleteşte, ca pre nişte oi cuv!ntătoare, şi de g!tul meu sp!n ură sufletelevoastreD. -ra "e turci9 care asu"reau i această a doua "atrie a lui9 "recum i "e cei care9 dininterese meschine9 acce"tau ?ocul lor. sus>inut "artici"area alături de Petru cel !are i imitrie/antemir la lu"ta antiotomană e #oarte *rave.'4

'3 Catavasie) "rimul imn dintr;o cântare a unui canon des"re "o*orârea lui 5isus în in#ern.Catavasier ) carte de ritual ortodo& care cu"rinde catavasii "rin e&tindere9 ru*ăciunile i cântărilevecerniei9 utreniei9 litur*hiei etc.

'4 omnitorul îl acuză ilor9 actuala mănăstire ntim


38/92

ouă sunt titlurile care re"rezintă o"era ori*inală a lui ntim 5vireanul)C ipurile %ec iului şiNoului 0estament ă9 dar i seduce ca"tează aten> "rin "ro#e>ii temerare9 dar i "rintr;o smerită recunoa tere a "ro"riei nevrednicii lirismul învă"ăiatmer*e mână în mână cu Ztâlcuirea închi"uirilor[D.

ntim denun>ă de#ectele tru"e ti i su#lete ti9 sesizează contrastele sociale9 lăcomia de avere ide #unc>ii9 "ri*oana celor mai slabi9 zavistia9 "ârele. CC!nd mergem să ne ispovdim9 s"unemitro"olitul9 nu spunem duhovnicului că m!ncăm carnea şi munca fratelui nostru creştinului şibem s!ngele şi bem sudoarea feţei cu lăcomiile şi nesaţiul ce avem@ ci spunem că am m!ncat lamasa domnească miercurea şi vinerea peşte şi "n post raci şi untdelemn şi am băut vinD. ntim nucru>ă "e nimeni9 nici boieri9 nici "reo>i9 vinova>i de starea de necredin>ă în rândul celor de ?os. "redici9 ca i din cronicile muntene9 a"are tabloul unei societă>i z*uduite de com"loturi boiere ti9zu*răvit9 bineîn>eles9 în le*ătură cu un e"isod noutestamentar "otrivit zilei în care >inea "redica

C 6u spunem9 zice mitro"olitul #olosind "luralul "ersoanei întâi9 str!mbătăţile ce facem totdeauna,clevetirile, voile vegheate, făţăriile, v!n ările şi p!rile ce facem unul altuia, ca să*l surpăm dincinstea lui@ ci icem8 am face milă, ci nu ne dă m!na, că avem nevoi multe şi dări, şi avem casă grea, şi copilaşi can gloată şi oameni mulţi cari să ocrotesc pe l!ngă noiD. Păcatul p!rei i se "arecum"lit i;i s#ătuie te "e "reo>i ca de va veni cineva la s"ovedit i va avea acel "ăcat să #ie li"sit des#ânta taină i chiar să i se interzică intrarea în biserică.

e #a"t9 de#ectele "e care le în#ierează "redicatorul nu sunt numai ale vremii de atunci. %ocmaide aceea9 citite azi9 "redicile sale rămân în multe "rivin>e actuale9 actualitatea lor hrănindu;se dicontinua lu"tă cu răul din e&isten>a umană. ntim anatemizează în?urăturile) CCe neam "n1ură canoi, de lege, de cruce, de cuminecătură, de morţi, de com!ndare, de lum!nare, de suflet, demorm!nt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de bote , de cununie şi de toate tainele sfinteibiserici şi ne ocăr!m şi ne bat1ocorim "nşine legea ?D @ de observat aici ironia enumerării9 care ne

dă idee des"re cunoa terea realită>ii umane a vremii.

'( /i&a iile ie este cea din 1'+2 a lui 7abrieltrem"el9 care se va ocu"a i de edi>ia critică de'pere 9 a"ărută în 1'$2 la @d. !inerva.

'+ lorin ai#ăr


39/92


40/92

ntim realizează demers hermeneutic9 având ca e&em"lu deslu irile "e care le #ăcea !ântuitorulcând tâlcuia ucenicilor9 a"ostolilor9 anumite "ilde9 "arabole. Rareori însă vom mai întâlni o asemeneaîmbinare între accesibilitatea cuvântului său9 arta literară i sentimentul comunicării duhovnice ti cucei cărora li se adresează. ntim coboară "redica din zona s"ecula>iei teolo*ice în su#letul mul>imii.

;a vorbit9 i "e bună dre"tate9 de *eniul lin*vistic al lui ntim.''

%. ÎNC,PU0U0RIL, P', I,I R'":N, 0I

P', I* R,LI)I'*S;

! ;* / 1724617=3:C/titorul "oeziei lirice române tiD166 creează cel mai im"ortant moment de versi#ica>ie cultă din

literatura noastră veche. 0ersurile Cla stema >ăriiD erau caracteristice înce"utului i dovedeau omodestă realizare artistică9 necum o con tiin>ă "oetică.Psaltirea în versuri e9 înnoie te cultul9 "romovează cultura i literatura în limba na>ională9 îmbo*ă>e te teolo*ia9 istoria9 #ilolo*ia9 d'' 5. 8e*oi>escu.*ntim Ivireanul9 C r*e D9 an 50


41/92

renumele i;1 va aduce "oezia. Publică9 "rintre altele9Preacinstitul *catist şi Paraclis alPreas!intei Născătoare &e /umne(eu ie critică de 8. . -rsu9 studiu introd. de l. ndriescu9 Bucure ti9 @d. !inerva9 1'$,9 ".::555 i urm.

163 ătură


42/92

tehnic al autorului. cest e#ort a dus la o anume calitate a scriiturii9 care o#eră o *amă #oarte lar*ă acalită>ilor) suavitate9 *rotesc9 muzicalitate9 "lasticitate9 solemnitate9 *randios. Pam#letul ru*ăciunea9 bucuria i triste>ea9 râsul i "lânsul stau între co"ertele aceleia i scrieri i în#ă>i eazătabloul viu al stărilor umane9 uneori contradictorii.

Bucuria cântării aduse omnului9 mai calmă sau mai a"rinsă9 e umbrită uneori de deznăde?de9de lamenta>ie.Psalmul FJ) C A Ta este, Doamne, lumea şi păm!ntul, \ Ce le*ai "mplut singur dint!icu cuv!ntul. \ (i toate din lume de tine*s făcute,\ (i i*ai dat podoabă de năroade multe.\ 2*ai pusaşe area pre mări şi pre ape, \ 2*ai făcut temeiul tare, să nu*l sape.\ Doamne, *ntr*al tău muntecine să să suie\ (i*n locul tău cel sv!nt odihna să*şi puieFDPsalmul DG) C Limbile să salte\ Cuc!ntece nalte, \ $ă strige*n tărie\ Glas de bucurie,\ Lăud!nd pre Domnul 9 \$ă c!nte tot omul DPsalmul DH) C Domnul este mare, \ Lăudat şi tare.\ %ai cu de*adins este\ Lăudat cu veste\ De*alui bunătate, \ Bn sv!nta cetate\ Din măgura sv!ntă,\ Ce stă fără sm!ntă ea9 brutalitatea ar*heziană9 de C#lori de muci*aiD a meta#orelor) C Dar eu ce sunt, Dumne ău svinte \ Că om sunt, să mă iei aminte, \ Ce*s un vierme şi fără de treabă, \ Caomida ceea ce*i mai slabăD i9 din acela i "salm) C De la Tine să nu fiu departe, \ce*m dă agiutorila greutate. \ Că nu*i nimi să mă folosească, \ ără Tine, nice să mă crească. \ Giuncii şi cu tauriimă*mpresoară,\ Cu căscate guri să mă omoară, \ Ca leii ce apucă şi biară, \ Cu gurile r!n1ite prehiară. \ (i ca apa fui vărsat afară \ (i oasele mi să răşchirară. \ 2nima*n găuii vie>ii revine i în "salmi. @a trebuie să îndemne la virtute9 la credin>ă9 "encă ele salvează su#letele) CCela ce ai bogăţie \ $ă nu stai "n semeţie &...' Ceia ce nu*ş fac pre lume \ De bunătăţ s*aibă nume, \ Ce folos este de cinste \ Omului fără de minte, \ Ce*ş dă firea omenească\ inut bântuit de ierni scitice9 mun>ii adă"ostesc bouri9 râurile bo*ate9 cu bulboane9 traversează >inutul etc. e #a"t9 "eisa?ul res"ectiv e ima*inea "oetică

16+ Op.cit.9 ". 4,. C oso#tei9 s"une @. 8e*rici9 nu se con#orma vocabularului "salmilor biblici9 ci re*ulilor "rozodiceD


43/92

su#letească a unei realită>i9 destinată transmiterii unui anume mesa?9 autorul #iind "reocu"at nu dsu"ra"unerile cu "eisa?ul ori*inar al "salmilor9 ci de echivalen>a în "ro#unzime a trăirii stărilor decredin>ă i comuniune cu omnul. r9 tocmai "rin aceste as"ecte9 oso#tei de"ă e te i"ostaza desim"lu traducător9 "reocu"at de echivalen>e le&icale9 semantice.

-nii "salmi ai lui oso#tei i azi memora>i9 au rămas cântări biserice ti C La apa avilonului, \ Kelind de ţara Domnului,\ Acolo şe um şi pl!nsăm\ La voroavă ce ne str!nsămDa enormă dintre alte traduceri alePsaltirii ele di#eritelor niveluri ale limba?ului9 le su"une9 într;o încordare #ără "recedent9e&"rime convulsiile adâncurilor su#lete ti9 dar i luminile9 strălucirile edenice.

;a remarcat că oso#tei #olose te i su*estii9 ima*ini din alte "ăr>i aleS!intei Scripturi9 nunumai dinPsalmii lui avid. e e&em"lu9 "asa?ul din+acere ei. cest lucru era "osibil doar "rinintermediul "oeziei. e la înce"ut9 du"ă cum observăm9 "oezia î i #i&ează statutul "e #undamentul "roblemelor esen>iale ale e&isten>ei umane. An>ele*erea rostului omului în univers9 căuta

răs"unsurilor la "roblemele s"eci#ice care #rământă via>a omului î i *ăsesc în "salmi o e&"rimare iazi sur"rinzătoare9 "roas"ătă. oso#tei va inau*ura o #ormulă "oetică #oarte a"reciată de mariino tri creatori. Psalmul9 ca s"ecie literară distinctă9 se va desăvâr i în literatura noastră "rin l.!acedonsKi ii. An crea>ia lui oso#tei se a#lă modelul dialo*ului cu divinitatea. or>a cuvântului

"oetic îl înal>ă "e om la demnitatea de #iin>ă întrebătoare.

LIRIC* +IL' '+IC;

"iron Costin 6,iaţa lumii emni#icativ rămâne ie cu versete din%ec iul 0estament sau dinPsalmii lui /avi& în traducere modernă "entru arelie#a ori*inalitatea autorului. /om"ară cu alte "saltiri de dinainte i din secolul al :055;lea


44/92

/ostin alcătuie te "oemul în versuri%ia#a lumii ie devirtuozitate "e #ondul de sentimente determinat de con tiin>a "erisabilită>ii e&isten>ei umane9 temîntâlnită în literatura euro"eană a tuturor tim"urilor9 cu rădăcini înde"ărtate în,ccle(iast . !iron/ostin vorbe te înPre&oslovie des"re Ccum ieste de lunecoasă şi puţină viiaţa noastră şi supusă pururea prime1diilor şi primenelilor D. scris versuri "entru că avea e&em"le strălucite de acestC feliu de scrisoareD în literatura laică i cea cre tină < i enumeră autori= i "entru ca să se vadă căC şi "n limba noastră poate a fi acest feliu de scrisoare ce să chiamă stihuriD. Pe de altă "arte9 ar dori să;l #erească "e cititor de relele lumii9 avertizându;l că la tot "asul îl vor întâm"ina C greotăţiD)CCiteşte cu bună sănătate şi c!t poţi mai v!rtos de prime1diile lumii să te fereşti, cu a1utorul preaputernicului Domnului Dumne euD. %rei sco"uri9 a adar)liric 9tehnic 9didactic . %oate a ezatesub semnul datoriei "atriotice de a demonstra virtu>ile "oetice ale limbii noastre9 tot a a deim"resionante ca ale latinei lui 0ir*iliu sau CelineştiiD lui COmir D. /ostin inau*urează o direc>ie#oarte #ertilă în lirica noastră9 cea a poeziei de meditaţie #ilozo#ică . %ot în acest cadru trebuie "rivitei Sti urile împotriva (avistiei9 un #el deCântare omului dominată de acela i sentiment alzădărniciei16'9 #oarte asemănătoare cu unele versuri ale "salmilor lui oso#tei. ici9 ca i în%ia#alumii9 !iron /ostin meditează în mar*inile unui re*ret9 ale unei melancolii care î i au cauzele înrelele #irii omene ti9 reu ind să ob>ină lim"ezimi im"resionante "entru înce"uturile liricii noastre)

CCe nu mulţămeşti c!tu ai, ci tot r!vneşti \ 2nima ta spre altul Cine toate poate \ 6u toate areunul, ci cu toţi toate8\ :nul una şi altul alta bunătateD.5m"ortant este9 dinPre&oslovia la %ia#a lumii9 scurtul tratat de "rozodie9 intitulatÎn#elesul

sti urilor6 cum trebuieşte să se citească. /ostin nu sesizează poeticul decât în #orma luie&terioară) stihurile au o CdulceaţăD iar aceasta "resu"une lectură atentă i osteneală "entruîn>ele*ere Cmai v!rtos să "nţelegi ce citeşti, că a ceti şi a nu "nţelege ieste a v!ntura v!ntul sau a fiierbe apaD. e asemenea9 stihurile "resu"un me te u*9 "rin urmare autorul e&"lică9 rudimentar9desi*ur9 ce este silaba9 rima9 măsura ie le cuno tea din #recventarea literaturii antice. e alt#el9 sunt "omeni>i Eomer9 vidiu9 0ir*iliu9 _uintus /urtius9 Eerodot .a.9 în di#erite o"ere. esizează ie&isten>a ritmului9 dar9 "roblemă de subtilitate auditivă9 într;adevăr9 se rezumă la a recomanda săse lun*ească sau să se scurteze sunetele) Cde vei trăgăna, ţii*a părea că nu ieste stihul bun, citrebuieşte, unde va fi de trăgănatu să trăgăne i, unde de scurtatu să scurte iD.

%ema C fortuna labilisD9 *eneratoare de triste>e9 une te câteva motive literare9 întâlnite i la "reromantici. %recerea tim"ului creează acest tablou a"ocali"tic) CTrec ilele ca umbra, ca umbrade vară@ \ Cele ce trec nu mai vin, nici să*ntorcu iară.\ Trece veacul desfr!natu, trec ani cu roată,\ ug vremile ca umbra şi nici o poartă\ A le opri nu poate. Trec toate prăvălite\ Lucrurile lumii şimai mult cumpliteD < se remarca in*ambamentulX=. Perisabilul nu "ânde te numai #iin>a umană9 c#iin>a între*ului univers. /eva a ros la temeliile acestei lumi i "oetul simte că ea nu e9 cum ar zice#ilozo#ul9 cea mai #rumoasă dintre lumile "osibile9 că9 "rin urmare9 o a tea"tă s#âr itul ine&orabC um şi umbră sunt toate, visuri şi părere, \ Ce nu petrece lumea şi*n ce nu*i scădere &...'. Ceriul faptu de Dumne eu cu putere mare,\ %inunată idire, şi el f!rşit are.\ (i voi, lumini de aur, soarile şi luna, \ Bntuneca*veţi lumini, veţi de gios cununa.\ oi, stele iscusite, ceriului podoaba,\ ăaşteaptă groa nică tr!mbiţa şi dobaD. /ad

125320145-Literatura-Romana-Veche.doc

Documents

Transcript of 125320145-Literatura-Romana-Veche.doc