Ziarul Flux, Ed. 25 (950)

Veşti proaste de la economişti. Situaţia economică se înrăutăţeşte

5.07.2014

Noros, 13 26 0C

4.07.2014

Noros, 16 28 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................19.23261 Do lar ame ri can ............. 14.08831 Leu românesc ................. 4.38241 Ru blă ru sească ............... 0.4120Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Cei mai mulţi oameni au o capacitate aproape infi nită de a lua lucrurile de bune.

Aldous Huxley

Cursul valutar 4.07.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 4 iulie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Iulian din Tars și Afrodisie

(citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

Valeriu Lazăr, înlocuit cu finul lui Plahotniuc

Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?

Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare. Fostul preşedinte francez, în vizorul justiţiei şi în lumina reflectoarelor

Cel mai grav scandal din istoria recentă a Poloniei înghite, rând pe rând, miniştri

22

44

88

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

JUSTIŢIE

SCANDALOS

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 25 (950)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Așa cum ne-a obișnuit deja de câţiva ani încoa-ce, Iurie Roșca a reușit să materializeze o nouă iniţiativă. După o serie întreagă de activităţi cu caracter academic și cultural, ce s-au succedat la Universitatea Populară, după lansarea unui șir de volume, în ziua de vineri, 27 iunie, sala aces-tei instituţii a găzduit personalităţi marcante ale vieţii publice din ţară, reuniţi în cadrul Clubului Universităţii Populare.

Ideea organizării acestui club îi aparţine cu-noscutului jurist Pavel Midrigan, care o formu-lase la 30 mai, cu prilejul lansării ultimei cărţi semnate de Iurie Roșca – “Căderea din URSS în UE”. Zis și făcut. Tema primei dezbateri publice a coincis cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, care s-a constituit pentru unii într-un prilej de jubilaţie, pentru alţii – în unul de mahnă, iar pentru cei adunaţi la sediul Universităţii Popula-re a fost o ocazie de analiză și refl ecţie profundă. Tema dezbătută a fost „Efectele semnării Acor-dului de asociere și a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană asupra Republicii Mol-dova” .

Dar înainte de a trece în revistă opiniile expri-mate în cadrul acelei reuniuni, vă prezentăm mai

jos câteva puncte de reper formulate de Iurie Roșca asupra acestui nou proiect.

Clubul UP este un grup social informal ce întru-nește persoane care împărtășesc valorile creștine, tradiţionale și conservatoare. Membrii lui reprezintă mediul academic, oameni de cultură, reprezentanţi ai clerului și laicatului, juriști, economiști, sociologi, cadre didactice, oameni de afaceri, politologi, jurna-liști și alte categorii sociale. Aceștia pot fi atât per-soane neafi liate politic, cât și membri ai unor partide politice.

Clubul UP reprezintă o platformă de comunicare și dezbateri pe marginea unor subiecte de interes major pentru societate. În cadrul ședinţelor clubului au loc activităţi de ordin știinţifi c, cultural, artistic, editorial, educaţional și mediatic, orientate spre for-tifi carea unui puternic curent de opinie tradiţionalist, conservator, axat pe valorile familiei, pe sentimentul patriotismului, pe ideea naţională ca forţă unifi ca-toare pentru oameni de diverse naţionalităţi și con-fesiuni.

Clubul UP practică invitarea unor personalităţi academice, clericale și culturale din ţară și din stră-inătate în calitate de oaspeţi de onoare, care vor ţine lecţii academice, prezentări publice și discursuri

tematice vizând chestiuni de interes naţional și inter-naţional.

Clubul UP se întrunește în sediul Universităţii Po-pulare, situat în municipiul Chișinău, str. Corobceanu, 17. În cazul unor evenimente ce necesită spaţii mai largi, ședinţele acestuia pot avea loc în alte edifi cii.

Clubul Universităţii Populare ca platformă de dezbatere publică

www.moldova-suverana.mdwww.moldova-suverana.md

Examenele de bacalau-reat, din rău în mai rău. Rezultatele preliminare ale sesiunii din acest an, prezentate în cadrul unei conferinţe de presă de către ministrul Educaţiei, Maia Sandu, arată și mai prost decât cele din anul trecut. Astfel, rata medie de promovare a bacala-ureatului este de 44%. În sesiunea din 2013, rata a fost de 58 la sută. Totuși, ministrul speră că situa-ţia va arăta ceva mai bine după sesiunea supli-mentară, deoarece 54 la sută dintre restanţieri au luat note sub media de promovare la o singură disciplină.

Continuare în pag. 2

Dezastrul de la bacalaureat şi moţiunile comuniştilor

Pomana săracilor şi salariile şefi lor

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

4 IULIE 201422F L U XF L U X Actual

Valeriu Lazăr a ţinut să infi rme speculaţiile cu privire la eventuale confl icte pe care le-ar avea cu colegii de partid sau în Guvern. Precizând că astfel de zvonuri ar fi fost lansate intenţionat, pentru a se interpreta într-un anumit fel plecarea sa de la minister.

Dacă ne referim la „speculaţii”, s-a afi rmat, de exemplu, că demisia lui Valeriu Lazăr ar avea legătură cu implicarea acestuia în tranzacţia de la Banca de Economii a Moldovei, când în urma unei emisii închise de acţiuni, statul a pierdut pachetul de control la singura instituţie bancară la care era acţionar majoritar, pre-cum și în concesionarea Aeroportu-lui Internaţional Chișinău de către o companie rusească.

„Aceste două decizii, la direct le-gate de ministrul Economiei, sunt percepute negativ în societatea moldovenească. În ajunul campani-ei electorale, în noul parlament va fi mai bine dacă la postul de ministru va fi o altă fi gură, care nu are legătu-ră cu aceste decizii ale ministerului”, ar fi declarat „surse sigure” pentru agenţia Infotag.

Cu puţin timp în urmă, reprezen-tanţii asociaţiilor de agricultori i-au cerut și ei demisia lui Lazăr, după ce ministrul i-a învinuit de partizanat politic. Însă pretenţiile producători-

lor agricoli au fost mai multe, inclu-

siv tergiversarea semnării Strategiei

de dezvoltare a agriculturii, din anu-

mite interese personale și partinice.

Chiar dacă Valeriu Lazăr a decla-

rat că decizia privind demisia este

una personală și a fost luată „ceva

mai înainte”, „speculaţiile” nu par

totuși lipsite de temei. Pentru că

democraţii dau de mai mult timp

impresia că își „curăţă rândurile”. În

preajma alegerilor parlamentare,

mai mulţi fruntași „cu probleme” au

fost scoși din avanscenă, pentru a nu

păta imaginea imaculată a formaţi-unii. Curăţenia generală în Partidul Democrat a început cu plecarea lui Vladimir Plahotniuc din Parlament, pentru ca acesta să se poată dedi-ca, total și până la capăt, grijilor de partid. Valeriu Guma, dat în căutare internaţională de statul român, a plecat și din Parlament, și din partid, deși anterior fusese apărat cu ardoa-re de către colegii săi din fracţiunea parlamentară. Decizia de retragere a lui Guma a fost „fundamentată” de vicepreședintele PD, Andrian Candu, cel care acum i-a luat locul lui Lazăr la Ministerul de Economie. Și, menţionam și anterior, anume Candu, împreună cu nașul său de cununie Vlad Plahotniuc, par să fi e responsabilii de curăţenia electorală din partid.

Să mai amintim că Plahotniuc a fost și iniţiatorul excluderii din PD a patru deputaţi democraţi din Adu-

narea Populară a Găgăuziei, pentru participarea acestora la referendu-mul ilegal din 2 februarie. Și asta după ce în ajun, președintele PD, Marian Lupu, afi rma într-un interviu că, în opinia lui, deputaţii din Par-lamentul Găgăuziei nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referen-dumului. Și că formaţiunea nu îi va sancţiona în niciun fel pe reprezen-tanţii săi din Adunarea Populară, deoarece aceștia au fost aleși în ca-litate de candidaţi independenţi, iar organizaţia PDM de la Comrat se bucură de autonomie în cadrul formaţiunii, aceasta fi ind una dintre condiţiile aderării.

Și pentru ca să ne dedăm și noi la unele „speculaţii”, am putea con-stata că numirea lui Andrian Candu în funcţia de ministru al Economiei arată odată în plus că Plahotniuc își consolidează categoric poziţia în cadrul formaţiunii. Dar capătă și noi pârghii de infl uenţă în cadrul Guver-nului. Pentru că, evident, acesta are

mai multă încredere în Candu decât

în Lazăr, care este, mai degrabă, un

apropiat al lui Marian Lupu.

Deocamdată, totul pare să fi e cu

happy end. Fostul ministru i-a pre-

dat cu toată dragostea „ștafeta” no-

ului ministru, acesta fi ind confi rmat

în funcţie cât s-a putut de repede.

De asemenea, Lazăr a promis că va

fi alături de Candu și-i va acorda tot

sprijinul.

Nici fotoliul de vicepreședinte al

Parlamentului nu va sta gol prea

multă vreme. Ieri, pentru ocuparea

funcţiei respective a fost propus

fostul deputat comunist, care s-a

convertit la democraţie acum apro-

ximativ un an, Sergiu Sârbu. Foștii

săi colegi de partid afi rmau la mo-

mentul plecării acestuia din PCRM

că tot Plahotniuc a fost cel care l-a

ajutat să-și descopere vocaţia de de-

mocrat.

Dar câte speculaţii nu se fac și câte

nu spun gurile rele.

Ioana FLOREA, FLUX

Valeriu Lazăr, înlocuit cu fi nul lui PlahotniucValeriu Lazăr, înlocuit cu fi nul lui PlahotniucȘtirea despre plecarea lui Valeriu Lazăr de la Ministerul Economi-ei, strecurată în presă pe la începutul săptămânii „din surse din interiorul partidului”, a fost confi rmată miercuri, 2 iulie, chiar de fostul ministru. El a precizat că este „o decizie personală”, dictată de dorinţa de a face o schimbare, după 20 de ani de activitate la minister. Locul lui la cârma instituţiei a fost ocupat de vicepre-ședintele Partidului Democrat și, până recent, vicepreședinte al Parlamentului, Andrian Candu. Tot el și fi nul de cununie al prim-vi-cepreședintelui PD, Vlad Plahotniuc.

Dezastrul de la bacalaureat şi moţiunile comuniştilorUrmare din pag. 1

Sesiunea suplimentară de examen va fi organizată în perioada 16-23 iulie 2014, iar rezultatele fi nale ale bacala-ureatului 2014 vor fi făcute publice după respectiva se-siune.

De altfel, rezultatele pu-teau fi și mai proaste, deoa-rece iniţial se prevedea că elevul va obţine nota de tre-cere în cazul în care va rezol-va nu mai puţin de 30 la sută din test. Ulterior, pragul de promovabilitate a fost redus până la 25%.

Potrivit acelorași date pre-liminare, 1.189 de candidaţi au obţinut medii mai mari de 8, iar 161 au media la ba-calaureat mai mare de 9. Un singur elev are zece pe linie. Datele s-ar putea modifi ca însă după examinarea con-testărilor.

Cei mai mulţi candidaţi au avut difi cultăţi la susţinerea testelor de matematică și fi zică, iar cele mai bune re-zultate au fost înregistrate la istorie și la limba română.

Maia Sandu consideră că, parţial, rezultatul dezastru-os se explică prin faptul că peste 22 % dintre cei 27.597 de candidaţi din această se-siune sunt restanţieri din anii precedenţi.

De altfel, ministrul Educaţi-ei a remarcat că în actuala se-

siune de bacalaureat a scăzut drastic numărul tentativelor de fraudare a examenului. Astfel, în anul curent au fost înregistrate 161 de cazuri, comparativ cu 1.133 în anul 2013. Totodată, 46 de lucrări au fost anulate, pentru că răs-punsurile la teste au coincis cu cele afi șate pe site-uri de socializare. Prin urmare, pes-te 200 de absolvenţi au ratat șansa de a obţine diploma de bacalaureat în acest an. Ei vor avea dreptul la o nouă încer-care abia în 2015.

Ministrul Educaţiei consi-deră că numărul celor care merg astăzi la liceu este prea mare, mulţi dintre aceștia nu au potenţialul necesar pen-tru a urma astfel de studii.

Maia Sandu recunoaște că există probleme de calitate a studiilor, probleme de ca-litate a cadrelor didactice, de management a instituţii-lor. „Dar avem și o problemă a alegerii. Se pare că dintre cei care merg astăzi la liceu, nu toţi au potenţial acade-mic și, în multe cazuri, acești tineri nici nu sunt bine infor-maţi atunci când fac această alegere. Pentru moment, ne propunem să dezvoltăm școala profesională-tehnică, să o facem mai atractivă. Lu-mea trebuie să înţeleagă că această școală este sufi cient de bună sau poate fi sufi cient

de bună, încât să poţi obţine un loc de muncă bine plătit”, a declarat ministrul.

Zilele acestea, mai multă lume a lăudat-o pe ministrul Maia Sandu pentru faptul că înăsprirea condiţiilor de des-fășurare a BAC-ului și măsu-rile luate împotriva fraudării examenelor au dat rezultat. Și am văzut, în sfârșit, situa-ţia reală din învăţământ. Adi-că, am văzut că sistemul edu-caţional este la pământ. Dar oare asta să fi e singura func-ţie a instituţiei de resort? Ce a făcut ministrul pentru îm-bunătăţirea calităţii studii-lor, pentru sporirea califi cării profesorilor?

Din cauza proastei remu-nerări, domeniul devine tot mai puţin atractiv pentru cadrele tinere bine pregă-tite. Profesorii buni, în lipsa unor salarii decente din care să-și poată întreţine fami-liile, să poată crește profe-sional, părăsesc școlile, în căutarea unor alte surse de existenţă.

Din aceste motive, în multe instituţii de învăţământ din ţară nu sunt profesori care să predea principalele disci-pline de studiu. Așa-zisa re-organizare a lăsat satele fără școli. Zeci de instituţii au fost închise în ultimi ani. Doar în anul 2012, de exemplu, 57 de unităţi de învăţământ au fost

închise, iar 61 reorganizate. În unele școli și chiar licee, după reorganizare, clasele sunt supraîncărcate, une-ori numărul elevilor fi ind de peste 40. Cum ar trebui să-și împartă timpul un învăţător, pentru a reuși să le acor-de atenţia cuvenită tuturor elevilor? De unde să aibă cunoștinţe temeinice niște elevi care nu au avut profe-sori califi caţi care să-i înveţe? Prin urmare, de aici ar trebui să înceapă lupta pentru cali-tatea studiilor, nu doar de la instalarea camerelor de su-praveghere și a detectoare-lor de metale.

Rezultatele de la bacala-ureat i-au nemulţumit și pe

deputaţii comuniști, care au depus o moţiune simplă îm-potriva ministrului Educaţiei, Maia Sandu.

În textul moţiunii se men-ţionează, între altele: „Re-zultatele sesiunii de bază a examenului de bacalaureat din acest an reprezintă o catastrofă, un dezastru na-ţional. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, rata celor care nu au susţi-nut examenele de absolvire a atins nivelul de 56%. Ceea ce înseamnă că mai mult de 15 mii de elevi în acest an vor rămâne în incertitudine, fără diplome de bacalaureat. Considerăm că aceste rezul-tate denotă eșecul politicilor

din domeniul educaţiei, pro-movate de către guvernare, domeniu de responsabilitate al Ministerului Educaţiei și nemijlocit al ministrului Maia Sandu”.

Săptămâna trecută, comu-niștii au mai depus o moţiune simplă împotriva ministrului de Interne, Dorin Recean. Majoritatea parlamentară consideră că acestea nu sunt decât acţiuni de imagine cu scopuri electorale.

Doar că cineva trebuie să răspundă totuși pentru ceea ce se întâmplă în sistemul nostru educaţional. Și nu doar aici. Poate, atunci, niște demisii de onoare?

FLUX

4 IULIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Ajunul alegerilor este peri-oada în care guvernarea își demonstrează insistent și zgomotos grija faţă de po-por. Și nu doar în vorbe mari despre vectorul european, viitorul luminos și Moldova fără sărăcie și fără corupţie, ci și prin acordarea unor mici benefi cii, pentru o miză extrem de mare.

Acum câteva zile, Executivul a aprobat majorări salariale și acor-darea unor premii pentru mai multe categorii de angajaţi. Începând cu 1 septembrie 2014, salariile lucrăto-rilor din învăţământ vor fi cu 20 la sută mai mari. De asemenea, cadre-le didactice vor benefi cia în luna au-gust de un premiu anual, în valoarea unui salariu de funcţie. Pentru anga-jaţii din instituţiile preșcolare a fost propusă o majorare de 32 la sută. Tot cu 20% vor crește și salariile lu-crătorilor din muzee, teatre, uniuni de creaţie, case de cultură etc.

Guvernul a aprobat și majorarea plafonului pensiei de la 1300 până la 1500 de lei. În acest scop, din bu-getul pentru anul 2014 vor fi alocaţi 300 de milioane de lei. Vor crește, chiar și de câteva ori, alocaţiile luna-re suplimentare la pensii. Iar salariul minim va spori, începând cu 1 oc-tombrie, de la 900 la 1000 de lei.

Ministrul Muncii și Protecţiei Soci-ale, Valentina Buliga, a exemplifi cat că un profesor care are un salariu de aproximativ 3000 de lei va primi, din toamnă, 3600 de lei. Amintim că profesorii au cerut în cadrul protes-telor de astă-primăvară salarii mai mari cu 50 la sută.

În opinia unor experţi, această de-cizie populistă a Guvernului, în ajun de alegeri, nu are acoperire fi nanci-ară. Însă și așa, ce valoare au aceste majorări în condiţiile în care preţu-rile cresc constant, iar salariul nu le asigură cadrelor didactice un minim necesar pentru o existenţă decentă? Și ce sunt aceste salarii pe lângă re-munerările de zeci de mii de lei pe lună de care benefi ciază șefi i unor întreprinderi de stat.

Un raport al Ministerului Econo-miei arată că managerii mai multor instituţii cu capital majoritar de stat au avut anul trecut salarii lunare de aproape 100.000 de lei, în condiţii-le în care unele dintre aceste între-prinderi înregistrează pierderi și au datorii de milioane de lei. Din datele prezentate putem conchide că veni-turile acestor șefi aproape că nu de-pind de performanţele înregistrate. Ba dimpotrivă, în unele cazuri sala-riile au crescut în timp ce profi turile întreprinderilor s-au diminuat de câ-teva ori în ultima perioadă.

Potrivit raportului, de cea mai grasă remunerare a benefi ciat anul

trecut șefa S.A. Aeroport Catering, Elena Ciobanu. Venitul lunar al aces-teia a fost de peste 80 de mii de lei, ajungând astfel să însumeze pe parcursul anului trecut aproape un milion de lei. În timp ce eforturile managerului au fost răsplătite cu generozitate, compania a înregistrat pierderi de aproape 3,7 milioane de lei și a acumulat datorii de 7,5 mili-oane de lei.

La mică distanţă, urmează Sorin Stati, directorul Î.S. MoldATSA, care a avut anul trecut un salariu lunar de aproape 49 de mii de lei și un venit total de peste 800 de mii de lei. În-treprinderea are, în schimb, datorii de 6,2 milioane de lei.

Locul trei în clasamentul celor mai bine plătiţi administratori ai între-prinderilor de stat i-a revenit șefei S.A. Tutun-CTC, Ala Sârbu, care a în-casat anul trecut peste 667 de mii de lei sau aproximativ 55 de mii de lei pe lună

Directorul SA „Moldtelecom”, Vita-lie Iurcu, a fost remunerat anul tre-cut cu aproape 661 de mii de lei, în timp ce întreprinderea a acumulat datorii de peste 1,18 miliarde de lei, iar profi turile au scăzut constant în ultimii ani.

Andrei Brunchi, șeful întreprinde-rii de stat specializată în executarea lucrărilor de explozie (INMEX), a avut în 2013 un venit de aproximativ 550 de mii de lei.

Directorul Institutului de Tehnică Agricolă Mecagro, Ion Hăbășescu, a încasat anul trecut aproape 543 de mii de lei.

Șefa de la AGEPI, Lilia Bolocan, a avut în 2013 un salariu total de apro-ximativ 531 de mii de lei.

Un venit de peste jumătate de milion de lei a ajuns și în buzunarul lui Vladimir Bogorad, directorul SA Institutul de cercetări știinţifi ce Rif-Acvaaparat.

Directorul CET-2, Anatolii Lichii, a ridicat în 2013 un salariu total de aproape 487 de mii de lei, în timp ce întreprinderea are cea mai mare datorie, care atinge 2,05 miliarde de lei și pierderi de 19,5 milioane de lei.

Salarii grase au încasat și alţi ma-nageri despre care ar fi difi cil să afi rmi că au gestionat așa cum se cuvine instituţia. De exemplu, di-rectorul ÎS Moldelectrica, Ghenadie Dimov, a avut anul trecut un venit salarial total de aproape 432 de mii de lei. În schimb, întreprinderea condusă de el a înregistrat pierderi de peste 123 de milioane de lei.

Aceste remunerări includ salariul de funcţie, dar și sporuri lunare, in-demnizaţii pentru concediile anuale, premii etc. Ziarul Adevărul relevă că, în cazul șefei companiei Aeroport Catering, din cei 962.000 de lei în-casaţi, doar 20% reprezintă salariul de funcţie, restul fi ind prime: „De exemplu, directoarea a fost premia-tă cu 337.000 de lei pentru „perfor-manţele înregistrate”, alte 169.000 i-au fost date drept ajutor material, la care s-a adăugat încă o primă de 177.000 de lei. Și asta deși întreprin-derea cu capital de stat a înregistrat anul trecut pierderi de 3,7 milioane de lei, comparativ cu profi tul de 1,4

milioane de lei în 2012”. Aproxima-tiv același raport poate fi urmărit și în cazul altor șefi ai companiilor de stat.

Prin urmare, să comparăm, un salariu „majorat” de 3600 de lei pe care-l va primi profesorul și premiile de sute de mii de lei, pe lângă un sa-lariu gras, de care benefi ciază un șef cu „performanţe” de la o întreprin-dere de stat. Un calcul simplu arată că un profesor nu câștigă nici în doi ani cât încasează unii șefi de la stat într-o lună.

Și pentru ca tabloul să fi e complet, amintim că tot recent o veste îmbu-curătoare a venit și de la FISC. Anul acesta, în Republica Moldova au fost înregistrate 231 de persoane care au obţinut în 2013 venituri anuale de peste un milion de lei, cu șapte mai mult decât în anul precedent. Asta în cazul în care toată lumea a fost cu veniturile la vedere. Altfel, putem presupune că numărul milionarilor este mult mai mare, la fel ca și a mi-lioanelor.

Totodată, nu ar trebui să uităm și de averile „impresionante” ale de-putaţilor, miniștrilor și altor înalţi funcţionari (atât cât au fost declara-te) care au reușit să se pricopsească în anii în care s-au afl at la putere (în cea mai săracă ţară din Europa) cu palate de milioane, cu mașini luxoa-se și cu conturi grase în bănci. Prin urmare, rămâne întrebarea, în ce măsură vor reuși să impresioneze populaţia aceste pomeni electorale ale guvernării profund europene?

Ioana FLOREA, FLUX

Pomana săracilor şi salariile şefi lorPomana săracilor şi salariile şefi lor

Tabel elaborat de ziarul Adevărul în baza raportului Ministerului Economiei Tabel elaborat de ziarul Adevărul în baza raportului Ministerului Economiei

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

4 IULIE 201444F L U XF L U X Finan\e

Banca centrală – un patefon stricatDe peste un an de zile, la

fi ecare câteva săptămâni, cursul de schimb valutar ţine locul primelor titluri din bule-tinele de știri.

Așa stând lucrurile, este fi -resc să suspectezi Banca Na-ţională ori că duce o politică premeditată de depreciere treptată a monedei naţiona-le faţă de principalele valute de referinţă (mai multe voci spun că leul este supraapre-ciat nefondat) și nu dorește

să recunoască deschis acest lucru, ori că face jocul unor grupuri de interese (iarăși cum sugerează mai multe voci de prin târg), ori că Ban-ca Naţională a scăpat de sub control stabilitatea mone-dei naţionale, ceea ce ar de-monstra indirect, pe alocuri, lipsă de profesionalism. Dar cum nu am niciun argument să afi rm că managementul BNM este neprofesionist, pun această supoziţie pe seama unei impresii de moment (pe care banca centrală nu doreș-te sau nu este interesată să o combată) și care a apărut, mai degrabă, din lipsa unor informaţii, dar care, la sigur, circulă prin bucătăria fi nanci-ară de pe bulevardul Grigorie Vieru din capitală și pe care bancherii-șefi le ţin bine do-site de ochii lumii. În schimb, ne servesc gogoși de serviciu, care aduc și ele un adevăr, dar nu ne descoperă esenţialul: cu cererea și oferta de valută de pe piaţă, cu evoluţiile pe pieţele externe, cu dreptul de a interveni pe piaţă, că „jo-cul săltăreţ” al cursului nu va afecta preţurile și că infl aţia

se va menţine în coridorul de

5% la fi nele anului, plus/mi-

nus 1,5 puncte procentuale.

Un întreg arsenal de a vorbi

mult și de a spune puţine.

Dacă, în ultimul an și jumăta-

te, aţi auzit un alt mesaj de la

BNM, va rog, să mă informaţi

și pe mine.

Până una alta, vă asigur că

așa o să ne mai „liniștească”

încă doi ani de acum încolo.

Prin urmare, stimaţi colegi

ziariști, nu vă mai chinuiţi să

mai luaţi interviuri și să che-

maţi în conferinţe de presă

șefi i de la BNM, pur și simplu

utilizaţi răspunsurile lor de

acum un an, jumătate de an

sau o lună și, vă asigur, nu o

să greșiţi cu nimic. Banca cen-

trală, ca un patefon stricat,

repetă același mesaj cu orice

ocazie, iar leul își continuă

drumul lui, adică se depre-

ciază constant. În aceste cir-

cumstanţe, ce să crezi despre

cei din BNM (plătiţi din banii

noștri ca să aibă grijă de banii

noștri)? De ce să nu-i înjure

lumea, daca ei spun una și, în

realitate, se întâmplă cu totul

altceva?

Salariul se transformă în maculatură de buzunar Să analizăm doar două din

mesajele transmise în ultimul timp de BNM.

BNM: Pe parcursul lunilor de vară, cursul de schimb își va reveni.

Realitatea: Leul continuă să se deprecieze cu pași rapizi.

BNM: Preţurile nu vor fi afectate de deprecierea leu-lui.

Realitatea: Petroliștii deja au anunţat că în următoare-le zile vor opera majorări de preţuri, inclusiv ca urmare a deprecierii leului. Adică spi-rala a început să se rotească. Dar să aducem și un exemplu ce demonstrează clar că pre-ţurile nu pot sta pe loc atunci când leul, de peste un an, este prins într-un proces perma-nent de depreciere. În anul 2013, preţul mediu de achi-ziţie a gazelor naturale de la Gazprom s-a redus cu 3,7%, până la nivelul de 379,6 USD pentru o mie de metri cubi.

Pare a fi o tendin-ţă îmbucurătoare, cu o mică excepţie însă, exprimat în lei moldovenești preţul de import a crescut, de fapt, cu 0,9%. Și în general, dragi concetăţeni, nu aveţi impresia că de la lună la lună în magazine se cam schimbă preţurile? Con-cluzia: în statistici ochim drept în ţintă – 5% infl aţie la fi nele anului, iar în buzunare, de la lună la lună, sala-riul își pierde din putere și își păs-trează doar o sin-gură calitate, cea de maculatură.

Cineva mă poate acuza că am pus un titlu cam… „în-drăzneţ”. Poate, dar să facem mai întâi un exerciţiu de ima-ginaţie. Ce ar spune lumea despre o persoană care, timp de jumătate de an, ar repeta cu insistenţă că afară-i soare în timp ce, de fapt, plouă? Cel

puţin, că-i varză! Ce să cre-dem atunci despre BNM, care ne spune una, dar se întâmplă alta? Cel puţin…

*Curechi (regionalism. var-ză) – argou utilizat cu sensul de bani (din rusescul „kapusta”).

Anatol CÂŞLARU

Sursa: vox.publika.md

Când guvernatorii sunt varză, pierdem curechiul*

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a fost chemat marţi, 1 iulie, la Comisia parlamentară Economie, Buget și Finanţe, pentru a da explicaţii cu privire la deprecierea fără pre-cedent a leului. Potrivit acestuia, unul dintre motivele principale este defi citul de valută străină pe piaţa moldovenească.

Cererea de pe piaţă este încă foar-te mare și depășește cu mult oferta. De la începutul anului, pe piaţa va-lutară din Moldova s-a atestat un defi cit de 210 milioane, a explicat guvernatorul.

Pentru a asigura piaţa cu sufi cien-te lichidităţi și a susţine funcţionali-tatea acesteia, de la începutul anului BNM a vândut 120 de milioane de dolari, a mai adăugat el.

Alte motive care au dus la deva-lorizarea leului faţă de principalele valute de referinţe, menţionate de Drăguţanu, sunt diminuarea volu-mului exporturilor cu aproape 2% în ianuarie-aprilie curent, scăderea re-mitenţelor, criza din Ucraina, menţi-nerea puterii euro faţă de dolar.

„Factorii principali care vor infl u-enţa piaţa valutară și cursul leului faţă de dolar în trimestrul următor sunt evoluţiile exportului, creșterea remiterilor și restabilirea ofertei de valută străină din partea persoane-lor fi zice”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale.

Dorin Drăguţanu a mai sublini-at că, în pofi da devalorizării leului, infl aţia este mai mică decât anul trecut. Ceea ce ar însemna că pre-

ţurile nu vor crește proporţional cu devalorizarea valutei naţionale. Po-trivit prognozelor, a mai precizat el, ritmul de creștere a preţurilor va fi , în general, lent și va rămâne în limita de 5%.

Președintele Comisiei parlamen-tare Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav Ioniţă, l-a susţinut pe Drăguţanu, apreciind că BNM a în-treprins toate măsurile care se im-puneau pentru stabilizarea leului. Totodată, în opinia lui, din devalori-zarea leului au de câștigat exporta-torii și benefi ciarii de remitenţe.

În schimb, socialistul Igor Dodon a criticat prestaţia guvernatorului. În opinia lui, Drăguţanu nu prea are de ce-și face griji, pentru că doar sala-riul pe care-l ridică acesta lunar este de 78 de mii de lei. Dodon a cerut iarăși demiterea șefului BNM, însă propunerea nu a fost supusă votu-lui, pentru că, a declarat Veaceslav Ioniţă, o astfel de iniţiativă este deja pe masa spicherului Igor Corman.

Pe de altă parte, analistul econo-mic Gheorghe Costandachi conside-ră că situaţia reală pe piaţa valutară este alta decât cea prezentată de guvernatorul BNM. El afi rmă într-un articol publicat pe blogul său, costandachi.eu, că acesta a minţit atunci când a afi rmat că una din ca-uzele devalorizării leului este nivelul scăzut de transferuri de peste hota-rele ţării de la cei ce muncesc acolo.

Chiar datele prezentate într-un tabel de Banca Naţională a Moldo-vei îl contrazic. Aceste date arată că în perioada ianuarie-mai 2014, vo-lumul transferurilor de la cetăţenii care muncesc peste hotare a fost în creștere cu 4% sau cu aproape 22 de milioane de dolari mai mult faţă

de perioada similară din anul 2013.

„Aceasta a majorat volumul de mo-

nedă străină pe piaţa valutară și nu

l-a redus, după cum spune guverna-

torul BNM”, conchide analistul.

De asemenea, Costandachi arată

că nu au suport real și sunt neprofe-

sioniste afi rmaţiile precum că redu-

cerea exportului ar fi dus la crește-

rea defi citului de monedă străină pe

piaţa valutară din Moldova.

Și fl uctuaţiile cursului de schimb a

leului au caracter speculativ: „Aceas-

ta se mai confi rmă și prin faptul că

leul s-a devalorizat foarte mult și

faţă de așa valute regionale cum

sunt leul românesc (RON) și rubla

rusească (RUR). În ultima perioadă,

cursul leului faţă de RON s-a depre-

ciat cu aproximativ 27%, iar faţă de

RUR cu aproximativ 22%. Constatăm

că cursul leului faţă de aceste mone-

de regionale mai mulţi ani la rând

a fost stabil (anii 1997-2012), iar în

prezent, ca prin minune, acestea au

trezit mare interes. Prin aceasta se

explică natura speculativă a devalo-

rizării leului”.

În opinia lui, speculaţiile sunt pro-

vocate de cartelul bancar format

de 5 bănci comerciale din Moldova,

controlate de unii oameni bogaţi.

„Presupunerea că Drăguţanu a

pierdut controlul asupra situaţiei pe

piaţa valutară se explică foarte ușor.

Pe parcursul unui an de zile leul s-a

devalorizat, fl otând în unele perioa-

de, însă cu tendinţă clară de crește-

re. În toată această perioadă, BNM a

aranjat lucrurile în așa fel, ca cei care

cumpără valută străină în volume

mari să o poată din nou vinde la curs

convenabil, ca mai apoi să provoace

cursul mai mare ca să o cumpere din

nou la un curs mai mare pentru a ob-

ţine venituri din speculaţia cu cele 4

valute: EUR, USD, RON și RUR”, mai

scrie Costandachi.

Întâmplător sau nu, chiar în ziua

următoare, după audierea guverna-

torului la comisia de profi l, deprecie-

rea leului în raport cu moneda unică

europeană a înregistrat un nou re-

cord. Banca Naţională a stabilit pen-

tru miercuri, 2 iulie, o rată de schimb

de 19,28 de lei pentru un euro, cu 13

bani mai mult decât în ziua prece-

dentă.

Amintim că în luna februarie,

guvernatorul BNM susţinea că de-

valorizarea drastică a valutei naţi-

onale este determinată de factori

sezonieri și că situaţia se va remedia

în vară. Și parcă vara a venit demult.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Guvernatorul BNM a explicat de ce s-a Guvernatorul BNM a explicat de ce s-a devalorizat leul. Experţii îl contrazicdevalorizat leul. Experţii îl contrazic

4 IULIE 2014 55 F L U XF L U XEconomic

Situația economică se înrăutățește continuu pe parcursul anului curent, constată experţii în ultima ediţie a analizei lunare „Realitatea Economică” realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Conform așteptărilor noas-tre, menționate în edițiile precedente, economia moldovenească încetinește constant pe fondul vulnerabilităților interne, incertitudinii politice, dar în special, a situației economi-ce nefaste din spațiul CSI, explică autorii studiului.

Astfel, Indicele Compozit Antici-pator, calculat lunar de Expert-Grup, marchează un declin pentru a patra lună consecutiv, acumulând în luna mai 2014 doar 91,1 puncte (94,6 puncte în aprilie și 100,4 puncte în martie curent). Diminuarea constan-tă a indicelui denotă persistența anumitor riscuri majore care ar pu-tea compromite creșterea economi-că pe parcursul anului curent.

Potrivit analizei, se atestă o înrăutățire lentă a majorității pa-rametrilor macroeconomici. În particular, exporturile au rămas volatile, înregistrând în lunile ianu-arie-aprilie 2014 un declin de 1,9% faţă de anul precedent, acesta fi ind condiționat de reducerea livrărilor spre Federația Rusă (-33,8% com-parativ cu 2013), Ucraina (-9,1%) și Turcia (-27).

Constrângerile externe s-au transpus și asupra situației interne. Consumul intern a continuat să în-cetinească pe parcursul anului cu-rent, fapt confi rmat de decelerarea

creșterii banilor în circulație de la 32,3% în luna ianuarie a acestui an la 27,9% în luna mai, faţă de anul precedent. Totodată, Activitatea de creditare a rămas volatilă: rata de creștere a creditelor noi a căzut de la 56,2% în ianuarie 2014 la -0,1% în luna mai, comparativ cu situaţia din 2013. Diminuarea atât de brus-că a accesului la creditele bancare a avut loc pe fondul creșterii marjei bancare: diferența dintre rata medie a creditelor și depozitelor a consti-tuit 6,2 puncte procentuale în luna mai a acestui an, fi ind mult mai înal-tă față de mai 2013 (4,5 p.p.). Prin urmare, una din cauzele majore ale restricționării accesului la credite ține de aversiunea mai pronunțată a băncilor față de riscuri, care s-a accentuat pe fondul recentelor fl uctuații economice și politice din interiorul țării și din regiune.

Drept rezultat al constrângerilor economice interne și externe, Pro-dusul Intern Brut a avansat în primul trimestru cu doar 3,6% comparativ cu perioada respectivă din 2013, în termeni reali, decelerând brusc de la 11,2%, în trimestrul patru 2013.

Veniturile populației sunt afectate de creșterea prețurilor, se arată în „Realitatea Economică”. Salariul real

și-a redus considerabil ritmurile de creștere. Pe de altă parte, transferu-rile de peste hotare și-au revenit și au reluat creșterea. Salariul real și-a micșorat ritmurile de creștere faţă de anul precedent de la 4,9% în ia-nuarie 2014 la 1,3% în aprilie.

Majorarea cheltuielilor bugetare a devansat sporirea veniturilor. Ca rezultat, defi citul bugetar a crescut rapid. În ianuarie-martie 2014 și ia-nuarie-aprilie, creșterea veniturilor bugetare a fost aproape similară cu cea a cheltuielilor publice. Totuși, în luna mai cheltuielile s-a majorat cu 11,8%, iar încasările – cu 10,8%. În consecință, în mai 2014 defi citul bu-getar a sporit cu 47,7% faţă de anul precedent. În particular, se observă încetinirea veniturilor, fapt ce creea-ză anumite riscuri pentru fi nanțele publice.

Rata infl ației și-a temperat creșterea, se mai arată în analiza Expert Grup. Totuși, deprecierea monedei naționale pune presiuni asupra prețurilor. Rata infl ației a constituit 4,7% în mai 2014 și a fost mai mică decât nivelul înregistrat în luna aprilie, când IPC a crescut cu 5,8% comparativ cu anul precedent. În mai 2014, deprecierea leului mol-dovenesc față de dolarul american a

fost de 10,7% comparativ cu 2013. De altfel, tot în luna mai s-a ates-tat cea mai mare depreciere a leului față de EUR din ultimii 4 ani, ieftini-rea constituind 17,1%, faţă de anul precedent.

Exporturile au cunoscut o ușoară înviorare, iar reducerea importurilor s-a accentuat, se mai arată în „Reali-tatea Economică”. Exportul spre UE a crescut în aprilie curent cu 7,4% comparativ cu anul trecut, iar livră-rile spre alte state s-au majorat cu 7,5%. Pe de altă parte, exportul spre CSI s-a diminuat în aprilie cu 10,7%, iar Importul a scăzut cu 8,8% faţă de anul precedent.

Referindu-se la principalii parte-neri comerciali ai Republicii Moldo-va, autorii analizei menţionează că economia UE cunoaște o revenire stabilă. Rusia și Ucraina, în pofi da unor rezultate bune înregistrate în ultimul trimestru al anului 2013, continuă să întâmpine difi cultăți. Astfel, Ucraina a început anul des-tul de prost: PIB-ul țării s-a redus cu 1,1% faţă de anul precedent, chiar dacă în trimestrul patru al anului trecut s-a înregistrat o creștere de 3,3%. Rusia a avansat cu 0,9% în pri-mul trimestru din 2014, o creștere mică comparativ cu majorarea cu

2% faţă de anul precedent atestată

în trimestrul patru din anul prece-

dent.

Experţii au remarcat și faptul că

încetinirea creșterii economice a

început pe fondul unei baze de

comparație relativ joasă: în primul

trimestru al anului 2013, PIB-ul a

crescut cu doar 3,5% faţă de anul

precedent, avansul principal fi ind

observat anume începând cu a doua

jumătate a anului. Prin urmare, pe

lângă constrângerile economice in-

terne și externe, un alt factor care va

contribui la încetinirea creșterii eco-

nomice din perioada imediat urmă-

toare va fi creșterea rapidă a bazei

de comparație. Astfel, în contextul

în care PIB-ul a avansat cu 6,1% în

trimestrul doi 2013, cu 12,9% – în

trimestrul trei și cu 11,2% – în tri-

mestrul patru, menținerea unui ase-

menea ritm de creștere va fi destul

de difi cilă, dacă nu chiar imposibilă.

Suplimentar, creșterea economică

din următoarele luni urmează a fi

compromisă de incertitudinea po-

litică asociată cu proximitatea ale-

gerilor parlamentare și cu riscurile

economice din CSI.

FLUX

Sursa: expert-grup.org

Veşti proaste de la economişti. Veşti proaste de la economişti. Situaţia economică se înrăutăţeşteSituaţia economică se înrăutăţeşte

Curtea de Conturi a

examinat ieri date-

le auditului asupra

raportului Guvernului

privind executarea

fondurilor asigurării

obligatorii de asis-

tenţă medicală pe

anul 2013. Membrii

Curţii de Conturi au

fost deranjaţi cel mai

mult de activitatea

comisiei mixte din

cadrul CNAM, care

examinează și aprobă

bugetele pentru pro-

iectele investiţionale

depuse de spitale.

Nemulţumirile ţin

de faptul că spitalele

republicane au bene-

fi ciat de cea mai mare

sumă de bani, fără a

exista o argumentare

clară pentru asta.

Raportorul Curţii de Con-turi, Iurie Ispas, a menţionat în cadrul ședinţei că în 2013 au fost alocaţi mai mulţi bani pentru proiectele investiţio-nale depuse de spitale decât erau prevăzuţi și că acest lu-cru se repetă, în pofi da reco-mandărilor auditorilor Curţii din anii precedenţi.

„În 2013 au fost acceptate proiecte în valoare de 327 de milioane de lei pentru 109 proiecte investi-ţionale. Am reco-mandat și în anii precedenţi ca apro-barea proiectelor să se facă în limita resurselor disponi-bile. 21 de spitale și-au depus proiec-tele, astfel că 45 la sută din întreaga sumă a fost aloca-tă pentru spitalele republicane, 900 de mii de lei pentru spitalele munici-

pale, iar pentru 74 de spitale raionale – 108 milioane. Este o inechitate, precum și faptul că majoritatea membrilor din această comisie sunt funcţio-nari de la Ministerul Sănătăţii. Numai CNAM, conform regu-lamentelor, are dreptul exclu-siv de gestionare a fondurilor CNAM”, a precizat Ispas.

Membrii Curţii de Conturi au făcut imediat și o asocie-re dintre faptul că ministrul

Sănătăţii, Andrei Usatâi, este președintele acestei comisii mixte și fi nanţarea spitalelor republicane cu mari discre-panţe fi nanciare dintre cele municipale și raionale.

„Ne cam dăm noi seama, dar am vrea să auzim și ce are de spus ministrul”, a cerut ex-plicaţii unul dintre membrii Curţii. Pentru că ministrul nu era în sală, Mihai Ciocanu, viceministrul Sănătăţii, a dat explicaţii.

„S-au suprapus mai multe proiecte, cel de la Spitalul Re-publican și cel legat de noul bloc de la Urgenţă. Ambele sunt proiecte importante și trebuiau realizate, pentru că aveam și o obligaţie de la donatorii externi. Trebuia un-deva să plasăm acele echipa-mente pe care le-am procu-rat”, a explicat Ciocanu.

Nemulţumirile ţin și de faptul că nu există criterii clare de stabilire a proiecte-lor prioritare pentru sistemul

de sănătate, astfel că nu este

argumentată decizia de a ac-

cepta sau respinge anumite

proiecte.

O altă problemă este că

CNAM nu are capacitatea de

a verifi ca dacă spitalele care

au câștigat banii pentru pro-

iectele depuse le și fi nalizea-

ză, ceea ce poate genera alte

riscuri.

„Aceste proiecte sunt de

durată, iar managerii spita-

lelor nu sunt gata pentru o realizare rapidă a lor. Există și un risc de neîndeplinire, de aceea vom efectua mai multe modifi cări pentru a intensifi -ca controalele, dar vom modi-fi ca și contractele astfel încât să fi e indicate sumele exacte, ca să excludem toate inter-pretările”, a adăugat Mircea Buga, directorul CNAM.

Irina PAPUCSursa: e-sanatate.md

Discuţii aprinse la Curtea de Conturi despre banii distribuiţi de CNAM spitalelor pentru proiectele de dezvoltare. „Nu există echitate”

4 IULIE 201466F L U XF L U X Eveniment

Pavel Pavel MIDRIGANMIDRIGAN: :

Nu este exclus că ni se va impune să vindem pământurile noastre unor persoane fi zice și juridice străine

Decanul Facultăţii Relaţii Interna-ţionale la Universitatea de Studii Po-litice și Economice Europene „C. Ste-re”, doctorul în știinţe politice Pavel Midrigan menționează că semnarea Acordului de asociere face parte dintr-un plan prin care Uniunea Europeană își protejează interesele proprii. Mi-drigan ne atenționează că una dintre consecințe ar putea fi adoptarea unei legislații care să permită vinderea te-renurilor arabile la străini.

Diferența dintre o formațiune poli-tică și un club de discuții este că clu-bul nu-și propune sarcini sau scopuri partizane, ci, pur și simplu, este un schimb de opinii, păreri. Cu atât mai mult cu cât de fi ecare dată constatăm ca anumite lucruri nu le cunoaștem sau le cunoaștem destul de superfi cial și întotdeauna este interesant de a as-culta personalități din alte domenii, cu alte viziuni, chiar dacă nu suntem în-totdeauna de acord cu aceștia. Venind încoace, n-am observat în oraș o mare sărbătoare. Poate că încă e devreme, abia se înserează, dar atâtea pregătiri și atâta monopolizare a opiniei publi-ce în legătură cu evenimentul de as-tăzi, cu semnarea acordului, încât se părea că am urcat cu toții într-o navă și mai-mai să nu zburăm undeva.

În această perioadă de pregătire pentru semnare am văzut și la televi-ziune, în presă, mai multe opinii pro și contra. Cum ne va infl uența acor-dul? Cine îl va implementa? Care vor fi consecințele lui? Cred că este un subiect destul de amplu și numai tim-pul ne va demonstra dacă vom putea realiza, dacă vom reuși să ne implicăm și dacă într-adevăr acesta va fi benefi c. Evident că ne întrebăm dacă există o altă cale, dacă poate fi altceva, o altă alternativă? Fiindcă douăzeci și ceva de ani tot batem pasul pe loc. Au venit unii la putere, apoi alții, iar noi, cum s-a mai spus, nu am mai găsit o cale proprie de prosperitate, de statorni-cie, de a deveni un stat de drept. Tot mergem dintr-o parte în alta. Întreba-rea este, dacă mergeam tot așa, mai aveam o cale undeva?

Evident că Republica Moldova tre-buia să se decidă încotro să meargă mai departe. Deoarece cu propriile forțe nu prea avem șanse, ce am avut până în ’90 aproape că s-a vânturat. Adică nu s-a vânturat, a trecut în bu-zunarele unora. S-au făcut gospodari. Ați văzut că numărul de milionari

crește în fi ecare an. Deci, prea puțin s-au gândit la viitorul statului nostru. Cred că majoritatea dintre cetățeni și chiar dintre specialiști nu au examinat până la urmă acest document care a fost semnat. Eu m-am pronunţat de mai multe ori și am spus că acesta nu a fost planul Republicii Moldova, ci a fost mai mult planul Uniunii Europe-ne, care urmărea cu totul alte scopuri decât cele vehiculate în propaganda ofi cială. Și anume: de a se proteja, de a-și realiza și lărgi interesele vitale. Mai este și alt aspect pe care noi îl numim geopolitica. Am intrat și noi în aceas-ta vrând-nevrând. Astăzi avem un fapt împlinit. Prin urmare, nu văd nici ceva tragic, nici ceva care să trezească euforie. Prefer să judecăm la rece, să vedem toate aspectele. Însă două-trei aspecte cu posibile consecințe destul de grave o să le menționez.

Primul: odată cu liberalizarea re-gimului de vize, satele noastre devin tot mai pustii. Și nu exclud că această circumstanță va contribui la plecarea și mai masivă a populației în afara țării. Eu m-am întâlnit cu un coleg care lucra la procuratură și acum este la pensie și-l întreb: „Ce pensie ai?” Zice: „Șapte mii de lei”. „Te felicit, dar știi că eu nu prea am mare dorință să mun-cesc ca să plătesc pensia ta. Nu că te invidiez, pur și simplu prea mulți și-au făcut pensii bune, dar cine să lucreze pentru aceste pensii este o mare în-trebare”. Deci, depopularea Republicii Moldova. Nu este exclus că, dacă acum avem 3,6 milioane de locuitori, peste vreo 10 ani să rămânem cu puţin peste 2 milioane. Dar acest lucru nu deran-jează pe nimeni. Dacă pe acest terito-riu vor fi mai puțini oameni, nu va fi ni-mic grav pentru cei care au planifi cat acest program.

Și al doilea aspect. Nu este exclus că o să ni se impună să facem modifi -cări în legislația respectivă privitor la posibilitatea vânzării pământului stră-inilor, atât persoanelor juridice, cât și fi zice. Iată de aici ar putea începe un nou program „Pământ” – „Pământ-2”. Multe state așteaptă acest lucru, pen-tru că pentru cineva vreo câteva mili-arde de dolari nu-i mare problemă și ei ar putea să cumpere într-un timp destul de restrâns toate pământurile noastre bogate ca pe urmă să le folo-sească. Oamenii de la țară vor deveni, în mare parte, proletari și va rezulta o degradare a satelor. Deja mai mulți ani la rând urmărim cu toţii această degra-dare și vedem că, în multe cazuri, nici nu are cine locui și nici cine lucra în aceste localități.

Elena Elena GORELOVAGORELOVA: :

Guvernul a întors spatele producătorilor autohtoni și populaţiei

Doctorul în științe economice Elena Gorelova remarcă neîncre-derea și circumspecția cu care tra-tează cetățenii semnarea acestor acorduri și faptul că documentele respective vor lovi dur în nucleul eco-nomiei moldovenești, adică în agri-cultură și în industria alimentară. Dna Gorelova ne amintește avertismentul Federației Ruse cu privire la impune-rea taxelor vamale pentru exportul mărfurilor moldovenești în Rusia și țările Uniunii Vamale.

Eu n-o să vă împovărez cu raționamente de ordin economic. As-tăzi e o zi însemnată și cel mai intere-sant lucr u este că, vizionând canalele noastre de televiziune și cele rusești, mi-am făcut impresia că azi e o zi de sărbătoare doar pentru conducerea noastră. Vă spun sincer. N-am simțit același spirit de sărbătoare la alții. De-sigur că în societate au fost întotdeau-na și sunt și astăzi oponenți înverșunați ai cursului de integrare europeană și adepți înfl ăcărați ai acestui curs. Dacă e să dăm la o parte aceste grupuri, atunci pe mine mă îngrijorează faptul că masa principală de oameni are o atitudine foarte și foarte circumspec-tă față de semnarea acestor acorduri. Personal îmi pun următoarea întreba-re: De ce oamenii simpli, businessme-nii care discută undeva aceste lucruri, de ce sunt atât de circumspecți? Doar când omului îi este clar totul, când i-au explicat totul așa cum se cuvine, când el știe exact ce va fi cu businessul lui, cu familia lui, ce va fi cu pensia lui, cu pământul lui, atunci el merge în întâm-pinare, vine cu anumite acțiuni. Dar la noi oamenii au o atitudine foarte pasi-vă, foarte circumspectă, pentru că în toți acești ani de pregătire pentru sem-narea acestor documente, Guvernul nu i-a dat un răspuns clar nimănui. Nu le-a răspuns nici economiștilor, pen-tru că și eu i-am întrebat. Nimeni n-a obținut un răspuns plauzibil la această întrebare. Guvernul uneori spune că, da, vom avea probleme când vom des-chide piața noastră. Probleme în anu-mite sectoare ale economiei. Posibil în sfera agriculturii și a industriei alimen-tare. Acesta este nucleul structural al economiei noastre. Adică, chiar și cei de la Guvern înțeleg că Acordul va lovi în nucleul structural al economiei, și, în primul rând, în aceiași oameni de la țară, care sunt legați de veniturile lor de la pământ.

Următorul lucru. Dacă Guvernul uneori spune că nu tuturor le va fi bine, că pentru unele sectoare, pentru anumite businessuri va fi rău, atunci într-o societate normală Guvernul pregătește un pachet de măsuri de susținere. Eu nu știu, poate dumnea-voastră ați auzit ca Executivul să fi

pregătit vreun pachet de astfel de măsuri? Nu, acest lucru nu s-a întâm-plat. Nici în agricultură, nici în indus-tria alimentară Guvernul nu a elaborat și nu a propus niciun fel de măsuri de susținere. A apărut foarte repede un plan voluminos de acțiuni pentru implementarea Acordului, adică de introducere în legislația și în practica noastră a normelor Uniunii Europene, iar producătorilor și populației proprii, Guvernul le-a întors spatele. Reiese că Guvernul și-a luat responsabilitatea pentru aceste lucruri și va merge de unul singur pe această cale.

Următoarea chestiune. La care alte întrebări nu ne răspunde Guvernul? Federația Rusă, în persoana vicemi-nistrului Afacerilor Externe și a altor funcționari sus-puși, de nenumăra-te ori a vorbit și a propus și Ucrainei, și Republicii Moldova să recurgă la consultații. Eu ca economist vă spun că există temei pentru a face aceste con-sultări. Pentru că vor fi probleme. Deja ne-au avertizat că vor fi probleme. Gu-vernul nu reacționează în niciun fel. Au avut loc anumite consultări de ru-tină, dar rezultatele acestora nu sunt cunoscute; eu cred că toate acestea n-au fost decât niște discuții de formă. Ce poate urma? Ce mă îngrijorează? Eu nu voi discuta aici despre anumite schimbări globale, despre schimbări structurale negative care pot apărea etc. Ce se poate întâmpla?

Primul lucru este cel despre care a vorbit Federația Rusă, introducerea ta-xelor vamale pentru mărfurile pe care le exportăm în Federația Rusă și nu doar acolo, dar și în țările Uniunii Va-male, adică Belarus, unde transportăm inclusiv vinurile noastre, Kazahstan și Kirghizia, Tadjikistan și Armenia. Acesta este grupul de țări care, înce-pând de anul viitor, ar putea să ne im-pună taxe vamale. În această situație, noi rămânem fără aceste exporturi, pentru că piața Uniunii Europene nu

compensează exportul acestor pro-duse. Niciodată nu a compensat și nu compensează, eu vă spun acest lucru în calitatea mea de economist care cunoaște bine fl uxurile comerciale, cum circulă ele, ce pierderi am avut de suportat în anii 2006-2007 din cauza embargoului la vinuri. Pur și simplu, ca să înțelegeți mai bine, actualmente producția de vinuri în Republica Mol-dova constituie 40 de procente din nivelul producției de vinuri din anul 2005. Asemenea pierderi avem. Gu-vernul a uitat acest lucru. Anul trecut, încă până la parafarea Acordului, ce a fost? Amintiți-vă, în toamnă au de-pistat debutilftalat, adică au efectuat un control dur al vinurilor noastre, au constatat că normele erau depășite comparativ cu standardele Federației Ruse. Drept consecință, livrările de vi-nuri nu au fost reluate nici astăzi.

Anul trecut, Rospotrebnadzor și Roshoznadzor ne-au întors loturi de prune, mere și struguri; am avut și asemenea situații, e drept, erau loturi mici, dar ele au fost întoarse în țară. Potrivit totalurilor din acest an, peri-oada ianuarie-aprilie, ultimele date statistice (vreau pur și simplu să con-fi rm cu cifre afi rmațiile mele) arată că exporturile noastre în Federația Rusă s-au redus cu 34 de procente sau cu 78 de milioane de dolari, exportul nostru în Uniunea Europeană s-a mărit cu 19 procente, în dolari asta înseamnă plus 65 de milioane. Adică, cu Rusia minus 78, cu UE – plus 65: în rezultat – minus; exportul în general s-a micșorat cu 32 de procente. Pe mine mă îngrijorează acest lucru. Nu pentru că eu îi simpa-tizez pe unii și nu-i simpatizez pe alții; pe mine acest lucru mă îngrijorează în calitatea mea de economist care este preocupat de ce se poate întâmpla în perspectiva apropiată. Repet, ne așteaptă introducerea taxelor vamale la export nu doar în Federația Rusă, dar și în toate țările Uniunii Vamale și

Republica Moldova nu este pregătită să se Republica Moldova nu este pregătită să se integreze efectiv nici în Est, nici în Vestintegreze efectiv nici în Est, nici în Vest

4 IULIE 2014 77 F L U XF L U XEveniment

înăsprirea controlului sanitar și vete-rinar. Suntem noi oare pregătiți pen-tru acest lucru? Nu. Piața europeană va compensa oare aceste pierderi? Ea nu va compensa imediat aceste pier-deri, pentru că pentru a pătrunde pe această piață e nevoie și de timp, și de bani, și de pregătire; nu doar pregăti-rea businessului propriu-zis, dar și a instituțiilor de stat.

În încheiere vreau să vă spun ceva, ca să înțelegeți corect poziția mea. Eu consider (și am vorbit despre acest lucru de mai multe ori) că Republica Moldova, cu acea politică economică și socială care s-a constituit în ultimii ani, nu se poate integra efectiv nici în Vest, nici în Est; ea nu este pregătită pentru acest lucru. De aceea, eu cred că acum se face o mare greșeală și consecințele le va suporta populația, businessme-nii, cei care formează bugetul nostru de stat și bunăstarea noastră.

Valeriu Valeriu GURBULEAGURBULEA, , ex-procuror general: ex-procuror general:

Politicienii au inventat o nouă substanţă psihotropă denumită „integrare europeană”

Eu nu sunt un adversar al Uniunii Europene. Consider că în pofi da fap-tului că Europa are multiple schelete în dulapurile sale, și istorice, dacă ne amintim de inchiziția europeană, dar și mai noi, dacă ne amintim de epo-ca colonialismului și neocolonialis-mului, totuși civilizația europeană a fost și rămâne o mare civilizație, care conține multiple standarde în diferite domenii, care pot fi și merită să fi e preluate de către țările afl ate în așa-numita perioadă de tranziție, cum o numesc unii specialiști atât în dome-niul economiei, cât și în alte domenii. Dar totuși, vorba veche, Platon îmi e prieten, dar adevărul îmi e mai drag. Trăim într-o lume complicată, o lume a standardelor duble și a tehnologiilor informaționale. Și, iată, profi tând de această situație, de starea în care se afl ă economia Republicii Moldova, un element al clasei politice a elaborat o nouă substanță psihotropă sub denu-mirea de „integrare europeană”. De ce o numesc substanță psihotropă? Pen-tru că ea nu a fost dată ca o doctrină, ca un concept și ca un plan de acțiuni în care societatea ar vedea foarte clar care sunt avantajele Uniunii Europe-ne. Eu nu zic că Uniunea Europeană nu are avantaje. Desigur că le are. Fieca-re dintre noi le cunoaște și le acceptă ca model de dezvoltare. Dar totul s-a făcut în așa fel, prin generarea atâtor mituri, încât cei mai mari producă-tori de mituri din lume, grecii antici, sunt niște copii naivi în comparație cu această multitudine de mituri genera-te în legătură cu perspectivele inte-grării europene a Republicii Moldova.

Primul mit este că popoarele țărilor care s-au integrat recent sau sunt pe calea integrării europene s-au îmbul-zit la porțile acestei Uniunii mai ceva ca fanii fotbalului în timpul Campio-natului Mondial din Brazilia. Nu este

așa și antevorbitorii mei au menționat că nu prea s-au observat sărbători și hore în oraș în legătură cu semnarea Acordului de asociere. Este vorba și de modul însuși în care a fost semnat acest acord, de faptul că nu a fost su-pus unei discuții publice, inclusiv poa-te și la nivel de referendum. Putem crede sau nu în rezultatele sondaje-lor de opinie, dar în condițiile în care mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova, potrivit acestor sondaje, sunt eurosceptici sau sunt adversarii integrării europene, apare întrebarea: De ce se insistă pe aceas-tă integrare, dacă populației RM nu i s-a lămurit foarte clar care sunt avan-tajele integrării europene, care sunt perspectivele integrării europene, în condițiile în care o parte din populație respinge destul de activ această cale?

Al doilea mit care mie personal îmi displace este faptul că, chipurile, sim-pla asociere la Uniunea Europeană generează imediat prosperitate. Noi cunoaștem care este nivelul de pros-peritate în Țările Baltice, în România, în Bulgaria; nu prea se observă pros-peritate în ultimii 5-7 ani. Părerea mea este că în aceste țări prosperă doar cei care au acces la fondurile publice, in-clusiv fondurile europene. Majoritatea populației a prosperat mai puţin pe parcursul acestor ani.

Alt mit care, de asemenea, nu cores-punde realității este faptul că în țările Uniunii Europene este un nivel destul de redus al criminalității și al corupției. Am avut multe discuții cu colegii mei europeni care mi s-au plâns pe o serie de fenomene infracționale extrem de periculoase, inclusiv criminalitatea violentă, trafi cul și consumul de dro-guri, prostituția și trafi cul de fi ințe umane, niște fenomene infracționale care, cu părere de rău, în ultimul timp iau amploare și în Republica Moldova. Cât despre nivelul corupției, vedeți că scandalurile de corupție au început să afecteze chiar și casele regale, ge-nerând abdicări de la tron în Europa. Ca să nu mai vorbim de scandaluri de corupție la nivel foarte înalt cu fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul primar de Paris și președinte al Franței, Jacques Chirac.

Un alt mit care, după părerea mea, nu corespunde nici pe departe realității este faptul că libera circulație a mărfurilor și a persoanelor va fi un benefi ciu pentru Republica Moldova. Abolirea regimului de vize și depla-sarea liberă a cetățenilor Republicii Moldova în țările Uniunii Europene. Nimeni dintre politicieni, adepți ai integrării europene, nu le-a lămurit cetățenilor Republicii Moldova că, în urma abolirii regimului de vize, de fapt cetățenii noștri vor călători fără vize doar în calitate de turiști, vor avea un asemenea statut în țările mem-bre. Nu știu din ce cauză majoritatea cetățenilor Republicii Moldova crede că ei vor putea fi angajați, plasați în câmpul muncii în țările Uniunii Euro-pene, având un statut de salariat legal. Și iată aici următorul mit referitor la atractivitatea pieței de muncă în Uni-unea Europeană. Cunoaștem cu toţii care sunt problemele pe piața muncii

din UE, cât este de greu să te angajezi la o muncă califi cată în țările comuni-tare. Pentru noi, din punctul meu de vedere, perspectiva este de a genera noi categorii de gastarbeiteri în țările UE, iar abolirea regimului de vize nu ne va apropia deloc de piața legală a locurilor de muncă în Europa.

Liberul schimb. Nu sunt economist, dar urmăresc statisticile și cred că pentru nimeni nu este un secret că Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de bunuri și servicii. Piața comunitară este o piața suprasaturată. Ei impor-tă doar resurse energetice și diferite categorii de materie primă și mărfuri speciale, pe care Republica Moldo-va nu le produce și nici nu le va pro-duce în viitorul apropiat. Chiar dacă admitem că în câțiva ani, Republica Moldova își va standardiza producția de mărfuri și servicii, asta încă nu în-seamnă că ea va deveni competitivă în realitate pe piețele europene.

O problemă și mai importantă este și aceea că însăși prezența în RM a fon-durilor europene generează nu doar o efi cientizare, dar și o utilizare ilegală a acestor fonduri. În sală se afl ă fostul director al Căilor Ferate din Republica Moldova, dl Miron Găgăuz. Cred că mai bine decât dumnealui nu ne va expli-ca nimeni cum de s-a reușit repararea unui tren în România cu 2,2 milioane de euro, în condițiile în care un tren nou, european, costa 2,5 milioane de euro.

Recent, am urmărit în presă scanda-lul cu privire la un tender câștigat de o fi rmă pentru repararea bd. Ștefan cel Mare, str. Alecsandri și bd. Negruzzi. Toate în ansamblu nu au mai mult de zece kilometri. Știți care este prețul acestei licitații? 11 milioane de euro. Raportat la un kilometru pătrat: pes-te un milion de euro costă, în medie, repararea unui drum cu patru benzi, adică, de fapt, costul unui kilometru de autostradă (autoband) în Europa. Auto-band de câmpie, nu vorbesc de munți, că acolo sunt alte costuri. Deci, prețul este de un milion de euro și el include lucrările de proiectare, geodezie, pre-gătirea pânzei drumurilor și lucrările de asfaltare. Unii specialiști estimează lucrările de asfaltare la circa 40 de pro-cente din costul total al unui kilometru. Respectiv, un kilometru de drum repa-rat în Chișinău nu poate costa mai mult de 400-500 de mii de euro. Nu mai vor-bim de calitatea acestor drumuri, care, în scurt timp, se transformă în valurile Mării Negre. S-a întâmplat cu strada Alba Iulia și cu alte drumuri.

Am discutat cu mulți ofi ciali euro-peni anume în materie de standardiza-re, de armonizare a legislației Republi-cii Moldova cu standardele europene. Și mi s-a spus: nu veți avea niciodată o posibilitate reală de apropiere de Uniunea Europeană fără atingerea acestor standarde. Cu toate acestea, europenii au închis ochii și au urgen-tat integrarea europeană a Republicii Moldova în pofi da eșecului general al reformelor: și a celor în sfera justiției, și la Ministerul de Interne, și în alte domeniii în care se dorea contracara-rea corupției, a deturnării de fonduri publice. După ce am vorbit despre

aceste lucruri, suntem îndreptățiți să ne putem următoarele întrebări: Care este viitorul Republicii Moldova, după semnarea Acordului? Este, oare, țara noastră utilizată în jocurile geopoli-tice ale cuiva sau într-adevăr etapa următoare a procesului de integrare europeană va aduce prosperitate Re-publicii Moldova?

Jurnalistul Mihail Jurnalistul Mihail LUPAȘCULUPAȘCU: :

Am impresia că sistemul birocratic sovietic s-a mutat în Uniunea Europeană, apoi a renăscut în Moldova

În ultima lună și jumătate, în virtu-tea unor circumstanțe, sunt nevoit să călătoresc din Chișinău în localitățile rurale și înapoi. În timpul fi ecărei că-lătorii de acest fel văd la marginea drumului oameni de vârstă medie și în etate care stau cu căldări, cu lăzi, vânzând fi e cireșe, fi e vișine sau zme-ură. Tot pe margine de drum pasc vite, capre, cai, și atunci îmi pun în-trebarea: Ce va fi cu acești oameni după semnarea Acordului? Deoare-ce, după cum știm cu toții, normele comunității europene nu presupun posibilitatea gospodăriei naturale sau a supraviețuirii naturale, în condițiile în care în sat practic este imposibil să supraviețuiești altfel decât în baza gospodăriei naturale. Recent am afl at că, potrivit normelor Uniunii Europe-ne, pentru crearea condițiilor necesa-re la întreținerea vitelor cornute mari este nevoie de 3 000 de euro pe cap de vită. Dacă nu ai condițiile necesare, nu poți ține o vacă. În localitatea în care merg, cunoscuții mei au două vaci. Sunt oameni în vârstă, a mai venit la ei și fi ica după ani lungi de pribegie prin Europa și Rusia; a scuipat pe toa-te și a venit să stea cu părinții. Aceste două vaci le permit să supraviețuiască. În legătură cu semnarea Acordului, acestor oameni li se va cere să ame-najeze două locuri cu condițiile nece-sare pentru întreținerea a două vaci, în sumă de 6 000 de euro. Desigur că familia aceasta nu are asemenea bani. Mă întreb, ce va fi mai departe? Li se va cere să renunțe la întreținerea vacilor; ei în mod sigur nu vor accepta, pen-tru că laptele și brânza de vaci sunt

printre sursele lor principale de venit. Deci, vor fi constrânși să facă acest lu-cru. Cum? Vor fi create echipe, organe represive, care vor lua de la oameni aceste căldări cu vișine și zmeură, le vor nimici vitele?

În general, această situaţie poate provoca un asemenea haos social și in-stabilitate de care nu am mai văzut de la începutul anilor ’90. Și asta doar pen-tru că cuiva de sus i-a trebuit să rapor-teze că a îndeplinit obiectivele cinci-nalului. În ultimul timp, am senzația că acel sistem birocratic sovietic putregă-it, pe care l-am văzut cu toții la sfârșitul anilor ’80, s-a mutat în Uniunea Euro-peană, apoi a renăscut și s-a regene-rat în ultimii cinci ani și la noi, în Mol-dova, conviețuind într-o îmbrățișare netradițională cu birocrația europeană. Ce se va naște din această împreunare se va vedea. Deși nu ar trebui să facem tragedie din ceea ce s-a întâmplat: is-toria ne demonstrează că în politicile sociale nu sunt procese ireversibile. Totul depinde de măsura în care au-toorganizarea, solidaritatea noastră și înțelegerea riscurilor la care ne ex-punem ne vor determina să acționăm pentru a evita aceste pericole.

Juristul Ghenadie Juristul Ghenadie VACULOVSCHIVACULOVSCHI: :

Integrarea ridică mai multe semne de întrebare cu privire la identitatea noastrăÎn ultimii ani s-a înrădăcinat o modă

exprimată prin cuvinte, cum ar fi : pre-luare, integrare, adaptare, racordare etc. Așa se fac în Moldova reformele – preluăm, împrumutăm, ne integrăm și ne adaptăm la altceva decât este nea-părat al nostru și potrivit nouă. Aceas-tă asociere ridică mai multe semne de întrebare, ca, de altfel, și alte procese premergătoare. Aceste întrebări se referă la infl uenţa integrării asupra identităţii noastre. Modelul economic pe care îl construiesc autorităţile mol-dovenești, cu îndrumare din partea unor cercuri din exterior și fără a avea un plan naţional acceptat de cetăţeni, la ce va conduce? Cum va transforma economia viaţa noastră? Cum vrem noi să ne trăim viaţa ca popor și ca per-soane aparte? Vrem ca irosirea anilor și puterii să urmărească o urcare verti-ginoasă în topul celor mai de elită con-sumatori de mărfuri care nu ne sunt

neapărat trebuincioase? Sau poate că ar fi cazul să dedicăm mai mult timp din viaţa noastră preocupărilor pentru sufl et și pentru aproapele nostru? Eu cred că în RM încă nu au fost puse în mod corect întrebările fundamentale, care reclamă răspunsuri pertinente, înainte de a se purcede la reforme, preluări, integrări și alinieri. Sunt con-vins că Clubul Universității Populare are potenţialul necesar pentru a for-mula întrebările de bază la care tre-buie să răspundă societatea noastră. După aceste două etape va avea rost și refl ecţia privind construcţia statului, economiei ţării, sistemului social etc.

Pagină realizată de Igor PÂNZARU, FLUX

(Continuare în numărul următor.)

4 IULIE 201488F L U XF L U X Scandalos

Fostul lider de la Elysee este cercetat în stare de libertate Reţinerea lui Nicolas Sarkozy a re-

prezentat o măsură coercitivă inedi-tă pentru un fost șef de stat francez. El deja fusese pus sub acuzare și în afacerea „Bettencourt”, dar în acest dosar a benefi ciat de neînceperea urmăririi penale.

Justiţia franceză încearcă să deter-mine dacă Nicolas Sarkozy, prin avo-catul său Thierry Herzog, a încercat să obţină informaţii secrete într-o decizie așteptată a Curţii de Casaţie în afacerea Bettencourt. În schimb, el i-ar fi promis lui Gilbert Azibert un post de prestigiu la Monaco.

Sarkozy ar fi încercat astfel să afl e informaţii despre ancheta în care este cercetat pentru că ar fi primit ilegal sume uriașe de bani în campa-nia electorală din 2007. Printre do-natori de atunci s-ar fi afl at și dicta-torul libian Muammar Gaddafi . Dacă va fi găsit vinovat, Nicolas Sarkoyz poate primi 10 ani de închisoare și un milion de euro amendă.

Cazul campaniei fi nanţate din Li-bia a luat amploare în 2011, când fi ul fostului dictator libian Muammar Gaddafi , Saif al Gaddafi , într-un interviu pentru postul de televizi-une Euronews, îi cerea lui Nicolas Sarkozy să dea înapoi banii poporu-lui libian.

„Mai întâi Sarkozy ar trebui să dea înapoi banii pe care i-a primit din Libia pentru a-și fi nanţa campania

electorală. Dă-ne înapoi banii, avem toate datele transferurilor bancare și suntem gata să le facem publice!” ameninţat Saif al Gaddaf

Fiul fostului dictator nu a mai apu-cat să facă publice datele, fi ind, la rândul lui, arestat pentru reprima-rea violentă a manifestanţilor care cereau îndepărtarea de la putere a tatălui său, însă declaraţia sa a stâr-nit curiozitatea procurorilor francezi și după mai multe luni de investiga-ţii fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost chemat să dea expli-caţii. S-a prezentat de bunăvoie la Parchetul din Nanterre pentru a fi interogat. Anul trecut, anchetatorii au obţinut permisiunea fără pre-cedent de a intercepta telefoanele fostului președinte, în cadrul inves-tigaţiei legate de cele 50 de milioa-ne de euro, pe care se presupune

că Nicolas Sarkozy le-ar fi primit de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi . La scurt timp, procurorii și-au dat seama că fostul șef al statului folosea un număr secret de telefon, înregistrat pe numele altei persoa-ne, pentru a discuta cu avocatul său despre mersul anchetei.

Astfel, procurorii au afl at cine mai era implicat în acest caz și au dema-rat cercetările pentru acuzaţia de trafi c de infl uenţă.

Problemele judiciare ale lui SarkozyNu este prima dată când fostul

lider francez intră în vizorul anche-tatorilor. Numele său apare în alte cinci anchete legate de trafi c de in-fl uenţă sau folosirea ilegală a fon-durilor publice. Cea mai răsunătoare dintre aceste anchete, legată tot de fi nanţarea campaniei sale electora-le, afacerea Bettencourt, în care a fost pus sub acuzare pentru corup-ţie. Anchetatorii îl suspectau că a profi tat de starea fragilă de sănătate a moștenitoarei imperiului L’Oreal, Liliane Bettencourt, în vârstă de 90 de ani, și ar fi primit de la ea aproa-

pe 4 milioane de euro ca donaţii în timpul campaniei prezidenţiale din 2007.

AFP, preluată de Mediafax, pre-zintă cele șase dosare în care apare numele lui Nicolas Sarkozy:

BYGMALION, O „AFACERE CU BYGMALION, O „AFACERE CU CONTURI DE CAMPANIE”?CONTURI DE CAMPANIE”?

Judecători specializaţi în dome-niul fi nanciar anchetează de la 27 iunie deturnări de fonduri în cursul campaniei prezidenţiale a lui Nico-las Sarkozy din 2012. Cheltuielile care depășesc plafonul legal autori-zat ar fi fost imputate de către fi rma Bygmalion partidului UMP al fos-tului președinte și nu conturilor de campanie ale acestuia.

ACUZAŢII DE FINANŢARE ACUZAŢII DE FINANŢARE DIN LIBIADIN LIBIA

Judecători anchetează de la în-ceputul lui aprilie 2013 acuzaţii privind fi nanţarea campaniei prezi-denţiale din 2007 a lui Sarkozy de către regimul fostului dictator libian Muammar Gaddafi . Unii dintre foștii demnitari libieni au invocat această fi nanţare, fără să furnizeze elemente de probă, alţii au dezminţit.

PRESUPUS TRAFIC PRESUPUS TRAFIC DE INFLUENŢĂDE INFLUENŢĂ

Într-o anchetă asupra dosarului libian, o conversaţie telefonică pur-tată de către Sarkozy și avocatul său

a determinat justiţia să lanseze o an-chetă, pe 26 februarie, pentru trafi c de infl uenţă și încălcarea secretului anchetei. Sarkozy este suspectat că a încercat să obţină informaţii des-pre o procedură care-l viza, de la un magistrat de rang înalt, în schimbul promisiunii unei intervenţii pentru un post „de prestigiu” la Monaco. Fostul șef al statului francez a fost reţinut preventiv în acest caz marţi, iar avocatul său a fost reţinut de luni, alături de doi magistraţi de rang înalt.

ARBITRAJ FAVORABIL ARBITRAJ FAVORABIL LUI TAPIELUI TAPIE

Acest arbitraj a condus la o sen-tinţă prin care Bernard Tapie a pri-mit suma de 403 milioane de euro, în iulie 2008, în cadrul soluţionării unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind revânzarea fi rmei Addidas. Magistraţii suspectează că este vor-ba despre un „simulacru de arbitraj” în vederea favorizării omului de afaceri, cu o undă verde din partea Executivului. Cinci persoane au fost inculpate pentru „escrocherie în grup organizat”, inclusiv Bernard Ta-pie, unul dintre judecătorii-arbitru și fostul director de Cabinet de la Mi-nisterul Economiei.

SONDAJE DE LA SONDAJE DE LA PALATUL ÉLYSEEPALATUL ÉLYSEE

Un judecător anchetează natura contractelor încheiate – fără licita-ţie – între Palatul Élysée și nouă in-stitute de sondare a opiniei publice, în mandatul de cinci al lui Nicolas Sarkozy (2007-2013), prin societa-tea Publifact, aparţinând unui consi-lier al președintelui, Patrick Buisson.

MITINGUL DE LA TOULONMITINGUL DE LA TOULON

O anchetă pentru deturnare de fonduri publice a fost deschisă în oc-tombrie 2013 de către Parchetul din Paris asupra fi nanţării unui miting al lui Nicolas Sarkozy la Toulon (sud), la sfârșitul lui 2011. Acest miting nu a fost înscris la capitolul de cheltuieli din campanie.

Nicolas Sarkozy, în lumina refl ectoarelorNicolas Sarkozy a fost frecvent în

lumina refl ectoarelor. Împins nu ne-apărat de talentul politic, ci de gafe-le lui, deloc puţine, sau de persona-litatea și orgoliul său. De la atracţia pentru obiecte strălucitoare, care i-a adus și porecla de „președintele Bling Bling”, până la declaraţii de-plasate, personalitatea lui Sarkozy

rămâne una aparte. Este liderul de la Elyse a cărui popularitate a fost în mare măsură roasă de situaţiile pe-nibile în care s-a pus singur.

Deși se trage din familia unui mic nobil maghiar, Nicolas Sarkozy nu își poate reprima pasiunea pentru obiecte strălucitoare. În timpul vi-zitei pe care a făcut-o la București, acum șase ani, a fost atras de stilo-ul președintelui Traian Băsescu. Cu un aer natural, a băgat în buzunar obiectul.

Imaginile au făcut înconjurul lumiiLa fel ca cele care îl arătau la sum-

mitul G8 din 2007. Jurnaliștii spu-neau atunci că liderul de Elysee nu ar fi băut doar apă înainte de confe-rinţă.

Nicholas Sarkozy a reușit să își înfurie chiar și alegătorii. În timpul unei vizite în Alsacia a declarat că se afl ă în Germania în condiţiile în care zona a fost recuperată de francezi de la germani după Primul Război Mondial.

Pe de altă parte, femeile frumoase l-au impresionat dintotdeauna pe li-derul de la Elysee. O demonstrează niște imagini care au circulat intens, în care Sarkozy își îndreaptă atenţia mai mult asupra unei domnișoare, decât asupra președinţilor american și rus.

De altfel, primul său mariaj a fost distrus de pasiunea pentru un fost fotomodel Cécilia Ciganer-Albéniz (stră-strănepoata compozitorului Isaac Albéniz și al cărei tată avea origini basarabene). Nici această căsătorie nu a durat foarte mult: cu-plul s-a despărţit în octombrie 2007, pentru ca o lună mai târziu, preșe-dintele francez să apară în public cu un alt fotomodel, Carla Bruni, cu care s-a și căsătorit în 2008.

Cei doi au o fetiţă pe nume Giulia, a cărei frumuseţe l-a eclipsat puţin pe Nicolas Sarkozy. A spus-o chiar Barack Obama: „Giulia a moștenit, mai degrabă, aspectul fi zic al mamei decât al tatălui, ceea ce cred că este un lucru bun”.

Iar dacă toate aceste lucruri au stârnit amuzamentul unora, foarte mulţi francezi au fost nemulţumiţi de politica dusă de Sarkozy. A simţit asta pe propria piele, în 2011, când a fost bruscat de un bărbat. A fost nevoie de intervenţia agenţilor de pază ca să scape din mâinile indivi-dului furios.

Sursa: digi24.ro

Sarkozy, cu Gaddafi . Băsescu, cu Bercea

Sarkozy a fost ares-tat marţi dimineaţă, 1 iulie, de procurorii anticorupţie. Fostul președinte se alătu-ră altor trei magis-traţi și avocaţi reţi-nuţi în dosarul de trafi c de infl uenţă. Grupul se organiza-se pentru a-l proteja pe fostul președinte francez de investigaţia extrem de periculoasă care viza fi nanţarea campaniei lui electorale din 2007 de către dictatorul libian Muammar Gaddafi .

Sarkozy a scăpat de mărturia directă a lui Gaddafi , punându-se în frun-tea cruciadei pentru democratizarea Libiei care a avut ca deznodământ uciderea dictatorului. Ancheta însă și-a urmat cursul la Paris și fără cel mai incomod martor.

La București, clanul Băsescu a obţinut fi nanţări substanţiale din partea comunităţilor de romi. Băsescu a mers la Costești în 2009 să fi e alături de liderii ţiganilor, prilej de a se cunoaște direct cu Bercea Mondial. A înce-put un lanţ al iubirii în care clanul Bercea cotiza și Băseștii încasau. Când clanul Bercea a cerut la schimb o ușurare a pedepsei și a detenţiei, Băseș-tii l-au dus cu vorba. Ca să i se închidă gura a fost condamnat la aproape zece ani de pușcărie. Bercea trăiește, Băsescu Mircea este în arest, Traian este imun la lege, momentan.

Asemănări și diferenţe între micul și marele Paris.

Sursa: jurnalul.ro

Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare. Fostul preşedinte francez, în vizorul justiţiei şi în lumina refl ectoarelorfrancez, în vizorul justiţiei şi în lumina refl ectoarelor

După 18 ore de la reţinerea sa, fostul președinte Nico-las Sarkozy a fost pus sub acuzare, în noaptea de marţi spre miercuri, 2 iulie, pentru corupţie activă, trafi c de infl uenţă și tăinuire a încălcării secretului profesional. Și avocatul său, Thierry Herzog, și un înalt magistrat de la Curtea de Casaţie, Gilbert Azibert, au fost puși sub acuzare, relatează presa franceză.

4 IULIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Bulgaria este o ţară cu o

disciplină bugetară de

invidiat chiar și pentru

un stat din zona euro,

iar băncile bulgărești

sunt bine capitaliza-

te, după cum asigură

Comisia Europeană și

autorităţile, dar cu toate

acestea sistemul bancar

s-a zdruncinat puternic

zilele trecute, lovit dur

nu de vreo problemă

structurală, ci de panica

populaţiei care s-a gră-

bit să-și retragă depozi-

tele, semn că aceasta nu

are încredere în bănci

și autorităţi și că se aș-

teaptă la ce-i mai rău.

Bulgarii au continuat ieri să-și retragă economiile de la

First Investment Bank chiar și după ce guvernul a interve-nit cu o linie de credit de 1,7 miliarde de euro, aprobată de CE, pentru a ajuta băncile drenate de lichidităţi de cli-enţii panicaţi, după ce chiar executivul european a spus

că sistemul bancar este bine capitalizat, iar președintele ţării a asigurat că depozitele sunt protejate de stat.

„Sunt aici pentru că îmi aduc aminte ce s-a întâmplat acum 20 de ani. Am încrede-re în președinte, dar cred că el a fost înșelat de bancheri”, spune o femeie de 60 de ani, făcând referire la criza fi nan-ciară din 1996-1997 care a cauzat hiperinfl aţie și prăbu-șirea a 14 bănci.

Clienţii First Investment Bank, una dintre cele mai mari bănci din Bulgaria, au retras într-o singură zi, vineri, aproape 400 de milioane de euro. Atunci acţiunile compa-niei s-au prăbușit cu aproape 30%.

Oamenii au fost speriaţi mai întâi de naţionalizarea Corporate Commercial Bank, o bancă cu afaceri dubioase cu legături strânse cu poli-ticienii, apoi de un bombar-dament prin semeseuri și mesaje postate pe platforme precum Facebook și Youtu-

be cum că First Investment

Bank este pe punctul de a se

prăbuși – un atac organizat

asupra sistemului bancar cu

scopul de a destabiliza ţara,

după cum a explicat banca

centrală.

Ancheta declanșată de au-

torităţi a dus la arestarea mai

multor persoane, unele din-

tre acestea cu datorii mari la

bănci, potrivit presei bulgare.

Unul dintre arestaţi este un

fost ofi cial guvernamental cu

un cazier bogat.

First Investment Bank și

Corporate Commercial Bank

sunt cele mai mari bănci cu

capital local din Bulgaria. Sis-

temul bancar este controlat

în proporţie de 85% de jucă-

tori străini precum UniCredit

și Raiff eisen Bank.

Amintiri dureroaseCriza din 1996-1997 este vie

în memoria bulgarilor. Atunci

sistemul bancar a ajuns în

pragul colapsului. Băncile ră-

măseseră fără lichidităţi, iar

guvernul fără resursele nece-sare pentru a le salva.

În această situaţie s-a ajuns

după ce guvernul a folosit băncile pentru a oferi credite ieftine și cu condiţii laxe com-paniilor de stat neprofi tabile.

De asemenea, pentru că benefi ciau, la rândul lor, de fi nanţare ieftină, băncile comerciale au extins masiv creditarea pentru sectorul privat, adesea în condiţii du-bioase. Creditarea oferită de băncile comerciale sectorului nefi nanciar ajunsese la nive-luri nemaivăzute în vreun stat european în tranziţie.

Bulgaria a trecut peste cri-ză înăsprind supravegherea asupra băncilor și reglemen-tările prudenţiale și reducând creditarea bancară. De ase-menea, o moștenire a acelei crize este ancorarea monedei naţionale, leva, de marca ger-mană și apoi de euro. Doar așa leva a putut fi stabilizată, iar infl aţia ţinută sub control.

Acum, în contextul actualei crize, președintele va dizolva parlamentul pe 6 august și va numi un premier interimar în așteptarea alegerilor anti-

cipate programate pentru 5 octombrie, scrie BBC.

Actualul guvern este în funcţie de doar un an, iar pre-mierul Plamen Oreșarski și-a anunţat demisia pentru că partidul său a fost zdrobit în alegerile europarlamentare de partidul fostului premier Boyko Borissov, care acum caută să fi e reales. Borissov a demisionat, la rândul său, din funcţia de premier în iarna anului trecut „oripilat” de vio-lenţa cu care forţele de ordine afl ate sub controlul guvernu-lui au răspuns demonstran-ţilor ieșiţi în stradă pentru a protesta contra creșterii pes-te noapte a facturilor la utili-tăţi și contra corupţiei din cla-sa politică. Borissov descrie acum situaţia sistemului ban-car ca fi ind catastrofală.

„Când ministrul de Finanţe spune că băncile sunt stabile, pe limba bulgarilor aceasta înseamnă dezastru iminent”, a afi rmat politicianul la un post de televiziune.

Sursa: Ziarul Financiar

Unii observatori pun scandalul în seama Rusiei, cei mai mulţi analiști cred că este vorba de o luptă pentru putere politică, iar guvernul acuză un grup de crimă organizată, se ara-tă într-o analiză publicată de Ziarul Financiar.

Într-una din înregistrări, un perso-naj identifi cat de revista Wprost ca fi ind ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, îi descrie altei persoane, fostului ministru de Finanţe, Jacek Rostowski, relaţiile dintre Statele Unite și Polonia drept „de nimic” și „vătămătoare”, deoarece dau polo-nezilor o „falsă senzaţie de siguran-ţă”.

„Vom avea un confl ict cu Germania sau cu Rusia și tot vom crede că to-tul este în regulă”, spune cel despre care Wprost scrie că este Sikorski. Ministrul explică, de asemenea, că polonezii nu au nici mândrie și nici încredere în sine și că suferă de un complex social pe care-l denumește „murzynskosc”. Termenul derivă din cuvântul „murzyn”, care descrie o persoană închisă la culoare și pe ci-neva care muncește pentru altcine-va, scrie agenţia Thom son Reuters.

Comentariile ar putea păta repu-taţia unui ofi cial văzut ca posibil în-locuitor al doamnei Ashton la șefi a diplomaţiei UE și a unei ţări care se mândrește cu relaţiile apropiate cu SUA, notează Financial Times.

Ministrul polonez de Externe promovează o reacţie puternică a Occidentului la acţiunile Rusiei din Ucraina și a cerut Washingtonului să consolideze prezenţa NATO în Europa de Est și în Polonia. Discuţia cu Rostowski a avut loc anul acesta, dar înainte de izbucnirea crizei din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al Ministe-rului de Externe a explicat că înre-gistrarea publicată a fost ruptă din contextul unei conversaţii despre cum ar fi arătat relaţiile dintre Po-lonia și SUA dacă partidul din opo-ziţie Lege și Justiţie ar fi rămas la putere.

Într-o altă înregistrare, Andrzej Parafi anowicz, fost viceministru de Finanţe, iar acum unul dintre direc-torii executivi ai producătorului de gaze naturale PGNiG, companie de stat, s-a oferit să intervină într-o an-chetă de evaziune fi scală pentru a o ajuta pe soţia fostului ministru al Transporturilor, Slawomir Nowak. PGNiG l-a suspendat pe Parafi a-nowicz pentru „clarifi cări”.

În alte înregistrări apar Pawel Gras, consilier al premierului Donald Tusk, Jacek Krawiec, CEO-ul celei mai mari companii de rafi nare din Polonia PKN Orlen, miliardarul Jan Kulczyk, ministrul Trezoreriei, Wlo-dzimierz Karpinski, și adjunctul său Zdzislaw Gawlik.

Procurori de sacrifi ciuScena politică poloneză se clatină

de când Wprost a publicat pe 14 iu-nie înregistrarea unei discuţii între guvernatorul bă ncii centrale Marek Belka și ministrul de Interne, Bart-lomiej Sienkiewicz, în care banche-rul condiţionează introducerea unor măsuri de stimulare economică și ajutarea guvernului să câștige ale-gerile de demitere a ministrului de Finanţe de atunci. Ministrul respec-tiv a fost înlocuit.

Wprost susţine că primește înre-gistrările de la un „om de afaceri” și că nu va publica detalii care privesc viaţa privată a protagoniștilor.

Procurorii au dat ordin Agenţiei pentru Securitate Internă să perche-ziţioneze birourile Wprost în căutarea înregistrărilor. Rezultatul acţiunii sunt imagini televizate înfăţișând agenţi ai instituţiei încercând, fără succes, să confi ște cu forţa un laptop al redacto-rului-șef Slawomir Latkowski, care au dus la acuzaţii că guvernul încearcă să intimideze presa.

Viceministrul Justiţiei, Michal Krolikowski, a descris intervenţia ca fi ind „o rușine”. Procurorul gene-ral Andrzej Seremet a declarat că este gata să renunţe la funcţie dacă aceasta va detensiona situaţia.

Tusk și-a apărat până acum miniș-trii susţinând că aceștia nu au încăl-cat legea și că ceea ce s-a discutat a fost în privat. El s-a distanţat de acţi-unile poliţiei, precizând că procuro-rul general este independent politic. Opoziţia a cerut alegeri anticipate.

Jurnalistul polonez Hubert Koziel consideră că în declanșarea acestei crize ar trebui căutată „mâna Rusi-ei”. El explică într-un interviu pentru Epoch Times cum „rușii încearcă să slăbească poziţia lui Tusk, așa cum au subminat guvernul progerman al lui Boiko Borisov în Bulgaria”. În opi-nia sa, președintele fi lorus Komo-rowski, artizanul resetării relaţiei polono-ruse, ar putea benefi cia de această criză politică.

Totodată, el critică guvernului Tusk și arată cauzele care au dus la declan-șarea crizei: „Această criză politică a fost cauzată de încrederea exagera-

tă în ei înșiși, lăcomia și stupiditatea surprinzătoare a politicienilor din es-tablishmentul afl at la putere. Ei cre-deau că pot spune și face orice fără consecinţe. Au crezut că vor guverna pentru totdeauna, vor păcăli pe toa-tă lumea și vor evita să fi e pedepsiţi chiar și pentru cele mai nerușinate fapte. Dar au uitat că au dușmani în interiorul și în afara partidului afl at la guvernare Platforma Civică”.

Întrebat despre afi rmaţiile „în ter-meni vulgari” ale ministrului de Ex-terne, Radek Sikorski, cu privire la relaţiile dintre Statele Unite și Polo-nia, Hubert Koziel a opinat că poli-tica externă a administraţiei Obama este o mare dezamăgire pentru mul-ţi oameni din Polonia.

„Resetarea” cu Rusia, răcirea rela-ţiilor cu ţările CEE înaintea crizei cu Ucraina, lipsa de benefi cii fi nanciare pentru că ne-am trimis trupele în Irak și Afganistan – toţi acești factori au contat în acest sens. În plus, încă avem nevoie de vize când ne ducem în SUA”, mai afi rmă ziaristul polonez în interviul pentru Epoch Times.

FLUX

Cel mai grav scandal din istoria recentă Cel mai grav scandal din istoria recentă a Poloniei înghite, rând pe rând, miniştria Poloniei înghite, rând pe rând, miniştriMiniștrii polonezi și șefi i unora dintre cele mai mari companii sunt înghiţiţi, rând pe rând, de scandalul înre-gistrărilor publicate de o infl uentă revistă care riscă să destabilizeze grav guvernul celei mai mari și mai stabile economii din Europa de Est, să îl înstrăineze de popu-laţie și să avarieze relaţiile ţării cu partenerii strategici într-o perioadă în care Polonia și-a asumat un rol cen-tral în confl ictul dintre Occident și Rusia.

Criza bancară din Bulgaria ascunde neîncrederea populaţiei în bănci, autorităţi şi politicieni

Radoslaw SikorskiRadoslaw Sikorski Donald TuskDonald Tusk

4 IULIE 20141010F L U XF L U X Interviu

- Înalt Preasfi nţite, perioada cu-rentă este caracterizată ca fi ind una dintre cele mai grele din ul-timii ani, atât din punct de vede-re al traiului, cât și din punct de vedere al valorilor morale. Criza economică, sărăcie, reduceri (de salarii)… toate acestea duc mii de familii la disperare. Mulţi spun că statul grec se prăbușește. Așadar, ce ne-ar mai putea salva?

- Nu știu dacă este cea mai grea perioadă din ultimii ani, pentru că noi, cei cu vârste mai înaintate, am trecut și prin alte greutăţi. Când eram în școala generală și liceu, si-tuaţia economică a familiei mele era cumplită. Am studiat la Facul-tatea de Teologie lucrând în același timp, pentru că nu primeam niciun ajutor bănesc de acasă. Părinţii mei erau foarte buni creștini, ne iubeau, dar nu aveau posibilităţi materiale pentru a mă întreţine în școală. Am trecut însă, peste toate aceste gre-utăţi și dau slavă lui Dumnezeu. De asemenea, bătrâni și tineri am trecut prin războaie, suferinţe, foamete, confl icte interne, dictaturi etc.

În orice caz, poporul nostru are multă rezistenţă duhovnicească, are credinţă în Dumnezeu, răbdare, știe să se roage, să se încreadă în Biseri-că și să meargă la Biserică, să nădăj-duiască în dragostea lui Dumnezeu. În sfârșit, tot ceea ce se întâmplă în ultimii ani este o lepădare de Dum-nezeu, de Biserică și tradiţii, o viaţă secularizată, raportată la bunăstare și senzualism. Ne-am învăţat să tră-im în belșug, de aceea ne pare rău acum, că am pierdut unele plăceri materiale. Dar, în cele din urmă, se pare că toată această bunăstare economică era fi ctivă, era o „ băși-că”, care s-a spart, era o viaţă bogată susţinută pe împrumuturi. Întreaga această atitudine a fost eronată.

Desigur, astăzi suferă mulţi, pen-tru că trăiesc la limita sărăciei. Aţi descris-o bine în prezentarea dum-neavoastră. Micșorarea salariilor constituie o mare problemă, deoa-rece familiștii nu își pot ajuta copiii să ducă o viaţă decentă și să studi-eze. Însă cea mai mare problemă o constituie șomajul oamenilor tineri. Este îngrozitor să fi i tânăr, să ai chef de muncă, să ai diplome, să fi i talen-tat și să nu ai unde să lucrezi!

În această perioadă difi cilă ne va ajuta credinţa în Dumnezeu, răbda-rea, stăpânirea de sine și, desigur, ne poate ajuta Biserica cu toată forţa de care dispune.

- De ceva vreme se aude că Bise-rica nu s-a ridicat la înălţimea vremurilor ca să dea o mână de ajutor celor defavorizaţi, al căror număr crește fulgerător din cau-za crizei de astăzi. Având în vede-re că săracul nu are nevoie numai de mâncare… Care este părerea dumneavoastră?

- Această afi rmaţie nu e corec-tă, chiar dacă este susţinută de câţiva. Biserica, prin structura ei organizatorică, funcţionează ca o comunitate terapeutică, interesa-tă de sănătatea duhovnicească și sufl etească a oamenilor, dar și de nevoile lor fi nanciare. Este cea mai mare instituţie fi lantropico-socială a ţării noastre. Din diferite cărți, dar și din diversele date pe care Sfântul Sinod le deţine, se pare că Biseri-ca dispune de aproximativ 750 de instituţii care oferă ajutor oameni-lor, anul trecut cheltuindu-se suma vizibilă și înregistrată de o sută de milioane de euro pentru lucrări de asistenţă socială și fi lantropie. Ac-ţiunea trebuie să fi e dezvoltată în zilele noastre, pentru a-i ajuta mai mult pe oameni.

Desigur, această lucrare fi lantro-pică trebuie văzută prin intermediul a două premise:

Prima: Biserica nu este Ministe-rul Protecţiei Sociale, nu acesta este primul și ultimul ei scop. Statul, așa-numit de drept, este autorizat să se intereseze de nevoile economice ale oamenilor și rău că nu o fac cum tre-buie. Oamenii nu vor milostenie, ci dreptate, vor locuri de muncă, ca să-și scoată pâinea cea de toate zilele prin sudoarea lor. Nu este posibil ca statul să-și decline responsabilităţi-le, lăsându-le pe seama altor organi-zaţii și Bisericii.

A doua: scopul fundamental al Bisericii este de susţinere duhovni-cească a oamenilor. Aţi spus-o foar-te bine în afi rmaţia dumneavoas-tră: „Săracul nu are nevoie doar de mâncare”. Hristos a zis: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvân-tul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4,4). Astfel, Biserica trebuie să ofere hrană spirituală oameni-lor care fl ămânzesc și însetează de dreptatea lui Dumnezeu, de pacea lăuntrică, de libertatea duhovni-cească, de descoperirea sensului în viaţă și de raportarea responsabilă la moarte. Acestea sunt asa-numite-le întrebări existenţiale care îi preo-cupă pe oamenii de toate vârstele, și anume: ce este viaţa, ce este moar-tea, de ce și cum vom trăi, cum vom muri? Astăzi se dezvoltă fi lozofi a existenţială și psihologia existenţi-ală pentru a întâmpina aceste între-bări. Însă Biserica prin teologia, cul-tul și slujirea ei pastorală poate ajuta în mod efi cient în această problemă pe bogaţi și săraci, pe lucrători și șomeri, pe cei ce au sau nu situaţie materială bună. Întristarea și deznă-dejdea lovește peste tot și toate ca-tegoriile de oameni. Hristos a venit în lume pentru a învinge moartea, diavolul și păcatul. Este mesajul pro-povăduit de Biserică și viaţa pe care ea o oferă oamenilor. Întrucât omul este alcătuit din sufl et și trup, Bise-rica se interesează de amândouă, însă, mai întâi de toate, de chestiu-nea duhovnicească.

Noi, în orice caz, trebuie să învă-ţăm să cerem statului ceea ce poate să ne dea, și Bisericii ceea ce poate să ne ofere și să nu confundăm com-petenţele, adică să cerem statului ceea ce poate să ne dea Biserica, și Bisericii ceea ce trebuie să primim de la stat.

Fără Dumnezeu, toate sunt permise- „Criza” valorilor morale, credeţi că a contribuit în mod hotărâtor la problemele de tot felul, cu care grecul este invitat să se confrunte?

- Desigur că așa-numitele „valori morale” au provocat criza, pentru că o viaţă fără „valori morale” și princi-pii sfârșește în dictoanele: „moartea ta este viaţa mea”, „fără Dumnezeu, toate sunt permise”. Atunci se pro-duce o imoralitate, un oportunism, o depreciere a celorlalţi și, în fi nal, o alienare a noastră. Când omul devi-ne prizonier al unei idei – imaginare și inumane – strecoară în viaţa lui să-

mânţa distrugerii, așa cum a arătat Dostoievski în toate lucrările sale. Supraomul lui Nietzsche, care, prin-tre altele, era posedat de ideea că „Dumnezeu a murit” și de principiile dorinţei necrutăţoare de putere, a vieţii fără moralitate, a indiferenţei la durerea altora, a condus la cel de-al doilea teribil război mondial și la baia nebună de sânge, vărsată asupra întregii umanităţi. Sub fi eca-re tragedie se ascunde o ideologie inumană, o „moralitate” feroce. Cred însă că pentru noi, creștinii, proble-mele de astăzi nu le constituie ches-tiunea valorilor morale, ci refuzul de a păzi poruncile lui Hristos, care se referă la simplitate, la sărăcia cea după Dumnezeu, la iubirea faţă de Dumnezeu și aproapele, la izbăvi-rea de mamona. În sfârșit, problema care a rezultat și va rezulta mereu este lipsa ascezei. În Biserică nu vorbim doar de moralitate – temei al deontologiei fi losofi ce –, ci și de asceză. Dacă toţi am învăţa să ne li-mităm la cele necesare pentru viaţa noastră, dacă am învăţa să facem ca viaţa noastră să depindă nu de ceea ce are, ci de ceea ce este, dacă am da importanţă interiorului nostru și am desfi inţa golul existenţial din lăuntrul nostru, atunci am rezolva și toate celelalte probleme exterioare, care ne preocupă.

Astfel, îndepărtarea de principii-le de bază ale tradiţiei noastre ne-a condus aici. Cel puţin să ne venim în fi re, să ne pocăim, să ne schimbăm mintea, adică să ne întoarcem min-tea la Dumnezeu și să repetăm ru-găciunea Sfântului Grigorie Palama: „Luminează-mi întunericul”.

- Oamenii care vă vizitează, ce fel de probleme vă prezintă? Ce anume îi „chinuie” mai mult și ce îi sfătuiţi să facă?

- Biserica ca întotdeauna este sin-gurul refugiu – „refugiul moral” – în momentele plăcute și neplăcute din viaţa noastră. Avem din copilărie re-laţia noastră personală cu Biserica. Semănăm, cum spunea un aghiorit, cu niște copii mici care, jucându-se toată ziua afară cu pământ, se mur-dăresc, și atunci când se înserează și îi strigă mama lor, intră în casă să se liniștească, să se spele, să mă-nânce și să se odihnească. Aceasta este Biserica noastră, este îmbră-ţișarea părintească chiar și pentru copiii ei cei mai neascultători, este familia și casa noastră părintească.

Este mama noastră duhovnicească, care ne dă viaţă; ajunge numai să nu rupem cordonul ombilical, care ne unește. Când toți ne-au dezamăgit, ne-au rănit, ne-au supărat, Biserica ne încălzește și ne mângâie.

În aceste vremuri difi cile, mulţi oameni vin la spovedanie în sfi ntele biserici. Își deschid inimile și își spun durerea. Uneori plâng și protestea-ză, ca niște copii răniţi, care atunci când o întâlnesc pe mama lor, îi cad în braţe și plâng, ba chiar izbucnesc împotriva ei, ca și cum ea ar fi res-ponsabilă pentru toate prin câte trec. Iar noi, ca o mamă răbdătoare, le adresăm cuvinte de îndupleca-re, pentru că omul îndurerat atunci vrea o mângâiere, un cuvânt tandru, o voce mângâietoare, ajutându-i, pe urmă, pe cât este posibil, și în pro-blemele lor sociale.

Desigur, pe oamenii din ziua de azi îi chinuie șomajul și lipsa celor ne-cesare pentru a-și întreţine familia. Însă mai mult îi chinuie indiferenţa celorlalţi, a celor ce au situaţie ma-terială bună și nu gestionează cores-punzător bunurile comune, pentru care răspund, ca și lipsa de interes faţă de verifi carea situaţiei fi nan-ciare a ţării. De ce guvernatorilor nu le pasă de economia ţării, de ce nu sunt sinceri cu oamenii, de ce consimt să fi e golite instituţiile de asigurări sociale ale ţării? Cum este posibil ca statul să încaseze de la oa-meni taxe de 54 de miliarde de euro, care, în fond, sunt rambursabili, și din aceștia să dea 47 de miliarde de euro pentru dobânzile pe care le da-torează, așa încât noi să trăim numai cu 7 miliarde de euro? Cine este res-ponsabil pentru acest dezastru? De ce au golit fondurile de asigurări? Cine se face responsabil de asta?

Aceasta și multe altele spun. Noi, în orice caz, încercăm să redresăm oamenii sufl etește și duhovnicește, încercăm să le dăm un sens vieţii, să îi facem să conștientizeze că nevoile lor de bază sunt, mai ales, duhovni-cești, că pe acestea le caută, de fapt, chiar dacă nu-și dau seama. Desigur, facem tot ce putem, pentru a le alina durerea cauzată de sărăcia econo-mică. Încercăm să organizăm enori-ile și societăţile fi lantropice creștine, ca să ajutăm. Îi sfătuiesc pe familiști să gătească câteva porţii de mânca-re în plus, pentru a le veni în ajutor celor nevoiași. Este și asta ceva!

Igor PÂNZARU, FLUX

ÎPS HIEROTHEOS VLACHOS:

„Este îngrozitor să fi i tânăr, să ai chef de muncă, „Este îngrozitor să fi i tânăr, să ai chef de muncă, să ai diplome, să fi i talentat şi să nu ai unde să lucrezi!”să ai diplome, să fi i talentat şi să nu ai unde să lucrezi!”

Mitropolitul grec Hierotheos Vlachos este una dintre personalităţile pro-eminente ale Orto-doxiei contempo-rane. S-a născut în Ioannina (Grecia) în 1945 și a absol-vit școala teologică de la Universitatea din Salonic. În anul 1971 a fost hiro-tonit ieromonah, slujind în mitropo-liile Edesei, Peli și Almopia, Thiva și Levadia și în Arhie-piscopia Atenei, ca predicator și îndrumător al tinerilor. Din anul 1995 este Mitropolit de Nafpaktos și Aghios Vlasios, o eparhie foarte veche. A scris mai multe cărţi, traduse în diferite limbi, cu tematică teologică, eclezi-ală, socială, care au la bază învăţătura Sfi nţilor Părinţi. Având în vedere că locuiește într-o ţară creștină care a aderat la Uniunea Europeană în anul 1981 și care face parte din spațiul Schengen din anul 1992 vă propunem un interviu cu Înalt Preasfi nţia Sa tradus de Oana Pa-raipan. Credem că acest material va fi interesant, util și relevant pentru cititorii noștri, deoarece prezintă o altă faţă a realităţilor europene – șomajul.

4 IULIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Conac urban al familiei Donici

Monument de arhitectură de însem-nătate naţională, amplasat pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 35 (colţ cu strada 31 August 1989)

Primele informaţii documentare cu privire la pro-prietatea imobiliară datează din 1863, când aparţinea secretarului de colegiu Aristotel Londis. În 1867, aceas-tă proprietate a fost cumpărată de soţia porucicului în rezervă Iulia Vichentievna Ianușevski, care în 1869 a construit o casă cu subsol, autorul proiectului fi ind arhi-tectul urban Alexandru Osipovici Bernardazzi. La înce-putul lui 1870, casa a fost vândută Elenei St. Casso, de-venită soţia lui Gheorghii Nic. Donici, consilier de stat, efectiv care a rămas proprietara casei până în 1897. În 1878, după încheierea războiului ruso-turc, în subsolul ei s-a afl at în captivitate Osman-pașa, fostul comandant al armatei otomane, ce se predase iniţial la Plevna. În anii ’80 ai secolului trecut, clădirea a fost amplifi cată. În 1897 casa avea 12 încăperi cu dependinţe.

În 1901, proprietar era atestat Mihail Katakazi, de-putat al Adunării deputaţilor nobilimii basarabene, în 1916 – familia Anghel. În perioada interbelică, clădirea a servit drept sediu al Băncii Naţionale. Actualmente este sediul Institutului Patrimoniului Cultural al Acade-miei de Știinţe.

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridica-tă pe un plan unghiular, într-un parter pe un demisol, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale străzilor Mitropo-lit Gavriil Bănulescu-Bodoni și 31 August 1989. Para-mentul faţadelor este tencuit neted, contrastând cu demisolul, căptușit cu piatră spartă. Faţada principală este orientată spre strada 31 August 1989, care include intrarea principală. Compoziţia acestei faţade este asi-metrică, alcătuită din șase axe, cinci de ferestre și una

a intrării de onoare, amplasată lateral spre dreapta. Fe-restrele sunt în arc în plin cintru, conturate cu o arhivol-tă din ciubuc răsucit, sprijinite pe mici console. Accentul compoziţional revine intrării în casă, care are loc printr-un rezalit cu fronton triunghiular, la care este angajat porticul cu aspect de portal oriental, cu golul ușii în arc în plin cintru. Holul intrării este iluminat de o fereastră circulară, urcarea la cota parterului se efectuează prin trepte interioare.

Faţada laterală avea iniţial o compoziţie simetrică, alcătuită din cinci axe, cu un rezalit central, cu colţurile întărite prin lesene. Axa de simetrie era subliniată de un grup din trei ferestre în arc în plin cintru, care se deo-sebesc de ferestrele din părţile laterale prin arhivolta alcătuită din bolţari. Faţada a fost alungită de-a lungul străzii cu o nouă porţiune, alcătuită din cinci axe, con-stituite din ferestre mai înguste, toate în arc în plin cin-tru, a căror arhivoltă prezintă aceeași soluţie cu bolţari reluată de la casa iniţială. Partea nouă este separată de partea veche printr-o arcadă cu o fereastră în centru și două fi ride laterale, despărţite prin două coloane ale or-dinului doric. Casa veche se deosebește și prin registrul inferior din bosaje „diamant”, mărginit sus prin plita de pervaz a ferestrelor și jos – de brâul de deasupra demi-solului. În axa ferestrelor se afl ă orifi ciile îngemănate ale aerisirii demisolului, care, încadrate în carouri, se evidenţiază pe fundalul facturii aspre, imitate din lemn și în porţiunea nouă a casei. Deasupra ferestrelor, în fri-za netedă de sub cornișă, se afl ă ferestrele triplate ale aerisirii podului. Cornișa casei, ca și cornișa portalului intrării, este proeminentă, susţinută de arcuri în conso-le, dispuse dens, doar atât cât ţine clădirea din prima fază.

20.VII.199320.VII.1993

S-a stins și muntele de viaţă și cuvânt Nico-lai Costenco. Azi dimineaţă, pe la ora șapte, s-a sculat și și-a făcut toaleta, după care a intrat în odaia sa, așteptând până e gata ceaiul special pe care i-l prepara doamna Mășuţa. Povestește Gheorghe Vodă (vecini cu apartamentele): „Și, la un moment dat, auzim un glas sfâșietor: «Co-olea!». Nina, soţia, zice: «E al doamnei Maria!»”.

Mășuţa lui nenea Colea intrase să-l invite la ceai… Pe faţa proaspăt spălată, în ochii bătrâ-nului poet – negrul antracit al morţii… În de-cembrie, ar fi împlinit 80 de ani.

Alexei Mare de la Cluj mă întreabă: „Dar unde e peștele cel mic?”. Eu trebuie să înţeleg că e vorba de Arcadie Suceveanu, care are po-emul „Peștele cel mare”, despre URSS ce a tot înghiţit „peștii mici”, popoarele înrobite.

22.VII.199322.VII.1993

Ieri, ziua înmormântării lui Nicolai Costenco. Dis-de-dimineaţă îmi telefonează telejurnalis-ta Silvia Hodorogea: cine ar putea vorbi despre poetul ce se îndreaptă spre malul Styxului? Îl recomand pe cineva, însă tocmai acesta s-a dovedit a fi la ne-înălţime, însă repar greșeala, recomandându-l, deja „documentat”, pe Aure-liu Busuioc, care a și venit la mine în birou (vreo câţiva ani a slujit și el în acest spaţiu), spunân-du-mi că a scris două pagini despre Costenco, intitulate „Prinţul”; se teme să nu fi e lacrimo-gene, sentimentale. Mi le citește. Din contră, le găsesc bărbate și bine scrise. După ce le-a imprimat, Silvia îmi spune că am avut dreptate în ceea ce privește „valorile”: unele/ unii dintre colegi au vorbit dezlânat și mult prea întins, fără simţul măsurii. Dumitru Ciobanu și minis-trul Educaţiei, Nicolae Mătcaș, acesta folosind obsesiv cuvântul „moldovenesc” și acolo unde nu era cazul… Patrioţi în două iţe.

Nu știu dacă a făcut bine A. Busuioc, răspân-dind din coleg în coleg părerea că: „Nu i-ar fi trebuit lui Costenco preot… Cu religia el a avut relaţii speciale…În 1936 (39?) a defl orat-o în biserică pe domnișoara Elena (?) Bradu…”. Cică, ei doi, tinerii, au rămas tăinuiţi până s-a închis biserica, apoi… Cine știe?...

Gh. Oprea povestește că a călătorit odată la Alma-Ata, Kazahstan, împreună cu Glebus Sainciuc și Sergiu Cuciuc. Momentul forte: într-o seară trebuiau să meargă la o recepţie. Por-nesc, însă lui Sainciuc îi vine, cu ceva întârziere, scânteia revelaţiei… „Păi, staţi să-mi iau pan-tofi i cei noi!” Cotrobăiește prin imensele sale geamantane pentru măști și, în sfârșit, scoate pantofi i, în ei cu tot cu… calupurile de lemn! Imaginaţi-vă ce greutate în plus – două calu-puri de lemn tare – a tăbârcit maestrul, pedant în cazuri extreme, pentru că nimeni nu ar putea spune că e un îngrijit-fante. Ce grijă de om ti-picar – să nu i se deformeze cumva pantofi i pe care, poate, îi încalţă o dată la cinci ani!

Atunci, la Alma-Ata, au fost puse la încer-care delicateţea și serviabilitatea maestrului Sainciuc. Sergiu Cuciuc pune în patul maestru-lui ceva bulendre, le acoperă cu pătura, în loc de cap punând masca sa, a lui Cuciuc, pe care o adusese pentru spectacol însuși Sainciuc-autorul. Maestrul se reţine pe undeva și, pen-tru ca să nu-l trezească pe Gheorghe Oprea, cu care împărţea camera de hotel, nu aprinde lumina. Dar vede, simte că ar fi cineva în patul său; ba chiar e însuţi Cuciuc – în întunericul camerei, masca nu-și dezvălui ne-naturaleţea. Și Sainciuc îl atinge, îl zgâlţâie ușor pe Oprea: „Dormi?... Iartă-mă că te-am trezit… Dar de ce doarme Cuciuc în patul meu?”

Oprea, în înţelegere cu președintele de atunci al UAP, care era Cuciuc, zice: „Ei, s-a cam pilit și n-a mai ajuns în cameră”.

Sainciuc, delicat, ca să nu-și deranjeze șeful, coboară la recepţie, întrebând în ce cameră e cazat Cuciuc, pentru a se culca acolo, odată ce președintele îi ocupase patul. Afl ă. Urcă. Bate la ușă. Îi deschide… Cuciuc! Maestrul – derutat.

„Parcă dormeai în patul meu… Când ai reușit să revii în cameră?” Un happy end cu „Ha-ha-ha!” naţional-bășcălios, dezlănţuit în depărtatul… Tată al merelor, precum se traduce Alma-Ata.

Operatorul de cinema Valentin Belonogov pleacă cu alţi colegi într-un sat la fi lmări. Fil-mează. Între timp, înserează. Și cam vine pofta de un pahar de vin. Întreabă. Sunt îndreptaţi spre gospodăria unul sătean. Ajung. Plătesc primele rânduri de pahare. Dar se mai cere. Ce să facă ei, care se văd strâmtoraţi din partea banilor? Îl întreabă pe moș dacă acesta nu are chef să fi e fi lmat. Moșul zice că nu, nu vrea, însă dânșii, dacă doresc, ar putea să-i facă un bine. Ce anume? Acuși, afl aţi în câteva clipe. Moșul se întoarce din casă între degete cu o fotogra-fi e „microscopică”, ștearsă, e-he-he, făcută cam cu vreo șaizeci de ani în urmă, în juneţile sale de fl ăcău abia ieșit la hora satului. Și ce poţi înţelege de pe sfârcul acela de poză? Doleanţa bătrânului: să mi-o măriţi, să am amintire cla-ră din tinereţe. Decizia cineaștilor mânaţi de sete: „Păi, bade, lasă pe noi! Bine, facem și, data viitoare, când venim iar cu fi lmările, mai spre toamnă, că așa ni-i anotimpul conform scena-riului, ţi-aducem mândreţea de fotografi e”. Bu-curos, moșul pune vin mult la bătaie…

Bu-u-un! Trec 2-3 luni. Cineaștii pornesc din nou spre locul în care se desfășura acţiunea, în același sat, unde fi lmaseră și băuse vinul mo-șului, bun și mult. Filmează. Seara, obosiţi, își amintesc de vinul moșului. Dar cum să intri tu în curtea gospodarului, odată ce i-ai promis că faci poza și n-ai făcut-o? Tristeţe, dezolare, pre-cum mai totdeauna în cazul oamenilor cu bani puţini, dar cerinţe mari. Un oarecare ins din echipă însă zice, înseninat: „Belonogov, pe pata aia de hârtie nu se mai înţelegea niciun fel de chip, așa că moșul nu mai ţine minte când a fost și cum arăta”. Și care era ideea? Simplă. Oricine ar avea la îndemână o poză de a sa, făcută acum un an, doi, poză de tânăr nu prea orășenizat la chip, să o de’ncoa! Bu-u-n… Dar dacă moșul se dumirește? „Pe naiba se dumirește, fi i serios… Moșul a uitat și ce a mâncat aseară, mite să ţină minte cum arăta el acum vreo șaizeci de ani…”

Ca și foamea, setea dă pe de-a dreptul. Ci-neaștii îndrăznesc să se înfăţișeze din nou la bătrânul cu vinul bun. Moșul – bucuros, dom-nule! Ia fotografi a, se minunează, se uimește, se fălește că, vedeţi dumneavoastră, ce fl ăcău am fost eu la vremea mea. Cineaștii îl laudă și ei, reușind cu greu să-și reţină hohotele. Vine vinul. Se închină. Fotografi a trece iar și iar din mână în mână. Tinereţea moșului – lăudată, admirată…

Dar, ca să nu mă întind prea de tot la scris: peste un timp, în primăvară, cineaștii revin în satul respectiv. Revin și la poarta moșului. Iese cineva și, afl ând ce caută, le răspunde: „Ei, Dumnezeu să-l ierte, a murit cam vreo două luni în urmă”… Cineva din grupă cutează a se interesa de fotografi a ce făcuse bucurie și vâl-vă, „pe care – am mărit-o noi”. „A-a! Da, da, zice cel din curte, fotografi a ceia i-am pus-o pe cru-ce la cimitir…”

Acum imaginaţi-vă starea de spirit a celui care își jertfi se fotografi a pentru litrul de vin, care afl ă unde-i stă chipul: veghează mormân-tul moșului și se înfăţișează lumii satului care – ce mai! – a uitat, a uitat cum arătau bătrânii în tinereţile lor… Câte se uită, câte se uită…

4.VIII. 19934.VIII. 1993

Zile de vipie. Sau de vipere ale arșiţei. La USM – pustiu. Au evadat cu toţii în concedii le-gale și voluntare. Care și încotro.

M. Cimpoi își tot pune pe soclu fi gura, au-tonomizându-și-o, delimitându-se de ceilalţi, pentru ca astfel să fi e mai vizibil. La rubrica „Viaţa US” din „LA” ticluiește el însuși informaţii despre propriile sale eroisme în activitatea-i de conducere non-stop a vidului umplut de coo-peratiști. O mostră de egoism nesăţios, poate involuntară. Ca într-o sâmbătă, avem întâlni-re la US… Dar să transcriu informaţia pe care, vede-se, duminică, Cimpoi i-o încredinţează cuiva pentru „LA”; informaţie despre nesăţiosul său sine. Așadar: „Mihai Cimpoi, președintele US, a avut o întâlnire cu Philippe Rossillon, se-

cretarul general al Uniunii Latine”. Dar nu doar atât, gravitatea fi ind în sporire: „în cadrul că-reia a fost ascultată (probabil: discutată – n.m.) problema participării la manifestările culturale internaţionale organizate de această instituţie a scriitorilor moldoveni”. Să vezi grabă! Corect: „participării scriitorilor moldoveni”… Altfel iese că Uniunea Latină (instituţia) e a… scriito-rilor moldoveni.

Ei bine, citesc această autoelogiere pe care și-o face colegul și izbucnesc sincer într-un „Ha-ha-ha!” Să vedeţi că nici eroarea cu „ascultarea problemei” nu merge. Cimpoi ascultă (nu discu-tă), dar nu înţelege mare lucru. La un moment dat, translatoarea încetase să mai traducă, Cim-poi, cu emfază și tăcere de înţelept, dădea din cap ca un cal ce se apără de muște, dar eu cam știu ce franceză cunoaște șefu’: cam ioc! Așa că secretarul general a spus ce a spus, șefu’ a că-delniţat ce a cădelniţat din cap, grăbindu-se să expedieze informaţia despre sine pe strada Sfatul Ţării nr. 2. Deci, fac eu „Ha-ha-ha!” și mă prind la gâdiliciul bancului. Dar dacă prinde? îmi zic. Să vedem gradul de prostie. Și ticluiesc ad hoc o erată, care a și apărut în „LA” ieri. Iat-o (ce stil, ce gravitate, ce importanţă!) Bufonerie care, să vezi, prinde în Chișinăul nostru plin de gâze, vipie și rigorism transpirat, dar la crava-tă în pofi da dlui Celsius. Iată ce și cum explică „LA”, pe prima pagină, cu litere boboase: „Din vina purtătorului de cuvânt al Uniunii Scriito-rilor din Moldova (Ha, ha! Care purtător de cu-vânt, domnilor?! Bluf, bluf, bluf!!! – n.m.) una din informaţiile de la rubrica „Viaţa US” din numă-rul precedent al săptămânalului nostru a fost incompletă. (Atenţie la ce urmează! – n.m) În baza dreptului diplomatic internaţional (Oho! De sus, domnule, de sus o iei! Dar care drept diplomatic internaţional? Fi-fi ! – n.m.) ţinem a face următoarea precizare…”. În continuare ur-mează numele și funcţiile (importante, ce mai!) ale celor care au mai fost prezenţi la acea întâl-nire de „ascultare”, însă pe care Cimpoi „i-a su-fl at” ca pe niște fi re de praf din preajma volumi-noasei sale fi guri. Să rămână, să fi gureze numai ei, Cimpoi, și gata! Ha-ha! Iar ultima persoană importantă căreia i s-a făcut dreptate în… baza „dreptului diplomatic internaţional” a fost bie-tul domn Ion Vieru, care, în acea sâmbătă, a ars cu președintele o beţie soră cu moartea.

Mihai Statnâi se pregătește de o expoziţie la galeria bucureșteană „Avanpost” (împreună cu Elena Bontea și Vasile Cojocaru). Îl ajut să po-trivească denumirile pânzelor. Povestește mult și cu pasiune amintiri din copilăria sa din Ghe-lovăţ (Beleavinţ). Sobru și serios, îmi juruiește un tablou.

Cimpoi ne expediază mesaje de la Vatra Dor-nei. Trec pe la pictorul Vasile Cojocaru – a fost în turneu prin Nordul Moldovei, de la care iau pli-cul cu indicaţii, răvașe și materiale de critică li-terară pentru Zilele Blaga. O scrisoare e pentru Raisa Lungu. Cimpoi ne roagă să i-o expediem prin curier acasă sau la spital, de se afl ă acolo. Știu că R. L. l-a atacat în ce privește părtinirea sa faţă de unii scriitori (nici pe departe cei mai nevoiași) pentru care solicită instanţelor, ofi cia-lităţilor, pensii viagere. De… probabil, Cimpoi îi explică ce-i explică doamnei… Mă rog, ca ori-ce om afl at la reeditarea campaniei electorale pentru postul pe care îl deţine: să fi e blând, în-ţelegător, bun cu cât mai mulţi. La urma urmei e dreptul său. Numai că, orice ai spune, oricât ai vrea să nu observi, în orice campanie electorală este ceva imund… E greu să eviţi escrocheria, când te vrei și mâine ceea ce ai fost ieri, ce ești azi (dacă ai fost și ești bine acolo, unde ţintești din nou).

În casă la Gh. Ci., unde mai era și Arcadie Suceveanu, Cimpoi spune: „Gata, s-a destrămat echipa noastră”. Se referea la intervenţia mea întru apărarea Editurii US. Rău intenţionat, me-reu asmuţat de alde MIC – IV – GhV, șefu’ se lan-sase în învinuiri la adresa lui Ioan Mânăscurtă și a lui Tudor Marin. Poveste veche… Cu fl oare la ureche… Eu nu i-am dat dreptate lui Mihai.

Mă rog, creditul de încredere a scăzut reci-proc. Ar fi și plicticos să mai lucrezi cu M. C. alţi doi-trei ani. E cazul să mai schimbăm anturajul, registrul sufl etesc, preocupările.

Leo BUTNARU

FOTOGRAFIA DE PE CRUCE(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

4 IULIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Librăria „Geanta cu cărți”, în cola-borare cu Universitatea Populară, prezintă cartea arhimandritului Tihon (Șevkunov) „Nesfi nții sfi nți și alte povestiri”, tradusă din lim-ba rusă de Cristea Florentina și tipărită în cadrul Colecției Pronia Divină la editura Egumenița.

În anul 2012, „Nesfi nții sfi nți” a câștigat Premiul naţional „Cartea anului” în Rusia, con-curând cu alte peste 1000 de cărți și serii de cărți. Potrivit rapoartelor mass-media, a fost cea mai vândută carte în anul 2012, fi ind re-tipărită de șase ori și ajungând la un tiraj de 1.100.000 de exemplare. A fost tradusă în en-gleză, greacă, sârbă, română și în alte limbi.

„Odată, într-o seară caldă de septembrie, câțiva frați începători ai Mănăstirii Pecers-ka din Pskov, pe atunci încă foarte tineri, furișându-ne pe coridoare și galerii, prin-tre vechile ziduri mănăstirești, am ajuns undeva sus pe un deal, deasupra livezii și a unor lanuri, unde ne-am așezat confortabil. Stând de vorbă, am început să ne amintim cum a ajuns fi ecare dintre noi la mănăstire. Și cu cât ne ascultam mai mult unul pe altul, cu atât mai mult ne minunam.

Era anul 1984. Noi eram doar cinci. Patru crescusem în familii necredincioase și nici al cincilea, care era fi u de preot, nu avuse-se despre cei care pleacă la mănăstire niște concepții prea diferite de ale noastre, care erau pur sovietice. Cu un an în urmă eram convinși că în vremea noastră merg la mă-năstire ori oameni fanatici, ori oameni disperați, neîmpliniți în viață. Numai aceștia! Și, în plus, victimele iubirii neîmpărtășite.

Dar, uitându-ne unul la altul, am văzut cu totul altceva. Cel mai tânăr dintre noi împli-nise optsprezece ani, iar cel mai în vârstă do-uăzeci și șase. Toți eram niște tineri sănătoși, puternici și simpatici. Unul terminase cu brio facultatea de matematică din cadrul universității, altul, în ciuda vârstei lui, deve-nise pictor renumit în Leningrad. Altul petre-cuse prima parte a vieții lui la New-York, unde lucra tatăl său, și venise la mănăstire în al trei-lea an de facultate. Cel mai tânăr, fi ul de pre-ot, un sculptor talentat, doar terminase studi-ile la școala de artă. Iar eu, de asemenea, nu demult terminasem facultatea de scenaristi-că la VGIK. În general, cariera profesională a fi ecăruia promitea să devină foarte înfl oritoa-re pentru noi cei ce eram tineri atunci.

De ce dar veniserăm la mănăstire și do-ream din tot sufl etul să rămânem pentru

totdeauna aici? Răspunsul la această între-bare îl știam prea bine. Pentru că fi ecăruia dintre noi I se revelase o lume minunată, care nu poate fi asemănată cu nimic. Și această lume era mult mai atrăgătoare de-cât cea în care petrecuserăm până atunci…”

Despre această lume minunată, în care oamenii trăiesc după cu totul alte legi decât în viața obișnuită, ne relatează arhiman-dritul Tihon (Șevkunov) în cele circa 60 de povestiri ale cărții „Nesfi nții sfi nți”, dintre care vom menționa „Zece zile la mănăsti-re. Primele ascultări”, „Primejdiosul părinte Natanail”, „Peșterile”, „Cum am plecat noi la mănăstire”, „Adevărata povestire a maicii Eufrosinia înregistrată de mine la magneto-fon și tipărită cu doar câteva mici corecturi”, „Soacra mareșalului Jukov”, „Fiica mitro-politului”, „Exorcizările”, „Despre încălcarea regulamentului bisericesc sau cum am în-călcat Postul Mare eu și prințul Zurab Cea-vceavadze”, Viața, întâmplările minunate și moartea ieromonahului Rafail – „Piatra care a strigat”, „Cum își bea părintele Rafail cea-iul” ș.a.

„Nesfi nții sfi nți și alte povestiri” de arhi-mandritul Tihon (Șevkunov) și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edi-turi din România, inclusiv cele ale ieromo-

nahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la li-

brăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău,

strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Nesfi nţii sfi nţi şi alte povestiriNesfi nţii sfi nţi şi alte povestiri

Volumul „Minţi conducătoare. Istorii de viaţă ale liderilor mondi-ali“, scris de Howard Gardner, pro-fesor de psihologie la Universitatea Harvard, prezintă modalităţile prin care un individ ajunge să fi e lider, relatând poveștile de viaţă ale mai multor conducători ai secolului XX, provenind din domenii diferite – politică, religie, știinţă etc. Cartea vorbește despre: Margaret Thatcher, Martin Kuther King Jr., Jean Monnet, Mahatma Gandhi, Margaret Mead, J. Robert Oppenheimer, George C. Marshall și Papa Ioan al XXIII-lea.

Ca o concluzie comună tuturor acestor studii de caz, sunt eviden-ţiate șase trăsături constante ale liderilor: povestea, auditoriul, orga-nizaţia, întruparea poveștii, leaders-hipul direct și indirect, competenţa expertă. Autorul volumului, Howard Gardner, deţine titlul de Profesor John H. și Elisabeth A. Hobbs, pre-dând cursuri de Cogniţie și Educaţie la Harvard Graduate School of Edu-cation. Este, de asemenea, profesor de psihologie la Universitatea Har-vard și director al Harvard Project Zero. În 1981 a benefi ciat de o bursă a Fundaţiei MacArthur, iar în 2011 a primit premiul Prinţului de Austria pentru Știinţe Sociale. A scris peste 20 de cărţi, printre care și revoluţio-nara „Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences“.

Margaret Thatcher„În termeni generali, Thatcher

confi rmă tiparul liderilor viitori care

se văd încă de timpuriu drept mâna

sorţii și care manifestă o capacitate

de a-i contesta pe cei afl aţi în poziţii

de autoritate. Se cuvine să remar-

căm totuși că, fi ind femeie într-o

lume a bărbaţilor, Thatcher trebuia

să facă o echilibristică delicată între

provocare și subminare distructivă.

Ea nu și-a revelat decât treptat per-

sonalitatea ambiţios-competitivă în

faţa celorlalţi – și, poate, chiar faţă

de ea însăși“, spune autorul referi-

tor la cea care a fost supranumită

Doamna de Fier.

Tot despre Margaret Thatcher, scriitorul Julian Barnes afi rmă: „În ochii celui cu vederi liberale, ai sno-bului, ai metropolitanului și ai cos-mopolitului, ea avea o mentalitate îngust-limitată, de mic prăvăliaș... Dar pentru cei care o susţineau, era cineva care vorbește pe șleau și gân-dește limpede și departe în viitor, cineva care întruchipează virtutea pragmatismului autonom, a omului care stă pe picioarele lui, a patrio-tului care a văzut că trăiam de mult prea multă vreme pe dato-rie, din timp împrumutat și bani împrumutaţi“.

Ca o concluzie cu pri-vire la stilul de conducere al lui Margaret Thatcher, cetăţenii sunt dispuși să-și sacrifi ce drepturile și prio-rităţile personale, cel puţin temporar, pentru a avea siguranţa unui dram de stabilitate și a absenţei ha-osului economic. Thatcher a avut putinţa să profi te de o asemenea atmosferă de criză, pen-tru o vreme, dar aceasta s-a disipat în fi nal, iar efi cacitatea Doamnei de

Fier a luat sfârșit. Generaţiile care ur-mează vor fi însă mai în măsură să-și judece la justa lor valoare contribu-ţia ca lider naţional și lider mondial.

Jean Monnet“Ceea ce îl deosebea pe Monnet

de alţii care ar fi putut vorbi despre conceptul abstract al „unei singure Europe” sau al „unei singure lumi” era faptul că, fără să cadă în gran-domanie, el a muncit neobosit și ob-sesiv zeci de ani pentru ca acea idee

să se vadă transformată în realitate și să progreseze chiar mai departe decât ar fi prezis chiar și cel mai vi-sător optimist. Cum spunea chiar el odată: „Întotdeauna există un vis în orice lucru întreprins, dar dacă visul durează o zi devine realitate“.

Mahatma Gandhi Martin Luther

King Jr. spunea des-pre Gandhi că a furnizat „singurele metode recomanda-bile moral și practic la care au acces cei oprimaţi în lupta lor pentru liberta-te“. Totodată, Albert Einstein a explicat stilul unic de a con-duce al lui Gandhi:

„El a demonstrat că se poate reuni o mulţime redutabilă de susţinători, nu doar prin jocul viclean al obișnu-itelor manevre și șmecherii politicia-niste, ci și prin exemplul inteligent al unui mod superior moral de a trăi. În vremurile noastre de fl agrantă deca-denţă morală, el a fost singurul băr-bat de stat adevărat care să militeze pentru o relaţie umană mai înaltă în sfera politică... Generaţiilor care ur-mează... cu greu le va veni să creadă că un asemenea om, în carne și oase, a pășit vreodată pe acest pământ“.

Sursa: adevarul.ro

Cum au reuşit marii lideri ai secolului XX să câştige simpatia a milioane de oameni

De la Margaret Thatcher la Ma-hatma Gandhi, cartea „Minţi conducătoare. Istorii de viaţă ale liderilor mondiali”, apărută recent la Editura Trei, dezvăluie poveștile de viaţă și fi losofi ile abordate de opt conducători foarte populari, care au reușit să se impună ca lideri internaţionali prin strategii diferite de la un caz la altul.

4 IULIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15

Serial. „AGRODOLCE”. 6.45 „Cântec, dor și

omenie”. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.25

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10- 17.00 Revizie

tehnică. 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 17.45

„Bâza, bâzâita”. Poveste muzicală. 18.25 Reporter de gardă. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25

Dor. Program musical 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Portrete în

timp. Eugen Cioclea. 22.50 Cultura azi. 23.35 Documentar. „Berlin,

1885. Partajarea Africii”. 1.10 Documentar. „Drumeţii”. 1.40 Docu-

mentar. „Să nu ne răzbunaţi. Deţinuţii politici din Basarabia”. 4.30

La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Seri-

al: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul

casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Diva cu greutate (r) 11:00 Serial:

Hawthorne, ep.9 și 10, an 1 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4747 15:00

Film: Fete rele (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 20:45 Film: Frumoasa și bestia 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.13, an 2

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья

Мороз, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме

„Департамент” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”.

Многосерийный фильм 01:05 Ночные новости 01:15 Премьера.

Джеймс Франко в фильме „Восстание планеты обезьян” 02:50

„Prima Oră” (R)

06:00 Новости. 06:35 Program

de divertisment. 07:00 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 51 серия 08:00

Новости. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 1 серия

09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012

14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 51 серия 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 1 серия

19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 51 серия

23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program

de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NA l5:30 TÉLÉTOURISME 5:55

PASSE-MOI LES JUMELLES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00

TV5MONDE LE JOURNA l7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64,

RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS

10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:36 GARDEN PARTY 11:00

FLASH INFO 11:05 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:30 ÉPICERIE

FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS

BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

13:38 LES ANNEES FRANCOFOLLES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR

AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 BOULEVARD DU

PALAIS 21:04 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 1919-1939 : LA DROLE DE PAIX 23:32

HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59

TROIS HOMMES ET UN COUFFIN 2:41 LES CARNETS DU BOURLINGUE-

UR 3:35 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.25

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.40, 17.15 Documentar pentru

copii. „Tineri și sălbatici”. 10.30 Desene animate. „Legenda lui

Zorro”. 11.00 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 11.30 World

stories - lumea în reportaje. 12.00 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi.

Foametea din Basarabia”. 12.30 Accente economice. 13.10 La noi în

sat. 13.45 Documentar. „Xinjant”. 14.40 ARTelier. 15.05 Documentar.

„O zi perfectă de pământ”. 16.00 Documentar. „Colecţia design”.

17.50 „Eterna primăvară”. Augustina Florea. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55 Orchestra de muzică populară „Barbu

Lăutaru” din Bălţi. 20.30 Documentar. „Global 3000”. 21.25 Hai la

fotbal! Program de divertisment. 22.20 Campionatul Mondial de

Fotbal 2014. Fan Club. 22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

În pauză: Fan Club. 1.10 Documentar. „Misterul codului de viaţă al

urșilor Panda”. 1.40 Documentar. „Unde se nasc fl uturii”. 4.30 Ion

Gagim. Concert aniversar.


Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md















07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Misterele

din Avalon, partea a II a 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4748 15:00 Film:

Rocket Gibraltar 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Lupta cu demonii 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.14, an 2 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30

După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La

Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)




10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:20 „Время

обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 День семьи,

любви и верности. Праздничный концерт 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья

Мороз, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме

„Департамент” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”.

Многосерийный фильм 01:05 Ночные новости 01:15 Ума

Турман в лирической комедии „Правда о кошках и собаках”

02:45 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:35 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 52 серия 08:00 Știri. 08:50

Черные кошки. Военный. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15

Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 52 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час

суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные

кошки. Военный. Россия 2013 2 серия 19:10 След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012

22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия

2010 52 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30

LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA

NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA

l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS

10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:05

TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:37 UN P’TIT GARS DE MÉNILMONTANT 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 AVEUX 22:50 AVEUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MON-

DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:52 PARTIR

AUTREMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15, 1.40 Gagauz ogea. 6.45, 2.10 In-

ternetul - securitate și riscuri. 7.10, 8.15,

2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.35 Campionatul

Mondial de Fotbal 2014. 11.35 Documentar. „Global 3000”. 12.00

Natura în obiectiv. 12.30 Documentar. „În Beijing”. 13.10 Cultura

azi. 13.50 Documentar. „Berlin, 1885. Partajarea Africii”. 15.15 Fii

tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 17.50 „Eterna

primăvară”. Augustina Florea. 18.40 Documentar. „Shift - viaţa în era

digitală”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Festiva-

lul „Ia Mania”. 21.25 Hai la fotbal! Program de divertisment. 22.20

Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 22.50 Campionatul

Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 1.10 Documentar. „Arts

21”. 5.30 Accente economice.


Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md















07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Rocket Gibraltar (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4749 15:00 Film:

Liceenii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Vacanţă cu familia Johnson 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.15, an 2 (ultimul

episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)







15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз, Виктория

Толстоганова в многосерийном фильме „Департамент” 00:05

„Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”. Многосерийный фильм

01:05 Ночные новости 01:15 Романтическая комедия „500 дней

лета” 02:45 „Prima Oră” (R)















NA l5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK

ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE

10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH

INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:31 LA

TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF

12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE

13:38 LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUES-

TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MAGAZINE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LA SMALA S’EN MÊLE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:33 HABITAT

07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES

LIMIERS 1:55 LES LIMIERS 2:43 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE

LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI.

6.15, 1.30 Русский мир. 6.45 Documentar.

„Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15,

2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.35 Campionatul

Mondial de Fotbal 2014. 11.35 Documentar. „Arts 21”. 12.00 O seară

în familie. 13.10 Documentar. „Soluţia Monsanito”. 15.00 Tezaur.

15.15 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Videoteca copiilor.

17.50 Viaţa noastră privată pe WEB. 18.00 Teodor Zgureanu la 75 de

ani. Serată de creaţie. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

„Norocul meu, cântecul meu”. Ian Raiburg. Spectacol muzical. 20.50

Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter

de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa

în concert. 0.00 Film. „VETERINARUL” (Italia, 2005). 2.00 Documentar.

„Ansamblul construcţiilor de lut”. 4.30 Festivalul Internaţional de

Arte „Plai natal”.


Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md





10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial:

Rosa diamante 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de

închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi

că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de

alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20

Serial: Tânăr și nelinistit (r) 11:00 Serviţi, vă rog!

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4750 15:00 Film: Frumuseţe 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Reacţie în lanţ 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 1, sezon

5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)







15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз, Виктория

Толстоганова в многосерийном фильме „Департамент” 00:05

„Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”. Многосерийный фильм

01:05 Ночные новости 01:15 Джонни Депп, Вайнона Райдер в

фильме „Эдвард руки-ножницы” 02:55 „Prima Oră” (R)














5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:31 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU

ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09

FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00

FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 HEP TAXI ! 11:57

FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA

VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38 LES GARDIENS DE LA

MÉMOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA

15:31 MAUVAIS KARMA 15:59 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES

LIMIERS 20:32 LES LIMIERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01

J’ENRAGE DE SON ABSENCE 23:38 PREMIERS PAS 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00

DIVERTISSEMENT 2:37 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE

LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

7 IULIE 8 IULIE 9 IULIE 10 IULIE Luni Marţi Miercuri Joi

4 IULIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecExcelaţi în privinţa abilităţilor de co-municare. Fiţi prudent, deoarece sunteţi expus unor accidente la locul de muncă, din cauza oboselii. Cu un farmec personal vă veţi face, fără să vreţi, gelos partenerul de viaţă.

TaurImediat cum apare o problemă la ser-viciu, veniţi cu soluţii rapide și efi ci-ente, spre uimirea colegilor. Cei care lucrează în domeniul cercetării sau în IT vor face o descoperire care le va aduce o mărire de salariu.

GemeniVeţi avea o săptămână încărcată. Par-tea bună va fi că veţi întâlni oameni noi și veţi stabili contacte interesan-te. Dacă așteptaţi de ceva vreme să găsiţi un partener de cuplu, dorinţa vi se va împlini.

RacDeși aveţi mult de lucru la serviciu, gândul la concediu vă distrage ade-seori și nu reușiţi să vă concentraţi. Încercaţi totuși să nu luaţi parte la mi-cile bârfe ale colegilor și să vă urmă-riţi obiectivele.

LeuNu prea vă stă gândul la muncă și vi-saţi la vacanţe. Veţi primi vești bune în legătură cu unele demersuri pe care le-aţi făcut în urmă cu câteva luni. În weekend, veţi organiza o pe-trecere pentru prieteni.

FecioarăFiţi atent la achiziţiile pe care le faceţi în acest interval, s-ar putea să cum-păraţi obiecte care nu merită banii. În relaţia de cuplu, partenerul este prea vorbăreţ și vă obosește, după zilele grele la serviciu.

BalanţăVeţi munci cu mult spor la serviciu și veţi cunoaște, în urma unor întâlniri, câteva persoane care împărtășesc aceleași valori și viziuni asupra viito-rului ca și voi. Dacă sunteţi celibatar, veţi întâlni sufl etul-pereche.

ScorpionO persoană cu care aţi avut relaţii ex-celente în trecut revine în viaţa voas-tră, după mult timp. La serviciu, nu reușiţi încă să luaţi concediu, însă veţi întâlni câteva persoane care vă vor infl uenţa favorabil cariera.

SăgetătorVă așteaptă schimbări bruște de dis-poziţie, când stările de euforie sunt urmate de momente inexplicabile de tristeţe. Cu toate acestea, la serviciu veţi reuși să vă îndepliniţi cu profesi-onalism toate îndatoririle.

CapricornChiar dacă trebuie să ţineţi locul cole-gilor plecaţi în concediu, sunteţi plin de energie și entuziasm și veţi reuși să terminaţi sarcinile de serviciu la timp. Este o săptămână marcată de simţul umorului și optimism.

VărsătorVeţi avea parte de câștiguri fi nanciare neașteptate, în urma unor colaborări și contracte suplimentare. La serviciu, sunteţi un coleg de încredere și, mai mult decât atât, ieșiţi în evidenţă prin simţul umorului.

PeştiUnii dintre voi își vor lua concediu, alţii vor face planuri de vacanţă. Nu aveţi chef de muncă în această pe-rioadă. Dacă v-aţi îndrăgostit de cu-rând, aveţi atâtea lucruri de spus per-soanei iubite.

4-11 iulie4-11 iulie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 750TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI.

6.15 Europa în concert. 7.10, 8.15, 2.25 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.40, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri

și sălbatici”. 10.10 Documentar. „Soluţia Monsanito”. 12.00 Destine de

colecţie. 12.25 Documentar. „Athleta Christi”. 13.10 Dumitru Matcovschi

„Tata”. Spectacol al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. 14.40 Documentar.

„Jules Dassin, biografi a unui puști newyrkey”. 15.30 Ring Star. Concurs

muzical. 16.30 Stil nou. 17.50 Discriminarea și drepturile omului la locul

de muncă. 18.00 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 „Norocul meu, cântecul meu”.

Ian Raiburg. Spectacol muzical. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii

tânăr! 23.05 Film. „VETERINARUL” (Italia, 2005). 0.50 Legendele muzicii.

1.00 World stories - lumea în reportaje. 1.30 Documentar. „Euromaxx”.

5.25 Documentar. „Mauzoleul primului împărat”.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian

06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial:

Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului

primul episod, sezon 2 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara

02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara

(r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tâ-

năr și neliniștit (r) 11:00 Serviţi, vă rog! (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Antrenament

de lux 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00

Fotbal Supercupa României: Steaua - Astra 23:00 Film: Regele asasinilor

01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:30 Film: Regele asasinilor (r) 04:30 Fabricat în Moldova -

emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră”

09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Te-

leshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”.

Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они

и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Поле чудес” 19:55 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35

„Время” 22:10 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:05 „Primele știri” (rus)

00:15 Международный музыкальный фестиваль „Белые ночи Санкт-

Петербурга”. День 1-й 02:00 Джон Кенди в комедии „Поймет лишь

одинокий” 03:40 Валерий Золотухин, Ирина Алферова в фильме

„Человек с аккордеоном”




След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 55 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20

Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 55 серия 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.


l5:31 LES BELGES DU BOUT DU

MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56

TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO

10:33 JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION

WEEK-END 11:31 NEW YORK NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 À LA

DI STASIO 13:38 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

LES LIMIERS 15:57 LES LIMIERS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CHAM-

PIGNONS POURRONT-ILS SAUVER LE MONDE ? 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ

19:38 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULE-

VARD DU PALAIS 23:29 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA

l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 1:00 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE

2:00 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 3:30

TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„La drum”. 7.15 Film în desen animat. „Re-

gina soarelui”. 8.30 Domnului să ne rugăm!

Transmisiune în direct cu ocazia sărbătorii „Sfi nţii Apostoli Petru și

Pavel”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Spiridon Vangheli s-a întors acasă.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În Premieră. Prezentarea fi lmelor

de D.Olărescu în colaborare cu P.Ungureanu „Poarta începutului și

„Vierii”. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fi ecare copil.

13.40 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 „Muzica salvează viaţa”. Concert

de caritate. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. In memoriam.

V.Dânga. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.45 Dialog

social. 18.05 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical. 18.15 Erudit-

cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie.

20.50 2014- anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Hai la fotbal! Program de

divertisment. 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club.

22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 1.10

Portrete în timp. Eugen Cioclea. 1.40 „Eterna primăvară”. Augustina

Florea. 2.30 D.Matcovschi. „Tata”. Spectacol. 4.30 Ian Raiburg. Spectacol

muzical. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-

leshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew

20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Mar-

ket 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian

05.30 Concert

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial:

Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bu-

cătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante

17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că

te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial:

Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Antrenament de lux

(r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.2, sezon 1 13:00

Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă

rog! (r) 15:15 Film: Regina balului 17:00 Film: Paznicul muntelui de

aur 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Las

Fierbinţi, sezon 4 22:45 Film: Master and Commander: La capătul Pă-

mântului 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Master and Commander: La

capătul Pământului (r) 05:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новос ти 06:10 Андрей Болтнев

в детек тиве „В полосе прибоя” 07:35

Приключенческий фильм „Черный снег 2”

09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Сосо

Павлиашвили. „Ждет тебя грузин...” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Народная медицина” 14:10

Надежда Румянцева, Юрий Белов, Юрий Никулин в комедии

„Неподдающиеся” 15:35 „Вышка” 17:25 Василий Шукшин в

фильме „Калина красная” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами)

18:20 Фильм „Калина красная”. Продолжение 19:30 „Две звезды”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером”

с Андреем Малаховым 23:25 Международный музыкальный

фестиваль „Белые ночи Санкт-Петербурга”. День 2-й 01:15 Джейн

Фонда в комедии „С девяти до пяти” 03:00 Владимир Высоцкий,

Маргарита Терехова в фильме „Четвертый” 04:10 Ирина Купченко,

Леонид Кулагин в фильме „Дворянское гнездо”


tisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de

divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять

простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Большая разница.

21:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:20 Pro-

gram de divertisment.


l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE

l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:49 LIBRE ÉCHANGE

9:01 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:27 TV5MONDE LE JOURNA l9:39

MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO

CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI

11:06 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA !

12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03

L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 15:59 UN HÔTEL À LA

MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT

BOYARD 21:28 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:03 FAUSSES INNOCENCES 2:37

D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 19.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social.

9.00 Documentar. „Colecţia design”. 9.30 World stories - lumea în

reportaje. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii.

11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura

în obiectiv. 13.00 Documentar. „Castelele Europei”. 13.45 Evantai

folcloric. 14.25 Tezaur. 14.45 Campionatul Mondial de Fotbal

2014 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 „Norocul

meu, cântecul meu”. Ian Raiburg. 18.30 Loteria „Milioane pentru

Moldova”. 18.40 Medalion muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35

Povestea. 19.50 Hai la fotbal! Program de divertisment. 20.20

Festivalul de închidere a Campionatului Mondial de Fotbal 2014.

20.35 Fotbal non-stop. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

Finală. În pauză: Fan Club. 0.00 Internetul - securitate și riscuri. 0.10

Documentar. „La drum!”. 0.50 Erudit-cafe. 1.30 Concert de caritate.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55

Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00

Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00

Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert

03.30 Film artistic 05.00 Film artistic





10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial:

Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a

mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara

02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial:

Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Regina balului

(r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.3, sezon 1

13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20

Serviţi, vă rog! (r) 15:15 Film: Paznicul muntelui de aur (r) 17:00 Film:

Brigada pestriţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 20:45 Film: Greu de ucis 2 23:15 Film: Jocuri periculoase 3:

Diamante neșlefuite 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Jocuri

periculoase 3: Diamante neșlefuite (r) 04:30 Fabricat în Moldova -

emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Михаил Пуговкин.

Главный герой второго плана” 07:00

Приключенческий фильм „Черный снег 2”

08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:15 Премьера. „По следам великих русских

путешественников” 13:15 „Моя родословная” 13:55 „Мода

времен Леонида Брежнева” 14:55 „Что? Где? Когда?” 15:50

„Универcальный артист” 17:30 „Минута славы” 19:00 „Replica”

20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom)

21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 22:50 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая

лига 00:55 Международный музыкальный фестиваль „Белые

ночи Санкт-Петербурга”. Финал 02:15 Фильм Марка Захарова

„Формула любви” 03:40 Петр Щербаков в фильме „Аэропорт

со служебного входа”

6:00 Новости. 6:30 Program de

divertisment. 7:00 Новости. 7:30

Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять простить.

10:00 “Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки.

Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00

Большая разница. 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.


NA l5:30 DOCUMENTAIRE

6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18

TERRIENNES 7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN

9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU

10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41

YAKARI 10:53 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE

PETER PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:03 FLASH

INFO 13:06 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK NEW YORK

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 17:00

UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU

BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38

NUS & CULOTTÉS 20:31 LES FEMMES SE l21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:01 LES FUGITIFS 23:28 POUR LE MEILLEUR

23:43 CHRONIQUE DE L’ENNUI 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 J’ENRAGE DE SON

ABSENCE 2:36 LES CHAMPIGNONS POURRONT-ILS SAUVER LE

MONDE ? 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

11 IULIE 12 IULIE 13 IULIE Vineri Sâmbătă Duminică

4 IULIE 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Adulţii care se uită la tele-vizor cel puţin trei ore pe zi sunt expuși unui risc dublu de moarte prematură, în raport cu cei care petrec mai puţin timp în faţa micului ecran, conform unui studiu apărut în revista American Heart Association.

«Privitul la televizor constituie unul dintre principalele comporta-mente sedentare ale modului nos-tru de viaţă (...). Rezultatele noastre merg în aceeași direcţie ca studiile precedente, care indică o legătură între timpul petrecut în faţa televi-zorului și mortalitate», a declarat Miguel Martinez-Gonzalez, coordo-natorul studiului și profesor de să-nătate publică la Universitatea Na-varra din orașul spaniol Pamplona.

Cercetătorii au studiat 13.284 de adulţi spanioli sănătoși, cu o vârstă

medie de 37 de ani, dintre care 60%

femei, cu studii superioare, pentru a

stabili o legătură între trei tipuri de

comportamente sedentare și riscul

de mortalitate. Aceste comporta-

mente au fost privitul la televizor,

petrecerea timpului în faţa calcula-

torului și condusul mașinii.

Participanţii la studiu au fost ur-

măriţi, în medie, timp de 8,2 ani.

Autorii studiului au constatat 97

de decese, dintre care 19 au fost ca-

uzate de boli cardiovasculare, 46 de

cancer și 32 de alte cauze.

Dublarea riscului de mortalitate

s-a menţinut după ce a fost luat în

calcul un ansamblu de alţi factori,

asociaţi, de asemenea, cu o mortali-

tate mai ridicată, au precizat oame-

nii de știinţă.

În schimb, oamenii de știinţă nu

au găsit nicio corelaţie semnifi cativă

între timpul petrecut în faţa calcu-

latorului sau cel petrecut la volan și

riscul crescut de mortalitate prema-

tură.

Cercetătorii au estimat, în același

timp, că sunt necesare alte studii

pentru a confi rma legăturile poten-

ţiale între timpul petrecut zilnic pe

un calculator și timpul petrecut la

volan și rata mortalităţii, pentru a

determina mecanismele biologice

care ar putea să le explice.

«Odată cu îmbătrânirea populaţi-

ei, sedentarismul va crește, mai ales

din cauza timpului petrecut în faţa

televizorului, fenomen care va spori

problemele de sănătate asociate cu

vârsta», a explicat Miguel Martinez-

Gonzalez.

«Rezultatele studiului nostru in-

dică faptul că adulţii ar trebui să fi e

mai activi, să evite perioadele lun-

gi de sedentarism și să își limiteze

timpul petrecut în faţa televizorului

între o oră și două ore pe zi», a aver-tizat profesorul spaniol.

Potrivit American Heart Associa-tion, este nevoie de cel puţin 150 de minute de activitate fi zică moderată pe săptămână – sau de cel puţin 75 de minute de exerciţii fi zice susţinu-te – pentru a avea o stare de sănăta-te optimă.

Mediafax.ro

STUDIU

Uitatul la televizor îţi scurtează viaţa?Uitatul la televizor îţi scurtează viaţa?FARMACIA NATURIICaisele – protecţie

pentru ochi cu vitamine din belşug!

Nu degeaba sâmburii de caisă au forma unei inimi.

Potrivit numeroaselor studii știin-ţifi ce în acest domeniu, caisele și ule-iul extras din sâmburii ei preţioși pot proteja inima și celelalte organe vita-le de numeroase afecţiuni, iar conţi-nutul bogat în nutrienţi, vitamine și minerale face din acest fruct zemos și parfumat o adevărată fântână a tine-reţii și sănătăţii.

Vitamine și minerale Vitamine și minerale din belșug! din belșug!

Caisele crude sunt surse preţioa-se de vitamine, minerale și substan-ţe nutritive cu rol extrem de benefi c asupra organismului, printre acestea amintind potasiul, fosforul, calciul, ribofl avina, fi erul, vitamina A, mag-neziul, zincul, betacarotenul și vita-mina C, precum și seleniu, mangan, tiamină, cupru, folaţi, vitamina B6, acid pantotenic și colină.

Benefi cii pentru sănătateBenefi cii pentru sănătate

Fibrele conţinute de caise asigură un bun tranzit intestinal și are ușor efect laxativ, prevenind tulburările digestive și constipaţia cronică, pre-cum și apariţia ulcerului.

Conţinutul crescut de betacaroten este foarte important deoarece sca-de nivelul de colesterol rău din sânge și protejează astfel inima, vitamina A menţine o vedere bună și puterile sale antioxidante protejează de acţi-unea radicalilor liberi care pot afecta ţesuturile și celulele corpului.

Un studiu interesant publicat în Archives of Ophtalmology arată chiar că persoanele care consumă des can-tităţi mari de fructe și legume bogate în antioxidanţi precum vitamina A, C , E și carotenoide au un risc mai mic de a dezvolta cataracta și alte afecţiuni degenerative oculare.

Caisele consumate în mod frec-vent ajută la eliminarea toxinelor din organism, combat astenia și stă-rile depresive, stopează pierderile de memorie datorită conţinutului ridicat de fosfor, tratează insomnia și luptă împotriva infecţiilor din organism.

Mineralele și vitaminele sunt, de asemenea, indicate în protecţia și îmbunătăţirea sănătăţii ochilor, iar vitamina C conţinută de caise întă-rește sistemul imunitar și ne ferește de infecţii și viroze respiratorii.

Caisele conţin licopen, compus fi -tochimic care previne instalarea anu-mitor forme de cancer, printre care și cancerul de prostată, și asigură o bună funcţionare a sistemului cardi-ovascular.

Benefi cii pentru frumuseţeBenefi cii pentru frumuseţe

Caisele sunt bogate în vitamina A, excelentă pentru pielea noastră! Această vitamină ne pregătește pie-lea pentru soare și o protejează de agresiunile zilnice în mod natural.

Pentru cele care doresc să-și facă o mască de frumuseţe pentru ten: 3 caise zdrobite, o lingură de smântână proaspătă sau iaurt natural și puţin suc de lămâie. Se lasă să acţioneze 20 de minute.

În plus, uleiul extras din sâmburii de caise ajută la prevenirea ridurilor, hidratează intens pielea uscată și este absorbit rapid în piele, fără a lăsa o peliculă grasă la suprafaţa pielii.

Csid.ro

HOME DECOFii creativ şi eco:

descoperă noi modalităţi de

folosire a tapetuluiCa regulă generală, tapetul are rol decorativ, fi ind capabil să înfrumuseţeze un spaţiu anost sau să repare micile imper-fecţiuni lăsate de timp asupra lucrurilor din casa noastră. Orice proiect care implică fi nisarea pereţilor cu tapet va duce automat la pierderi de material care pot fi însă valo-rifi cate într-un mod creativ și/sau funcţional.

Aproape orice suprafaţă poate fi acoperita cu tapet. Astfel, obiecte micuţe din casă capătă o nouă înfă-ţișare. De exemplu, cutiile de carton simple, cum ar fi cele de pantofi , pot fi „îmbrăcate” în bucăţi de tapet. În felul acesta, ele devin accesorii ine-dite, și nu doar spaţii de depozitare.

De asemenea, de ce să cumperi tablouri, când le poţi crea chiar tu! Alege rame albe pentru a scoate în evidenţă și mai bine imprimeurile tapetului și aplică-le în orice interior îţi dorești.

Masa veche din bucătărie sau su-fragerie poate fi recondiţionată prin aplicarea tapetului pe blatul aceste-ia. Pentru protecţie, dar și mai multă strălucire, este recomandat să aco-periţi întreaga suprafaţă cu sticlă.

În dormitor, comoda veche de 5 ani merită o reîmprospătare. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să per-sonalizaţi sertarele cu un model con-trastant de tapet. Același lucru poa-te fi implementat și în cazul tabliei de pat. Cu puţină îndemânare puteţi acoperi și o tablie de pat curbată.

Casamea.ro

În pofi da «asigurări-lor» comerciale vizavi de conţinutul redus de zahăr din băuturile «light», medicii nu-triţioniști contrazic reclamele. Ei spun că, dimpotrivă, băuturile de acest gen sunt pline de aditivi extrem de pe-riculoși care fac ravagii la nivelul creierului. Cât privește băuturile «naturale», acestea ascund o serie de îndulcitori și aditivi care pot infl uenţa sănătatea stomacului, a danturii și a fi catului.

Rafturile magazinelor sunt «pline ochi» de sucuri care mai de care mai atrăgătoare pentru ochiul cumpărătoru-lui, care, nu de puţine ori, face greșeala de a pune în coșul de cumpărături un produs pe a cărui etichetă nu își arun-că niciodată privirea, scrie cugetliber.ro. Un gest simplu, dar care ar putea să îi coste scump la sănătate, susţin spe-cialiștii, care atrag atenţia asupra substanţelor extrem de nocive pentru organism.

Monoglutamatul de sodiu, conţinut de băuturile light, este o substanţă care s-a dovedit că «prăjește neuronii»,

adică distruge sistemul nervos central al consumatorului, fără ca acesta să aibă habar. Și lista substanţelor care fac ravagii în organism și care sunt conţinu-te de băuturile fără zahăr nu se oprește aici. Ele mai conţin aspartam, ciclamat, substanţe care sunt cancerigene și care dereglează puternic sistemul

hormonal. De aici apare menstruaţia precoce în cazul adolescentelor sau Alzheimerul la persoane foarte tinere. Pe lângă toate acestea, uriașa capcană în care cad părinţii este aceea că, dacă nu le dau copiilor decât «un pahar pe zi» aceștia nu devin dependenţi de aceste substanţe.

Cu ambalaje care promit cele mai savuroase licori de fructe, „sucurile naturale» trec de cele mai multe ori pe lângă fructe, dar au, în schimb, un conţinut ridicat de adi-tivi și îndulcitori extrem de periculoși. Deși sunt comer-cializate sub titulatura de sucuri naturale, acestea conţin îndulcitori sintetici ce pot produce, spre exemplu, boli precum lupus sau psoriazis.

Singurele produse mai sigure sunt cele pasteurizate, prin acest proces fi ind prelungit termenul de consum.

Romaniatv.net

Începutul sezonului estival presupune și primele sesiuni de bronzare și prin urmare, un nou costum de baie aproape că se impune.

Chiar dacă, de cele mai multe ori, siluetele sunt încadrate în clasicele ti-pare: silueta clepsidră, măr, pară etc., este cert că fi ecare corp are identita-tea sa și nu putem vorbi doar despre 3 categorii. De aceea, este important să îţi analizezi bine corpul pentru a observa particularităţile sale și pentru a face alegerea perfectă ce nu doar că

îţi va ascunde imperfecţiunile, ci mai ales îţi va scoate în evidenţă atuurile fi zice.

Începem cu partea de sus a corpu-lui. Dacă ai sânii mici și îţi dorești un plus în această zonă, sutienul de baie cu push-up este varianta ideală. O altă opţiune este sutienul cu volane sau cu franjuri, ce vor da amploare în zona pieptului.

Dacă ai bustul mare și nevoie de susținere suplimentară, mergi pe un costum de baie cu sutienul clasic, cu balene și cu bretele late. Poţi miza și pe sutienul tip balconette.

Umerii laţi pot fi ușor mascaţi de un costum de baie asimetric în par-tea de sus. Fie că alegi un model în 2 piese sau unul întreg, optează pentru varianta cu bre-tea doar pe un umăr.

În aceeași idee, dacă ai un corp atletic, fără vreo zona accentuată

în mod deosebit, costumul de baie cel mai potrivit este cel în două piese, cu sutienul tip „bandeau”, iar slipul poa-te fi atât clasic, cât și genul boyshort. Acest tip de slip trebuie însă evitat de cele cu șoldurile late sau cu picioarele mai scurte, întrucât nu va face decât să accentueze aceste zone.

În general, siluetele rubensiene ar trebui să meargă pe varianta costu-mului întreg.

Evită dungile orizontale și impri-meurile și alege în schimb costume

uni, închise la cu-loare. La polul dia-metral opus se afl ă cele ce își doresc amploare în diferite zone ale corpului. Un posterior plat va fi avantajat de un slip cu imprimeu sau cu volane. Un model încreţit este la fel de oportun în acest caz.

One.ro

Cum să îţi alegi costumul de baie potrivit în funcţie de conformaţia corpului

BOALA DIN STICLA DE SUC

Unele SUCURI "PRĂJESC" NEURONII, altele PROVOACĂ PSORIAZIS

4 IULIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Castelul Făgăraş, pe locul doi în topul Castelul Făgăraş, pe locul doi în topul celor mai frumoase castele din lumecelor mai frumoase castele din lumePublicaţia americană „Huf-fi ngton Post” a realizat un top 10 al celor mai frumoa-se castele din lume, iar Cas-telul Făgăraș din România este situat pe locul doi în acest clasament.

În topul publicat de editorii americani se afl ă castele din Europa, dar și din SUA sau Canada. Iată care sunt cele mai frumoase dintre ele, conform ”Huffi ngton Post”:

1. Castelul Neuschwanstein 1. Castelul Neuschwanstein din Germania din Germania

Considerat unul dintre locuri-le cu cele mai romantice priveliști din lume, Castelul Neuschwanstein din Germania este un castel în stil romantic-renascentist, afl at în Ho-henschwangau încă din 1892, când a fost ridicat de idealistul Ludovic al II-lea al Bavariei.

2. Castelul Făgăraș 2. Castelul Făgăraș

din România din România

Situată chiar în inima României,

fortăreaţa Făgăraș din orașul cu ace-

lași nume reprezintă unul dintre cele

mai mari și bine păstrate complexe

feudale de tip castel din Europa de

Est. Fără îndoială, cel mai vizitat loc

din oraș, castelul a fost odată pivo-

tul sistemului de putere din regiune.

De-a lungul secolului al XVII-lea, ce-

tatea a fost extinsă continuu, refl ec-

tând prosperitatea crescândă a unui

centru care își exercita controlul

peste o mare parte din Transilvania

și centrul României.

3. Castelul Durham din Anglia 3. Castelul Durham din Anglia

Structurile originale ale Castelu-

lui Durham au fost ridicate de Willi-

am Cuceritorul spre sfârșitul seco-

lului al XI-lea. Astăzi, castelul face

parte din patrimoniul UNESCO și

este celebru pentru istoria și frumu-

seţea arhitecturală de necontestat.

4. Castelul Blarney din Irlanda 4. Castelul Blarney din Irlanda

Una dintre cele mai vizitate așezări

din sudul Irlandei, castelul datează

dinainte de anul 1200. În vârful cas-

telului se afl ă „Piatra Blarney”, pe care

turiștii o sărută pentru a obţine, potri-

vit legendelor, „darul elocvenţei”.

5. Castelul Edinburgh 5. Castelul Edinburgh

din Scoţia din Scoţia

Originile istorice al castelului de

piatră din Edinburgh sunt învăluite

în mister. Deși este pomenit pentru

prima dată în câteva poeme din se-

colul al VI-lea, el a devenit un centru

al puterii monarhice abia în secolul

al XII-lea.

6. Hotelul Fairmont Le Château 6. Hotelul Fairmont Le Château

Frontenac din Canada Frontenac din Canada

Hotelul Fairmont Le Château

Frontenac, construit spre sfârșitul

secolului al XIX-lea, este locul care

oferă una dintre cele mai frumoase

priveliști asupra orașului Quebec.

7. Castelul Cardiff 7. Castelul Cardiff

din Ţara Galilor din Ţara Galilor

Situat în inima orașului Cardiff ,

această fortăreaţă este unul dintre

cele mai importante monumente

ale Ţării Galilor.

8. Châ teau de Villandry 8. Châ teau de Villandry

din Franţadin Franţa

De la construcţia sa, în perioada

renascentistă, pe holurile Castelului

Châ teau de Villandry din Franţa au

trecut numeroase personalităţi isto-

rice europene. Castelul este celebru

și pentru grădinile cu fl ori și labirin-

turile vii care îl înconjoară.

9. Castelul Heidelberg 9. Castelul Heidelberg din Germania din Germania

Vizitatorii Castelului Heidel-berg, situat pe dealurile din Baden-Württemberg, se pot plimba printre ruine și pot admira grădinile desă-vârșite din curtea castelului, dar și colecţiile impresionante de artă sau comori din epoca de aur a castelului.

10. Castelul Hearst 10. Castelul Hearst din California din California

Castelul, construit de William Ran-dolph Hearst, are 56 de dormitoare, 61 de săli de baie și 19 sufragerii.

Sursa: adevarul.ro

De-a lungul anilor, la Hollywood s-au reali-zat fi lme memorabile, văzute de milioane de oameni, dar pentru realizarea acestora s-au cheltuit sume uriașe. De-a lungul ultimilor ani s-a încercat stabilirea celor mai scumpe fi lme realizate vreodată, iar la mij-locul anului 2014 s-a reușit realizarea unei liste comune. În mod surprinzător, la unele dintre aceste titluri nu se aștepta nimeni.

1. Piraţii din Caraibe – La capătul lumii: 1. Piraţii din Caraibe – La capătul lumii: 341,8 milioane de dolari341,8 milioane de dolari

Cea mai scumpă pro-ducţie realizată până acum la Hollywood este cel de-al treilea fi lm din seria Pi-raţii din Caraibe, cu Johnny Deep în rolul princi-pal, interpretân-du-l pe Căpitanul Jack Sparrow. Potrivit unei liste organizate de lefi garo.fr, fi lmul a costat 341,8 milioane de dolari.

2. Cleopatra – 339,5 milioane de dolari2. Cleopatra – 339,5 milioane de dolari

Cleopatra, fi lmul realizat în 1963, cu Elisa-beth Taylor în rolul principal, este con-siderat al doilea cel mai scump fi lm din istorie. Specialiștii au calculat la suma investită în produ-cerea acestui fi lm rata infl aţiei și au stabilit că raportat la valoarea din 2014 a banilor, în pelicula

realizată de Joseph L. Mankiewicz s-au investit 339,5 milioane de dolari.

3. Titanic – 294,3 milioane de dolari3. Titanic – 294,3 milioane de dolari

Top trei cele mai scumpe fi lme din istorie este completat de Titanicul lui James Came-ron. Realizat în 1997, producerea fi lmului des-pre scufundarea vasului de croazieră a costat aproximativ 300 de milioane de dolari. Suma a fost uriașă, dar și încasările care au venit după lansarea în cinematografe a peliculei cu Leo-nardo DiCaprio și Kate Winslet a adunat mili-oane de spectatori în cinematografe.

4. Omul-păianjen 3/ Spider-Man 3 – 4. Omul-păianjen 3/ Spider-Man 3 – 293,9 milioane de dolari293,9 milioane de dolari

Pe locul patru în clasament se afl ă cel de-al treilea fi lm din seria Spiderman. Acesta este și cel mai scump fi lm realizat de Marvel Studios. Făcut după povestea celui mai iubit perso-naj de benzi desena-te, Spiderman 3 nu a făcut rabat de la bani atunci când a venit vorba de punerea în scenă a poveștii lui Peter Parker.

5. O poveste încâlcită/ Tangled – 5. O poveste încâlcită/ Tangled – 281,7 milioane de dolari281,7 milioane de dolari

În mod surprinzător, în topul celor mai scumpe fi lme se afl ă și o animaţie. Tangled – O poveste încâlcită, povestea prinţesei Rapun-zel, a costat studiourile Walt Disney nu mai puţin de 281,7 milioane de dolari. Suma este colosală pentru o animaţie, dar realizatorii fi l-mului au lucrat cinci ani la realizarea sa și au dorit ca totul să fi e deosebit de ceea ce s-a vă-zut până în acel moment.

6. Harry Potter și Prinţul Semipur – 6. Harry Potter și Prinţul Semipur – 275,3 milioane de dolari275,3 milioane de dolari

Unul dintre

fi lmele din se-

ria Harry Pot-

ter, cea mai

citită carte din

ultimii ani, a

reușit să intre

în topul celor

mai scumpe

producţii de

al Hollywood. Cel de-al șaselea fi lm din serie a

costat cel mai mult, producătorii plătind peste

275 de milioane de dolari pentru a-l realiza.

7. Lumea apelor/ Waterworld – 7. Lumea apelor/ Waterworld – 271,3 milioane de dolari271,3 milioane de dolari

Waterworld,

fi lmul în care

Kevin Costner

a făcut un rol

memorabil, a

costat, la rân-

dul lui, foarte

mult. Realizat

în 1995, fi lmul

este al doilea

cel mai scump

fi lm făcut în anii ‚90, iar banii investiţi nu au

fost în zadar, deoarece a reprezentat un succes

și pentru box-offi ce-uri.

8. Piraţii din Caraibe: Cufărul Omului 8. Piraţii din Caraibe: Cufărul Omului Mort – 263,7 milioane de dolariMort – 263,7 milioane de dolari

Locul opt în topul celor mai scumpe fi lme

este ocupat de un nou fi lm din seria Piraţii din

Caraibe. Pirates Of The Caraibean - Death Men

Chest, cel de-al doilea fi lm al seriei realizate

de Disney cu Johnny Deep în rolul principal a

costat peste 260 de milioane de dolari. Intere-sant este faptul că acest fi lm a fost realizat în același timp cu Piraţii din Caraibe – La capătul lumii, diferenţa de preţ dintre ele fi ind însă de aproape 100 de milioane de dolari în favoarea celui de-al treilea.

9. Avatar – 261 milioane de dolari9. Avatar – 261 milioane de dolari

Avatar, cel mai mare succes de box-offi ce înregistrat vre-odată în istoria cinematografiei, este abia pe locul nouă în ceea ce privește sumele investite în reali-zarea sa. Ultima producţie a lui James Cameron a devenit titlul de cel mai pro-fi tabil fi lm în funcţie de câștigurile înregistrate la nivel global.

10. Hobbitul: O călătorie neașteptată/ 10. Hobbitul: O călătorie neașteptată/ The Hobbit: An Unexpected Journey – The Hobbit: An Unexpected Journey –

257,2 milioane de dolari257,2 milioane de dolari

Printre cele mai im-presionante și specta-culoase fi lme realizate în anii 2000 a fost trilo-gia Stăpânul Inelelor. Niciunul dintre fi lmele realizare după cele mai cunoscute cărţi ale lui J.R.R. Tolkien nu a intrat în topul celor mai scum-pe producţii din lume, în

schimb, primul fi lm din seria The Hobbit a de-venit al zecelea cel mai scump fi lm din lume.

Sursa: ziuanews.ro

TOPUL celor mai scumpe fi lme din istorie

Ziarul Flux, Ed. 25 (950)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 25 (950)