TESTE GRILA conta+audit

TESTE GRILA Drept comercial – experti contabiliContabilitate

ALTE DOCUMENTEBilantul intreprinderii CONTABILITATE NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL Calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe Contabilitatea - componenta a sistemului informational economic EXEMPLU AMORTIZARI FISCALE VS AMORTIZARI CONTABILE STANDARDUL INTERNATIONAL DE RAPORTARE FINANCIARA IFRS 2 – PLATILE ASIMILATE IN ACTIUNI Light manual de utilizare 2 WIZCOUNT - Detalii generale Caracterizarea generala a unui element de active si a unui element de pasiv

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili

3. Disciplina: DREPT COMERCIAL

1. Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi

atacate în justitie:

a) de toti actionarii;

b) de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generalã

sau care au votat contra, consemnându-se acest lucru în

procesul-verbal al sedintei;

c) numai de actionarii care au votat contra.

2.

Dacã actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot în

adunãrile generale extraordinare apartine:

a) uzufructuarului;

b) nudului proprietar;

c) titularului dreptului de gaj.

3.

Creditorii societãtii se pot îndrepta pentru îndestularea creantelor împotriva:

a) asociatilor în societatea în nume colectiv;

b) asociatilor comanditari;

c) actionarilor comanditari.

4.

Dreptul fondatorilor la actiunea în daune, în cazul dizolvãrii anticipate

a societãtii, se prescrie în termen de:

a) 1 an de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a actionarilor;

b) 6 luni de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a actionarilor;

c) 3 ani de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a actionarilor.

5.

Adunarea generalã extraordinarã va numi unul sau mai multi experti

pentru evaluarea aporturilor în naturã în cazul:

a) constituirii societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã;

b) majorãrii capitalului social prin aporturi în naturã;

c) numai în cazul aporturilor de imobile.


6.

Asociatul din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu

rãspundere limitatã poate fi exclus când nu aduce aportul la care s-a

obligat:

a) numai dacã a fost pus în întârziere;

b) fãrã somatie sau notificare;

c) numai cu acordarea unui termen de gratie.

7.

Retragerea din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu

rãspundere limitatã se poate face:

a) numai prin hotãrâre judecãtoreascã;

b) numai pe baza hotãrârii adunãrii generale a asociatilor;

c)

în cazurile prevãzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor asociatilor

sau în lipsa acestora, în baza unei hotãrâri a tribunalului,

pentru motive temeinice.

8.

Întinderea si efectele rãspunderii cenzorilor sunt determinate potrivit

regulilor:

a) comisionului;

b) mandatului;

c) contractului de muncã.

9.

Valoarea nominalã a unei obligatiuni nu poate fi mai micã de:

a) 100 lei;

b) 2,5 lei;

c) 50 lei.

10.

Cenzorii sunt remunerati:

a) cu o indemnizatie fixã;

b) cu o indemnizatie care reprezintã în mod obligatoriu 1/2 din indemnizatia

administratorilor;

c) în mod obligatoriu cu o indemnizatie identicã cu cea a administratorilor.

11.

Fuziunea prin contopire are ca efect:

a) dizolvarea fãrã lichidare a patrimoniului societãtilor care fuzioneazã;


b) transmiterea partialã a patrimoniului fiecãrei societãti care fuzioneazã;

c) transmiterea numai a drepturilor patrimoniale cãtre societatea care

se înfiinteazã.

12.

Când aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea

rãspund fatã de societate:

a) individual;

b) colectiv;

c) solidar.

13.

Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt rãspunzãtori solidar de plata

actiunilor timp de:

a) 6 luni de la data efectuãrii mentiunii de transmitere în registrul

comertului;

b) 1 an de la data efectuãrii mentiunii de transmitere în registrul

comertului;

c)

3 ani de la data efectuãrii mentiunii de transmitere în registrul

comertului.

14.

Sunt bunuri mobile prin determinarea legii:

a) actiunile emise de societãtile comerciale;

b) conosamentele;

c) redeventele.

15.

Procedura insolventei se aplicã comerciantilor si celorlalte persoane

prevãzute de Legea nr. 85/2006 care se aflã în urmãtoarea situatie:

a) insolvabilitate;

b) insolventã;

c) refuz de platã.

16.

Dreptul de administrare al debitorului asupra averii sale înceteazã de

drept în cazul:

a) desemnãrii unui administrator;

b) cererii exprese a creditorilor;

c) falimentului.


17.

Obligatiunile pot fi emise de cãtre:

a) societãtile cu rãspundere limitatã;

b) societãtile pe actiuni;

c) regiile autonome.

18.

În societãtile de persoane, aportul la capitalul social poate sã constea:

a) în sume de bani, naturã si creante;

b) numai în creante;

c) în industrie.

19.

Asociatii pot lua din casa societãtii sume de bani pentru trebuinte proprii,

dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãtii, în cazul:

a) societãtii cu rãspundere limitatã;

b) societãtii în nume colectiv;

c) societãtii în comanditã simplã.

20.

Asociatii comanditati pot aduce la capitalul social:

a) numai lichiditãti;

b) numai bunuri în naturã;

c) lichiditãti, bunuri în naturã si creante.

21.

Asociatii comanditati rãspund pentru obligatiile societãtii:

a) solidar si nelimitat;

b) numai solidar;

c) în mod colectiv cu ceilalti asociati.

22.

Nu sunt titluri negociabile:

a) actiunile nominative;

b) obligatiunile materializate;

c) pãrtile sociale.

23.

Capacitatea unui fond de comert de a atrage clientela reprezintã:

a) un drept nepatrimonial al comerciantului;

b) clientela;

c) vadul comercial.


24.

Au personalitate juridicã:

a) sucursalele;

b) filialele;

c) reprezentantele.

25.

Administrarea societãtilor în nume colectiv se realizeazã:

a) numai de asociati;

b) numai de asociatii fondatori;

c) de asociati, dar si de neasociati.

26.

O societate comercialã poate fi declaratã în stare de faliment dacã se

aflã într-una din urmãtoarele situatii:

a) incapacitate de platã;

b) insolvabilitate;

c) compensare a datoriilor.

27.

Pot fi administratori în societatea în comanditã simplã:

a) numai asociatii comanditati;

b) asociatii comanditari si comanditati;

c) asociatii comanditari, comanditati si tertele persoane.

28.

Numãrul minim de asociati necesar pentru constituirea unei societãti în

nume colectiv este:

a) 1;

b) 2;

c) 50.

29.

Rãspund solidar si nelimitat fatã de tertele persoane pentru neîndeplinirea

formalitãtilor legale de constituire a societãtii pe actiuni:

a) fondatorii;

b) primii membri ai consiliului de administratie;

c) numai persoanele care au semnat actul constitutiv al societãtii.

30.

Cererile introductive privind declansarea procedurii insolventei pot fi

formulate:

a) numai de cãtre creditori;


b) numai de cãtre debitorul aflat în incapacitate de platã;

c) de cãtre creditori sau debitori.

31.

La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã orice acceptant

se poate retrage anuntând pe fondatori, dacã evaluarea aporturilor în

naturã stabilitã de experti este inferioarã aceleia arãtatã de fondatori cu:

a) 30%;

b) 50%;

c) 20%.

32.

Clientela este:

a) bun corporal al fondului de comert;

b) bun incorporal al fondului de comert;

c) un drept de creantã.

33.

Planul de reorganizare judiciarã a activitãtii debitorului, potrivit Legii

nr. 85/2006, se admite de cãtre:

a) creditorii care reprezintã cel putin 50% din valoarea creantelor;

b) comitetul creditorilor;

c) judecãtorul sindic.

34.

În momentul constituirii, aportul la capitalul social al societãtilor bancare

poate sã constea:

a) numai în bunuri în naturã;

b) numai în sume de bani;

c) în sume de bani, creante si bunuri în naturã.

35.

Firma deosebeste:

a) un comerciant de alt comerciant;

b) un comert de alt comert;

c) un serviciu de alt serviciu.

36.

Dobânzile obtinute de titularii de obligatiuni sunt:

a) fructe civile;

b) fructe industriale;

c) fructe naturale.


37.

Prospectul de emisiune de actiuni, necesar la constituirea societãtii pe

actiuni prin subscriptie publicã, se autorizeazã de cãtre:

a) instanta de judecatã;

b) judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului;

c) Camera de Comert si Industrie teritorialã.

38.

Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat în numele unei

societãti în curs de constituire rãspund fatã de terti:

a) individual, pentru actele juridice încheiate cu tertii, în contul societãtii;

b) solidar si nelimitat;

c) numai pentru faptele penale.

39.

Aporturile în numerar sunt obligatorii:

a) numai în cazul societãtii cu rãspundere limitatã;

b) numai în cazul societãtii pe actiuni;

c) la constituirea oricãrei forme de societate comercialã.

40.

Hotãrârea adunãrii generale privind majorarea capitalului social trebuie

adusã la îndeplinire în termen de:

a) 6 luni de la data adoptãrii;

b) 1 an de la data adoptãrii;

c) 3 ani de la data adoptãrii.

41.

La autentificarea actului constitutiv al unei societãti comerciale când

este necesarã forma autenticã este obligatoriu a se prezenta si:

a) dovada privind disponibilitatea firmei si emblemei;

b) dovada efectuãrii vãrsãmintelor;

c) toate avizele sau actele de autorizare cerute, în functie de obiectul

de activitate.

42.

Societatea comercialã înceteazã ca entitate juridicã în momentul în care:

a) societatea comercialã se aflã într-una din situatiile de fapt, prevãzute

de legiuitor ca fiind caz de dizolvare;

b) societatea comercialã se aflã în curs de lichidare judiciarã, ca urmare

a stãrii de faliment;

c) judecãtorul delegat dispune radierea societãtii din registrul comertului.


43.

Directorii unei societãti comerciale pe actiuni pot fi:

a) numai membri ai consiliului de administratie;

b) numai din afara consiliului de administratie;

c) atât din consiliul de administratie, cât si din afara acestuia.

44.

Emblema este:

a) element incorporal al fondului de comert;

b) element corporal al fondului de comert;

c) drept nepatrimonial.

45.

Nu se pot constitui cu capital integral strãin:

a) societãtile bancare;

b) societãtile de asigurare;

c) societãtile de intermedieri de valori mobiliare.

46.

Firma este:

a) element corporal al fondului de comert;

b) element incorporal al fondului de comert;

c) un bun fungibil.

47.

Emblema unei societãti comerciale pe actiuni se poate înstrãina:

a) independent de fondul de comert;

b) numai împreunã cu fondul de comert;

c) nu poate fi înstrãinatã.

48.

Pot beneficia de o cotã de cel mult 6% din beneficiul net corespunzãtor

capitalului initial timp de cel mult 5 ani de la constituire:

a) fondatorii persoane fizice si juridice;

b) numai fondatorii persoane fizice;

c) numai fondatorii persoane juridice.

49.

Asociatii care reprezintã cel putin 1/4 din capitalul social vor putea cere

convocarea adunãrii generale în cazul:

a) societãtii în nume colectiv;


b) societãtii cu rãspundere limitatã;

c) societãtii în comanditã simplã.

50.

În cazul societãtii comerciale constituite prin subscriptie publicã capitalul

social subscris trebuie vãrsat, în întregime, în termen de:

a) 3 luni;

b) 9 luni;

c) 12 luni.

51.

În cazul fuziunii prin contopire, aceasta produce efecte din momentul:

a) aprobãrii proiectului de fuziune de cãtre adunarea generalã;

b) publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial;

c) înmatriculãrii în registrul comertului a societãtii care se constituie

prin fuziune.

52.

Dreptul la actiunea de regularizare în contra unei societãti comerciale

care s-a constituit cu încãlcarea cerintelor legale se prescrie:

a)

în termen de 30 de zile din momentul în care oricare dintre persoanele

interesate puteau cere tribunalului sã oblige societatea sã-si

regularizeze cerintele legale încãlcate;

b)

în termen de 5 zile de la data observãrii nerespectãrii conditiilor

prevãzute de lege;

c) în termen de l an din momentul constatãrii încãlcãrii cerintelor legale

de constituire, constatare fãcutã de oricare dintre persoanele interesate.

53.

Prestatiile periodice în naturã ale asociatului în SRL sunt considerate:

a) aport în naturã la capitalul social;

b) aport în industrie la capitalul social;

c) nu reprezintã aport la capitalul social.

54.

Hotãrârile privind modificarea actelor constitutive se iau cu votul tuturor

asociatilor, dacã nu s-a prevãzut altfel, în cazul:


b) societãtii pe actiuni;

c) societãtii cu rãspundere limitatã.


55.

Se înmatriculeazã la registrul comertului:

a) arhitectii;

b) expertii contabili;

c) comerciantii – persoane fizice.

56.

Adunarea constitutivã poate numi experti, pentru avizarea evaluãrii aporturilor

în naturã, persoane care:

a) primesc sub orice formã un salariu sau o remuneratie de la fondator,

îndeplinesc alte calitãti decât acelea de expert;

b) sunt sotii fondatorilor sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã;

c)

au capacitate de exercitiu deplinã si nu sunt rude sau afini pânã la

gradul IV inclusiv, ori soti, sau remunerati sub orice formã ai fondatorilor

sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã.

57.

În legãturã cu dreptul comercial, este corectã urmãtoarea afirmatie:

a) dreptul comercial este o ramurã de drept privat;

b) dreptul comercial este o ramurã a dreptului procesual civil;

c) dreptul comercial este o ramurã a dreptului civil.

58.

Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor cuvenite asociatilor se

prescrie în termen de:

a) 1 an de la data distribuirii lor;

b) 6 luni de la data distribuirii lor;

c) 3 ani de la data distribuirii lor.

59.

Administratorul judiciar poate sã propunã un plan de reorganizare în

termen de:

a) 30 de zile de la data întocmirii tabelului definitiv de creante;

b) 60 de zile de la data deschiderii procedurii;

c) 90 de zile de la data deschiderii procedurii.

60.

Cererea formulatã de creditori prin care se solicitã ridicarea dreptului

debitorului de a-si mai conduce activitatea se judecã de cãtre:

a) tribunal;

b) judecãtorul sindic;

c) administrator.


61.

Fondul de comert adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezintã:

a) aport în naturã de bunuri corporale;

b) aport în naturã de bun incorporal;

c) aport în creante.

62.

Marca de produs se înstrãineazã:

a) numai odatã cu fondul de comert;

b) independent de fondul de comert;

c) odatã cu emblema.

63.

Societãtile comerciale dobândesc personalitate juridicã:

a) din momentul semnãrii actelor constitutive;

b) din momentul autorizãrii constituirii de cãtre judecãtorul delegat la

oficiul registrului comertului;

c) din momentul înmatriculãrii în registrul comertului.

64. Creditorii societãtii pot face opozitie:

a) numai în cazul reducerii capitalului social;

b) numai în cazul fuziunii si divizãrii societãtii;

c) în cazul reducerii capitalului social, al fuziunii, divizãrii si dizolvãrii

anticipate a societãtii.

65.

Emblema deosebeste:


b) un produs de alt produs al aceluiasi comerciant;

c) un comert de alt comert.

66.

Actul constitutiv poate sã prevadã cã pentru adunãrile generale votul se

exprimã si prin corespondentã, în cazul:


b) societãtii pe actiuni;

c) societãtii în comanditã pe actiuni.

67.

Nu dau dreptul la vot în adunãrile generale:


a) actiunile nominative;

b) pãrtile sociale;

c) obligatiunile si actiunile nevotante.

68.

Prospectul de emisiune trebuie sã cuprindã mentiunea referitoare la

dividendele plãtite în ultimii 5 ani în cazul:

a) majorãrii capitalului social al societãtii pe actiuni prin subscriptie

publicã;

b) majorãrii capitalului social al societãtii pe actiuni prin subscriptie

simultanã;

c) emisiunii de obligatiuni.

69.

Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, au drept de preferintã în

cazul emisiunii de noi actiuni:

a) toti actionarii, în proportie cu numãrul actiunilor pe care le posedã;

b) numai actionarii privilegiati;

c) numai actionarii care detin actiuni nominative.

70.

În procedura insolventei, de regulã, hotãrârile judecãtorului sindic sunt:

a) supuse apelului;

b) supuse recursului în toate cazurile;

c) definitive si executorii.

71.

Dacã aportul la capitalul social în cazul emisiunii de noi actiuni constã în

numerar, acesta trebuie achitat în momentul subscrierii în proportie de:

a) 50%;

b) 30%;

c) 100%.

72.

Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, bunurile în naturã aportate

la capitalul social trec în proprietatea societãtii, în momentul:

a) înmatriculãrii societãtii în registrul comertului;

b) predãrii efective a bunului care face obiectul aportului;

c)

evaluãrii bunului de cãtre experti desemnati de judecãtorul delegat

la oficiul registrului comertului.


73. În cazul în care valoarea aporturilor în naturã, stabilitã de experti, este

mai micã cu 1/5 decât cea prevãzutã de fondatori în prospectul de emisiune,

orice acceptat are dreptul:

a) sã cearã dizolvarea societãtii;

b) sã se retragã din societate, anuntându-i pe fondatori;

c) sã pretindã despãgubiri de la societate.

74. Pot fi comercianti:

a)

persoanele fizice cu capacitate deplinã de exercitiu care sãvârsesc

în mod obisnuit fapte de comert;

b)

parlamentarii, judecãtorii;

c)

femeia mãritatã care a împlinit vârsta de 17 ani.

75. Procedura generalã a insolventei prevãzutã de Legea nr. 85/2006 se

aplicã:

a) numai societãtilor comerciale;

b) numai comerciantilor persoane fizice;

c) societãtilor comerciale, societãtilor cooperative, societãtilor agricole,

organizatiilor cooperatiste, grupurilor de interes economic si oricãrei

alte persoane juridice de drept privat.

76. În procedura insolventei, poate fi desemnat administrator judiciar sau

lichidator:

a)

persoana fizicã sau delegatul permanent, persoana fizicã din partea

societãtii comerciale administratoare care este numai expert contabil

si cu o vechime de 10 ani în activitatea practicã;

b)

persoana fizicã licentiatã numai în studii economice;

c)

persoana fizicã sau delegatul permanent, persoana fizicã din partea

societãtii comerciale administratoare care are calitatea de practician

în reorganizare si lichidare, în conditiile legii.

77. Dreptul de vot este suspendat pentru asociatul care nu este la curent cu

vãrsãmintele ajunse la scadentã pentru:

a) asociatii în societatea în nume colectiv;

b) asociatii comanditati în societatea în comanditã simplã;

c) actionarii în societatea pe actiuni.


78.

Dacã nu s-a fãcut opozitie de cãtre creditori, asociatii decid asupra

fuziunii sau divizãrii în termen de:

a) un an de la data expirãrii termenului de opozitie;

b) o lunã de la data expirãrii termenului de opozitie;

c) douã luni de la data expirãrii termenului de opozitie.

79.

La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã trebuie sã

verifice existenta capitalului social vãrsat:

a) fondatorii;

b) adunarea constitutivã;

c) cenzorii.

80.

Contine în mod obligatoriu raportul de schimb al actiunilor sau al pãrtilor

sociale si, dupã caz, sulta:

a) numai proiectul de fuziune;

b) numai proiectul de divizare;

c) proiectul de fuziune si de divizare.

81.

Planul de reorganizare judiciarã va fi confirmat de cãtre:

a) tribunal;

b) judecãtorul sindic;

c) adunarea creditorilor.

NOTÃ: Începând cu nr. 82, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã

proprie.

82.

A.P. (persoanã fizicã) si SC „MM” SRL (persoanã juridicã) au hotãrât

sã constituie societatea în nume colectiv „A.P.-MM”. A.P. s-a obligat

sã aducã la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC „MM” SRL un

teren în suprafatã de 5.000 m2, în valoare de 100.000 lei. În actul constitutiv

al societãtii, asociatii au prevãzut ca asociata SC „MM” SRL, fiind

o societate cu rãspundere limitatã, sã rãspundã pentru obligatiile societãtii

numai în limita capitalului social subscris.

Este valabilã clauza inseratã în actul constitutiv privind rãspunderea

asociatilor pentru obligatiile societãtii?


83.

SC „ML” este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de

credit de 3 milioane lei cu societatea bancarã SC „MB” SA pentru a-si

achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatând

cã societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat

la termenele stabilite în contract, creditoarea, în baza art. 3 alin. (2) din

Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a chemat în judecatã pe

asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitând ca acestia

sã fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societãtii.

Asociatii rãspund în mod solidar pentru obligatiile societãtii?

Asociatii au beneficiul de discutiune în cazul în care sunt actionati de

creditorii societãtii?

84.

Prin ce modalitãti (mijloace) se realizeazã „punerea în întârziere” în

contextul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã?

85.

SC „MIXAM” SRL este o societate cu rãspundere limitatã formatã din

trei asociati, respectiv douã persoane fizice si o persoanã juridicã.

Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sã aducã la

capitalul social munca pe care o vor desfãsura în societate, respectiv

activitate de marketing/publicitate, în vederea atragerii unei clientele

stabile a societãtii, în valoare de 100.000 lei. Pe de altã parte, aportul la

capitalul social al persoanei juridice constã în actiunile pe care aceasta

le detine deja la societatea comercialã „FN” SA. Totodatã, cei trei asociati

au vãrsat ca aport la capitalul social suma de 5.000 lei. Verificând

continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecatã

a constatat cã existã neregularitãti în privinta constituirii capitalului

social al societãtii.

Arãtati care sunt neregularitãtile sesizate de instanta de judecatã cu privire

la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.

86.

Se poate înfiinta o societate comercialã declarându-si sediul într-un spatiu

în care functioneazã mai multe societãti?

87.

Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotãrât constituirea unei

societãti pe actiuni prin subscriptie publicã, întocmind prospectul de

emisiune în care s-a mentionat capitalul social, numãrul de actiuni, valoarea

nominalã a unei actiuni si data închiderii subscriptiei. Numitul


V.R. a subscris un numãr de 100 actiuni depunând la CEC valoarea

actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificând continutul

prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecatã constatarea

nulitãtii acestuia întrucât nu cuprinde mentiunea privind participarea la

beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18

alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicatã si

modificatã.

Actiunea în constatarea nulitãtii prospectului de emisiune întocmit de

fondatori este întemeiatã? Argumentati solutia.

88.

În ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea

unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã se pot retrage în faza

prealabilã înmatriculãrii societãtii în registrul comertului?

89.

La data de 15 noiembrie 2003 a fost înmatriculatã în registrul comertului

SC „NABO” SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. În scopul

achizitionãrii unei constructii necesare desfãsurãrii activitãtii, asociatul

V.T. a depus la bancã în contul societãtii suma de 2 milioane lei, urmând

ca societatea sã-i restituie acest împrumut în termen de 10 ani. Întelegerea

cu privire la acordarea împrumutului si restituirea lui a intervenit între

cei doi asociati numai prin acord verbal.

Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociati privind împrumutul

acordat societãtii? În ce cazuri legea prevede obligativitatea

formei scrise?

90.

Într-o societate cu rãspundere limitatã în care pãrtile sociale apartin unei

singure persoane existã ca organ de conducere adunarea generalã a

asociatilor?

Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator al societãtii?

91.

În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul

L.E. sã procure clientelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a face

publicitate acesteia, urmând sã participe la profit si pierderi în proportie

de 30%.

Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintã aport la capitalul

social al societãtii?


92.

În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã,

avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori.

Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate

fondatorilor?

93.

La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în

naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%?

94.

Precizati cine are competenta legalã de a examina si valida rãspunsul

expertilor de evaluare a aporturilor în naturã, în cazul constituirii unei

societãti pe actiuni prin subscriptie publicã.

95.

SC „MIX” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie

publicã pe o duratã de 10 ani, prevãzându-se în actul constitutiv

cã fondatorii vor încasa timp de 5 ani de la constituirea societãtii un

procent de 6% din profitul net al societãtii. Întrucât societatea nu a realizat

profit în primii doi ani, actionarii au hotãrât dizolvarea societãtii.

Fondatorii cãrora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje

patrimoniale se pot opune dizolvãrii hotãrâte de actionari?

96.

Indicati situatiile în care, la constituirea societãtii pe actiuni, judecãtorul

delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai

multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei

expertize.

97.

Ce trebuie sã cuprindã raportul de expertizã întocmit de experti în cazul

în care judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea

unei expertize necesarã înmatriculãrii unei societãti pe actiuni?

98.

Arãtati care sunt incompatibilitãtile prevãzute de Legea nr. 31/1990,

republicatã si modificatã, privind calitatea de expert?

99.

Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Filiala reprezintã

sediul secundar al societãtii comerciale mamã”.

Motivati:

a) adevãrat;

b) fals.


100. Cinci persoane fizice si o persoanã juridicã au convenit constituirea

unei societãti pe actiuni, semnând actul constitutiv, procurând toate actele

necesare înmatriculãrii societãtii în registrul comertului. Pentru depunerea

cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului

persoanã juridicã care nu a efectuat procedura în termen de 15 zile de la

semnarea actului constitutiv.

Fatã de împrejurarea cã cererea de înmatriculare în registrul comertului

a societãtii nu a fost depusã de persoana împuternicitã, asociatii pot

obtine o hotãrâre judecãtoreascã de obligare a persoanei respective sã

efectueze procedura?

101. SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca

administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul

de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social.

Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupã înmatricularea

societãtii?

102. S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a

adus la capitalul social un teren situat intravilan în localitatea unde s-a

declarat sediul social al societãtii. Dupã trecerea unui termen de doi ani

de la data înmatriculãrii în registrul comertului, s-a constatat cã actul

constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 5

alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, formulându-

se o actiune în constatarea nulitãtii societãtii.

Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii?

103. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societãti înmatriculate.

104. Pentru înmatricularea societãtii, asociatii F.G. si L.M. au încheiat un contract

de închiriere privind un spatiu în care a fost declarat sediul societãtii.

Dupã înmatriculare societatea a achitat o lunã chiria datoratã, dupã care

a refuzat sã mai plãteascã chiria datoratã numitului M.N., motivând cã

cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocând dispozitia cuprinsã

în art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a solicitat

asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivând cã acestia rãspund

în mod solidar si nelimitat pentru actele încheiate în contul societãtii.

Cui apartine rãspunderea pentru actele juridice încheiate de reprezentantii

societãtii în faza de constituire? Motivati solutia în cazul de fatã.


105. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea

SC „MONDOMAR” SA pentru cã lipsea din actul constitutiv prevederea

referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul

social. Societatea fusese înmatriculatã în registrul comertului la data

de 1 septembrie 2000 si încheiase cu mai multe societãti comerciale

contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de

încasat o parte din pret.

Nulitatea societãtii produce efecte asupra contractelor încheiate pânã la

data constatãrii ei? Care este calea de atac îndreptatã împotriva încheierilor

pronuntate de judecãtorul delegat privitoare la înmatricularea sau

la orice alte înregistrãri în registrul comertului si în ce termen se exercitã?

106. În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul

social un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC

„OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea

emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa încât la sfârsitul

anului 2005 societatea în nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare

a plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective.

Ce fel de aport reprezintã obligatiunile? Este admisibil la o societate în

nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul

care a aportat obligatiunile respective?

107. Între douã societãti comerciale s-a încheiat un contract de livrare de

mãrfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiarã a refuzat

achitarea pretului desi a primit marfa, considerând cã produsele livrate

nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinând cã administratorul

societãtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzãtoare

cãtre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat.

Societatea beneficiarã a produselor considerate calitativ necorespunzãtoare

a chemat în judecatã pe administratorul societãtii furnizoare pentru

ca acesta sã rãspundã.

Actiunea îndreptatã împotriva administratorului este întemeiatã? Motivati

solutia.

108. S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat

S.M. a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în nume

colectiv cu aceleasi obiect de activitate.


Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate

a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seamã

cã nu i-a încunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte

societãti în care sotia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã.

Poate fi exclus asociatul comanditat în situatia de fapt prezentatã?

Motivati solutia.

109. Societatea în comanditã simplã „MN si FL” a fost obligatã, prin hotãrâre

judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãti de antreprizã de lucrãriconstructii

suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrãri

de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii debitoare.

Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat

cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv pentru

care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si

V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea

judecãtoreascã este pronuntatã împotriva societãtii si, ca atare, nu le

este opozabilã.

Apãrãrile asociatilor comanditati sunt întemeiate? Motivati solutia.

110. SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare

participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000 lei,

adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare.

În clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii

au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 20%, iar ceilalti

doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de câte 40% fiecare.

Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare

a asociatilor la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul.

111. În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor

dividendele aprobate de adunarea generalã a asociatilor (AGA) si care

este sanctiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor?

112. Arãtati care este momentul de la care se calculeazã termenul de 3 ani

prevãzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã,

privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor

pentru plata dividendelor.


113. La data de 15 iulie 2003 s-a încheiat contractul de cesiune de actiuni

prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numãr de 100 de actiuni în valoare

totalã de 100.000.000 lei. Prin hotãrârea AGA din 15 martie 2004 s-a

aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului

2003, fiecare actionar urmând sã primeascã dividende în functie de

numãrul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social.

Pentru exercitiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor

100 de actiuni au fost atribuite în totalitate numitului V.D., care detinea

actiunile respective la data adoptãrii hotãrârii AGA.

M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 pânã la

data de 15 iulie, iar dupã aceasta sã i se atribuie cesionarului V.D.

Cererea de platã a dividendelor formulatã de actionarul cedent M.N.

este întemeiatã?

114. SC „MILAV” SRL si SC „ANVEL” SRL au hotãrât sã fuzioneze prin

absorbtia SC „ANVEL” SRL de cãtre SC „MILAV” SRL.

SC „MILAV” SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei,

divizat în 500 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare.

SC „ANVEL” SRL are doi asociati, respectiv SC „MILAV” SRL si

L.M. (persoanã fizicã).

Capitalul social al SC „ANVEL” SRL este de 2.000.000 lei, divizat în

20 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare, împãrtite în mod egal între cei

doi asociati.

SC „ANVEL” SRL a înregistrat în ultimii doi ani pierderi în asa fel

încât în conturile societãtii nu a mai existat nici mãcar capitalul social.

Pentru a salva societatea „ANVEL” SRL, SC „MILAV” SRL a hotãrât

absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea.

În situatia de fapt se mai retine cã SC „ANVEL” SRL concesionase un

teren în scopul construirii unei fabrici si încheiase un contract de asociere

în participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract în care nu si-a executat

obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea

unor mãrfuri.

Adunarea generalã extraordinarã a asociatilor fiecãrei societãti a hotãrât

fuziunea prin absorbtie, s-a întocmit bilantul de fuziune la fiecare societate

având aceeasi datã si s-a întocmit proiectul de fuziune care a fost depus

la registrul comertului pentru a fi avizat de judecãtorul delegat si a fi

publicat în Monitorul Oficial.


Dat fiind cã societãtile care fuzioneazã nu-si înceteazã activitatea dupã

depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC „MILAV”

SRL hotãrãste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din

strãinãtate, pentru care beneficia de facilitãti fiscale (vamale).

Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legalã a fuziunii.

115. Reclamantii B.V. si SC „V.S.” SRL au chemat în judecatã pe M.C.

solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sã se dispunã excluderea

pârâtului din societate, obligând societatea la plata drepturilor ce i se

cuvine celui exclus, cu motivarea cã M.C., în calitate de asociat si

administrator, a încãlcat Legea contabilitãtii prin efectuarea unor activitãti

care au fost de naturã sã fraudeze societatea.

Pârâtul M.C., prin cerere reconventionalã, a solicitat excluderea reclamantului

B.V. din societate, motivând cã situatia falimentarã a societãtii

se datoreazã culpei exclusive a acestuia.

În urma probelor administrate, instanta de fond a admis atât cererea

principalã si în parte cea reconventionalã, dispunând excluderea din

societate a reclamantului pârât, cât si a pârâtului reclamant, dispunând

totodatã si dizolvarea societãtii în conditiile în care prin excluderea celor

doi asociati a mai rãmas în societate un asociat.

Celelalte cereri privind pretentiile bãnesti au fost respinse.

Pentru a pronunta aceastã solutie, instanta de fond a retinut cã reclamantul

a desfãsurat o activitate contrarã interesului societãtii, în sensul

cã a folosit în scop personal o parte din suma ce constituia aport la

capitalul social, plãtitã de M.C., a vândut pãrtile componente din utilajele

societãtii fãrã încuviintarea celorlalti asociati.

Pârâtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea cã acesta a între

prins activitãti contrare scopului societãtii, în sensul cã a efectuat operatiuni

contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi

nu avea specimen de semnãturã în bancã.

Instanta de fond a dispus si dizolvarea societãtii, în baza art. 229 alin. (1)

din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, deoarece prin excludere

societatea a rãmas cu unic asociat, aceasta fiind cauzã de dizolvare a

societãtii cu urmãtoarea motivare:

1.

Dispozitia cuprinsã în art. 222 lit. c) nu se aplicã asociatilor unei

societãti cu rãspundere limitatã, ci unei societãti în nume colectiv

sau în comanditã simplã.


2.

Nedepunerea la bancã a aportului la capitalul social al asociatului

M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rãspundere

pentru daunele produse.

3.

Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintã o faptã care sã însemne

fraudã în dauna societãtii atât timp cât cu sumele respective au fost

cumpãrate alte bunuri în folosul societãtii.

4.

Inabilitãtile manageriale ale administratorului nu se sanctioneazã

cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si

obligarea la daune cãtre societate.

Dispozitiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicatã si

modificatã, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si

limitativ arãtate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecãrei

dispozitii legale?

Este corectã solutia de dizolvare a societãtii?

116. Asociatii care au hotãrât dizolvarea societãtii pot renunta la aceasta,

chiar si dupã publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii adunãrii generale

extraordinare a asociatilor?

117. Arãtati în ce constã „contrarietatea de interese” în cazul asociatilor unei

societãti în nume colectiv.

118. SC „M” SA si SC „VL” SA, prin reprezentantii legali, au încheiat un

protocol prin care au hotãrât dizolvarea prin absorbtie a SC „VL” SA si

transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societãtii SC „VL” SA

cãtre SC „M” SA.

Protocolul încheiat între cele douã societãti este suficient pentru realizarea

transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC „VL” SA cãtre

SC „M” SA?

119. SC „VL” este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei

divizat în 9.000 actiuni a câte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari

în mod egal.

În decurs de 3 ani de la constituirea societãtii activitatea acesteia a

fost profitabilã, achizitionând trei terenuri, douã clãdiri si aparaturã de

birou, astfel încât adunarea generalã extraordinarã a hotãrât majorarea


capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu primã de emisiune,

valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodatã, actionarii au hotãrât

ca achitarea actiunilor emise cu primã sã se facã în proportie de 30% în

momentul subscrierii si diferenta în termen de 3 ani.

Este legalã hotãrârea de majorare a capitalului social în conditiile stabilite

de actionari?

120. SC „AC” SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L.,

având un capital social de 60.000 lei divizat în 60 pãrti sociale în valoare

de 100 lei fiecare. Dupã trei luni de la înmatricularea societãtii în registrul

comertului asociatul A.L. decedeazã, având ca mostenitori sotia supravietuitoare

si un copil minor. La prima sedintã a adunãrii generale a

asociatilor a participat în locul asociatului decedat sotia supravietuitoare

în nume propriu si în calitate de reprezentant al copilului minor, exprimându-

si votul cu privire la majorarea capitalului social.

Sotia supravietuitoare are drept de vot în adunarea generalã a asociatilor

în nume propriu si ca reprezentantã a minorului asociatului decedat?

Motivati solutia.

121. În actul constitutiv al SC „L” SRL s-a prevãzut cã modificarea actului

constitutiv poate fi decisã cu votul asociatilor care reprezintã majoritatea

calificatã a capitalului social.

Având în vedere dispozitia cuprinsã în art. 192 din Legea nr. 31/1990,

republicatã si modificatã, hotãrârea de modificare a actului constitutiv

trebuie sã fie adoptatã de toti asociatii?

122. Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru

asociatii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere

limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã).

Cu toate acestea existã posibilitatea legalã ca si actionarii dintr-o societate

pe actiuni sã se retragã?

123. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?

124. S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL –

în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul


situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei

doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la capitalul social al

imobilului bun comun fiecare sot a primit în mod egal pãrti sociale.

Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã? Este necesarã

împãrtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul

cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul cãruia sotii au

primit pãrti sociale în procent de 50% fiecare înseamnã o partajare

conventionalã a bunurilor comune, operatiune interzisã de legiuitor

potrivit art. 30 alin. (2)din Codul familiei?

125. SC „MN” SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii

introductive de faliment formulatã de creditoarea SC „FG” SA, arãtând

cã în ultimele douã luni nu a mai efectuat plãti cãtre creditori deoarece

el însusi are de încasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodatã,

debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii arãtând cã în

patrimoniul propriu existã mai multe bunuri mobile si imobile pe care

creditorii le pot urmãri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si îndestula

creantele.

Cererea formulatã de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este

întemeiatã?

126. Arãtati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecãtorului

sindic în procedura insolventei.

127. Împotriva SC „AC” SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de

insolventã, la cererea creditorilor SC „OP” SRL si SC „PV” SA, desemnându-

se prin hotãrârea de deschidere a procedurii în calitate de administrator

judiciar numitul M.A.

Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocatã adunarea creditorilor

de cãtre creditorii ale cãror creante reprezintã 20% din valoarea totalã a

acestora. În cuprinsul convocãrii, creditorii au mentionat cã la adunare

se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus

de cãtre debitor, cât si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi

în ziua desfãsurãrii adunãrii generale.

La adunare s-au prezentat creditorii ale cãror creante reprezintã 75%

din totalul acestora, hotãrând respingerea planului de reorganizare a

activitãtii debitorului.


Împotriva hotãrârii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat

actiune în anulare pentru urmãtoarele motive:

1.

Adunarea creditorilor nu putea fi convocatã decât de administratorul

judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea

nr. 85/2006;

2.

Ordinea de zi a sedintei nu prevede în mod expres toate problemele

care vor fi discutate;

3.

Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fãrã a

avea procurã specialã.

Actiunea în anularea hotãrârii adoptate de adunarea creditorilor este

legalã?

128. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã

fizicã sau juridicã pentru a fi desemnatã ca administrator judiciar în

cadrul procedurii insolventei?

129. Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul

procedurii insolventei trebuie sã continã elemente, date privind situatia

patrimoniului debitorului si a activitãtii sale.

Ce aspecte trebuie mentionate în cuprinsul raportului administratorului?

130. Definiti starea de „insolventã” potrivit Legii nr. 85/2006.

131. Care sunt conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creantele creditorilor

pentru a putea fi declansatã procedura reorganizãrii judiciare si

a falimentului?

132. Delimitati conceptul de „insolventã” de cel de „insolvabilitate” si de

„refuz de platã”.

133. În cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni

este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii?

134. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii

reorganizãrii judiciare si a falimentului?

135. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Deschiderea procedurii

insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare


constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra

bunurile (averea) si de a dispune de ele”:

a) adevãrat;

b) fals.

136. Indicati categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani

anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte în care prestatia debitorului

depãseste vãdit pe cea primitã.

137. Indicati trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani

anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulãrii.

138. Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi

desfiintat în cadrul procedurii insolventei?

139. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de

verificare prevãzutã de Legea nr. 85/2006?

140. Care sunt efectele decãderii din dreptul de a depune cerere de admitere

a creantelor în cadrul procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului,

prevãzutã de Legea nr. 85/2006?

141. Care este continutul planului de reorganizare a activitãtii debitorului,

conform Legii nr. 85/2006?

142. Precizati care sunt regulile potrivit cãrora se voteazã planul de reorganizare

a activitãtii debitorului de cãtre creditori.

143. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a

activitãtii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?

144. Indicati situatiile în care judecãtorul sindic dispune intrarea în faliment

a debitorului aflat în stare de insolventã.

145. SC „X” SRL este supusã procedurii falimentului si are cinci creditori,

din care unul „Y” si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a douã

automobile din patrimoniul debitorului. În urma scoaterii la vânzare a

automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficientã pentru acoperirea

integralã a creantei creditorului „Y”, creantã de 300.000 lei.


Cum îsi va recupera diferenta de creantã creditorul care a beneficiat de

o garantie realã imobiliarã (gaj)?

146. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute în urma

lichidãrii averii debitorului?

147. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti ale închiderii procedurii

falimentului?

148. Definiti infractiunea de bancrutã frauduloasã.

149. Arãtati ce efecte produce înregistrarea în registrul comertului a firmei si

a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicitã

înregistrarea.

150. SC „BM” SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv „SL” si „VN”,

cu participare egalã la capitalul social, fiecare detinând un procent de

50% din totalul pãrtilor sociale.

Asociatul „SL” cesioneazã în totalitate pãrtile sociale celuilalt asociat,

încheindu-se contractul de cesiune de pãrti sociale fãrã ca operatiunea

de cesiune sã fie înregistratã în registrul comertului.

Contractul de cesiune de pãrti sociale este opozabil si fatã de tertele

persoane sau produce efecte numai între asociati?

151. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã înmatricularea

în registrul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si totodatã sã

solicite înscrierea de mentiuni în registrul comertului?

152. Care este regimul juridic al încheierilor pronuntate de judecãtorul delegat

la oficiul registrului comertului privitoare la înmatricularea sau la orice

alte înregistrãri în registrul comertului?

153. Care este instanta de judecatã competentã sã solutioneze recursul

îndreptat împotriva încheierii pronuntate de judecãtorul delegat la oficiul

registrului comertului?

154. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a înmatriculãrilor

sau a mentiunilor efectuate?

155. Definiti fondul de comert si arãtati care este temeiul juridic.


156. Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „sucursalã”.

157. Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.

158. Comparatie între clientelã si vadul comercial.

159. SC „OM” SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând

creditul cu mãrfurile aflate în magazinul situat chiar la sediul societãtii.

Ulterior perfectãrii contractului de împrumut (credit) si al contractului

de garantie realã mobiliarã, mãrfurile au fost vândute urmând ca pretul

sã fie încasat în termen de 30 de zile de la predare.

Este valabil contractul de vânzare-cumpãrare privind mãrfuri care fac

obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?

160. Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de comert si

vânzarea acestuia?

161. În situatia în care un contract de garantie realã mobiliarã (gaj) este anulat

pentru eroare-viciu de consimtãmânt, înscrierea garantiei în Arhiva

Electronicã de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului?

Explicati rãspunsul.

162. Este admisibilã cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de

comert?

163. O persoanã fizicã A.M. împrumutã de la o bancã o sumã de bani. Pentru

a acorda creditul, banca îi cere un garant personal care sã se oblige sã

plãteascã în cazul în care A.M. nu ramburseazã creditul. În aceste conditii

A.F. se obligã, în calitate de fidejusor, alãturi de A.M. Termenul de

rambursare a expirat, iar A.F. este urmãrit la platã atât pentru creditul

nerambursat, cât si pentru dobânzile aferente.

Ce sumã va fi tinut sã plãteascã fidejusorul? Argumentati.

164. Societatea comercialã „Carol” SA a început sã distribuie dividende

actionarilor pentru anul 2004 începând cu data de 4 martie 2005. Actionarul

A.M., constatând cã nu-si primeste dividendele, a actionat în

judecatã societatea comercialã la data de 17 aprilie 2005.

De la ce datã poate cere si dobânzi de întârziere? Argumentati solutia

aleasã.


165. AVAS încheie un contract de vânzare-cumpãrare de actiuni cu Compania

Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractuale

dã nastere unei neîntelegeri între pãrti.

Cãrei instante urmeazã sã se adreseze pãrtile: instantei de contencios

administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasã.

166. A.M. încheie un contract de asigurare de viatã cu SC „CAROM” SA

obligându-se sã-i plãteascã trimestrial primele de asigurare. Pentru cã

nu si-a respectat obligatia de platã, societatea de asigurãri intenteazã o

actiune judecãtoreascã împotriva lui A.M.

Cãrei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale?

Motivati solutia aleasã.

167. Regia autonomã de Gospodãrie Comunalã Galati si asociatia de locatari

nr. 600 din Galati încheie un contract pentru executarea de lucrãri de

reparatie a instalatiei de încãlzire, canalizare, apã rece, apã caldã si

menajerã la douã blocuri.

Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, în

calitate de reclamantã, se va adresa instantei civile sau celei comerciale?


168. A.T., comerciant, cumpãrã la data de 1 octombrie 2004 o garsonierã.

La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar în 15 ianuarie 2005 îsi

cumpãrã o nouã garsonierã.

Au vânzãrile-cumpãrãrile încheiate de comerciant naturã comercialã?

Argumentati solutia aleasã.

169. A.T. si B.T., cãsãtoriti, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani

vor sã desfãsoare o activitate economicã având ca obiect comertul cu

flori, în cadrul unei asociatii familiale.

Potrivit reglementãrilor în vigoare, este posibilã constituirea acesteia?


170. A.T. a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru

evaziune fiscalã pe când desfãsura o activitate economicã în mod

independent.


Poate el sã se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati

solutia.

171. Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la registrul comertului din judetul

Constanta, având sediul principal în municipiul Constanta.

Înfiintându-se o sucursalã în orasul Mangalia va fi nevoit sã facã o nouã

înregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleasã.

172. Prin divizarea societãtii „A”, societãtile „B” si „C”, societãti pe actiuni,

preiau patrimoniul societãtii „A” care îsi înceteazã activitatea. Cu ocazia

adunãrii generale extraordinare a societãtii „B” se aprobã proiectul de

divizare si preluare a patrimoniului societãtii „A” (în cota-parte prevãzutã

de proiect), precum si mãrirea obligatiilor actionarilor societãtii „B”, ca

urmare a divizãrii, cu votul a 50% din actionari.

Este legalã decizia AGA? Motivati.

173. În termen de douã luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor

societãtilor care fuzioneazã prin absorbtie au loc adunãrile generale

extraordinare ale societãtii Impex SRL ce urmeazã sã fie absorbitã si a

societãtii Coral SA ca societate absorbantã. Ca urmare a aprobãrii de

cãtre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:

a)

dizolvarea cu lichidare a societãtilor absorbite, care îsi înceteazã

existenta;

b)

transmiterea universalã a patrimoniului Impex SRL cãtre Coral SA;

c)

atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA

care si-a mãrit astfel patrimoniul.

Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.

174. Judecãtorul delegat de la registrul comertului a refuzat sã autorizeze

constituirea societãtii comerciale „Tibles” SA obtinutã prin fuziunea

prin contopire a douã societãti care si-au încetat existenta: o societate în

nume colectiv si o societate în comanditã simplã. Judecãtorul delegat a

motivat cã, deoarece în patrimoniul societãtii obtinute prin contopire

s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce

reprezentantii societãtii comerciale nu au fãcut. Acestia au invocat lipsa

autentificãrii prin aceea cã imobilul fãcea parte din patrimoniul societãtii

în nume colectiv, al cãrui act de constituire fusese autentificat, dar prin


încetarea existentei acestei societãti si prin faptul cã noua societate

constituitã prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de

capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.

Cine are dreptate? Motivati.

175. Adunarea asociatilor a respins ca nefondatã cererea reclamantului, asociat

la o societate cu rãspundere limitatã aflatã în lichidare, de a numi un alt

lichidator, pe motiv cã actualul lichidator nu a întrunit unanimitatea

voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegalã numirea lichidatorului,

desi el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din numãrul asociatilor

impus de actul constitutiv, sustinând cã Legea nr. 31/1990, republicatã

si modificatã, prevede cã numirea lichidatorilor la societãtile cu rãspundere

se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a

realizat.

De ce a fost respinsã cererea? Este corect?

176. Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi asociati, unul dintre acestia

decedeazã. În actul constitutiv existã clauzã de continuare a societãtii

cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sã continue activitatea în cadrul

societãtii în locul defunctului.

Este aceasta o cauzã de dizolvare a societãtii? Ce vor primi mostenitorii?

177. Lichidatorul unei societãti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei

financiare anuale, cã activul societãtii este în valoare de 300 milioane lei,

iar pasivul de 600 milioane lei.

Ce trebuie sã facã lichidatorul când fondurile de care dispune societatea

nu sunt suficiente sã acopere pasivul exigibil?

178. Lichidatorul a întocmit situatia financiarã finalã a unei societãti pe actiuni,

arãtând partea ce se cuvine fiecãrei actiuni din repartizarea activului

societãtii. Situatia financiarã a fost depusã la registrul comertului si s-a

publicat în Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a fãcut

opozitie, situatia financiarã considerându-se aprobatã, lichidatorul a fost

eliberat din functie.

Ce se întâmplã în aceste conditii dacã dupã douã luni de la publicarea

situatiei financiare niciun actionar nu si-a încasat suma cuvenitã prin

repartizare?


179. O persoanã fizicã, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune

în justitie împotriva unei societãti comerciale aflate în lichidare.

Lichidatorul si-a depus specimenul de semnãturã la registrul comertului

la data de 17 august 2004, dar societatea comercialã este radiatã din

registrul comertului la data de 20 decembrie 2004.

Instanta a respins actiunea reclamantei, considerând-o nulã pe motiv cã

pârâta, societatea comercialã, a intrat în lichidare, moment la care nu

mai are personalitate juridicã si nu mai poate fi atacatã în instantã.

Este corectã solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia

aleasã.

180. În societatea în nume colectiv „Podgoria Nelu Stan”, asociatii sunt N.S.,

S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la înfiintare.

Dupã un an de activitate, S.I. si P.I. au încercat sã modifice contractul de

societate, fãrã acordul lui N.S., în sensul cã au majorat capitalul social si

au inclus în societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe

care l-au prezentat judecãtorului delegat de la oficiul registrului comertului,

care a dispus înregistrarea modificãrii si publicarea în Monitorul Oficial.

Ce poate cere asociatul N.S. în aceste conditii? Motivati solutia aleasã.

181. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvãrii societãtii cu rãspundere

limitatã înfiintatã de ei, pe motiv cã, desi la data de 15 mai 2005 expira

timpul stabilit în actul constitutiv pentru durata societãtii, înainte de

dizolvare, administratorul I.O. trebuia sã-i consulte dacã doresc sau nu

prelungirea duratei societãtii, chiar înainte de împlinirea datei de 15 mai

2005. Administratorul, în contradictoriu, sustine cã, în mod automat, la

împlinirea datei prevãzute în actul constitutiv pentru încetarea activitãtii,

societatea se dizolvã de plin drept.

Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.

182. Pentru cã cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o societate în nume colectiv

nu au cãzut de acord asupra persoanei care sã fie numitã lichidator al

societãtii, instanta l-a numit pe I.O. sã îndeplineascã aceastã functie, cu

toate cã A.M. s-a opus în mod constant la aceastã numire, motivând cã

I.O. s-a implicat în cauzã prin expertiza de evaluare a activului si pasivului

societãtii întocmitã si însusitã de asociati.

Este corectã numirea lui I.O. ca lichidator?


183. Societatea comercialã „Mobilrom” SA s-a constituit cu 10 actionari si

un capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 actiuni la purtãtor a

câte 100.000 lei fiecare.

S-a constatat cã termenul de platã pentru 10 actiuni s-a împlinit fãrã ca

actiunile sã fie plãtite în întregime.

Deoarece actiunile sunt la purtãtor, se pune întrebarea cum se va determina

cine sunt cei ce trebuie urmãriti la platã? Motivati solutia aleasã.

184. O societate comercialã pe actiuni, constituitã cu cinci actionari si cu un

capital social de 50 milioane lei divizat în 50 mii actiuni a câte 10.000 lei

fiecare, decide sã-si majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei

prin emitere de noi actiuni.

Prezentând situatia financiarã a societãtii, administratorul precizeazã cã

100 din actiunile emise deja nu au fost integral plãtite.

Ce va decide adunarea generalã extraordinarã? Motivati solutia aleasã.

185. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti comerciale pe actiuni

este întrunitã la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentând

3/4 din capitalul social si obtinându-se votul a 25% dintre ei, în vederea

conversiei actiunilor nominative în actiuni la purtãtor.

Hotãrârea adunãrii generale a actionarilor este temeinicã? Motivati

solutia aleasã.

186. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 90.000 lei

a emis 100 actiuni la purtãtor în valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare

actiune contine:

–

denumirea si durata societãtii;

–

data actului constitutiv, numãrul de înmatriculare în registrul comertului,

codul unic de înregistrare si numãrul Monitorului Oficial în

care s-a fãcut publicarea;

–

capitalul social, numãrul actiunilor si numãrul lor de ordine, valoarea

nominalã si vãrsãmintele efectuate;

–

avantajele fondatorilor;

– semnãturile administratorilor.

Continutul actiunilor respectã prevederile legale? Motivati solutia aleasã.


187. O societate în comanditã pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele

au fost înmânate comanditatilor, purtând semnãturile ambilor administratori,

iar restul de 500 au fost înmânate comanditarilor, purtând

semnãtura unui singur administrator.

Sunt îndeplinite conditiile legale la înmânarea actiunilor? Motivati.

188. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 100 milioane

lei emite 750 actiuni nominative materializate în valoare de 100.000 lei

fiecare si 100 actiuni la purtãtor în valoare de 25.000 lei fiecare.

Corespunde aceastã repartizare prevederilor legale? Motivati solutia

aleasã.

189. Este legalã stipularea într-un act constitutiv al unei societãti pe actiuni

potrivit cãreia capitalul social de 80 milioane lei este divizat în 60 actiuni

ordinare a câte un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a

câte un milion fiecare? Motivati.

190. Din cele 300 de actiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o

societate comercialã în urma distribuirii lor cãtre actionari s-a constatat cã:

–

285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;

–

24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului

de administratie;

–

51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;

– 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.

S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasã.

191. În actul constitutiv al unei societãti pe actiuni s-a prevãzut posibilitatea

constituirii de adunãri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii

diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni

nominative preferentiale fãrã drept de vot, stipulându-se numãrul minim

al actionarilor ce se pot constitui în adunãri speciale si valoarea minimã

a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevãzut nimic în legãturã cu conditiile

în care adunãrile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si

numãrul de voturi necesare luãrii unei hotãrâri valabile.

În lipsa acestor prevederi contractuale, hotãrârile adunãrilor speciale

pot fi nule?


192. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate

comercialã pe actiuni. Deoarece doreste sã le înstrãineze, odatã cu

încasarea pretului lor, le înmâneazã cumpãrãtorului.

Este valabilã transmiterea dreptului de proprietate cãtre cumpãrãtor?


193. În actul constitutiv al unei societãti comerciale în comanditã pe actiuni

se prevede expres cã actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fãrã

drept de vot, se pot transmite cãtre terti, cu conditia ca dobânditorii sã

devinã actionari comanditati cu atributii de administrare.

Este legalã stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasã.

194. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sã i le cesioneze

lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneazã declaratia

de cesiune si o semneazã alãturi de semnãtura cumpãrãtorului

(cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si plata lor se

face la 15 martie 2005.

Din ce moment cesionarul poate sã devinã actionar al societãtii emitente?


195. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercialã, pe care le

cesioneazã lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. aflã cã

actiunile nu erau integral plãtite si este urmãrit la platã de societatea

emitentã. I.O. refuzã plata argumentând cã, potrivit legii, A.T. trebuia

urmãrit la platã timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru

acest motiv considerã cã, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie

2003, obligatia de platã s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2004.

Este întemeiat refuzul de platã al lui I.O.? Motivati solutia aleasã.

196. O societate pe actiuni constituitã la data de 15 ianuarie 2004 constatã cã

la data de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia

de vãrsãmânt.

Cum îi poate invita sã-si îndeplineascã aceastã obligatie? Motivati solutia

aleasã.

197. Ce solutie va putea adopta consiliul de administratie în cazul în care,

chiar în urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat vãrsãmintele?



198. O societate comercialã pe actiuni are trei actionari care în termen de un

an de la înmatriculare nu si-au executat obligatia de platã a vãrsãmintelor

restante. Dupã împlinirea acestui termen, respectând dispozitiile legii,

i-a somat pe cei trei sã plãteascã si, constatând cã nici în urma somatiei

nu-si îndeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale

celor trei.

Din ce moment este opozabilã tertilor aceastã decizie? Motivati solutia

aleasã.

199. Constatând neîndeplinirea obligatiilor de vãrsãmânt a unor actionari, si

cã nici dupã somatia publicatã în conditiile legii debitorii nu-si achitã

datoria, consiliul de administratie al unei societãti pe actiuni decide anularea

actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publicã în Monitorul

Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale cãror actiuni au fost anulate.

Este legalã aceastã mãsurã? Motivati solutia aleasã.

200. În cazul în care o societate pe actiuni decide si publicã decizia de anulare

a actiunilor acelor actionari ce nu si-au îndeplinit vãrsãmintele restante

este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor

anulate? Motivati solutia aleasã.

201. Actionarul A.T. detine la o societate pe actiuni trei actiuni nominative,

având numerele de ordine 34, 35, 36, în valoare de 10 lei fiecare. Pentru

cã a întârziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea

actiunilor si, dupã publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, având

numerele de ordine 40, 41, 42, în valoare de 10.000 lei fiecare, pe care

le pune în vânzare.

Este corectã solutia adoptatã? Motivati solutia aleasã.

202. În cazul în care societatea emitentã decide anularea unei pãrti din actiunile

emise si revânzarea lor ca sanctiune a neplãtii vãrsãmintelor restante

de cãtre actionarii titulari, se pune problema ce sumã se va restitui actionarilor

ale cãror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasã.

203. O societate pe actiuni, ca urmare a anulãrii unui numãr de actiuni, a

efectuat urmãtoarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si vânzarea

noilor actiuni emise în locul celor anulate, 6.000 lei pentru


dobânzile de întârziere, iar din vânzarea noilor actiuni s-a obtinut doar

suma de 3.000 lei.

De la cine se va recupera suma neacoperitã? Motivatia solutia aleasã.

204. A.T., dobânditor a 10 actiuni la societatea „Impex” SA, titular al acestora

de la data înregistrãrii cesiunii în registrul actionarilor, respectiv 3 mai

2005, este urmãrit în mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru

cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi actiuni, ca urmare

a anulãrii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi

acoperite pentru vânzarea noilor actiuni, neexistând persoane interesate

sã cumpere.

Deoarece societatea comercialã s-a înregistrat în registrul comertului la

data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmãrit în

mod solidar, motivând cã obligatia era prescrisã.

Este corectã argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasã.

205. O societate comercialã pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vânzarea noilor

actiuni si acoperirea dobânzilor de întârziere a actiunilor anulate, ca urmare

a neplãtii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recuperând din

vânzarea noilor actiuni emise în locul celor anulate doar 10 milioane lei.

Urmãrindu-i la platã pentru diferentã în mod solidar pe actionarii subscriitori

si cesionarii ulteriori au putut obtine 15 milioane lei. Neputând

acoperi întreaga sumã datoratã societãtii, adunarea generalã a actionarilor

a decis reducerea capitalului social cu suma de 15 milioane lei.

Este legalã decizia? Motivati solutia aleasã.

206. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sã

voteze în AGA din data de 17 martie 2005 în locul unui alt actionar ce

detine cinci actiuni integral achitate.

În lipsa oricãrei stipulatii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate

exercita A.T. la data de 17 martie 2005 în nume propriu? Motivati solutia

aleasã.

207. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la societatea comercialã „Coral” SA.

Actul constitutiv al societãtii prevede cã dreptul de vot al actionarilor ce

detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considerã


cã stipulatia din actul constitutiv este nelegalã, deoarece Legea nr. 31/1990,

republicatã si modificatã, formuleazã principiul proportionalitãtii, potrivit

cãruia orice actiune plãtitã dã dreptul la un vot în AGA.

Este temeinicã sustinere 11511r174l a lui A.M.? Motivati solutia aleasã.

208. Constatând cã de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este în întârziere

cu plata vãrsãmintelor, consiliul de administratie al societãtii

comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la

data de 17 august 2005, dupã ce, în prealabil, l-a somat sã-si execute

obligatia la 15 aprilie 2005, respectând dispozitiile legii.

De la ce datã este suspendat dreptul de vot în AGA al actionarului

A.M.? Motivati solutia aleasã.

209. Conform testamentului lãsat de A.M., cei trei fii ai sãi mostenesc si

actiunile lui A.M. la societatea comercialã „Relon” SA.

Tinând cont cã este vorba de 17 actiuni nominative, câte va mosteni

fiecare din fii? Motivati solutia aleasã.

210. Doi frati achizitioneazã prin cesiune 29 de actiuni la purtãtor de la o

societate comercialã pe actiuni.

Deoarece în contractul de cesiune nu s-a prevãzut de câte actiuni vor

beneficia fiecare, cum se va proceda dupã plata pretului? Motivati solutia

aleasã.

211. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobândesc certificat de mostenitor

în cotã egalã a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se aflã

si 10 actiuni la societatea comercialã „Sara” SA.

Tinând cont cã defuncta avea de efectuat unele vãrsãminte restante cãtre

societatea comercialã, pentru cât din datoria defunctei poate fi tinut A si

pentru cât B? Motivati solutia aleasã.

212. Adunarea generalã extraordinarã a decis dobândirea de actiuni proprii

în valoare de 5% din capitalul social subscris. Împotriva deciziei au

fãcut opozitie 30 de actionari motivând cã Legea nr. 31/1990, republicatã

si modificatã, interzice expres dobândirea de actiuni proprii.



213. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti în comanditã pe actiuni

a decis dobândirea de actiuni proprii, astfel încât, împreunã cu cele aflate

în portofoliul sãu, reprezintã 10% din capitalul social subscris. În cadrul

adunãrii s-a arãtat cã, la data adunãrii, capitalul vãrsat reprezintã 90%

din capitalul subscris.

Este legalã decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasã.

214. În conditiile în care AGA extraordinarã, hotãrând dobândirea de actiuni

proprii în conditiile legii, precizeazã ca termen-limitã pentru efectuarea

operatiunii 12 luni, depãsirea acestui termen si realizarea efectivã dupã

20 de luni va atrage nulitatea absolutã a hotãrârii de dobândire de actiuni

proprii? Motivati solutia aleasã.

215. În cazul în care un actionar garanteazã un împrumut bancar cu actiunile

sale nominative materializate, unde trebuie înregistrat gajul constituit

asupra actiunilor? Motivati solutia aleasã.

216. A.M. a dobândit de la I.O. 10 actiuni la purtãtor materializate la data de

1 martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat sã restituie actiunile lui

A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un împrumut

bancar pe care nu l-a restituit.

Ce poate invoca I.O. în apãrarea sa? Motivati solutia aleasã.

217. Se considerã legal întrunitã AGA unei societãti comerciale pe actiuni,

publicatã în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, fãrã sã se mai solicite

publicarea si într-un ziar din localitatea în care se aflã sediul societãtii

comerciale, deoarece în acea localitate nu existã niciun ziar? Motivati

solutia aleasã.

218. În textul convocãrii pentru prima adunare generalã a asociatilor se

precizeazã cã, dacã nu se tine prima adunare, programatã la orele 12,00

în aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare.

Este legal întrunitã AGA? Motivati solutia aleasã.

219. A.M., actionar la o societate pe actiuni, sustine cã adunarea generalã a

actionarilor din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal întrunitã, deoarece,

desi convocatorul afisat la sediul societãtii a fost semnat încã din data

de 1 aprilie 2005 de cãtre toti actionarii înscrisi în aceasta, numele sãu


nu se regãsea pe aceastã listã si, în consecintã, el nu a semnat. În replicã,

administratorul unic al societãtii i-a amintit lui A.M. cã este în întârziere

cu vãrsãmintele datorate societãtii si cã, pe perioada cât întârzie, dreptul

sãu de vot este suspendat.


220. Actionarul I.O. considerã cã hotãrârea adunãrii generale este ilegalã si

ca atare nu-i este opozabilã, deoarece, desi el a votat contra, hotãrârea a

fost consideratã adoptatã.

Este temeinicã motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.

221. În cadrul unei societãti comerciale pe actiuni, actionarul persoanã juridicã

este reprezentat în cadrul AGA de organele sale de conducere, în spetã

de vicepresedintele consiliului de administratie. În procesul-verbal al

AGA s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considerã nelegalã

participarea vicepresedintelui consiliului de administratie, atât timp cât

nu-si prezintã procura specialã care sã-l împuterniceascã sã participe, în

numele actionarului – persoanã juridicã, la AGA.


222. Actionarul I.O. a atacat în justitie hotãrârea adunãrii generale a societãtii

comerciale pe actiuni a cãrui actionar este, invocând absenta sa la AGA,

fapt consemnat si în procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru

care considerã cã hotãrârea AGA nu îi este opozabilã si nu poate

produce efecte nici fatã de ceilalti actionari.

Ce va hotãrî instanta de judecatã? Motivati solutia aleasã.

223. Actionarul A.M., detinãtor al unui numãr de actiuni reprezentând 51,31%

din capitalul social, s-a adresat instantei judecãtoresti, solicitându-i sã

autorizeze convocarea adunãrii generale si stabilirea persoanei care o

va prezida, motivând cã, desi erau întrunite conditiile din actul constitutiv

pentru convocarea AGA, administratorul societãtii comerciale refuzã

sã o convoace.

Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasã.

224. Administratorul unei societãti comerciale pe actiuni a cerut întrunirea

AGA ordinarã la o a doua convocare, considerând cã la primul termen

nu s-a întrunit cvorumul legal de actionari reprezentând cel putin jumãtate


din capitalul social. Actionarii reprezentând întregul capital social au

respins cererea administratorului, sustinând cã, din cauza faptului cã

prima convocare se datoreazã actionarilor reprezentând întregul capital

social si deoarece niciunul dintre acestia nu au fãcut opozitie, adunarea

se poate considera valabil întrunitã chiar fãrã întrunirea cvorumului legal

invocat de administrator.


225. În fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut cã, în mod gresit,

prima instantã i-a respins actiunea ca tardivã (intentatã prea târziu),

deoarece, pentru actiunea în anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale

contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani,

potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotãrâre a AGA, dupã

16 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial.


226. Dreptul de uzufruct al unui numãr de 10 actiuni nominative a fost

transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005.

Cine va avea dreptul de vot în adunarea generalã extraordinarã din data

de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasã.

227. A.M., actionar al unei societãti comerciale pe actiuni, si-a depus în gaj

10 actiuni la purtãtor la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat

de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Dacã la data de

17 octombrie 2005 are loc o adunare generalã extraordinarã, cine are

dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasã.

228. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele sãu,

îi dã procurã specialã împuternicindu-l sã voteze în locul sãu la adunarea

din 17 martie 2005 pe actionarul major I.M., deoarece la acea datã tutorele

sãu nu poate fi prezent la AGA.

Este temeinicã împuternicirea datã de A.T.? Motivati solutia aleasã.

229. La data de 17 martie 2005 actionarii neplãtiti îsi formuleazã cererea

pentru plata dividendelor, hotãrâtã în AGA din data de 20 decembrie

2003. Societatea emitentã si-a dobândit 9% din propriile actiuni în 2003.

Poate ea sã se alãture celorlalti actionari creditori ai dividendelor? Motivati

solutia aleasã.


230. Având la ordinea de zi a adunãrii generale ordinare a unei societãti pe

actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus,

respectând prevederile actului constitutiv, sã se treacã la vot deschis în

vederea alegerii.

Este legalã propunerea formulatã? Motivati solutia aleasã.

231. Ca urmare a hotãrârii adunãrii generale extraordinare a unei societãti pe

actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, în sensul majorãrii

capitalului social si al schimbãrii sediului social. Pentru aceasta s-a

întocmit un act aditional cuprinzând testul integral al clauzelor modificate.

Pentru opozabilitate fatã de terti a hotãrârii AGA se va depune la registrul

comertului si se va publica în Monitorul Oficial textul hotãrârii AGA

sau actul aditional, sau si una si cealaltã? Motivati solutia aleasã.

232. În cadrul adunãrii generale ordinare, unicul administrator al unei societãti

pe actiuni a fost revocat din functie. Un actionar a atacat în instantã

hotãrârea adunãrii generale de revocare.

Deoarece o astfel de actiune se judecã de cãtre tribunalul de la sediul

societãtii si, tinând cont cã cererea se solutioneazã în contradictoriu cu

societatea, se pune întrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dacã administratorul

a fost revocat? Motivati solutia aleasã.

233. Când se poate retrage un actionar al unei societãti pe actiuni si care este

procedura în acest caz? Motivati solutia aleasã.

234. O societate cu rãspundere limitatã este actionar în cadrul unei societãti

pe actiuni. Pentru cã nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal

de activitate, societatea cu rãspundere limitatã, ca actionar persoanã

juridicã, se retrage din societatea pe actiuni.

Ce se va întâmpla cu actiunile la purtãtor detinute de societatea cu rãspundere

limitatã? Motivati solutia aleasã.

235. Cum rãspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile

asumate de grup? Motivati solutia aleasã.

236. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate

constitui grupul de interes economic? Motivati rãspunsul.


237. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnãturã

privatã? Motivati rãspunsul.

238. Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi actionari, unul dintre

acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulatã la 13 ianuarie

2004, a fost supusã discutiei adunãrii generale din aceeasi zi, care, în

unanimitate, si-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M.

Ulterior, societatea comercialã nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit

noii situatii.

La data de 19 noiembrie 2004, când are loc o adunare generalã a societãtii,

în procesul-verbal al adunãrii se consemneazã participarea lui A.M.

în calitate de actionar.

I.O., tert fatã de societate, introduce actiune împotriva societãtii comerciale,

cerând dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, când nemaiavând

numãrul minim de doi asociati, se încadreazã în cazurile speciale

de dizolvare.

Este întemeiatã cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.

239. Într-o societate în comanditã pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M.,

este si administratorul societãtii comerciale.

S-a dovedit cã acesta, folosind în interes propriu semnãtura societãtii, a

retras din contul acesteia suma necesarã achizitionãrii din strãinãtate a

unor utilaje si aparaturã electronicã, operatiuni care n-au fost evidentiate

în contabilitatea societãtii.

Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauzã de dizolvare

a societãtii în comanditã pe actiuni? Motivati solutia aleasã.

240. Societatea comercialã „Moni” SA avea la constituire un capital social

de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinarã decide

reducerea capitalului social la 20.000 lei.

Peste o lunã, la data de 15 aprilie, AGA extraordinarã decide transformarea

societãtii în SRL.

Este legalã decizia de transformare sau trebuia sã se dizolve de la data

de 15 martie 2007? Motivati solutia aleasã.

241. În adunarea generalã extraordinarã a unei societãti pe actiuni s-a hotãrât

dizolvarea societãtii comerciale. Deoarece nu avusese loc nicio repartitie


din activ, dupã o lunã, tot adunarea generalã extraordinarã, cu cvorumul

cerut de lege, decide ca societatea sã nu se dizolve, ci sã-si continue activitatea.

Este legalã o astfel de revenire asupra primei hotãrâri? Motivati solutia aleasã.

242. Când o persoanã detine actiuni la purtãtor ce va trebui sã facã pentru

a-si exercita dreptul de vot în adunarea generalã a actionarilor?

243. Cum se stabileste care sunt actionarii îndreptãtiti sã încaseze dividende?

244. Dacã în actul constitutiv se precizeazã cã termenul de depunere al procurilor

speciale, prin care actionarii împuternicesc alti actionari sã voteze

în locul lor, este de cinci zile înainte de data la care va avea loc adunarea

generalã, iar în convocator se precizeazã un termen mai scurt, respectiv

de douã zile, care este termenul valabil?

245. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor când toate actiunile sunt

nominative? Motivati solutia aleasã.

246. Ce date trebuie sã continã în mod obligatoriu convocarea actionarilor la

adunarea generalã? Motivati solutia aleasã.

247. În ce constã dreptul la expertizã al actionarilor unei societãti pe actiuni?

248. La data de 13 martie 2005 o societate pe actiuni a decis emiterea a

70 obligatiuni de 50.000 lei si 100 obligatiuni de 75.000 lei. Este legalã

decizia societãtii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati

solutia aleasã.

249. Subscriind 10 obligatiuni în valoare de 7.500 lei fiecare, ce sumã va

trebui sã verse de la început A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasã.

250. Dacã se supun conversiei 100 de actiuni a câte 50.000 fiecare, care va

fi valoarea totalã a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleasã.

251. În cadrul adunãrii generale, reprezentantul detinãtorilor de obligatiuni a

cerut sã se consemneze în procesul-verbal cã se opune conversiei obligatiunilor

în actiuni si cã el contestã decizia AGA deoarece nu i s-a

permis sã voteze.

Este întemeiatã pretentia sa? Motivati solutia aleasã.


252. Obligatarul A.M., constatând cã s-au distribuit dividendele de cãtre

societatea emitentã, a solicitat administratorului sã i se plãteascã si lui

dividendele, prezentând ca dovadã obligatiunea ce o detinea a cãrei

scadentã se împlinise.

Este întemeiatã pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleasã.

253. Este suficientã evidenta în registrul actionarilor a valorilor mobiliare

emise de o societate detinutã public, tranzactionate pe o piatã reglementatã?


254. Cu cât timp înainte de ziua stabilitã pentru sedinta adunãrii generale

administratorii trebuie sã prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari

situatia financiarã anualã pentru exercitiul financiar precedent, însotitã

de raportul lor si de documentele justificative?

255. Cum se constituie fondul de rezervã al unei societãti pe actiuni? Motivati

solutia aleasã.

256. Ce documente trebuie sã depunã administratorii în termen de 15 zile de

la data adunãrii generale la oficiul registrului comertului, precum si la

Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleasã.

257. Care societãti comerciale au obligatia publicãrii în Monitorul Oficial al

României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societãtii si prin grija oficiului

registrului comertului, a unui anunt prin care se confirmã depunerea

situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul

Finantelor?

258. În cadrul cãrei forme de societate comercialã administrarea este încredintatã

unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia

aleasã.

259. Care registre ale societãtilor pe actiuni se pot tine manual sau în sistem

computerizat?

260. Ce documente trebuie sã rãmânã depuse la sediul societãtii si la cel al

sucursalelor în cele 15 zile ce preced adunarea generalã, pentru a fi

consultate de actionari? Motivati solutia aleasã.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili

4. Disciplina: AUDIT FINANCIAR

1. Prin audit, în general, se întelege:

a)

examinarea profesionalã a unei informatii, în vederea exprimãrii

unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un

criteriu de calitate;

b)

exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitãtii;

c)

exprimarea unei opinii profesioniste asupra regularitãtii si sinceritãtii

contabilitãtii.

2.

Anomalia – ca termen în normele de audit – reprezintã:

a) o informatie contabilã sau financiarã inexactã, insuficientã sau

omisã, ca urmare a unor erori sau fraude;

b) o informatie financiarã incorectã;

c) o informatie modificatã ca urmare a unor interese.

3.

Auditul situatiilor financiare reprezintã:

a) o opinie responsabilã cu privire la situatiile financiare;

b) examinarea efectuatã de un profesionist competent si independent

asupra situatiilor financiare, în vederea exprimãrii unei opinii

motivate prin raportarea la un referential contabil identificat;

c) o îmbinare între auditul extern si cel intern, precum si între auditul

statutar si cel contractual.

4.

Exhaustivitatea – ca termen în normele de audit – reprezintã:

a) toate faptele importante au fost mentionate;

b) toate activele au fost înregistrate;

c) toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost

înregistrate si toate faptele importante au fost mentionate.

5.

Obiectivele auditului intern constau în:

a) gestionarea corectã, potrivit legii, a patrimoniului întreprinderii;

b) tinerea corectã si la timp a contabilitãtii, potrivit normelor emise de

Ministerul Finantelor;


c)

validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de

conducerea întreprinderii.

6.

Evaluarea – ca termen în normele de audit – reprezintã:

a) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul sãu istoric;

b) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar;

c) înregistrarea unui activ la costul de achizitie.

7.

Obiectivele auditului extern – misiune de bazã – constau în:

a) reflectarea fidelã, clarã si completã în contabilitate a obligatiilor

fatã de stat;

b) imaginea fidelã, clarã si completã a înregistrãrilor în contabilitate si

a rezultatelor obtinute de întreprindere;

c)

imaginea fidelã, clarã si completã a pozitiei si situatiei financiare,

precum si a rezultatelor obtinute de întreprindere.

8.

Asigurarea rezonabilã – ca termen în normele de audit – reprezintã:

a) asigurarea ridicatã, dar nu absolutã, cã informatiile verificate nu

contin anomalii semnificative;

b) asigurarea cã nu sunt anomalii în situatiile financiare;

c) satisfactia auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaratii.

9.

Criteriul corectei înregistrãri în contabilitate si al corectei prezentãri în

situatiile financiare presupune:

a) respectarea întocmai a normelor emise de Ministerul Finantelor;

b) contabilizarea în perioada corespunzãtoare, urmãrindu-se respectarea

independentei exercitiilor;

c) corecta determinare a rezultatelor financiare.

10.

Declaratii ale directiunii înseamnã:

a) declaratii fãcute de personalul financiar-contabil;

b) declaratii fãcute de cãtre directiune auditorului în cursul unui audit,

în mod spontan sau ca rãspuns la întrebãrile (chestionarele) puse

de auditor;

c) declaratii fãcute de cenzorii societãtii.


11.

Pentru a putea sã se pronunte cu privire la imaginea fidelã, auditorul

trebuie sã se asigure cã urmãtoarele criterii în tinerea contabilitãtii sunt

respectate:

a)

toate informatiile prezentate prin situatiile financiare sã poatã fi

justificate si verificate;

b) toate operatiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în

contabilitatea analiticã si sinteticã;

c) sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise

de Ministerul Finantelor, în baza legii.

12.

Deficiente majore în auditul statutar reprezintã:

a) insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative

asupra situatiilor financiare;

b) limitãri ale misiunii de audit;

c) absenta controlului intern.

13.

Normele de audit financiar sunt emise de:

a) Ministerul Finantelor si se aprobã prin ordin al ministrului;

b) Ministerul Finantelor si se aprobã prin hotãrâre de Guvern;

c) autoritatea profesionalã prevãzutã de lege.

14.

Eroarea tolerabilã este:

a) eroarea maximalã pe care auditorul poate sã o accepte pentru a trage

concluzia cã rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat;

b) eroarea minimã acceptatã de auditor;

c) eroarea medie acceptatã de auditor în cadrul sondajului efectuat.

15.

Normele de referintã ale auditului financiar sunt:

a) norme fiscale;

b) norme de audit;

c) norme legale.

16.

Întinderea lucrãrilor de audit reprezintã:

a)

diligentele efectuate de auditor si limitate de cãtre conducerea societãtii;


b)

diligentele apreciate ca fiind necesare, în circumstante precise, pentru

atingerea obiectivului auditului;

c)

diligentele efectuate fãrã a putea fi atins obiectivul auditului.

17.

Expert – ca termen folosit în normele de audit – înseamnã:

a) o persoanã fizicã sau juridicã ce posedã competentele, cunostintele

si o experientã într-un domeniu, altul decât contabilitatea si

auditul;

b) o persoanã sau un cabinet care posedã experientã în contabilitate;

c) o persoanã care posedã multã experientã în audit.

18.

Riscurile avute în vedere la determinarea pragului de semnificatie pot fi:

a) riscuri generale legate de întreprindere;

b) riscuri survenite pe parcursul desfãsurãrii misiunii de audit;

c) riscul de faliment.

19.

Semnificativ – ca termen în normele de audit – înseamnã:

a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absolutã a unei informatii

din situatiile financiare;

b) termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile,

unei informatii sau unei iregularitãti cuprinsã în situatiile financiare;

c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil.

20.

Principiul fundamental pe care se întemeiazã regulile de eticã în activitatea

de audit este:

a) corectitudinea;

b) independenta;

c) pregãtirea ireprosabilã.

21.

Serviciile conexe se referã la:

a) examenele limitate;

b) examenele pe bazã de proceduri convenite si misiuni de compilare;

c) examene limitate, examenele pe bazã de proceduri convenite si

misiuni de compilare.


22.

Dosarul permanent contine:

a) un curriculum vitae al expertului contabil;

b) foi de lucru si chestionare privind descrierea întreprinderii si a activitãtii

ei;

c) organigrama.

23.

Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este:

a) inferior celui furnizat printr-un audit;

b) superior celui furnizat printr-un audit;

c) egal celui furnizat printr-un audit.

24.

Procedeele si tehnicile de audit utilizate pentru obtinerea elementelor

probante privesc:

a) controlul asupra pieselor justificate si control de fond;

b) controlul de gestiune asupra principalelor operatii ale firmei;

c) examenul conturilor anuale.

25.

În misiunile de proceduri convenite, auditorul:

a) nu exprimã nicio asigurare;

b) exprimã o asigurare rezonabilã;

c) exprimã o minimã asigurare.

26.

Dosarul exercitiului contine informatii si documente privind:

a) contractul de prestãri încheiat cu clientul;

b) planificarea misiunii;

c) analiza conturilor anuale.

27.

Dosarele de lucru sunt:

a) proprietatea auditorului;

b) proprietatea societãtii auditate;

c) nu sunt în proprietate mixtã.

28.

Elemente de bazã ale raportului de audit:

a) raportul fãrã rezerve prezentat filialelor Corpului si conducerii firmei;


b) titlul;

c) cuprinsul raportului.

29.

Termenul de fraudã în audit semnificã:

a) un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere,

salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate;

b) un act involuntar, dar care are drept consecintã obtinerea de informatii

false;

c) o încãlcare a normelor legale definitã ca atare prin legea penalã.

30.

Succesiunea lucrãrilor într-o misiune de audit de bazã cuprinde:

a) depunerea jurãmântului;

b) acceptarea mandatului (misiunii);

c) legãtura cu Administratia financiarã.

31.

Termenul de eroare în audit semnificã:

a) o deturnare a activelor;

b) o inexactitate involuntarã, continutã în situatiile financiare;

c) o falsificare a documentelor.

32.

Ce tipuri de opinie recunoasteti:

a) opinie fãrã rezerve;

b) opinie fãrã rezerve, însã cu mentiuni speciale în anexã;

c) refuz limitat de certificare.

33.

Circumstante sau evenimente care indicã riscul de fraudã sau de eroare

sunt:

a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;

b) elemente probante insuficiente;

c) informatii din mass-media.

34.

Evenimentele posterioare închiderii exercitiului se referã la:

a) fapte petrecute pânã la data raportului de audit;

b) fapte petrecute dupã data de 31 martie a anului viitor;

c) numai fapte petrecute dupã depunerea bilantului.


35.

Programul de lucru defineste:

a) data începerii misiunii de audit;

b) data încheierii misiunii de audit;

c) natura, calendarul si întinderea lucrãrilor necesare pentru punerea

în aplicare a planului de audit.

36.

În cazul utilizãrii în audit a lucrãrilor unui expert, acesta poate fi:

a) angajat de auditor sau salariat al auditorului;

b) angajat al întreprinderii-client sau salariat al acesteia;

c) în oricare din situatiile de la lit. a) si b).

37.

Elementele de referintã în determinarea pragului de semnificatie pot fi:

a) capitalurile proprii;

b) volumul afacerilor totale;

c) impozitul pe profit.

38.

Elementele probante sunt:

a) documente pe care se sprijinã opinia de audit;

b) informatii care dau contabilitãtii un caracter probant;

c) informatii obtinute de auditor prin controalele proprii.

39.

Conturile semnificative sunt:

a) cele care contin riscuri de eroare semnificative;

b) cele care contin riscuri de eroare mici;

c) cele care nu contin riscuri de eroare.

40.

Normele nationale de audit reprezintã:

a) un ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de cãtre un

organism profesional competent la nivel national, care au un caracter

obligatoriu si care se aplicã în realizarea unei misiuni de audit sau

de servicii conexe;

b) ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finantelor;

c) normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari)

si cele referitoare la auditul contractual.


41.

Dacã suma totalã a anomaliilor necorectatã tinde sã depãseascã pragul

de semnificatie fixat:

a) auditorul va pune în aplicare proceduri suplimentare de audit;

b) va emite o opinie cu rezerve;

c) modificã pragul de semnificatie.

42.

Incertitudini grave si multiple pot conduce auditorul la:

a) formularea unor rezerve;

b) formularea unei opinii defavorabile;

c) imposibilitatea exprimãrii unor opinii.

43.

Riscul de nedescoperire este:

a) o componentã a riscului de audit;

b) o notiune contabilã;

c) un risc legat de control.

44.

Dezacordul cu conducerea întreprinderii asupra principiilor contabile

poate conduce la:

a) imposibilitatea exprimãrii unei opinii;

b) introducerea unui paragraf de observatii;

c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabilã.

45.

Evaluarea riscului legat de control se face în douã etape:

a) evaluarea preliminarã;

b) evaluarea intermediarã;

c) evaluarea initialã.

46.

Prin „situatii financiare în audit” se întelege:

a) conturile anuale;

b) contabilitatea financiarã;

c) contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiarã.

47.

Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind urmãtoarele

tehnici:


a) descrieri narative si chestionare;

b) verificarea înregistrãrilor contabile;

c) controale inopinate.

48.

Prin „cabinet de audit” se întelege:

a) o societate sau altã entitate care furnizeazã servicii de audit;

b) mai multi auditori care se asociazã pentru efectuarea unui audit;

c) persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul

financiar.

49.

Riscurile inerente si cele legate de control se evalueazã:

a) separat;

b) împreunã;

c) nu se evalueazã deloc.

50.

Sistemul contabil reprezintã:

a) ansamblul de proceduri si documente ale unei entitãti economice

sau sociale care permit tratarea tranzactiilor în scopul înregistrãrii

în conturi;

b) ansamblul de proceduri si documente prevãzute prin legislatia

financiar-contabilã;

c)

graficul de circulatie al documentelor din contabilitatea unei

întreprinderi.

51.

Riscul de nedetectare:

a) poate fi eliminat în totalitate;

b) nu poate fi eliminat în totalitate, indiferent care sunt tehnicile si

procedurile folosite de auditor;

c) nu existã.

52.

Elaborarea unui plan al misiunii de audit este:

a) o obligatie;

b) o mãsurã suplimentarã de control al lucrãrilor;

c) o necesitate, pentru a asigura cã auditul se va realiza de o manierã

eficientã.


53. Elementele probante desemneazã:

a)

informatiile obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care

sã se bazeze opinia sa;

b)

orice fel de informatii;

c)

numai informatii statistice.

54.

Programul de lucru este:

a) un instrument de realizare a planului misiunii de audit;

b) o lucrare facultativã;

c) un instrument prin care se stabilesc onorariile.

55.

Testele de procedurã sunt:

a) toate testele efectuate de auditor;

b) testele care permit sã se obtinã elemente probante asupra eficacitãtii

conceperii si functionãrii sistemelor contabile si controlului intern;

c) testele asupra controlului intern al întreprinderii.

56.

Pragul de semnificatie trebuie fixat de auditor:

a) când determinã natura, calendarul si întinderea procedurilor de audit

si evalueazã efectul anomaliilor;

b) la începutul oricãrei misiuni de audit;

c) când auditorul considerã necesar.

57.

„Controalele substantive” sunt:

a) de douã tipuri;

b) de cinci tipuri;

c) de trei tipuri.

58.

Caracter semnificativ într-o misiune de audit reprezintã:

a) sectiunile cu cea mai mare pondere în bilantul întreprinderii;

b) conturi si operatiuni care au solduri sau rulaje superioare pragului

de semnificatie;

c) informatii a cãror omisiune sau inexactitate este susceptibilã de a

influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.


59. Observarea în audit reprezintã:

a)

o operatie care constã în examinarea unui proces sau a unei

proceduri executate de alte persoane;

b)

examinarea notelor contabile;

c)

o operatiune de control.

60. Auditul intern este:

a)

un compartiment de control în cadrul entitãtilor economice sau sociale;

b)

o firmã specializatã angajatã pentru verificarea procedurilor de

control intern al entitãtii;

c)

controlul intern al entitãtii economice sau sociale.

61. Cererea de informatii constã în:

a)

procurarea de informatii de la persoanele competente, atât din interiorul,

cât si din exteriorul entitãtii;

b)

procurarea oricãror informatii;

c)

controlul informatiilor.

62. Pãrtile legate reprezintã:

a) întreprinderi asociate;

b) întreprinderi afiliate;

c) pãrti în care una poate exercita un control sau o influentã notabilã

asupra celeilalte.

63. Calculul, în audit, reprezintã:

a)

verificarea înregistrãrilor contabile;

b)

verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative si

a documentelor contabile sau a unor calcule distincte;

c)

verificãri statistice.

64. Referential (referintã) contabil(ã) înseamnã:

a)

ansamblul de criterii utilizate pentru pregãtirea situatiilor financiare

care se aplicã la toate elementele importante;

b)

normele contabile emise de Ministerul Finantelor;

c)

Standardele Internationale de Contabilitate.


65.

Confirmarea conturilor de debitori reprezintã:

a) confirmarea directã a sumelor de primit sau a sumelor care compun

soldul conturilor respective;

b) verificarea documentelor justificative;

c) controlul conturilor.

66.

Prin prag de semnificatie, la elaborarea situatiilor financiare, se întelege:

a) nivelul cunoasterii profesionistului, peste care acesta considerã cã

o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidelã

a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;

b)

nivelul, mãrimea unei sume peste care profesionistul contabil

considerã cã o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta

imaginea fidelã a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;

c)

o limitã a unei informatii financiare, stabilitã pe baza normelor

profesionale.

67.

Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei

în curs de executie reprezintã:

a) o cheltuialã;

b) crearea unei rezerve legale;

c) crearea unui fond cu destinatie specialã;

68.

Controlul de calitate asupra lucrãrilor de audit se organizeazã si se

exercitã:

a) de Ministerul Finantelor, potrivit legii;

b) de organele cu atributii de control financiar;

c) de regulã, de organismul profesional.

69.

Raportul, în cazul unei misiuni de audit de bazã, trebuie sã precizeze cã

auditul a fost planificat si executat de o manierã care sã asigure în mod

rezonabil cã în conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, în

urmãtoarele situatii:

a) când se cere expres prin Normele profesionale;

b) când se cere expres prin dispozitii legale;

c) în orice misiune de acest gen.


70.

În evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achizitie este

egal cu:

a)

pretul de cumpãrare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de

transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru

punerea în stare de utilitate sau intrare a bunului;

b)

pretul de cumpãrare + cheltuielile de transport aprovizionare + cheltuielile

generale de administratie + cheltuielile financiare;

c) pretul de cumpãrare + cheltuielile de încãrcare-descãrcare + taxele

nedeductibile + cheltuielile financiare.

71.

O misiune de audit de bazã la o întreprindere cotatã se planificã, se

organizeazã si se realizeazã potrivit:

a) normelor profesionale emise de organismul profesional;

b) normelor profesionale emise de CNVM;

c) normelor legale din domeniul contabilitãtii.

72.

Precizati care din urmãtoarele afirmatii reprezintã postulate ale teoriei

auditului:

a) existenta unui control intern satisfãcãtor eliminã probabilitatea

iregularitãtilor;

b) auditul trebuie sã fie liber de influente si prejudecãti;

c)

în activitatea desfãsuratã apare necesitatea ca auditul sã actioneze

în concordantã cu codul eticii profesionale.

73.

Situatiile în care un observator ar avea motive pentru a se îndoi de

obiectivitatea unui auditor sunt:

a) implicarea financiarã directã sau indirectã în activitãtile unui client;

b) limitarea întinderii lucrãrilor auditorului;

c) dezacord cu conducerea întreprinderii.

74.

Tehnicile de examinare a conturilor anuale se sprijinã pe:

a) selectionarea esantionului;

b) stabilirea indicatorilor de analizã financiarã si compararea lor cu

cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;

c) corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementãrilor în vigoare.


75.

Fisa de acceptare a mandatului are ca obiective:

a) aprecieri cu privire la independenta si la absenta incompatibilitãtilor;

b) de a materializa lucrãrile efectuate înaintea acceptãrii;

c) determinarea naturii si întinderii controalelor, în raport cu pragul

de semnificatie ales.

76.

Auditorul verificã dacã s-au creat provizioane adecvate pentru clientii

rãu-platnici. Ca obiectiv de audit se are în vedere:

a) exhaustivitatea;

b) existenta;

c) evaluarea.

77.

Procedurile analitice constau în:

a) analiza tendintelor si ratiourilor semnificative, precum si examene

de coerentã cu alte informatii pertinente;

b) orice fel de analizã;

c) analiza pe bazã de bilant.

78.

Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanta

de verificare cu registrul mijloacelor fixe:

a) acuratete si existentã;

b) exhaustivitate si separatia dintre exercitii;

c) drepturi si obligatii.

79.

Auditorul trebuie sã aplice proceduri analitice:

a) la începutul misiunii;

b) la sfârsitul auditului, pentru a trage o concluzie generalã;

c) la mijlocul misiunii.

80.

Dintre urmãtoarele documente, sunt necesare auditãrii cheltuielilor:

a) jurnal zilnic al cumpãrãrilor, note de receptie a bunurilor;

b) rapoarte independente de evaluare;

c) titluri de proprietate.


81.

Aplicarea procedurilor analitice se sprijinã pe ipoteza:

a) existentei unor relatii coerente între date si informatii;

b) existentei unui sistem informational;

c) existentei unor cifre comparative.

82.

Obiectivul de audit – exhaustivitatea – în cazul capitalului constã în:

a) toate drepturile si obligatiile ce decurg din capital si rezerve sunt

corect identificate;

b) toate modificãrile autorizate în capitalul social au fost înregistrate

corespunzãtor în contabilitate;

c) capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societãtii.

83.

O estimare contabilã înseamnã:

a) o evaluare aproximativã a unei valori a unui element (de exemplu,

calculul unor provizioane pentru deprecierea creantelor);

b) o evaluare exactã a unei valori a unui element;

c) o evaluare fãcutã de un expert.

84.

Obiectivele de audit esentiale pentru trezorerie sunt:

a) exhaustivitatea, drepturile si obligatiile, evaluarea;

b) evaluarea, existenta, prezentarea si evidentierea;

c) existenta, separarea exercitiilor, drepturile si obligatiile.

85.

Pentru a putea sã se pronunte cu privire la imaginea fidelã, auditorul

trebuie sã se asigure cã urmãtoarele criterii în tinerea contabilitãtii sunt

respectate:

a) corecta evaluare si imputare în conturi;

b) sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise

de Ministerul Finantelor, în baza legii;

c) tinerea corectã si la timp a contabilitãtii.

86.

Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã:

a) raport asupra unei rubrici din situatiile financiare;

b) raport asupra bilantului contabil;

c) raport de gestiune.


87.


a) raport privind respectarea clauzelor contractuale;

b) raport asupra procedurilor convenite;

c) raport asupra contului de profit si pierdere.

88.


a) raport de verificare si certificare a situatiilor financiare;

b) raport asupra situatiilor financiare condensate (rezumate);

c) raport asupra unor componente ale situatiilor financiare.

89.

Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sã continã:

a) identificarea firmei de audit;

b) identificarea situatiilor financiare auditate;

c) identificarea bilantului si a contului de profit si pierdere auditate.

90.

Referirea la normele de audit în baza cãrora s-a efectuat auditul este

prezentatã în Raportul de audit în paragraful:

a) introductiv;

b) opiniei;

c) privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.

91.

Descrierea lucrãrilor de audit este sintetizatã în Raportul de audit în

paragraful:

a) introductiv;

b) opiniei;

c) privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.

92.

În câte forme se poate exprima opinia fãrã rezerve a auditorului într-un

Raport de audit al situatiilor financiare:

a) patru;

b) douã;

c) una.

93.

Referirea la normele contabile avute în vedere la efectuarea lucrãrilor

de audit financiar este prezentatã în Raportul de audit:


a) în partea finalã a Raportului de audit;

b) în paragraful referitor la natura si întinderea lucrãrilor de audit;

c) în paragraful opiniei.

94.

Opinia fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii, se formuleazã:

a) când apar elemente care nu afecteazã opinia auditorului;

b) când deficientele nu sunt semnificative;

c) când auditorul face constatãri pe care tine neapãrat sã le introducã

în raport.

95.

Raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei societãti comerciale

are rolul de:

a) instrument de comunicare cu actionarii pentru decizii economice si

cu ceilalti utilizatori ai situatiilor financiare;

b) document prevãzut expres prin Ordinul ministrului finantelor publice

nr. 94/2001;

c) instrument de protejare a patrimoniului societãtii comerciale auditate.

96.

Dacã nu a participat la inventarierea anualã a stocurilor la societateaclient

si nici nu a putut aplica metode alternative de control, auditorul

va exprima o opinie:

a) defavorabilã;

b) cu rezerve;

c) auditorul se aflã în imposibilitatea exprimãrii unei opinii.

97.

Printre actiunile ce trebuie întreprinse de auditor pentru fundamentarea

deciziei de a accepta un client de audit se numãrã:

a) negocierea încheierii contractului de audit;

b) examenul cu privire la independenta si la absenta incompatibilitãtilor;

c)

studierea prealabilã a reglementãrilor emise de Camera Auditorilor

Financiari.

98.

În cazul unui client nou, auditorul trebuie sã contacteze auditorul anterior

(sau cenzorii societãtii):

a) în etapa de acceptare a mandatului si contactarea lucrãrilor de audit;


b) pe parcursul desfãsurãrii lucrãrilor de audit;

c) nu este necesar un asemenea contact.

99.

Când nu se poate sprijini pe controlul intern din societatea-client, auditorul

va elabora un program propriu de control:

a) extins;

b) total;

c) general si total, dar prin sondaj.

100. Care din urmãtoarele exprimãri sunt incorecte:

a) auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitãtii

care are ca obiectiv de bazã verificarea eficacitãtii sistemului contabil

si a sistemului de control intern;

b) verificarea eficacitãtii sistemului contabil si a sistemului de control

intern se poate realiza prin auditori interni sau prin contractarea

unui auditor extern;

c)

auditorii interni dintr-o entitate (toti sau numai seful acestora) trebuie

sã fie membri ai Camerei Auditorilor Financiari.

101. Câte tipuri de opinie se pot prezenta într-un Raport de audit asupra

situatiilor financiare ale unei entitãti:

a) patru;

b) una;

c) cinci.

102. Câte tipuri de opinie se pot prezenta în cazul auditului asupra situatiilor

financiare ale unei entitãti:

a) patru;

b) una;

c) douã: „imaginea fidelã” sau „prezintã în mod sincer…”.

103. Obiectivul unei misiuni de audit de bazã este:

a) de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia situatiile

financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform

unei referinte contabile identificate;


b)

de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia situatiile

financiare sunt sincere si corecte în raport cu reglementãrile în

vigoare;

c)

de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia toti

utilizatorii situatiilor financiare sã poatã lua decizii corecte pe baza

informatiilor cuprinse în acestea.

104. Ce înseamnã auditul financiar:

a) o opinie responsabilã si motivatã asupra situatiilor financiare;

b) examinarea efectuatã de un profesionist competent si independent,

în vederea exprimãrii unei opinii motivate asupra unei informatii

contabile;

c) o îmbinare între auditul contractual si cel legal.

105. Normele de referintã în auditul financiar sunt:

a) norme contabile si norme de audit;

b) norme legale, norme contabile si norme de audit;

c) norme deontologice, norme contabile si norme de audit.

106. Enumerati ce înseamnã evenimente posterioare închiderii exercitiului:

a) fapte petrecute dupã 31 decembrie a anului respectiv;

b) fapte petrecute dupã data raportului de audit, dar înaintea publicãrii

situatiilor financiare;

c) fapte petrecute dupã publicarea situatiilor financiare.

107. Dacã se utilizeazã lucrãrile unui expert pentru definitivarea unui audit,

acesta poate fi:

a) angajat de auditor sau salariat al auditorului;

b) angajat al întreprinderii-client al acesteia;

c) în oricare din situatiile de la lit. a) si b).

108. Care conturi sunt semnificative:

a) cele care contin riscuri de eroare semnificative;

b) cele care contin riscuri de eroare mici;

c) cele care nu contin riscuri de eroare.


109. Ce este auditul intern:

a) un control asupra modului de respectare a procedurilor de control

intern;

b) o firmã specializatã angajatã pentru verificarea procedurilor de

control intern ale entitãtii;

c) control intern al entitãtii economice sau sociale.

110. Care sunt situatiile în care un observator ar avea motive pentru a se

îndoi de obiectivitatea unui auditor:

a) relatii familiale cu directorul întreprinderii-client;

b) onorarii de audit sub nivelul pietei;

c)

efectuarea auditului pe o perioadã mai mare de 5 ani la acelasi

client.

111. Când se verificã continutul procedurilor de inventariere:

a) înainte de inventariere;

b) în timpul inventarierii;

c) dupã inventariere.

112. Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sã continã:

a) identificarea responsabilitãtilor;

b) identificarea bilantului auditat;

c) precizarea cã este un audit independent.

113. Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentatã în Raportul

de audit în paragraful:

a) privind natura si întinderea lucrãrilor de audit;

b) privind opinia;

c) dupã paragraful opiniei.

114. Paragraful de observatii se situeazã de regulã:

a) dupã paragraful de opinie;

b) înaintea paragrafului de opinie;

c) în paragraful introductiv.


115. Rezervele care însotesc opinia auditorului se prezintã:

a) înaintea paragrafului de opinie;

b) dupã paragraful de opinie;

c) în paragraful privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.

116. Dezacordul cu conducerea întreprinderii, având incidentã semnificativã

asupra situatiilor financiare conduce auditorul la a formula:

a) o opinie cu rezerve;

b) o opinie defavorabilã;

c) o opinie fãrã rezerve dar cu un paragraf de observatii.

117. Raportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul:

a) de confirmare a încrederii în situatiile financiare prezentate;

b) de a proteja activele societãtii auditate;

c) de a da garantie Ministerului Finantelor cã situatiile financiare sunt

corect întocmite.

118. Dacã nu a participat la inventarierea anualã a stocurilor la societateaclient,

auditorul va exprima o opinie:

a) defavorabilã;

b) favorabilã, dar cu un paragraf de observatii;

c) cu rezerve sau se aflã în imposibilitatea de a emite o opinie.

119. În cazul unui client nou, auditorul trebuie sã contacteze auditorul anterior

(sau cenzorii societãtii):

a) înainte de începerea lucrãrilor de audit;

b) în etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrãrilor de audit;

c) pe parcursul lucrãrilor de audit.

120. Când controlul intern al societãtii-client permite un grad rezonabil de

asigurare cã înregistrãrile contabile ale tranzactiilor sunt fiabile, programul

de control al auditorului va fi:

a) bazat pe sondaje;

b) restrâns;

c) stabilit de auditor în functie si de alte informatii.


121. Asigurarea datã utilizatorilor situatiilor financiare auditate este o

asigurare:

a) totalã;

b) ridicatã;

c) ridicatã, dar nu absolutã.

122. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt:

a) inteligibilitatea;

b) continuitatea;

c) prudenta.

123. În normele de audit se foloseste termenul semnificativ. Ce reprezintã

acesta:

a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absolutã a unei informatii

din situatiile financiare;

b) termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinse

în situatiile financiare;

c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil.

124. Pentru obtinerea elementelor probante, ce procedee si tehnici de audit

se utilizeazã:

a) control asupra pieselor justificate si control de fond;

b) sondaje;

c) calcule si analize.

125. Ce semnificatie are o eroare tolerabilã nulã sau micã:

a) contul poate fi auditat în întregime cu cheltuieli mici si nu se asteaptã

descoperirea niciunei erori;

b) contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici, probabil prin

proceduri analitice;

c)

cea mai mare parte a soldului contului a rãmas neschimbat din anul

precedent si nu este nevoie sã fie auditat.

126. Care este numãrul de etape (pasi) ce trebuie parcursi în procedura de

aplicare a pragului de semnificatie în auditul situatiilor financiare?


a) 3;

b) 5;

c) 7.

127. În cursul auditãrii contului de vânzãri ati constatat un numãr de erori în

valoare netã de 10.000 dintr-un esantion de 80.000 extras dintr-o populatie

de 800.000. Care este eroarea totalã care o veti retine, stiind cã

eroarea de esantionare ati apreciat-o la 25%?

a) 300.000;

b) 125.000;

c) 250.000.

128. În functie de natura lor, sondajele pe care le realizeazã auditorul pot

fi:

a) sondaje statistice si nestatistice;

b) sondaje asupra atributiilor si sondaje asupra valorilor;

c) sondaje asupra elementelor-cheie si sondaje asupra multimilor.

129. Elementele-cheie dintr-o multime sunt:

a) elementele care – fie datoritã naturii, fie datoritã valorii lor – prezintã

riscuri;

b) elementele care sunt supuse verificãrii integrale de cãtre auditor;

c) elementele care sunt stabilite de auditor încã din faza de planificare

a lucrãrilor de audit.

130. La selectarea esantionului auditorul are în vedere ca:

a) acesta sã fie reprezentativ;

b) acesta sã continã toate elementele-cheie;

c) acesta sã aibã o talie corespunzãtoare.

131. Elementele probante reprezintã informatii care au la bazã:

a) numai documente justificative si documente contabile;

b) documente justificative, documente contabile si alte surse;

c) surse interne si surse externe.


132. Care dintre urmãtoarele afirmatii este exactã:

a) controlul intern are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile,

relevante, complete si oportune structurilor implicate în luarea

deciziilor si utilizatorilor externi;

b) controlul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la

normele legale;

c) controlul intern are ca obiectiv punerea la dispozitia consiliului de

administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea mãsurilor de

prevenire a fraudelor.

133. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern?

a) controlul intern se referã la existenta si aplicarea procedurilor, iar

auditul intern se referã la controlul procedurilor respective;

b) ambele se referã la aceeasi structurã organizatoricã a entitãtii;

c) controlul intern se realizeazã de personalul entitãtii, iar auditul intern

se realizeazã numai de un auditor financiar persoanã fizicã sau

juridicã.

134. Independenta auditorului intern presupune:

a) independenta fatã de celelalte structuri de conducere si de executie;

b) independenta fatã de activitãtile auditate si de activitãtile pe care le

implicã în mod curent controlul intern;

c) dreptul de a comunica cu personalul, cu conducerea executivã si

cu consiliul de administratie.

135. Exprimarea unei opinii motivate potrivit cãreia situatiile financiare au

fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinte

contabile identificate constituie:

a) obiectul unei misiuni de audit de bazã;

b) scopul fundamental al auditului financiar;

c) definitivã auditului extern, în general.

136. Când se verificã respectarea principiilor contabile în ce priveste capitalurile

proprii, ce obiective de audit identificati:

a) drepturi si obligatii si evaluarea;


b) drepturi si obligatii si existenta;

c) numai existenta.

137. Când verificati fundamentarea provizioanelor la sfârsit de an aveti în

vedere:

a) modul de calcul si conformitatea cu contractele si/sau textele legale;

b) deductibilitatea;

c) o iesire viitoare de resurse.

138. Când verificati amortizarea imobilizãrilor corporale vã asigurati cã:

a) planul de amortizare este acelasi ca în anul precedent;

b) planul de amortizare contabilã e diferit de planul de amortizare

fiscalã;

c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevãzute în reglementãrile

în vigoare.

139. Controlul fizic al imobilizãrilor corporale presupune:

a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea;

b) inspectia imobilizãrilor corporale;

c) existenta concordantei între registrul imobilizãrilor corporale si

contabilitate.

140. Când verificati cheltuielile cu întretinerea si reparatiile la imobilizãrile

corporale vã asigurati:

a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizãri sau la conturile

de cheltuieli ale perioadei;

b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bazã de

documente justificative;

c) cã cheltuielile sunt reale si se justificã cu documente legale.

141. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sã gãsiti la

contul de viramente interne la 31 decembrie:

a) debitor;

b) creditor;

c) fãrã sold.


142. Când efectuati controlul separãrii exercitiilor în contabilitatea stocurilor

procedati la:

a) inventarierea la 31 decembrie;

b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionãri identificate în inventarul

fizic;

c)

controlul tuturor aprovizionãrilor din ultimele 15 zile ale exercitiului.

143. Dacã ati constatat incertitudini care însã nu afecteazã în mod semnificativ

situatiile financiare, opinia va fi:

a) fãrã rezerve;

b) fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii;

c) procedati la extinderea controlului.

144. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sã comporte

erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezintã:

a) risc inerent;

b) risc de audit;

c) risc de nedetectare.

145. Imaginea fidelã este:

a) o consecintã a regularitãtii si sinceritãtii conturilor;

b) o conditie pentru a emite o opinie fãrã rezerve;

c) un criteriu de apreciere a situatiilor financiare.

146. Societatea Stirex SA, auditatã de dumneavoastrã, a achizitionat la 1 iulie

2003 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmãtoarele

cheltuieli:

•

pretul de cumpãrare al terenului ................................... 30.000 lei

•

pretul de cumpãrare al constructiei ............................. 125.000 lei

•

taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei

•

alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei

•

onorarii notar .................................................................. 1.500 lei

(din care TVA 240 lei)


•

comisioane ..................................................................... 1.800 lei


•

cheltuieli arhitecti ........................................................... 3.600 lei


•

cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei

(din care TVA 13.500 lei)

Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la

terenuri 30.000 lei si la constructii 125.000 lei. Care este suma corectã

ce trebuia contabilizatã în cheltuielile perioadei?

a) 7.700 lei;

b) 0 lei;

c) 85.000 lei.

147. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizatã

în contul „Terenuri”?

a) 33.013 lei;

b) 37.800 lei;

c) 42.000 lei.

148. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizatã

în contul „Constructii”?

a) 207.295 lei;

b) 212.082 lei;

c) 203.095 lei.

149. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat cã la

31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.

Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând cã întreprinderea

foloseste metoda FIFO, cã stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitãti

a 10.000 lei fiecare, cã în 10 decembrie s-au cumpãrat 500 unitãti a

12.000 lei fiecare si cã în 20 decembrie au iesit 400 unitãti:

a) 7.000.000 lei;

b) 6.600.000 lei;

c) 6.200.000 lei.


150. Ati constatat cã în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea

auditatã a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui

împrumut aferent stocurilor. Cum retineti aceastã constatare cunoscând

cã, potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, integrarea costurilor

aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este:

a) obligatorie;

b) optionalã;

c) interzisã.

151. La auditul stocurilor aveti în vedere cã, potrivit IAS 2, nu fac parte din

costul stocului unui produs:

a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;

b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie;

c) cheltuielile de comercializare.

152. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar

achizitionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru

teren), amortizabil în 20 ani; cu aceastã ocazie a eliminat amortismentele

din valoarea contabilã. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a

fost stabilitã cu aceastã ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul);

durata de viatã nu a fost modificatã.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.

Care este diferenta din reevaluare ce trebuia înregistratã de societate:

a) 178.000 lei;

b) 162.000 lei;

c) 170.000 lei.

153. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizãrii în anul N:

a) 12.500.000 lei;

b) 16.000.000 lei;

c) 8.000.000 lei.

154. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistratã

cu ocazia vânzãrii?

a) 137.500 lei;

b) 284.000 lei;

c) 315.500 lei.


155. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizãrilor necorporale ati constatat

cã o imobilizare necorporalã identificabilã intratã cu ocazia unei fuziuni

a fost înregistratã la valoarea contabilã. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia

înregistratã:

a) la costul sãu;

b) la valoarea contabilã;

c) la valoarea justã.

156. Exprimarea unei opinii motivate potrivit cãreia situatiile financiare au

fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte

contabile identificate, constituie:

a) obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare;

b) scopul fundamental al auditului bancar;

c) definitia auditului extern în general.

157. Auditorul poate fi fãcut rãspunzãtor de prevenirea non-respectului textelor

legislative în cadrul bãncii auditate?

a) da;

b) nu;

c) da, numai în anumite cazuri.

158. În legãturã cu rolul legislatiei în vigoare în auditarea situatiilor financiare

ale unei bãnci, responsabilitãtile auditorului se referã la:

a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei generale si

bancare;

b) activitãtile auditorului legate de examinare, comunicare si de

întrerupere a misiunii;

c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei, cãtre

Banca Nationalã.

159. Dacã auditorul concluzioneazã cã nerespectarea unui text legal are

consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bãncii nu au

fost corect preluate în aceste situatii financiare, el trebuie sã exprime:

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilã;

b) o opinie fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatie;

c) o opinie defavorabilã.


160. Riscurile cu impact însemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale

ale bãncii sunt:

a) riscul de credit si riscul reputational;

b) riscuri semnificative;

c) riscul de credit si riscul de lichiditate.

161. Care din urmãtoarele afirmatii este exactã:

a) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv furnizarea unor informatii

credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate

în luarea deciziilor si utilizatorilor externi;

b) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor

de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile

stabilite de conducerea bãncii;

c) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv punerea la dispozitia

consiliului de administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea

mãsurilor de prevenire a fraudelor.

162. Cine aprobã si revizuieste periodic (cel putin anual) strategiile generale

si politicile privind activitãtile unei bãnci comerciale?

a) Banca Nationalã a României;

b) consiliul de administratie (sau de supraveghere) al bãncii respective;

c) adunarea generalã a actionarilor bãncii.

163. Principiul separãrii responsabilitãtilor în sistemul de control intern al

unei bãnci presupune:

a) evitarea alocãrii de responsabilitãti personalului, care sã conducã

la conflicte de interese;

b) punerea unei persoane în situatia de a actiona în front office;

c) punerea unei persoane în situatia de a actiona în back office.

164. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei bãnci?

a) controlul intern se referã la existenta si aplicarea procedurilor, iar

auditul intern se referã la controlul asupra procedurilor respective;

b) ambele se referã la aceeasi structurã organizatoricã a bãncii;

c) controlul intern se face de personalul bãncii, iar auditul intern se

face de un auditor financiar (persoanã fizicã sau juridicã).


165. Bãncile organizeazã auditul intern în vederea:

a) asigurãrii unei evaluãri independente a existentei, adecvãrii si respectãrii

politicilor si procedurilor necesare desfãsurãrii activitãtilor

bancare;

b) îmbunãtãtirii activitãtii bãncii;

c) detectãrii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale si a

reglementãrilor bancare.

166. Independenta auditorului intern bancar presupune:

a) independenta fatã de celelalte structuri de conducere si de executie

ale bãncii;

b) independenta fatã de activitãtile auditate si de activitãtile pe care le

implicã în mod curent controlul intern;

c)

dreptul de a comunica cu personalul bãncii, cu conducerea bãncii

si cu consiliul de administratie a bãncii.

167. Comitetul de audit al bãncii este:

a) o structurã a bãncii care functioneazã în baza unui regulament

propriu aprobat de Banca Nationalã;

b) un comitet permanent, independent de conducãtorii bãncii, subordonat

consiliului de administratie si care are o functie consultativã;

c)

un comitet permanent cu rol consultativ si care este condus de un

auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari.

168. Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern într-o bancã:

a) controlul intern se referã la existenta procedurilor, iar auditul intern

se referã la controlul asupra existentei, adecvãrii si aplicãrii procedurilor;

b) controlul intern se subordoneazã conducerii bãncii, iar auditul intern,

consiliului de administratie;

c)

controlul intern se realizeazã de un compartiment al bãncii, iar

auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar.

169. Elementele probante în auditul situatiilor financiare ale unei bãnci trebuie

sã fie:

a) obtinute din controlul propriu al auditorului;


b) obtinute din surse interne sau externe;

c) suficiente si adecvate.

170. Elementele probante reprezintã informatii care au la bazã:

a) numai documente justificative si documente contabile;

b) documente justificative, documente contabile si alte surse;

c) surse interne si surse externe.

171. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate

conduce auditorul la formularea:

a) unei opinii fãrã rezerve, dar cu observatii;

b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

c) unei opinii defavorabile.

172. Examenul analitic al unei bãnci comerciale cuprinde:

a) analiza functionalã, performantele, gestiunea riscurilor si analiza

economico-financiarã;

b) calculul unor ratiouri pe baza bilantului si a contului de profit si

pierdere;

c) analiza detaliatã a tuturor unitãtilor si subunitãtilor (sediilor) bãncii.

173. Analiza functionalã a unei bãnci are ca obiect:

a) cele trei functii fundamentale ale bãncii (de lichiditate, de intermediere

si relationalã);

b) toate functiile economice si financiare ale bãncii;

c) functia financiarã si functia de trezorerie.

174. Durata de transformare a resurselor în folosinte este un indicator care

exprimã functia de intermediere a unei bãnci si se determinã ca raport

între:

a) activele si pasivele bãncii;

b) durata medie a folosintelor si durata medie a resurselor;

c) activele bilantiere si cele în afara bilantului.

175. Marja netã a dobânzii la o bancã se calculeazã ca un raport între:


a) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite si active totale minus active

nevalorificate;

b) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite si venituri bancare;

c) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite si totalul activelor bancare

(bilantiere si nebilantiere).

176. Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei bãnci:

a)

instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitãtilor

si instrument de confirmare a încrederii în situatiile financiare

prezentate;

b) instrument de garantare a fidelitãtii situatiilor financiare în fata publicului;

c) instrument de raportare prevãzut prin contractul de prestãri de servicii.

177. Tinerea corectã si la zi a registrelor contabile ale bãncii; aceasta reprezintã

pentru auditor:

a) o responsabilitate de bazã;

b) o responsabilitate secundarã;

c) o responsabilitate aditionalã.

178. În cazul unei opinii fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii, acesta

se situeazã:



c) într-o notã anexã la raportul de audit.

179. În cazul unei opinii, alta decât cea fãrã rezerve, motivele se situeazã:



c) numai în notele anexe la raportul de audit.

180. Câte opinii se pot înscrie în raportul de audit asupra situatiilor financiare

ale unei bãnci:

a) patru;

b) una;

c) depinde de numãrul elementelor probante.



proprie.

181. Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l

deosebesc de auditul contractual.

182. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazatã pe proceduri convenite

de o misiune de audit statutar?

183. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

184. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

185. Prin ce se caracterizeazã raportul auditorului asupra respectãrii clauzelor

contractuale?

186. Prin ce se caracterizeazã raportul auditorului asupra situatiilor financiare

condensate?

187. Care sunt elementele de bazã ale unui raport asupra situatiilor financiare

condensate?

188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.

189. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici.

190. Explicati termenii de previziuni si proiectii în audit.

191. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat

(revizuire).

192. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

193. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

194. Raportarea unei misiuni de compilare.

195. Cum explicati necesitatea unui Cod etic în audit?


196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul

etic?

197. Explicati principiul integritãtii si obiectivitãtii în audit.

198. Explicati principiul competentei în audit.

199. Explicati principiul confidentialitãtii în audit.

200. Conceptul de independentã în audit.

201. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

202. Interesul propriu – amenintare la adresa independentei.

203. Slãbirea autocontrolului – amenintare la adresa independentei.

204. Renuntarea la convingeri – amenintare la adresa independentei.

205. Manifestãri de familiarism – amenintare la adresa independentei.

206. Actiuni de intimidare – amenintare la adresa independentei.

207. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.

208. Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul.

209. Protejarea independentei prin mãsuri interne cabinetului.

210. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

211. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din

România?

212. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.

213. Obligatiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultantã

fiscalã.

214. Cum explicati responsabilitãtile etice ale altor profesionisti utilizati în

cadrul unei misiuni de audit de bazã?


215. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al

profesionistilor contabili din România.

216. Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de

audit.

217. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

219. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

220. Rolul si importanta dosarului permanent.

221. Structura dosarului exercitiului.

222. Structura dosarului permanent.

223. Elementele de bazã ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.

224. Opinia defavorabilã: motive, mod de prezentare.

225. Explicati semnificatia datãrii raportului de audit.

226. Imposibilitatea exprimãrii unei opinii: motive, mod de prezentare.

227. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

228. Opinia fãrã rezerve: semnificatie, mod de prezentare.

229. Opinia fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod

de prezentare.

230. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

231. Paragraful privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.

232. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

233. Situatii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fãrã rezerve.


234. Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client.

235. Continutul raportului de audit.

236. Rolul raportului de audit.

237. Rolul si continutul notei de sintezã.

238. Rolul si continutul chestionarului de sfârsit de misiune.

239. Rolul si continutul scrisorii de afirmare.

240. Utilizarea lucrãrilor unui alt auditor.

241. Utilizarea lucrãrilor auditorului intern.

242. Utilizarea lucrãrilor unui expert.

243. Elementele posterioare închiderii exercitiului.

244. Faptele descoperite pânã la data raportului de audit.

245. Fapte descoperite dupã data raportului de audit, dar înaintea publicãrii

situatiilor financiare.

246. Fapte descoperite dupã data publicãrii situatiilor financiare.

247. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.

248. Examenul situatiilor financiare.

249. Particularitãti privind pãrtile afiliate (legate) în audit.

250. Ipoteza continuitãtii activitãtii în auditul situatiilor financiare.

251. Auditul estimãrilor contabile.

252. Procedurile analitice în auditul situatiilor financiare.

253. Confirmarea externã (directã).


254. Tehnica observãrii fizice.

255. Tehnica sondajului.

256. Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.

257. Programul de control: rol, continut, forme de prezentare.

258. Continutul unui raport asupra controlului intern.

259. Ce sunt testele de conformitate?

260. Ce sunt testele de permanentã?

261. Evaluarea controlului intern: continut, etape.

262. Planul de misiune: continut, rol.

263. Orientarea si planificarea auditului.

264. Programul de muncã.

265. Faze si etape în executarea unei misiuni de audit, de bazã.

266. Acceptarea mandatului si contractarea lucrãrilor de audit.

267. Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?

268. Care sunt prevederile de bazã ale contractului de prestãri de servicii de

audit?

269. Ce este expertul contabil?

270. Care sunt normele de referintã în auditul situatiilor financiare?

271. Ce sunt si ce rol joacã normele de audit?

272. Ce sunt si ce rol au normele contabile?

273. Ce este si cum se determinã pragul de semnificatie?


274. Ce este si cum se calculeazã eroarea estimatã prin extrapolare directã?

275. Ce este si cum se estimeazã eroarea tolerabilã?

276. Riscul de audit: componentele si relatiile între acestea.

277. Ce este riscul legat de control?

278. Ce este riscul inerent?

279. Ce este riscul de nedetectare?

280. Ce este si ce semnificatie are importanta relativã?

281. Dati definitia auditului în general si elementele principale ale acesteia.

282. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.

283. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

284. Auditul contractual: caracteristici si obiect.

285. Societatea Alfa, auditatã de dumneavoastrã, a achizitionat la 5 aprilie

2002 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmãtoarele

cheltuieli:

•

pret cumpãrare teren .................................................... 90 mil. lei

•

pret cumpãrare constructie.......................................... 410 mil. lei

•

taxe înregistrare ........................................................... 83 mil. lei

•

cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei

•

onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei

(din care TVA 2.744 mii lei)

•

comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei


•

cheltuieli arhitecti ................................................. 23.920 mil. lei


•

reparatii ................................................................ 263.120 mii lei



Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.

Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate în cheltuielile perioadei, în

contul terenuri si în contul constructii?

286. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat cã la 31 decembrie

stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.

Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând cã întreprinderea

foloseste metoda FIFO, cã stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitãti a

10.000 lei fiecare, cã în 10 decembrie s-au cumpãrat 500 unitãti a

12.000 lei fiecare si cã în 20 decembrie au iesit 400 unitãti?

287. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar

achizitionat în anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei

pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu aceastã ocazie a eliminat

amortismentele din valoarea contabilã. Valoarea de utilitate a ansamblului

imobiliar a fost stabilitã cu aceastã ocazie la 450.000.000 lei (din

care 150.000.000 lei terenul); durata de viatã nu a fost modificatã.

La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.

Care sunt:

-diferenta din reevaluare ce trebuia înregistratã;

-suma amortizãrii în anul N;

-suma plusvalorii înregistratã cu ocazia vânzãrii.

288. Enumerati si explicati opt diferente între auditul extern si auditul intern.

289. Care sunt principalele lucrãri de efectuat când examinati conturile de

imobilizãri corporale?

290. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de imobilizãri

financiare.

291. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de stocuri.

292. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de trezorerie.

293. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de capitaluri

proprii.


294. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de vânzãri si

de clienti.

295. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de cumpãrãri

si de furnizori.

296. Enumerati opt diferente între auditul extern si auditul intern.

297. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitãti?

298. Care sunt elementele de bazã ale controlului intern al unei entitãti?

299. Explicati importanta separãrii sarcinilor în organizarea controlului intern

al unei entitãti.

300. Definiti auditul intern si controlul intern, si relatia dintre acestea.

301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

302. Care sunt cele patru categorii de audit intern în functie de naturã?

303. Prezentati o clasificare a misiunilor de audit intern.

304. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?

305. Continutul si structura planurilor de control al conturilor.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili

5. Disciplina:

EVALUAREA ECONOMICÃ

ªI FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII

1.

Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;

b) bilantului economic;

c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

2.

Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea sistematicã

a întreprinderii pe piatã:

a) factorii legati de existenta preturilor libere;

b) inflatia;

c) politicile de restructurare.

3.

Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã

evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic:

a) aplicând una dintre metodele FIFO sau LIFO;

b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;

c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor

de achizitie din cea mai recentã perioadã.

4.

Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã:

a) cu cât riscul de tarã este mai mare, cu atât rata de actualizare este

mai mare;

b) cu cât riscul de tarã este mai mic, cu atât rata de actualizare este mai

mare;

c) cu cât riscul de tarã este mai mare, cu atât rata de actualizare este

mai micã.

5.

Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportionalã;

b) invers proportionalã;

c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.


6.

Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea

ca explicatie:

a) o perceptie diferitã despre riscuri;

b) un nivel diferit de informare si documentare;

c) nu este posibilã o astfel de situatie.

7.

Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea

scripticã este inferioarã amortizãrii tehnico-economice) influenteazã

artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:

a) micsorãrii;

b) majorãrii;

c) nu are nicio influentã.

8.

Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere,

se urmãreste:

a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;

b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea

economicã a bunurilor;

c)

corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea

raportului de schimb leu/dolar.

9.

Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:

a) numai când este prevãzutã prin acte normative;

b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;

c) dacã normele contabile permit aceasta.

10.

Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei

întreprinderi, profitul net se corecteazã cu:

a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia

de mentinere;

b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia

de mentinere;

c)

investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de

rulment.


11.

Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea

întreprinderii în sensul:

a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;

b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;

c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

12.

Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã

urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000;

obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente de reevaluare

50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:

a) 140.000;

b) 150.000;

c) 780.000.

13.

Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare

a unei întreprinderi în ceea ce priveste perioada de referintã:

a) 2;

b) 3;

c) 4.

14.

Evaluãrile pot fi:

a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã

si diagnostic;

b) evaluãri contabile si evaluãri economice;

c) evaluãri pe bazã de acte normative.

15.

Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã:

a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a

întreprinderilor;

b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;

c) reevaluarea bunurilor din întreprindere în vederea aducerii la

inflatie.

16.

Care este diferenta dintre uzura scripticã si uzura fizicã a unei clãdiri:

a) nu este nicio diferentã;


b) uzura scripticã este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizicã

este durata de viatã;

c) aprecierea economicã a vietii unei clãdiri.

17.

La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:

a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;

b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.;

c) sã stabileascã valorile reale de impozitare.

18.

Care sunt metodele de piatã de evaluare a terenurilor folosind chiria si

informatiile de tranzactionare:

a) metoda rentei de bazã si a capitalizãrii rentei de bazã;

b) metoda comparatiei directe;

c) doar metoda rentei de bazã.

19.

Capacitatea beneficiarã se referã la:

a) beneficiul realizat în trecut;

b) un beneficiu viitor;

c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.

20.

Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:

a) capitaluri permanente +/– diferente din reevaluare;

b) capitaluri proprii +/– diferente din reevaluare;

c) activ reevaluat corijat +/– total datorii.

21.

Activul net corectat prin metoda substractivã se determinã dupã formula:

a) capitaluri proprii +/– diferente din reevaluare;

b) activ reevaluat corijat – total datorii;

c) activ reevaluat corijat – obligatii financiare.

22.

Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare:

a) dobânda la împrumutul de stat;

b) rata de remunerare a activelor fixe;

c) dobânda bancarã.


23.

Rata de actualizare este:

a) un element al pietei financiare;

b) un element al pietei de bunuri si servicii;

c) dobânda la împrumutul de stat.

24.

Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui

activ:

a) activul net contabil;

b) activul net corijat (corectat);

c) activul net reevaluat.

25.

Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã:

a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii;

b) o modalitate de determinare a profitului net;

c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii

la un moment dat.

26.

Diagnosticul functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului

urmãreste examinarea:

a) structurii întreprinderii;

b) absenteismului;

c) resurselor umane ale întreprinderii.

27.

Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii

personalului are drept scop:

a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);

b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea

obiectivelor si functiilor întreprinderii;

c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii.

28.

Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului

are drept scop:

a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);

b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la

realizarea activitãtilor întreprinderii;

c) stabilirea organigramei întreprinderii.


29.

Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare în cadrul

evaluãrii întreprinderii are drept scop:

a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe;

b) necesitatea de restructurare a întreprinderii;

c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie materiale rãspund

nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului

(cumpãrãtorului) ei potential.

30.

Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependentã cu

diagnosticul:

a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;

b) functiei financiar-contabile;

c) tuturor functiilor întreprinderii.

31.

Durata de decontare medie a încasãrii datoriilor clientilor se face ca

raport între:

Soldul la 31 decembrie al contului Clienti

a)

x 365 zile;

Rulajul anual creditor al contului Clienti

Soldul mediu lunar al perioadei al contului Clienti

b) ;

Rulajul creditor anual al contului Clienti

Soldul la 31 decembrie – soldul la 1 ianuarie

c)

x 100.

Soldul la 31 decembrie

32.

Diagnosticul comercial urmãreste determinarea:

a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social-economic;

b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã;

c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate

de întreprindere.

33.

Goodwill-ul reprezintã:

a) fondul comercial al întreprinderii;

b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri

care are ca sursã elementele intangibile ale acesteia;


c)

un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului

comercial al întreprinderii.

34.

Evaluarea economicã si financiarã a întreprinderii se face pe baza:

a) unui act normativ;

b) unei expertize si unui diagnostic;

c) bilantului contabil al întreprinderii.

35.

Elementele de calcul, pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate,

sunt:

a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintã;

b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare si perioada de referintã;

c) capacitatea beneficiarã, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada

de referintã.

36.

Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseste înregistrat în bilantul întreprinderii

la închiderea exercitiului:

a) da;

b) nu;

c) da, ca fond comercial.

37.

Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii:

a) patrimonial;

b) prin rentabilitate;

c) nu influenteazã.

38.

Bilantul contabil serveste ca bazã de date pentru stabilirea:

a) activului net contabil;

b) rezultatului net contabil;

c) conturilor de regularizare.

39.

Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul

de profit si pierdere se face:

a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;

b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;

c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.


40.

Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face:

a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor;

b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv;

c) în ordinea fluxurilor economice.

41.

Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:

a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile;

b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale;

c) determinarea profitului brut.

42.

Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime

în întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveste:

a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului;

b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin;

c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente.

43.

Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în functie

de:

a) prevederile legale;

b) gradul de utilizare a acestora;

c) utilitatea exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la rea

lizarea profiturilor.

44.

Care este regula (formula) actualizãrii propriu-zise:

a) x(1 + i)n = y; x si y – sume care se referã la perioade

diferite de timp;

1

b)x = y ;

i – rata de capitalizare, de fructificare

(1 + i)n

sau de actualizare;

1

1 –

(1 + i)n

c) ; n – perioada de referintã (an, luni, zile etc.).

i

45. Care este regula (formula) capitalizãrii:

a) x(1 + i)n = y;


1

b)x = y ;

(1 + i)n

1 – (1 + i)n

c) .

i

46.

Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt:

a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisã;

b) factorul timp si fructificarea;

c) rata de actualizare sau de capitalizare.

47.

Care dintre urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea

determinãrii capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã:

a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;

b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;

c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.

48.

În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare

a întreprinderii:

a) înlãturarea excesului sau a insuficientei de amortizare;

b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indiferent de metoda

folositã de întreprindere;

c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.

49.

Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere atunci când se reevalueazã bunurile

dintr-o întreprindere, unul dintre ei fiind eronat:

a) evolutia preturilor;

b) raportul de schimb leu/dolar;

c) modul de contabilizare a costurilor.

50.

Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care dupã

reevaluarea bunurilor prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital

social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante

15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare

14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000;

instalatii luate cu chirie 10.000.000:


a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.

51.

Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care dupã

reevaluarea bunurilor prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital

social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante

15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare

14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000;

instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 53.500.000;

b) 28.500.000

c) 18.500.000.

52.

Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil sã fie folositã în

cazul:

a) întreprinderilor aflate în dificultate;

b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;

c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.

53.

Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care

este aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000;

rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale

(cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:

a) da; 23.000.000;

b) da; 33.000.000;

c) nu.

54.

O instalatie datã cu chirie influenteazã valoarea patrimonialã de bazã a

unei întreprinderi:

a) da;

b) nu;

c) da, deoarece se amortizeazã altfel.

55.

În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul

contabil constituie:


a) un element de calcul al valorii întreprinderii;

b) punct de pornire în determinarea capacitãtii beneficiare a întreprinderii;

c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator

(coeficient), se obtine valoarea întreprinderii.

56.

Care din urmãtoarele afirmatii este inexactã:

a)

cresterea ratei de actualizare micsoreazã valoarea întreprinderii;

b)

cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã,

contabilã micsoreazã valoarea întreprinderii;

c)

cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã,

contabilã micsoreazã rata de actualizare si, ca atare, micsoreazã

valoarea întreprinderii.

57.

Metodele combinate de evaluare abordeazã:

a) atât activul, cât si pasivul din bilant;

b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;

c) atât resursele, cât si destinatia acestora.

58.

Ce semnificatie are relatia ANC.i în evaluarea elementelor intangibile

ale unei întreprinderi, în care: ANC = activul net corijat; i = rata de

capitalizare:

a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;

b) prag de rentabilitate al întreprinderii;

c) goodwill-ul întreprinderii.

59.

Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal:

a) recomandat de bibliografia consultatã;

b) rationamentul profesional al evaluatorului;

c) tipul de întreprindere de evaluat.

60.

Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea:

a) a trei sau mai multor metode;

b) cel putin a douã metode;

c) metodelor care dau rezultate apropiate.


61.

În procesul de evaluare, evaluatorul estimeazã:

a) costul;

b) valoarea;

c) toate cele de mai sus.

62.

Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:

a) conditiile concrete de evaluare;

b) constatãrile din diagnosticul de evaluare;

c) dorinta beneficiarului evaluãrii.

63.

Pretul pietei pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este

egal cu:

a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;

b) pretul de cumpãrare al unui bun similar sau cu caracteristici similare,

mai putin deprecierea;

c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.

64.

Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de:

a) gradul de participare la realizarea profiturilor;

b) parametrii tehnici de eficientã;

c) gradul de uzurã.

65.

Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu:

a) valoarea de origine, mai putin uzura;

b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã

bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare;

c) valoarea actualã a bunului.

66.

Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreste:

a) stabilirea competitivitãtii întreprinderii;

b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea

concluziilor;

c) determinarea rentabilitãtii întreprinderii.


67.

Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:

a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de

întreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei;

b) dispozitiile legale în vigoare;

c) vointa proprietarilor întreprinderii.

68.

Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor

anual al acestora este de 186.150 mii lei; care a fost durata în zile a

încasãrii clientilor:

a) 15 zile;

b) 45 zile;

c) 30 zile.

69.

Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli de constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat

(corijat) în minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.

70.

Bilantul economic se prezintã cu un:

– activ net corijat de 23.000 mii lei;

– pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de:

a) 18.000 mii lei;

b) 20.000 mii lei;

c) 19.000 mii lei.


71.

Se constatã cã o halã industrialã în valoare rãmasã de 145.000 mii lei

nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a

uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã.

Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar tran

sportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.

Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din vânzarea

acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în

minus bilantul contabil:

a) 265.000 mii lei;

b) 75.000 mii lei;

c) 220.000 mii lei.

72.

Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de

3.000 mii lei, iar rata neutrã este de 20%.

Superprofitul va fi de:

a) plus 2.000 mii lei;

b) minus 1.400 mii lei;

c) plus 1.400 mii lei.

73.

Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate

este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la

terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii

va fi de:

a) 455.000 mii lei;

b) 320.000 mii lei;

c) 350.000 mii lei.

74.

Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda

la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea

întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare

a veniturilor, va fi de:

a) 25.600 mii lei;

b) 26.500 mii lei;

c) 26.667 mii lei.


75. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea

beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este

de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii

prin metoda bazatã pe goodwill este de:

a) 8.800 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

76.

O întreprindere neredresabilã cu un activ net pozitiv intrã în lichidare

având urmãtoarele date estimative:

– activ net contabil = 120.000 mii lei;

– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;

– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei;

(plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii – vânzãrii

imobilizãrilor);

– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.

Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:

a) 117.000 mii lei;

b) 118.000 mii lei;

c) 116.000 mii lei.

77.

În câte grupe se pot împãrti metodele de evaluare combinate:

a) 3;

b) 2;

c) 4.

78.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000, capacitatea

beneficiarã este de 1.000, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare

a superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii

va fi de:

a) 8.600;

b) 8.800;

c) 8.480.


79.

Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea

goodwill-ului aplicând o ratã de actualizare de 30%:

a) -4.666 lei;

b) +6.666 lei;

c) +4.666 lei.

80.

Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea

întreprinderii în sensul:

a) reducerii;

b) cresterii;

c) nu influenteazã.

81.

Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã?

a) direct proportionalã;

b) invers proportionalã;

c) nu existã relatie directã.


proprie.

82.

Explicati necesitatea evaluãrii economice si financiare a unei întreprinderi.

83.

Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei

întreprinderi.

84.

Explicati diferentele dintre pret si valoare.

85.

Clasificati diferitele tipuri de evaluãri.

86.

Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?

87.

Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.

88.

Definiti valoarea de piatã.

89.

Definiti valoarea justã.

90.

Definiti valoarea actualã a unui bun.


91.

Definiti valoarea de origine.

92.

Definiti valoarea de utilizare.

93.

Definiti valoarea substantialã.

94.

Prezentati trei momente din viata întreprinderii în care este obligatorie

evaluarea.

95.

De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi?

96.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

97.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

98.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic

si de exploatare.

99.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,

management si resurse umane.

100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiarcontabil.

101. Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare

5.000; licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri

200.000; creante 300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital

social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare

150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 65.000.

Elaborati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si

bilantul functional si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de

evaluare.

102. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare.

103. Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare.

104. Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei

întreprinderi?


105. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere?

106. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare

si bunuri nenecesare?

107. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o

întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat?

108. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?

109. În ce constã metoda substractivã de calcul al activului net corijat?

110. În ce constã metoda aditivã de calcul al activului net corijat?

111. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea

acesteia.

112. Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi?

Explicati semnificatia acesteia.

113. Determinati activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele metode,

cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa

10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000;

echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori

80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve

10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.

114. Ce este rata de actualizare?

115. Care sunt tehnicile de actualizare?

116. Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare.

117. Ce este actualizarea?

118. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei

întreprinderi.

119. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?


120. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.

121. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii.

122. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.

123. Enumerati câteva posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi

cu influentã asupra ratei de actualizare.

124. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei întreprinderi

asupra valorii acesteia?

125. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi? Prezentati câteva

metode de determinare.

126. Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si ce semnificatie

are în evaluarea întreprinderii?

127. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitãtii beneficiare a

unei întreprinderi?

128. Prezentati si explicati patru corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul

contabil pentru determinarea capacitãtii beneficiare.

129. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã

cu amortizãrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor?

130. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã

cu cheltuielile salariale?

131. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul

contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii.

132. Ce sunt efectele sinergice si ce influentã au asupra valorii unei tranzactii?

133. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãtii beneficiare

a unei întreprinderi?

134. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii

prin rentabilitate?


135. Ce întelegeti prin perioada de referintã a unei întreprinderi în evaluarea

acesteia prin rentabilitate?

136. Ce este si cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi?

137. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea

întreprinderii?

138. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi, exprimatã prin profitul net,

este de 800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este

valoarea întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati

semnificatia acesteia?

139. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin

rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a

acestuia?

140. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?

141. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã?

142. Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã?

143. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele

de exprimare a acesteia.

144. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea


145. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?

146. Care sunt cele patru etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda

fluxurilor de disponibilitãti actualizate?

147. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã si când se foloseste în

evaluarea întreprinderii?

148. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?

149. Ce este partea „invizibilã” a unei întreprinderi si cum se determinã valoarea

acesteia?


150. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are

în evaluarea acesteia?

151. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie

are si cum influenteazã valoarea întreprinderii?

152. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea

acesteia?

153. Ce relatie existã între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi?

154. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe

se pot clasifica?

155. Explicati în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii.

156. În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute?

157. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare

exploatãrii?

158. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerãrii

valorii substantiale brute?

159. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de

comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000;

capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare

25.000 si împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a

valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã

prin profitul previzional net este 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.

Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwill-ului

redusã la 5 ani.

160. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor

întreprinderi?

161. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a

determina valoarea acesteia?

162. Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina

valoarea acesteia?


163. Cum se evalueazã disponibilitãtile din bilantul unei întreprinderi pentru

a determina valoarea acesteia?

164. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru

determinarea valorii acesteia?

165. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru determinarea

valorii acesteia?

166. Care sunt situatiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în

dificultate?

167. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum

se calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate?

168. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se calculeazã

valoarea întreprinderii în dificultate?

169. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii.

170. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?

171. Cum influenteazã raportul de schimb al monedei nationale valoarea


172. Cum influenteazã modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi?

173. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a

întreprinderii este de 10.000, iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin

profitul net este 1.500.

Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a întreprinderii?

174. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã

exprimatã prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi

este de 15%?

175. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000,

din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din

reevaluare 50.000, capitaluri proprii 25.000.

Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.


176. Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?

177. Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale întreprinderii.

178. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.

179. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?

180. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?

181. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi?

182. Conturile din afara bilantului influenteazã valoarea unei întreprinderi?

Dacã da, cum?

183. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din

participatii minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul sãu

se prezintã astfel la sfârsitul exercitiului N:

ACTIV PASIV

Imobilizãri corporale nete 5 Capitaluri proprii 112

Imobilizãri financiare 120 Datorii financiare 25

Disponibilitãti bãnesti 12

TOTAL 137 TOTAL 137

Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din

mobilier de birou pe care îl utilizeazã pentru propriile nevoi si care are

o valoare de piatã estimatã la 11 milioane u.m. Imobilizãrile financiare

cuprind portofoliul de participatii minoritare care includ douã categorii

distincte:

–

titluri ale societãtilor necotate pentru o valoare netã contabilã de

88 milioane u.m. care genereazã, în opinia managerilor, plusvalori

potentiale brute de 15 milioane u.m.

–

titluri ale societãtilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru

partea detinutã de întreprindere, 50 milioane u.m.

Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului

anterior, un rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m. Aceste pierderi


se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina o

economie de impozit pe profit.

Impozitul pe profit este de 40%, iar cel aferent plusvalorilor activelor

este de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptatã de piatã pentru

acest tip de afacere este de 10%.

Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor.

184. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se determine

economia de impozit pe profit indusã de pierderi.

185. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze

activul net contabil corectat.

186. Grupul Y detine, prin intermediul societãtii-mamã, un control majoritar

asupra a trei societãti: A, B si C.

Bilantul societãtii-mamã încheiat la sfârsitul exercitiului N se prezintã

astfel:

ACTIV PASIV

Imobilizãri necorporale

(din care cheltuieli de

constituire)

4

(1)

Capitaluri proprii 63

Imobilizãri corporale 10 Datorii financiare 80

Imobilizãri financiare

(din care participatii)

122

(110)

Disponibilitãti 7

TOTAL 143 TOTAL 143

Se mai cunosc urmãtoarele:

–

imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social

al grupului (regrupeazã ansamblul serviciilor administrative si

comerciale ale grupului si ale celor trei filiale); o expertizã recentã

îi atribuie o valoare de piatã de 16 milioane u.m.;

–

imobilizãrile financiare cuprind pe de o parte valoarea netã contabilã

a participatiilor în societãtile A, B si C, si pe de altã parte un împrumut

de 12 milioane u.m. acordat unui partener comercial al grupului

care are unele dificultãti financiare. Dupã ultimele informatii, acest

partener ar putea ajunge în situatia încetãrii plãtilor.


În privinta filialelor, se mai stie:

–

A reprezintã în bilantul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane

u.m. Este o societate necotatã care are datorii financiare de

18 milioane si care a obtinut în ultimul exercitiu un rezultat din

exploatare de 9 milioane. Societãtile cotate ale aceluiasi sector de

activitate prezintã actualmente urmãtorii multipli asupra rezultatelor

ultimului exercitiu: 10 pentru rezultatul exploatãrii si 15 pentru

rezultatul net.

–

B este o societate cotatã pe piata secundarã de 2 ani. Valoarea netã

contabilã în cadrul grupului, care detine din capitalurile sale o cotã

de 55%, este de 35 milioane. În urma unor performante deosebite,

B prezintã la ora actualã, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe

parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursierã de 130 milioane.

–

C este o societate tânãrã, în puternicã crestere, a cãrei finantare a

fost realizatã deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea

sa nu este mare, dar tinând seama de potentialul sãu, se estimeazã o

valoare globalã apropiatã de cifra de afaceri anualã, de 32 milioane

pentru ultimul exercitiu. Grupul detine 100% din capitalul sãu.

Alte informatii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente

activelor pe termen lung 28%.

Sã se determine valoarea actualã a participatiilor în societãtile A, B si C.


activul net contabil corectat al grupului Y.

188. Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare:

milioane u.m.

–

capitaluri proprii ..................................................................... 100

–

datorii financiare.....................................................................200

–

imobilizãri nete ....................................................................... 220

–

nevoie de fond de rulment ........................................................ 80

– rezultatul exploatãrii ................................................................. 50


–

rata dobânzii fãrã risc pe piatã 5,7%;

–

prima de risc mediu pe piatã a actiunilor 4%;

–

rata medie a dobânzii la datoriile societãtii 7,5%;


–

cota de impozit 40%;

–

coeficientul ß 1,1;

–

capitalizarea bursierã a societãtii este actualmente de 225 milioane u.m.;

–

imobilizãrile nete cuprind o participatie minoritarã în sumã de 20 milioane

într-o altã societate cotatã, a cãrei valoare de piatã (pe baza

mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u.m.;

–

investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost

de 50 milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane.

Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane u.m.

Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca referintã a ratei

de actualizare.


cash flow-ul disponibil si sã se estimeze valoarea de piatã a societãtii

presupunând cã acest cash flow va creste la infinit cu 4% pe an.

(Metode de evaluare bazate pe randament)

190. Un grup de societãti prezintã urmãtoarele situatii financiare pentru

ultimul exercitiu:

milioane u.m.

Cifra de afaceri .......................................................................... 1.000

Excedentul brut de exploatare ....................................................... 250

– Amortizãrile ................................................................................ 50

= Rezultatul exploatãrii ................................................................ 200

+ Rezultatul financiar ....................................................................-15

+ Rezultatul extraordinar ................................................................ 25

– Impozitul pe profit ...................................................................... 85

– Amortizarea pe plusvalori (specificã consolidãrilor) ................... 10

= Rezultatul net consolidat ........................................................... 115

Bilant

ACTIV PASIV

Imobilizãri nete

Active curente de

exploatare

Disponibilitãti

500

450

80

Capitaluri proprii

Datorii curente de

exploatare

Datorii financiare

450

280

300

TOTAL 1.030 TOTAL 1.030


Alte informatii:

–

investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului

exercitiu;

–

nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul

exercitiului precedent;

–

cota de impozit pe profit 40%;

–

rata de rentabilitate a pietei, fãrã risc, 4%;

–

prima de risc medie a pietei actiunilor 5%;

–

coeficientul ß al grupului 1,3;

– rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.

Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exercitiu.

191. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se

evalueze afacerea prin comparatii bursiere, stiind cã pentru societãtile

cotate din acelasi sector de activitate s-au observat multiplii urmãtori

pentru rezultatele ultimului exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului

din exploatare = 10.

192. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se

evalueze afacerea prin metoda cash flow-urilor disponibile (pentru

afacere, entitate) actualizate presupunând cã acest cash flow va creste

cu 10% pe an în urmãtoarele trei exercitii, apoi cu 4% pânã la infinit.

193. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de

3%. ªtiind cã pentru clasa de risc consideratã piata cere o rentabilitate a

capitalurilor proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a

dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilitãti.

194. O întreprindere a fost introdusã la bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu

dividend, de 10 u.m., tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului

sãu într-un ritm anual de 8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an,

apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani, si apoi o crestere de 4% pânã

la infinit.

Sã se determine valoarea de piatã a afacerii (actiunii) stiind cã rata de

rentabilitate asteptatã de actionari pentru capitalurile proprii este de

10%.


195. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata

de crestere anticipatã a beneficiilor este de 9% si dividendul anticipat la

sfârsitul exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã

a titlului?

196. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:

–

capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;

–

rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;

–

rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere:

10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezei: superprofitul

va fi constant pe o duratã nedeterminatã de timp.

197. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:

–

capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;

–

rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;

–

rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în

afacere: 10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezei: superprofitul

va creste cu o ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã

de 10 ani.

198. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor

comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea

de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:

cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fatã de obiective.


–

marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit:

20% (PO/CA);

–

CMPC: 7%;

–

CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;

–

cota de impozit pe profit: 40%.

Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?


199. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor

comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea

de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: reducerea

cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).


–

marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit:

20% (PO/CA);

–

CMPC: 7%;

–

CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;

–

cota de impozit pe profit: 40%.

Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?

200. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:

milioane u.m.

Cifra de afaceri ............................................................................. 100

Rezultatul exploatãrii .................................................................... 150

Rezultatul financiar ........................................................................... 9

Rezultatul extraordinar .................................................................... 20

Impozitul pe profit ....................................................................... 71,6

Rezultatul net consolidat ............................................................ 107,4

Rezultatul aferent participatiilor minoritare .................................. (11)

Rezultatul net – partea grupului ................................................... 96,4

Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate

conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul

N+1: PER = 21.

Impozitul pe profit: 40%.

Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin

metode comparative.

201. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:

milioane u.m.

Cifra de afaceri ............................................................................. 100

Rezultatul exploatãrii .................................................................... 150

Rezultatul financiar ........................................................................... 9

Rezultatul extraordinar .................................................................... 20


Impozitul pe profit ....................................................................... 71,6

Rezultatul net consolidat ............................................................ 107,4

Rezultatul aferent participatiilor minoritare .................................. (11)

Rezultatul net – partea grupului ................................................... 96,4

Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate

conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul

N+1: multiplul pentru rezultatul exploatãrii = 13.

Impozitul pe profit: 40%.

Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin

metode comparative.

202. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii:

–

capital social: 10.000;

–

rezerve: 3.000;

–

rezultat reportat: 5.000;

–

cheltuieli de constituire: 2.000;

–

cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui

produs pentru înlocuirea altuia care va iesi de pe piatã anul urmãtor;

–

cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

203. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara

exploatãrii?

204. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare

negativ pentru o întreprindere redresabilã (în locul optiunii falimentului)?

205. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu

pot fi acceptate în totalitate în cazul evaluãrii economice, fiind necesare

corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?

206. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT

aplicabilã functiei juridice în vederea stabilirii diagnosticului partial:

relatiile comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea produselor

întreprinderii, existenta Regulamentului de ordine interioarã, posibilitãti

de îmbunãtãtire a cãilor de acces si a utilitãtilor?


207. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea

diagnosticului resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea

evaluatã, dependenta managerilor de bãnci sau de actionarii

majoritari, structura si numãrul sindicalistilor, calificarea medie a personalului

de executie?

208. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?

209. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante

sau care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã)

de timp?

210. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluãrii

puteti da?

211. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã

se capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã

nedeterminat si se considerã cã acest beneficiu este constant?

212. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele

de actualizare a cash flow-urilor?

213. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului?

214. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului?

215. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului

pe actiune), indicator bursier si coeficient multiplicator?

216. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

217. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?

218. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si

ce exemple puteti da?

219. Care este definitia goodwill-ului?

220. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci

când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?


221. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor

atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil

corectat?

222. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor

atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

223. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului

(una dintre referintele necesare determinãrii ratei de actualizare), în ce

mod se ia în considerare influenta fiscalitãtii atunci când se determinã

costul datoriilor?

224. Care sunt factorii în functie de care se estimeazã de cãtre evaluator

coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei

costului de înlocuire net (CIN)?

225. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã determinãrii

ratei de actualizare?

226. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional

– instrument complex de analizã financiarã – utilizat pentru stabilirea

diagnosticului financiar?

227. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea

circulatiei si stabilitãtii personalului?

–

numãr de grevisti / numãr total de salariati x 100;

–

intrãri de personal / numãr mediu scriptic de personal x 100;

–

numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani / numãr mediu

scriptic de personal.

228. Care este formula de calcul a lichiditãtii restrânse – indicator calculat

pentru interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar?

229. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul

financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor

contabile?

230. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu,

Valoarea substantialã)?


231. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu,

Activul net contabil corectat)?

232. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor?

233. Care sunt situatiile în care în contabilitate se apeleazã la evaluãri economice

ale activelor?

234. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punct

de vedere al evaluãrii?

235. Prin ce se deosebesc valorile entitãtii (functionale, ale ansamblului

resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?

236. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de echilibru

financiar specific bilantului functional?

237. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

238. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de comparatie

reprezentativ (actiune sau afacere)?

239. Cum poate fi definitã evaluarea economicã?

240. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specifice activelor

(metoda capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei

directe) se poate aplica si fãrã sã se dispunã integral de informatii de piatã?

241. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu

poate fi acceptatã în cazul unei evaluãri economice?

242. Dacã se lucreazã în unitãti monetare curente, din ce se compune rata de

actualizare?

243. Care este formula de calcul a rentabilitãtii economice, ca indicator

compus al rezultatelor?

244. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cash flow?

245. Care este semnificatia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net

contabil, cu semnul plus) la determinarea cash flow-ului?


246. Prin ce se deosebeste valoarea estimatã de evaluator de pretul care este

eventual stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii?

247. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii

– valoare patrimonialã?

248. Dati exemple de factori care influenteazã mãrimea orizontului de prognozã

estimat în cadrul metodelor de randament.

249. Indicati tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definitia:

suma estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la

data evaluãrii, între un cumpãrãtor si un vânzãtor hotãrâti, într-o tranzactie

echilibratã, dupã un marketing adecvat, în care fiecare parte actioneazã

în cunostintã de cauzã, prudent si fãrã constrângeri.

250. Precizati când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare „curs

bursier / cash flow”.

251. Marcati cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmatie:

Situatiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator,

fiind necesare corectii:

–

contabilitatea nu este tinutã întotdeauna potrivit normelor si principiilor

contabile în vigoare;

–

se referã la o perioadã trecutã;

–

nu reflectã neapãrat valori de piatã;

–

include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculat de evaluator.

252. Enumerati trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri.

253. Motivati prin trei-patru argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea

afacerii.

254. Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate.

255. Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piatã a activelor, incluse

în definitia acesteia conform Standardelor Internationale de Evaluare

(IVS – International Valuation Standards).

256. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale

afacerii.


257. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale

afacerii.

258. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparatii

de piatã ale afacerii.

259. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de

o întreprindere care îsi continuã activitatea.

260. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de

o întreprindere care îsi înceteazã activitatea.

261. Prezentati trei dintre corectiile care se aplicã rezultatului contabil pentru

a-l transforma într-un beneficiu reproductibil, recurent (capacitate beneficiarã).

262. Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile.

263. Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor

de randament.

264. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare – întelesul lor

pentru evaluare.

265. Enumerati câteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca ratã

neutrã – componentã a ratei de actualizare.

266. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile.

267. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash flow.

268. Expuneti elementele de compunere a costului de înlocuire net – valoare

sau procedurã de evaluare a activelor.

269. Prezentati componentele ratei de actualizare atunci când este înteleasã

ca ratã de rentabilitate a investitiilor alternative.

270. Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.

271. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului juridic:


–

contractele de muncã individuale si colective;

–

relatiile cu furnizorii traditionali;

–

controlul productiei ca existentã si organizare.


diagnosticului comercial:

– ritmicitatea aprovizionãrilor;

– oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate;

–

productivitatea muncii.


diagnosticului tehnic:

–

principalele surse de venit ale întreprinderii ca evolutie trecutã si

viitoare;

– organizarea generalã a productiei;

–

existenta unui regulament de organizare si functionare.


diagnosticului resursei umane:

–

respectarea principiului de protejare a patrimoniului;

–

starea cãilor de acces si a utilitãtilor pentru productie;

–

atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de

conducere.

275. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru

stabilirea diagnosticului financiar:

–

nivelul activitãtii si al rezultatului;

–

echilibrul financiar;

–

gradul de utilizare a capacitãtii de productie.

276. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor

investite în afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii (valori

matematice, nete).

277. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor

investite în afacere, în categoria valorii ansamblului resurselor investite

(valori ale entitãtii, valori functionale).


278. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator

bursier si coeficient multiplicator în cadrul metodelor de randament.

279. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de

evaluare sau valoare atribuitã activelor atunci când se determinã activul

net contabil corectat sau valori juste destinate înregistrãrilor contabile.

280. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a creantelor

clienti” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea

diagnosticului financiar.

281. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a datoriilor

furnizori” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea


282. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a stocurilor”

exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului

financiar.

283. Precizati prin ce se caracterizeazã pozitia de consultant a evaluatorului.

284. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete – indicator de echilibru

financiar specific bilantului functional.

285. Marcati afirmatiile care se potrivesc evaluãrii administrative (reevaluãrile

obligatorii din anii 1990, 1992 si 1994):

–

uzura luatã în calcule este cea scripticã (din contabilitate), si nu cea

realã (tehnicã);

–

metoda de stabilire a valorii administrative este unicã (indicialã);

–

indicii aplicati au tinut seama de inflatie, curs valutar si alti factori

de naturã economicã.

286. Prezentati formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat

în cazul lichidãrii benevole (progresive, nejudiciare) a întreprinderii.

287. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în

vederea determinãrii activului net contabil corectat.

288. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma

în capacitate beneficiarã (metode de randament).


289. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea

goodwill-ului.

290. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.

291. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare

de dificultate.

292. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific


293. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã

a întreprinderii.


diagnosticului comercial:

– actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial;

– actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii;

– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.


diagnosticului resursei umane:

– dacã au depus garantiile legale;

– dacã au studii superioare de specialitate;

– dacã sunt si actionari ai societãtii analizate;

– dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.

296. Prezentati Modelul „Z”de evaluare a riscului de faliment al firmei.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili

6. Disciplina: CONTROL FINANCIAR

1.

Activitatea economicã a unei entitãti poate fi determinatã prin:

a) compararea stãrii acesteia, la un moment dat, cu prevederile legale

prin care a fost definitã;

b) analiza explicatiilor scrise sau verbale ale personalului entitãtii;

c) analiza documentelor prin care a fost înregistratã.

2.

Activitatea de control financiar se defineste ca fiind:

a) actiunea de verificare a unor documente, activitãti sau procese

economice;

b) actiunea de verificare a activitãtii economice prin compararea datelor

din documentele financiar-contabile cu prevederile legale în domeniu;

c)

actiunea de verificare a unor elemente ce caracterizeazã procesele

si fenomenele economice ce compun o activitate economicã.

3.

Controlul financiar este un instrument economic utilizat pentru:

a) a servi intereselor statului în realizarea politicii fiscale;

b) a servi intereselor unor agenti economici;

c) a servi intereselor unor persoane fizice.

4.

Controlul financiar se clasificã în functie de:

a) structurile care îl organizeazã si/sau îl exercitã;

b) momentul declansãrii acestuia;

c) operatiunile controlate.

5.

Dupã momentul derulãrii operatiunilor evidentiate în documentele

supuse verificãrii, activitatea de control poate fi clasificatã astfel:

a) control financiar anterior;

b) control financiar ulterior;

c) control financiar documentar.

6.

Dupã structurile care o exercitã, activitatea de control financiar poate fi

clasificatã astfel:


a)

control financiar exercitat de institutii specializate;

b)

control financiar exercitat de organele Ministerului Administratiei

si Internelor;

c)

control financiar exercitat de conducãtorii propriei entitãti.

7.

În functie de volumul documentelor financiar-contabile analizate,

controlul financiar poate fi:

a) control financiar total;

b) control financiar selectiv;

c) control financiar aleatoriu.

8.

Controlul financiar poate fi definit ca fiind:

a) o activitate de determinare a necesitãtii si legalitãtii unor proiecte

de operatiuni economice, evidentiate în documentele financiar-contabile;

b) o activitate de verificare a unor operatiuni economice, în vederea

stabilirii eficientei acestora;

c)

o activitate de control al tuturor operatiunilor si documentelor financiar-

contabile înaintea întocmirii bilantului si anexelor la acesta.

9.

Principalele caracteristici ale activitãtii de control financiar preventiv sunt:

a) se exercitã înainte de efectuarea operatiunii supuse verificãrii sau

înainte de lansarea unui document în circuitul economic;

b) se organizeazã în cadrul compartimentului care initiazã operatiunea;

c) se urmãreste de cãtre conducãtorul unitãtii economice.

10.

Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este:

a) sã opreascã, înainte de efectuare, toate documentele privind operatiunile

care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase,

eficace si eficiente, în faza de angajare si de platã, respectiv de

încasare, dupã caz;

b) sã identifice operatiunile si documentele care nu îndeplinesc

conditiile stabilite prin prevederi si norme legale;

c)

sã stabileascã toate cazurile de posibile abateri financiare înainte ca

acestea sã se producã.


11.

Sfera de actiune a controlului financiar preventiv este formatã din:

a) toate actiunile desfãsurate în compartimentele unei entitãti, indiferent

de structura capitalului social al acesteia;

b) toate operatiunile desfãsurate de o entitate în relatiile cu alte entitãti

aflate în colaborare, indiferent de structura capitalului social;

c) ansamblul documentelor si operatiunilor din care derivã drepturile

si obligatiile patrimoniale pe care o entitate economicã le are fatã

de institutiile statului, cât si fatã de orice persoanã fizicã sau juridicã

în legãturã cu obiectul ei de activitate.

12.

Activitãtile derulate si documentele întocmite în cadrul unei societãti

comerciale cu capital privat ce pot fi supuse activitãtii de control financiar

preventiv sunt:

a) contractele si/sau comenzile interne si externe de aprovizionare;

b) concesionarea si transferul bunurilor ce formeazã patrimoniul entitãtii;

c) efectuarea de plãti privind obligatiile proprii ale personalului cãtre

alte persoane fizice sau juridice.

13.

Activitãtile derulate si documentele întocmite în cadrul unei institutii

publice supuse activitãtii de control financiar preventiv sunt:

a) angajamentele din care rezultã, direct sau indirect, obligatii de platã

cãtre terti;

b) efectuarea de plãti privind obligatiile proprii ale personalului cãtre

alte persoane fizice sau juridice.

c)

închirierea gratuitã si/sau schimbul de bunuri ce formeazã patrimoniul

institutiei.

14.

Documentele si operatiunile supuse controlului financiar preventiv nu

pot fi efectuate, respectiv înregistrate în diferitele evidente operative,

financiare, contabile sau de sintezã dacã:

a)

au fost vizate de persoanele desemnate cu efectuarea controlului

financiar preventiv;

b) nu au primit viza de control financiar preventiv;

c) nu au primit viza de control financiar preventiv, desi au fost aprobate

de alte persoane competente.


15.

Controlul financiar preventiv poate fi clasificat în functie de structurile

care îl exercitã, dupã cum urmeazã:

a) control financiar organizat si exercitat de organisme specializate

din sectorul privat;

b) control financiar organizat si exercitat de autoritãti specializate din

sectorul public si privat;

c)

control financiar organizat si exercitat de cãtre structurile proprii,

apartinând entitãtii.

16.

Controlul evidentelor tehnico-operative, financiare si contabile urmãre

ste dacã:

a)

documentele si formularele tipizate au fost difuzate numai de furnizori

autorizati, iar bonurile de materiale pe baza cãrora au fost

predate evidentiazã seriile si numerele acestora;

b)

sunt respectate corelatiile dintre evidenta tehnico-operativã si evidenta

financiar-contabilã, precum si dintre evidenta analiticã si cea

sinteticã;

c)

evidentele tehnico-operative asigurã suficiente informatii pentru

întocmirea bilantului contabil.

17.

Activitatea de determinare a stãrii unor operatiuni economice efectuate,

reprezentate în documentele financiar-contabile, prin raportarea acestora

la prevederile si normele legale prin care au fost definite reprezintã definitia:

a) controlului financiar operativ curent;

b) controlului financiar ulterior;

c) controlului financiar total.

18.

Sfera de actiune a controlului financiar ulterior este formatã din:

a) totalitatea operatiunilor economice realizate de cãtre diferitele unitãti

economice, institutii ale statului, regii autonome, societãti comerciale

sau bancare cu capital de stat sau privat, asociatii familiale;

b) totalitatea contractelor economice sau a comenzilor interne sau ex-

terne de aprovizionare, precum si a celor care au ca obiect executarea

de lucrãri sau prestãri de servicii;

c)

totalitatea documentelor întocmite si a activitãtilor realizate în cadrul

unitãtilor patrimoniale, indiferent de forma de organizare a acestora.


19.

Controlul financiar serveste:

a)

intereselor personalului din structuri specializate în vederea realizãrii

politicii fiscale a statului pe termen lung;

b)

intereselor entitãtilor care îl organizeazã si exercitã, indiferent de

structura capitalului social, atât prin actiunea de prevenire a situatiilor

de disfunctionalitate în procesul de gestionare a patrimoniului, cât

mai ales prin cea de remediere a unor abateri de la prevederile legale,

cu efecte perturbatorii în activitatea acestora;

c)

intereselor diferitelor persoane fizice sau juridice, privind situatia

patrimoniului unor agenti economici, în vederea mediatizãrii

aspectelor pozitive sau negative, dupã caz.

20.

Caracterul formativ al activitãtii de control financiar constã în:

a)

activitatea de îndrumare ce se desfãsoarã concomitent cu activitatea

de verificare, în legãturã atât cu unele abateri constatate, care pot fi

remediate chiar în aceastã perioadã, cât si cu modul de rezolvare a

problemelor care au generat aceste abateri;

b)

efectul de preîntâmpinare a abaterilor de la prevederile legale sau

de la normele prin care a fost reglementatã activitatea unei unitãti

economice;

c)

activitatea de studiere, împreunã cu organul controlat, a propunerilor

de modificãri legislative în domeniul respectiv.

21.

Dupã structurile care îl exercitã, controlul financiar poate fi:

a) control financiar al statului pentru realizarea politicii fiscale;

b) control financiar extern;

c) control financiar intern.

22.

Controlul financiar propriu se defineste ca o fiind formã a controlului

financiar care:

a)

se efectueazã în scopul evitãrii nerespectãrii prevederilor legale în

vigoare, ce ar genera efecte cu caracter perturbator asupra activitãtii

economice desfãsurate de cãtre agentii economici;

b)

se organizeazã si se exercitã în cadrul unitãtilor economice, în scopul

prevenirii si/sau al depistãrii si solutionãrii efectelor unor abateri de

la prevederile si normele legale, prin care activitãtile realizate în

cadrul acestora sunt definite;


c)

se efectueazã în scopul respectãrii prevederilor legale, precum si a

normelor interne cu privire la gestionarea si gospodãrirea mijloacelor

materiale si bãnesti, pe baza operatiunilor economice înregistrate

în documente si, ulterior, în evidenta tehnico-operativã si

financiar-contabilã din cadrul unei societãti comerciale.

23.

Principalul obiectiv al controlului financiar de gestiune constã în:

a) verificarea modului de formare, administrare si întrebuintare a resurselor

financiare ale statului si ale sectorului public;

b)

cresterea rãspunderii factorilor de decizie în angajarea cheltuielilor;

c)

stabilirea integritãtii valorilor materiale si bãnesti din gestiunile

entitãtii.

24.

Sfera de actiune a controlului financiar intern este formatã din:

a) ansamblul gestiunilor supuse verificãrii pe o anumitã perioadã de

timp fixã, de obicei de un an;

b) ansamblul activitãtilor, proceselor si operatiunilor, precum si al

documentelor primare, centralizatoare si de sintezã aferente cu care

opereazã structurile unei institutii publice;

c) totalitatea activitãtilor desfãsurate si a documentelor întocmite, din

cadrul unitãtilor patrimoniale, indiferent de forma de organizare a

acestora.

25.

Sistemul metodologic de exercitare a controlului financiar se defineste

ca fiind:

a)

un ansamblu de proceduri utilizate în scopul cunoasterii unui domeniu,

reunind, de obicei, propriile tehnici cu cele ale altor discipline,

înrudite sau nu, toate având ca obiectiv principal determinarea prin

cercetare a modului concret de manifestare a subiectului analizat;

b)

un proces de cunoastere a realitãtii faptice în legãturã cu starea la

un moment dat a unor fenomene si activitãti economice;

c)

un ansamblu de activitãti interdependente care, prin utilizarea unor

procedee si tehnici specifice, are drept scop realizarea procesului

de cunoastere a unui fenomen, a unui proces sau a unei activitãti

economice prin raportarea modului concret de manifestare a acestora

la prevederile legale, normele sau instructiunile prin care au

fost definite.


26.

Controlul documentar contabil, ca procedeu al controlului financiar,

poate fi definit ca fiind:

a)

un complex de actiuni de verificare efectuate în scopul stabilirii

legalitãtii si realitãtii unor date sau a unor operatiuni economice

înregistrate în documentele primare si/sau în evidentele tehnicooperative,

financiare si contabile, precum si de verificare a calitãtii

efectuãrii acestora;

b)

un ansamblu de tehnici specifice utilizate în scopul realizãrii obiectivului

sãu principal, care constã în stabilirea existentei si miscãrii,

într-o anumitã perioadã de timp determinatã, a tuturor mijloacelor

materiale si bãnesti dintr-o unitate economicã;

c)

un complex de activitãti de stabilire a realitãtii privind integritatea

tuturor valorilor materiale si bãnesti sau a modului de efectuare a

unor operatiuni cu caracter tehnic, integrate însã unui proces economic

supus activitãtii de verificare.

27.

Realizarea procedeului de control faptic presupune utilizarea mai multor

tehnici si anume:

a) controlul invers cronologic;

b) inspectia fizicã si observarea directã;

c) fotografierea si intervievarea.

28.

Controlul documentar contabil, ca procedeu al controlului financiar,

are ca obiectiv principal:

a)

stabilirea abaterilor si a deficientelor, prin raportarea activitãtilor ce

fac obiectul verificãrii la normele si prevederile legale prin care

acestea au fost definite si institutionalizate;

b)

stabilirea realitãtii în ceea ce priveste starea unui fenomen economic,

rezultatã din compararea modului de manifestare a acestuia cu o

serie de criterii prin care a fost definit si institutionalizat;

c)

stabilirea stãrii fizice a mijloacelor materiale, a modului de prelucrare

a acestora, precum si a felului în care sunt respectate prevederile

legale în legãturã cu utilizarea lor în procesul economic.

29. Realizarea activitãtii de înregistrare a operatiunilor economice în evidenta

contabilã, pune în evidentã:


a) functia de control a acesteia;

b) functia de sintezã a acesteia;

c) functia de diagnosticare a acesteia.

30. Sfera de activitate a procedeului de control documentar, realizat prin

utilizarea tehnicii de control reciproc, cuprinde:

a)

numai documentele întocmite ca urmare a efectuãrii verificãrii ce

trebuie sã continã elemente recunoscute de cãtre personalul cu

sarcini de serviciu, care constau în gestionarea elementelor de activ

si pasiv;

b)

numai documentele grupate pe activitãti, acordate cu durata de timp

necesarã verificãrii fiecãreia dintre acestea, încadratã însã în bugetul

total stabilit pentru realizarea întregii actiuni de verificare;

c)

numai partea comunã a informatiilor, urmãrind doar eventualele

deficiente care ar putea genera perturbãri în activitatea economicã

viitoare.

31. În situatia în care nu se poate stabili direct dacã informatiile privind

existenta elementelor de activ si de pasiv înscrise în documentele primare

sau în evidentele tehnico-operative, financiare si contabile sunt reale,

poate fi utilizatã urmãtoarea tehnicã de control:

a) observarea directã;

b) inventarierea;

c) inspectia fizicã.

32. În situatia în care documentele financiar-contabile primare întocmite în

mai multe exemplare, cu circuit diferit, contin o serie de informatii

comune, tehnica de control utilizatã pentru identificarea eventualelor

diferente poate fi:

a) controlul cronologic;

b) controlul invers cronologic;

c) controlul încrucisat.

33. Actiunea de control faptic, ce se realizeazã la locul unde îsi desfãsoarã

activitatea personalul care conduce sau executã operatiunile supuse

controlului financiar, presupune utilizarea tehnicii numite:


a) inspectia de control;

b) observarea directã pe teren;

c) inventarierea de control.

34. Operatiunea de inventariere se organizeazã, în mod obligatoriu, în urmãtoarele

situatii:

a) cel putin o datã pe lunã, odatã cu întocmirea balantei de verificare;

b) în cazul fuzionãrii, divizãrii sau încetãrii activitãtii;

c) înainte de începerea activitãtii, cu scopul de a evalua capitalul social.

35.

Controlul cronologic este tehnica de control financiar având ca obiectiv:

a) analizarea documentelor ce fac obiectul verificãrii, în ordinea emiterii

si înregistrãrii în evidente, fãrã grupãri sau sistematizãri prealabile

pe diverse criterii sau activitãti ale acestora;

b) stabilirea identitãtii informatiilor comune înscrise în documente

diferite;

c)

cuprinderea mai multor obiective tematice ce vizeazã activitãti

diferite, dar realizate în cadrul aceleiasi unitãti.

36.

Curtea de Conturi verificã utilizarea:

a) fondurilor puse la dispozitia României de cãtre Uniunea Europeanã;

b) fondurilor gestionate de bãncile private;

c) fondurilor gestionate de asociatiile de drept privat.

37.

Dacã la sãvârsirea unei fapte ce constituie contraventie au participat

mai multe persoane, sanctiunea se aplicã:

a) în termen de un an de la data sãvârsirii faptei, respectiv constatãrii,

dacã prin lege nu se dispune altfel;

b) separat pentru fiecare persoanã în parte;

c)

tuturor persoanelor, numai dacã a fost constatatã în cadrul termenului

legal.

38.

Paguba poate fi definitã ca fiind:

a)

un prejudiciu cu caracter patrimonial, cu consecinte constând în

pierderi materiale suferite de victimã;


b)

o faptã ilicitã prin care a fost cauzatã o sursã de obligatie materialã;

c)

sursa obligatiei de despãgubire, a debitorului sau a persoanelor si

bunurilor de care acesta este chemat sã rãspundã, în cazul în care

fapta a fost sãvârsitã ilicit si din culpã.

39.

Conducerea Curtii de Conturi se exercitã de cãtre:

a) plenul Curtii de Conturi;

b) presedinte;

c) vicepresedinte.

40.

Obiectivul principal al controlului faptic, ca procedeu de control financiar,

constã în:

a)

furnizarea de solutii corecte pentru înregistrarea în evidenta contabilã

a unor operatiuni economice, fãrã a furniza însã si informatii despre

realitatea datelor înregistrate;

b)

stabilirea existentei si miscãrii, într-o anumitã perioadã de timp determinatã,

a tuturor mijloacelor materiale si bãnesti dintr-o entitate

economicã;

c)

verificarea tuturor informatiilor necesare sustinerii unor elemente

care atestã efectuarea corectã a operatiunilor controlate.

41.

Calculul de control, ca tehnicã a procedeului de control documentar,

presupune:

a)

verificarea tuturor documentelor financiar-contabile primare, centralizatoare,

care contin informatii comune diferitelor exemplare

apartinând aceluiasi document;

b)

refacerea de cãtre organul de control, pe baza datelor înregistrate în

documentele oficiale, primare sau centralizatoare si a procedurilor

legal stabilite, a tuturor calculelor din care rezultã o informatie ce

face obiectul controlului;

c)

respectarea strictã a duratei afectate fiecãrei grupe de documente

supuse verificãrii, evitându-se tratarea superficialã a acestora.

42.

Autoritãtile administratiei publice locale pot stabili si sanctiona, prin

hotãrâri, contraventiile:


a)

în toate domeniile de activitate pentru care le sunt stabilite atributii

prin lege;

b)

în domeniile în care actele normative nu prevãd în mod expres

sanctiuni;

c)

si în alte domenii în care se constatã fapte ce constituie contraventii,

urmând ca sanctiunile sã fie aplicate pentru fiecare dintre acestea.

43.

Pentru a putea fi înscrise în actele de control, abaterile si/sau deficientele

trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

a) sã existe o prevedere sau o normã legalã care a fost respectatã si al

cãrei efect sunt;

b) sã fie reale, cu referire la activitatea controlatã si consecintele asupra

acesteia;

c)

sã fie sãvârsite de oricare dintre persoanele din entitatea controlatã,

chiar dacã nu au legãturã directã cu activitatea supusã verificãrii.

44.

Curtea de Conturi verificã si analizeazã:

a) conturile anuale de profit si pierderi ale companiilor si societãtilor

comerciale cu capital privat, de interes national;

b) contul general anual de executie a datoriei publice a statului si situatia

garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe con-

tractate de cãtre diferite persoane juridice;

c)

situatia creantelor si datoriilor agentilor economici cu capital privat,

raportate prin anexele la bilant.

45.

În baza prevederilor legale în vigoare, controlul financiar ulterior extern

exercitat de Curtea de Conturi are ca obiectiv principal:

a)

nominalizarea în propriul program de control a tuturor entitãtilor

economice, pe baza rezultatelor unor documentãri care sã justifice

necesitatea includerii acestora în program;

b)

verificarea activitãtii unor institutii publice conduse de ordonatori

de credite secundari si tertiari, în functie de programarea activitãtii

la ordonatorul principal si numai dupã consultarea situatiilor

financiare întocmite de acesta în anii anteriori;

c)

stabilirea modului de respectare a prevederilor legale în domeniile

si la entitãtile din sfera de actiune a acestora.


46.

Pentru realizarea functiei de control financiar, structurile Ministerului

Finantelor utilizeazã, în principal, urmãtoarele forme si tehnici:

a) controlul încrucisat sau prin sondaj;

b) controlul anterior;

c) controlul sistematic.

47.

În vederea stabilirii bazei reale de impunere, examinarea situatiei fiscale

a unui contribuabil se face prin:

a) verificarea prin sondaj a documentelor justificative si a evidentelor

administrative care pot constitui si probe;

b) verificarea tuturor documentelor justificative si a evidentelor financiar-

contabile si fiscale care pot constitui si probe;

c)

verificarea tuturor evidentelor care se întocmesc în cadrul unei unitãti

economice si care pot constitui si probe.

48.

În cazul în care un contribuabil contestã decizia de reverificare a unei

anumite perioade, documentul care constituie mijloc de probã, atât pentru

acesta, cât si pentru structura fiscalã competentã, este:

a)

declaratia scrisã, pe propria rãspundere a contribuabilului, la finalul

inspectiei fiscale, din care rezultã cã toate documentele si informatiile

relevante pentru efectuarea inspectiei fiscale au fost puse la dispozitia

inspectorului fiscal;

b)

declaratia contribuabilului, datã la începutul verificãrii, din care

rezultã cã toate documentele relevante pentru efectuarea inspectiei

fiscale au fost puse la dispozitia inspectorului fiscal;

c)

declaratia verbalã a contribuabilului prin care a confirmat cã toate

documentele si informatiile relevante pentru efectuarea inspectiei

fiscale au fost puse la dispozitia inspectorului fiscal.

49.

Principalele acte de control financiar întocmite ca urmare a constatãrii

unor abateri de la prevederile legale sau de la alte norme prin care activitãtile

verificate au fost definite si institutionalizate sunt:

a) note bilaterale de constatare;

b) procese-verbale de control si procese-verbale de constatare si

sanctionare;

c) note unilaterale de constatare.


50.

Viza de control financiar preventiv delegat, organizat de Ministerul

Finantelor prin personal special desemnat pentru efectuarea acestei

activitãti, este:

a)

o atestare prin care se confirmã cã toate operatiunile supuse controlului

au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale în domeniu;

b)

o atestare emisã de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã prin care se

confirmã cã proiectele de operatiuni supuse controlului au fost

constituite în baza prevederilor legale;

c)

o atestare emisã de cãtre o autoritate legalã prin care se confirmã cã

operatiuni supuse controlului sãu au fost efectuate în conformitate

cu prevederile legale prin care au fost definite.

51.

Principalele activitãti asupra cãrora se poate exercita controlul financiar

preventiv propriu, în vederea acordãrii vizei, sunt:

a) trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la

diminuarea profitului sau a capitalului social;

b) solicitarea unor credite pentru finantarea obiectivelor de investitii,

în continuare, nespecificate în „lista de investitii”;

c) închirierea si concesionarea unor bunuri ce nu apartin entitãtii.

52.

Obiectivul general al Gãrzii Financiare constã în efectuarea controlului

financiar:

a) extern si intern în vederea prevenirii si combaterii actelor si faptelor

din sectorul financiar, având ca efect evaziunea si frauda fiscalã;

b)

operativ curent privind prevenirea, descoperirea oricãror acte si fapte

din domeniul economic, financiar si vamal, având ca efect combaterea

evaziunii si fraudei fiscale;

c)

propriu privind prevenirea, descoperirea oricãror fapte din domeniul

economic si care are ca efect evaziunea si frauda fiscalã.

53.

Garda Financiarã efectueazã diverse activitãti de control financiar care

constau în:

a)

efectuarea, în baza prevederilor legale, a unor actiuni de control în

localurile publice sau particulare, dacã existã indicii cã în aceste

locuri functioneazã instalatii cu care se realizeazã produse destinate

comercializãrii fãrã îndeplinirea obligatiilor fiscale;


b)

verificarea unor documente care privesc solicitãrile agentilor economici

de fonduri externe pentru dezvoltare;

c)

monitorizarea implementãrii Programului National de Prevenire a

Coruptiei si a Planului National de Actiune Împotriva Coruptiei.

54.

Sfera activitãtii de verificare, realizatã în cadrul Curtii de Conturi, este

formatã din:

a)

regiile autonome, societãtile comerciale la care statul, unitãtile

administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome

detin singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din

capitalul social;

b)

organismele autonome de asigurãri sau de altã naturã care gestioneazã

bunuri, valori sau fonduri, indiferent de natura capitalului social;

c) companiile private si unitãtile administrativ-teritoriale care gestioneazã

bunuri din sectorul particular.

55.

Activitatea Ministerului Finantelor se desfãsoarã în baza prevederilor

legale de organizare si functionare, pornind de la urmãtoarele principii:

a) principiul coerentei, stabilitãtii si predictibilitãtii cadrului macroeconomic;

b) principiul independentei în gestionarea fondurilor publice;

c) principiul descentralizãrii deciziilor.

56.

Instrumentul practic utilizat în procesul de verificare economicã, realizat

de cãtre personalul cu atributii în acest domeniu în scopul stabilirii unor

adevãruri, prin raportarea modului de efectuare a unor operatiuni din

activitatea unei unitãti economice la un sistem de conventii aprioric

stabilit este:

a) tehnica de control;

b) procedeul de control financiar;

c) investigatia de control.

57.

Sanctiunile contraventionale principale sunt:

a) mustrarea scrisã cu avertisment;

b) amenda contraventionalã;

c) suspendarea sau anularea, dupã caz, a avizului, a acordului sau a

autorizatiei de exercitare a unei activitãti.


58.

Raportul asupra modului de gestionare a contului de executie, întocmit

de controlorii Curtii de Conturi a României, este supus analizei unui

complet care, prin încheierea de sedintã, poate dispune:

a)

sesizarea organelor de urmãrire penalã atunci când din analiza

raportului si a documentelor anexate la acesta au fost constatate

abateri care, potrivit prevederilor legii penale, constituie infractiuni;

b)

sesizarea instantelor de jurisdictie competente, apartinând Sectiei

Jurisdictionale din cadrul Curtii Constitutionale, în vederea stabilirii

rãspunderii juridice;

c)

anularea raportului.

59.

Repararea în naturã sau în echivalent bãnesc a unui prejudiciu suferit

sub forma unei pierderi concretizate în distrugerea sau degradarea unor

bunuri care prin destinatia lor economicã sau prin natura lor nu produceau

beneficiu poate fi realizatã numai dacã:

a) prejudiciul a fost cauzat din imprudentã sau neglijentã;

b) mãrimea prejudiciului a fost, în prealabil, mãsuratã si evaluatã

corespunzãtor;

c) victimei îi este asiguratã o stare patrimonialã identicã cu cea avutã

înainte de a se produce fapta ilicitã.

60.

În cadrul mãsurilor de valorificare a constatãrilor în baza prevederilor

legale, Curtea de Conturi, prin presedintele Sectiei de control financiar

ulterior, are dreptul sã dispunã prin decizie urmãtoarele:

a)

blocarea fondurilor externe atunci când se constatã utilizarea ilegalã

sau neeficientã a acestora;

b)

aplicarea mãsurilor care contravin reglementãrilor legale în domeniile

financiar, contabil si fiscal;

c)

înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã

controlatã, corectarea bilanturilor contabile, a conturilor de profit si

pierdere si a conturilor de executie.

61.

Activitatea de control financiar ulterior extern, exercitatã de Curtea de

Conturi se realizeazã pe baza programului de control propriu, care

trebuie sã cuprindã:


a)

actiunile de control programate la agenti economici cu capital privat,

pentru verificarea contului de profit si pierdere si a obligatiilor la

buget si fondurilor speciale;

b)

institutiile publice conduse de ordonatorii principali, indiferent de

volumul creditelor bugetare înregistrate si raportate de acestea, având

în vedere constatãrile rezultate din verificãrile precedente si, eventual,

existenta unor indicii care sã justifice necesitatea efectuãrii

controlului în fiecare an financiar;

c)

actiunile de documentare si informare a personalului asupra reglementãrilor

financiare, contabile, fiscale, vamale, precum si a

normelor si regulilor în vigoare.

62.

Formele organizate ale controlului financiar propriu, exercitate diferentiat

în functie de sfera de activitate si de obiectivele propuse, sunt:

a) controlul financiar preventiv;

b) controlul financiar ulterior;

c) controlul financiar concomitent.

63.

Personalul însãrcinat cu exercitarea controlului financiar de gestiune

are obligatia:

a)

sã nu punã la dispozitia organului de control toate registrele, actele

si piesele justificative, corespondenta si orice alte documente necesare

realizãrii controlului financiar de gestiune;

b)

sã nu dispunã, prin interpretare sau aplicare eronatã a dispozitiilor

legale, mãsuri care sã producã prejudicii de orice naturã unitãtii

economice;

c)

sã propunã sau sã dispunã mãsuri de înlãturare a lipsurilor si

abaterilor consemnate în actele de control, în vederea intrãrii în

legalitate.

64.

Abaterile de la prevederile legale constatate ca urmare a exercitãrii

controlului financiar de gestiune se consemneazã în:

a) note de constatare si sanctionare a abaterilor;

b) procese-verbale de constatare;

c) note de constatare.


65.

Procedeele specifice, respectiv de cunoastere, perfectionare a unui fenomen,

a unui proces sau a unei activitãti economice, componente

principale ale metodologiei de control, sunt:

a) controlul documentar contabil;

b) controlul sistematic;

c) controlul operativ curent.

66.

Rãspunderea civilã poate fi stabilitã:

a) în timpul controlului, dacã prin sãvârsirea unei contraventii nu a

fost cauzatã vreo pagubã si nici nu existã bunuri materiale ce

urmeazã a fi confiscate ca urmare a abaterii sãvârsite, dar numai

dacã organele care efectueazã controlul au aceastã competentã iar

rãspunderea poate fi stabilitã si aplicatã;

b) dupã control, dacã au fost îndeplinite conditiile cumulative stabilite

prin hotãrâri ale consiliului de administratie;

c) prin decizii ale conducãtorilor unitãtilor economice.

67.

Din analiza conturilor financiare anuale, supuse verificãrii în baza

prevederilor legale, se constatã dacã:

a)

conturile financiare analizate sunt exacte si conforme cu realitatea,

iar inventarierea patrimoniului entitãtilor publice a fost efectuatã la

termen si în conditiile stabilite de lege;

b)

veniturile agentilor economici care beneficiazã de diverse forme

de sprijin financiar au fost corect stabilite;

c) sunt respectate prevederile legale în cadrul aparatului de lucru al

Guvernului, ministere, institutii publice centrale si locale.

68.

La baza organizãrii si functionãrii Curtii de Conturi a României stã

principiul independentei, conform cãruia:

a) decide în evaluarea situatiei existente la un moment dat, a rezultatelor

obtinute la finalul actiunilor de control efectuate din oficiu;

b)

se supune numai legii, programul sãu de control este decis în mod

independent si în deplinã autonomie, iar membrii sãi se bucurã de

inamovibilitate;

c)

are acces neîngrãdit la informatiile necesare îndeplinirii atributiilor

sale legislative sau jurisdictionale.


69.

Principalele trãsãturi caracteristice ale controlului financiar operativ

curent sunt:

a) se realizeazã de personal calificat, angajat într-o structurã de control

financiar apartinând statului;

b)

se exercitã pe toatã durata desfãsurãrii proceselor economice supuse

actiunii de verificare de cãtre personal calificat, subordonat direct

conducãtorului entitãtii;

c)

se exercitã de conducãtorii compartimentelor de specialitate, la

finalul proceselor economice.

70.

Obiectivele controlului financiar operativ curent constau în verificarea

modului de respectare a prevederilor legale în legãturã cu:

a) efectuarea receptiilor, a inventarierii patrimoniului si cu modul de

conducere a evidentelor contabile;

b) programul de deplasãri interne al conducãtorului entitãtii, privind

încheierea contractelor pentru export;

c)

stabilirea nivelului de salarizare si a atributiilor membrilor comisiei

de receptie a produselor finite.

71.

Controlul financiar operativ curent se defineste ca fiind:

a) activitatea de determinare a stãrii unor operatiuni economice evidentiate

în documente financiare si contabile, în momentul efectuãrii

sau pe mãsura derulãrii în cadrul sistemelor din care fac parte, prin

raportarea modului de manifestare a acestora la prevederile si normele

legale prin care au fost definite;

b) determinarea stãrii unor operatiuni economice reprezentate în evidentele

financiare si contabile, prin raportarea modului de manifestare

a acestora la prevederile si normele legale prin care au fost

definite, dupã momentul efectuãrii în cadrul sistemelor din care fac

parte;

c) activitatea de determinare a stãrii unor operatiuni economice reprezentate

în documente financiare si contabile, prin raportarea

ulterioarã a modului de manifestare a acestora la prevederile si

normele legale prin care au fost definite.

72.

Principalele obiective ale controlului financiar exercitat în cadrul institutiilor

publice sunt de a stabili:


a)

necesitatea cheltuielilor efectuate în numerar sau prin alte mijloace

de platã, în lei si/sau în valutã;

b)

modul de administrare a donatiilor si subventiilor;

c)

modul de administrare a fondurilor primite din buget si de îndeplinire

a obligatiilor financiare si fiscale fatã de diferite structuri

guvernamentale.

73.

Caracterul postoperativ al functiei de cunoastere-evaluare a controlului

financiar se manifestã prin:

a)

ansamblul informatiilor referitoare la activitãtile economice supuse

analizei, pe care aceastã activitate le poate furniza si care constituie

sursele principale de informatii pentru fundamentarea si aplicarea

deciziilor necesare remedierii abaterilor si intrãrii în regimul de

legalitate;

b)

actiunea de prevenire a abaterilor, mult mai beneficã desfãsurãrii în

regim de eficientã a unei activitãti economice decât actiunea de

corectie ulterioarã, care implicã mai multe costuri;

c)

activitatea de îndrumare, pe care controlorul financiar o desfãsoarã

concomitent cu activitatea de verificare, în legãturã atât cu unele

abateri constatate, care pot fi remediate chiar în aceastã perioadã,

cât si cu modul de rezolvare de cãtre alti operatori economici a

problemelor care au generat aceste abateri.

74.

La baza creãrii si aprobãrii cadrului legal privind organizarea si functionarea

institutiilor statului cu atributii de control financiar, care sã

asigure realizarea în conditii de eficientã a diferitelor forme de manifestare

a acestei activitãti, în raport de structura si noile cerinte ale economiei

nationale, au stat urmãtoarele principii:

a) principiul specializãrii personalului;

b) principiul independentei;

c) principiul separãrii puterilor în stat.

75.

Controlul financiar preventiv delegat se exercitã asupra operatiunilor

economice desfãsurate în cadrul:

a)

societãtilor comerciale cu capital de stat si privat;

b)

institutiilor publice în care este exercitatã functia de ordonator principal

de credite;


c)

unitãtilor publice în care este exercitatã functia de ordonator secundar

sau tertiar de credite.

76.

Controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi a României poate fi

extins si la persoane juridice, astfel:

a)

care beneficiazã de garantii guvernamentale pentru credite interne

si externe, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din

partea statului;

b)

care administreazã, în baza unui contract de concesiune sau de

închiriere, bunuri apartinând sectorului privat;

c) la care statul, unitãtile administrativ-teritoriale si institutiile publice

detin mai putin de 50% din componenta capitalului social al acestora.

77.

Activitatea de control financiar preventiv este reglementatã prin norme

metodologice aprobate de ministrul finantelor, prin care sunt stabilite:

a)

tipurile de operatiuni supuse acestui control si limitele valorice

minime de la care se exercitã controlul financiar preventiv delegat

pentru fiecare operatiune;

b) documentele supuse controlului financiar ulterior;

c) procedura de exercitare a controlului financiar preventiv ulterior

pentru fiecare operatiune supusã verificãrii.

78.

La nivelul institutiilor publice si al altor unitãti asimilate acestora, activitatea

de control financiar propriu se organizeazã în formele:

a) control financiar preventiv propriu;

b) control financiar ulterior propriu;

c) control financiar de gestiune.

79.

Instituirea la nivelul unitãtilor economice a diferitelor forme ale controlului

financiar intern trebuie sã rãspundã urmãtoarelor cerinte principale:

a) sã contribuie la perfectionarea întregului personal, atât de conducere,

cât si de executie;

b) sã contribuie la perfectionarea personalului de conducere;

c)

sã realizeze o supraveghere permanentã a activitãtilor producãtoare

de venituri si generatoare de obligatii financiare.


80.

Necesitatea organizãrii activitãtii de control financiar de gestiune ca

structurã distinctã, în directa coordonare a conducãtorului societãtii comerciale,

este determinatã de obligativitatea realizãrii de cãtre aceasta a

urmãtoarelor atributii:

a)

exercitarea controlului direct si permanent al activitãtii tuturor compartimentelor

functionale din subordine si a celui inopinat, desfãsurat

în locurile unde se pãstreazã si se utilizeazã valori materiale si

bãnesti;

b)

stabilirea pentru fiecare persoanã cu atributii de conducere a sarcinilor

de control preventiv;

c) instituirea si dezvoltarea spiritului autocritic la tot personalul societãtii.


proprie.

81.

În urma inventarierii unei gestiuni de materii prime s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Materii

prime

Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A1 830 800 38.000 15.000 0,1%

A2 420 400 40.000 10.000 0,1%

A3 600 660 30.000 8.000 0,1%

Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se

determine prejudiciul firmei.

82.

În urma inventarierii unei gestiuni de materiale s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Materii

prime

Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A1 320 360 25.000 15.000 0,1%

A2 440 400 20.000 30.000 0,1%

A3 400 430 22.000 20.000 0,1%




83.

În urma inventarierii unei gestiuni de produse finite s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Materii

prime

Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A1 400 450 26.000 10.000 0,2%

A2 410 380 28.000 40.000 0,2%

B 320 360 25.000 12.000 0,15%



84.

În urma inventarierii unei gestiuni de semifabricate s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Semifabricate Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

A1 280 300 20.000

A2 240 250 18.000

A3 260 230 21.000



85. În urma inventarierii unei gestiuni de mãrfuri s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Mãrfuri Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A 3.500 3.480 18.000 10.000 0,1%

B 700 730 14.000 20.000 0,2%

C 850 900 17.000 10.000 0,1%




86. În urma inventarierii unei gestiuni de materii prime s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Materii

prime

Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A 1.000 1.050 15.000 20.000 0,15%

B 350 360 16.000 15.000 0,2%

C 1.300 1.260 12.000 30.000 0,1%



87.

În urma inventarierii unei gestiuni de obiecte de inventar s-a stabilit

urmãtoarea situatie:

Obiecte de

inventar

Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A 350 400 7.000 10.000 0,2%

B 290 270 10.000 7.000 0,1%

C 360 350 15.000 8.000 0,1%



88.

În urma inventarierii unei gestiuni de materiale s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Materiale Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A1 390 370 20.000 7.000 0,1%

A2 400 420 18.000 10.000 0,1%

B 350 380 22.000 11.000 0,2%



89.

În urma inventarierii unei gestiuni de ambalaje s-a stabilit urmãtoarea

situatie:


Materiale Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A1 370 400 10.000 8.000 0,15%

A2 320 300 12.000 10.000 0,15%

B 340 380 13.000 10.000 0,2%


stabileascã prejudiciul firmei.

90.

În urma inventarierii unei gestiuni de produse finite s-a stabilit urmãtoarea

situatie:

Produse

finite

Stoc

inventar

Stoc

scriptic

Pret de

înregistrare

Cantitate

intratã

Coeficient de

perisabilitate

A1 410 380 41.000 15.000 0,1%

A2 520 560 40.000 10.000 0,1%

B 390 380 38.000 20.000 0,2%



TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili

7. Disciplina:

EXPERTIZA CONTABILÃ;

DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE

PROFESIONALÃ

1.

Raportul de expertizã judiciarã întocmit de un expert contabil, membru

al Corpului, trebuie sã cuprindã:

a) constatãri, concluzii, opinii si recomandãri;

b) cazuri de încãlcãri ale normelor legale, concluzii si recomandãri;

c) introducere, desfãsurare a lucrãrilor si concluzii.

2.

Din punct de vedere al competentei profesionale, expertul contabil este

persoana care:

a)

a dobândit legal calitatea si este competent sã verifice legalitatea

bilantului si a contului de profit si pierdere;

b)

a dobândit legal calitatea si poate face expertize contabile;

c)

a dobândit legal calitatea si se poate prezenta la examenul de auditor

financiar.

3.

Care din urmãtoarele interdictii nu permit unei persoane sã se prezinte

la examenul de acces la profesia de expert contabil:

a)

interdictia dreptului de a fi administrator de societate;

b)

interdictia dreptului de gestiune si de administrare a societãtilor

comerciale;

c)

interdictia dreptului de a conduce o entitate economicã sau socialã;

4.

Expertul contabil si auditorul financiar sunt:

a) profesii diferite;

b) profesii complementare;

c) calitãti ale aceleiasi profesii contabile care se disting din punct de

vedere al sferei de cuprindere.

5.

Profesia contabilã si auditul financiar se aflã în raport:

a)

de la parte la întreg;


b) de la întreg la parte;

c) sunt activitãti diferite.

6.

Principalele activitãti care compun profesia contabilã sunt:

a) tinerea contabilitãtii si elaborarea conturilor anuale (situatii

financiare); examinarea contabilitãtii; auditul financiar; misiuni

speciale; misiuni legale;

b) tinerea contabilitãtii si întocmirea situatiilor financiare;

c) tinerea contabilitãtii si întocmirea situatiilor financiare potrivit nor

melor legale; efectuarea de expertize contabile; activitatea de cenzor.

7.

Evaluãrile patrimoniale pot fi efectuate de:

a) auditorii financiari;

b) evaluatorii autorizati potrivit legii;

c) auditorii financiari si expertii contabili.

8.

Absolventul unei facultãti de contabilitate cu o vechime la serviciul

contabilitate al SC Romas SA de 2 ani si 11 luni:

a) poate sã sustinã examenul de acces la calitatea de expert contabil,

dar nu va profesa fiind salariat în afara Corpului;

b) poate sã sustinã examenul de acces, sã efectueze un stagiu de 3 ani

si sã sustinã examenul de aptitudini;

c) nu poate sã sustinã examenul de acces.

9.

O persoanã cu studii superioare economice, salariat la o societate comercialã,

dupã promovarea examenului de acces, efectuarea perioadei de

stagiu si promovarea examenului de aptitudini, va obtine calitatea de:

a) expert contabil;

b) expert contabil activ;

c) expert contabil inactiv.

10.

Expertii contabili pot fi:

a) activi sau inactivi;

b) experti contabili pur si simplu;

c) compatibili si incompatibili.


11.

Potrivit Regulamentului de organizare si functionare a Corpului, deliberarea

asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil

si de contabil autorizat este atribut al:

a) Conferintei Nationale;

b) Consiliului Superior;

c) Biroului Permanent al Consiliului Superior.

12.

Stabilirea directiilor de bazã si luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea

bunei exercitãri a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat

este un atribut al:

a) Conferintei Nationale;

b) Consiliului Superior;

c) Biroului Permanent.

13.

Consilierii unei filiale a Corpului sunt alesi:

a)

prin vot secret, pe bazã de propuneri de candidati fãcute în adunarea

generalã;

b)

prin vot secret, în adunarea generalã, pe bazã de liste de candidati

stabilite în prealabil;

c)

prin vot deschis în adunarea generalã.

14.

Într-o adunare generalã de dare de seamã si alegeri, lista candidatilor

noi se referã la:

a) 2/3 din consilieri;

b) toti consilierii, cenzorii si membrii comisiei de disciplinã;

c) 1/2 din numãrul de consilieri, prevãzut în Regulament.

15.

Reînnoirea a jumãtate din numãrul consilierilor prevãzuti în Regulament

se face:

a) din 4 în 4 ani;

b) din 2 în 2 ani;

c) anual.

16.

Mandatul unui consilier în Consiliul filialei sau în Consiliul Superior

este de:

a)

5 ani;


b) 4 ani;

c) 2 ani si poate fi reînnoit.

17.

În declaratia de candidaturã, un membru al Corpului poate opta:

a) pentru un loc în Consiliul filialei;

b) pentru un loc în Consiliul filialei si un loc în Consiliul Superior;

c) pentru membru al unui Consiliu al Corpului, presedinte al Consiliului

Superior sau al Consiliului filialei.

18.

În declaratia de candidaturã, un membru al Corpului poate opta:

a) pentru un loc în Consiliul filialei sau în Consiliul Superior;

b) pentru un loc în Consiliul Superior;

c) pentru un loc în Consiliul filialei si în Consiliul Superior.

19.

Consiliul Superior este format din 24 de experti contabili – membri

titulari si 8 experti contabili – membri supleanti numai dacã ponderea

expertilor contabili în raport cu numãrul total al membrilor Corpului, la

nivelul tãrii, este de:

a) peste 65%;

b) 85%;

c) 100%.

20.

Consiliul Superior al Corpului este format din:

a) 24 de membri titulari si 8 membri supleanti;

b) 24 de membri titulari din care 10 contabili autorizati si 8 membri

supleanti din care 4 contabili autorizati;

c) 32 de membri cuprinzând experti contabili si un numãr de contabili

autorizati determinat proportional cu ponderea acestora în totalul

membrilor Corpului.

21.

Stabilirea anualã a cotizatiilor de membru al Corpului constituie un

atribut al:

a) adunãrilor generale ale filialelor;

b) Consiliului Superior al Corpului;

c) Conferintei Nationale a Corpului.


22.

Codul etic elaborat de Corp este obligatoriu pentru toti membrii Corpului

indiferent de activitãtile pe care acestia le realizeazã pe piata produselor

si serviciilor contabile:

a) da;

b) nu;

c) da, cu exceptia activitãtilor de audit financiar.

23.

Codul etic elaborat de Corp trebuie respectat de membrii Corpului:

a) în orice împrejurare, indiferent de statutul membrului;

b) nu, pentru lucrãrile de audit financiar;

c) da, în orice activitate prestatã liber pe piata produselor si serviciilor

contabile.

24.

5 profesionisti contabili, din care 2 experti contabili membri ai Corpului,

pot înfiinta o societate de expertizã contabilã în care expertii contabili

detin 75% din capitalul social:

a) da, pentru cã majoritatea expertilor detin 75% din capitalul social;

b) nu;

c) nu, pentru cã nu rezultã dacã actiunile sunt nominative.

25.

5 profesionisti contabili, din care 3 experti contabili membri ai Corpului,

pot înfiinta o societate de expertizã contabilã în care expertii au 50%

din capitalul social:

a) da, pentru cã expertii sunt majoritari;

b) nu;

c) nu, pentru cã nu rezultã dacã obiectul de activitate se încadreazã în

prevederile legii.

26.

Pentru ca un profesionist contabil sã poatã tine contabilitatea si elabora

situatiile financiare ale unei întreprinderi trebuie sã îndeplineascã, între

altele, urmãtoarele conditii:

a)

sã fie angajat cu contract individual de muncã al întreprinderii sau

sã aibã calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, membru

al Corpului;


b)

sã fie angajat cu contract individual de muncã sau cu conventie de

prestare de servicii;

c)

sã posede cunostinte necesare.

27.

Potrivit legii contabilitãtii, o persoanã angajatã cu contract de muncã

poate tine contabilitatea societãtii comerciale respective?

a) da;

b) nu, pentru cã nu este persoanã autorizatã;

c) da, dacã are documente din care sã rezulte cã are pregãtirea necesarã.

28.

Faptul cã într-o lucrare doi sau mai multi experti contabili ajung la rezultate

diferite constituie o abatere disciplinarã:

a) da;

b) da, pentru cã rezultatul trebuia sã fie unic;

c) nu, dacã au fost respectate normele profesionale emise de Corp.

29.

Relatia contractualã între membrii Corpului si clientii acestora se stabile

ste prin:

a) contract de muncã sau contract scris de prestãri servicii;

b) contract scris de prestãri servicii sau scrisoare de misiune;

c)

contract de muncã, conventie civilã de prestãri servicii sau contract

scris de prestãri servicii.

30.

Persoanele alese care, cu ocazia exercitãrii functiilor elective, se fac

vinovate de orice act, cuvânt sau înscrisuri fãcute cu stiintã în scopul

împiedicãrii functionãrii normale a organismelor alese comit:

a) o faptã ce este sanctionatã atât de legea penalã, cât si de cea civilã;

b) o faptã ce este sanctionatã disciplinar de Regulamentul profesiei cu

suspendarea din functie;

d) o încãlcare a îndatoririlor fatã de profesie si a obligatiei speciale din

sarcina lor, fiind pasibili de sanctionãrile prevãzute de Regulamentul

de organizare si functionare al Corpului.

31.

Orice act contrar dispozitiilor Codului etic al Corpului, comis cu violarea

jurãmântului prestat ca membru al Corpului, este:


a)

pasibil de sanctiunile dreptului comun;

b)

pasibil de sanctiunile disciplinare prevãzute de Regulamentul de

organizare si functionare al Corpului;

c)

pasibil de sanctiunile disciplinare când actul respectiv nu este urmat

de prejudicii sau de sanctiunile dreptului comun când acesta este

urmat de prejudicii.

32.

Membrii Corpului au dreptul:

a)

sã se asocieze în sindicate afiliate la una din Confederatiile sindicale

nationale, legal înfiintate;

b)

sã se asocieze în sindicate care sã apere interesele membrilor Corpului;

c)

sã se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii

profesionale care trebuie sã respecte atributiile consiliilor Corpului

si ale organelor de pe lângã aceste consilii.

33.

Organizarea profesiei si regulile privind conduita eticã si profesionalã

se aplicã în mod obligatoriu:

a)

tuturor profesionistilor contabili;

b)

tuturor economistilor si contabililor care au promovat examenul de

acces la profesie si se aflã în perioada de stagiu;

c)

profesionistilor contabili, membri ai Corpului.

34.

În sedintele organelor de conducere ale Corpului de la nivel central si

teritorial:

a) atât deliberãrile, cât si hotãrârile sunt publice;

b) atât deliberãrile, cât si hotãrârile sunt secrete;

c) deliberãrile au caracter strict secret, iar hotãrârile sunt fãcute publice.

35.

Un expert contabil, membru al Corpului, poate primi titlul de „expert

contabil de onoare” dacã:

a)

are o activitate profesionalã ca expert contabil de cel putin 30 de

ani si se bucurã de prestigiu profesional si moral;

b)

are o activitate profesionalã de cel putin 30 de ani si este la zi cu

toate obligatiile fatã de Corp;

c)

este aprobat de adunarea generalã si confirmat de Conferinta

Nationalã.


36.

Declaratiile de candidaturã pentru functia de presedinte al Corpului:

a) se depun personal la Secretariatul general al Corpului;

b) se transmit prin postã, fax sau e-mail la Consiliul filialei care are

obligatia sã o transmitã Consiliului Superior în cel mult 3 zile;

c) se transmit prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire

Consiliului Superior al Corpului, pânã la data limitã stabilitã de

acesta.

37.

Un membru de onoare al Corpului poate alege si sã fie ales în organele

de conducere ale Corpului:

a) da;

b) nu;

c)

da, dacã a obtinut prealabil o aprobare de la Consiliul Superior sau

Consiliul filialei.

38.

Pentru a alege si a fi ales, un membru al Corpului trebuie, printre alte

conditii:

a) sã fie la zi cu plata obligatiilor profesionale;

b) sã aibã o vechime în Corp de cel putin 2 ani;

c) sã fi anuntat în prealabil prezenta la adunarea generalã.

39.

Pentru a fi ales în organele de conducere ale Corpului trebuie sã prezinte

succint în „declaratia de candidaturã” obiectivele si strategia pe care si

le propune, dacã va fi ales; dacã nu contine aceste prevederi:

a) declaratia pentru candidaturã se returneazã pentru completare;

b) persoana respectivã nu este înscrisã în listele cuprinzând candidatii;

c) se va solicita candidatului sã-si precizeze obiectivele si strategia, în

adunarea generalã, cu ocazia discutãrii candidaturii sale.

40.

Presedintele Consiliului Superior si presedintii filialelor în exercitarea

atributiilor prevãzute de Regulament emit:

a) ordine si decizii;

b) ordine, respectiv decizii;

c) ordine, decizii, note de serviciu sau hotãrâri.


41.

Birourile Permanente ale Consiliului Superior si Consiliilor filialelor în

exercitarea atributiilor prevãzute de regulament emit:

a) decizii;

b) hotãrâri;

c) decizii si hotãrâri.

42.

Veniturile Corpului se formeazã din (un rãspuns este eronat):

a) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate;

b) subventii de la organisme guvernamentale si neguvernamentale si

donatii;

c) taxele de înscriere la examene si taxele de înscriere în Tabloul

Corpului.

43.

Potrivit Regulamentului, actele, contractele si conventiile pentru exercitarea

profesiei de cãtre persoanele care nu au exercitiul dreptului de a

practica profesia sunt:

a) piese care rãmân în dosarul de lucru;

b) nule;

c) documente valabile numai dacã persoana respectivã îsi clarificã

statutul de profesionist.

44.

Absenta nejustificatã de la cursurile de pregãtire si perfectionare reglementate

de Corp:

a) constituie abatere disciplinarã;

b) nu constituie o abatere dacã membrul respectiv a achitat contravaloarea

cursurilor;

c) constituie o abatere de drept comun.

45.

Din cine este format Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului?

a) din 6 membri;

b) din presedinte si 5 membri;

c) din presedinte si 5 vicepresedinti.

46.

Contestatiile fãcute împotriva hotãrârilor luate de Comisia Superioarã

de Disciplinã se rezolvã de:


a) Conferinta Nationalã;

b) Consiliul Superior care decide în termen de 30 de zile;

c) Consiliul Superior în prima sa reuniune de lucru.

47.

Comisia Superioarã de Disciplinã este formatã din:

a)

7 membri titulari si 7 membri supleanti;

b)

3 membri titulari si 3 membri supleanti, membri ai Corpului, si

4 membri numiti de Ministerul Finantelor;

c)

numãrul membrilor variazã în functie de numãrul actiunilor de

judecatã.

48.

Contestarea sanctiunilor hotãrâte de Conferinta Nationalã se face:

a)

la judecãtoria din raza de domiciliu a membrului contestatar în

termen de 15 zile;

b)

la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel în termen de

30 de zile;

c)

la insistentele de drept comun.

49.

Contestatia la Comisia Superioarã de Disciplinã împotriva hotãrârilor

Comisiilor de disciplinã ale filialelor se face:

a) în termen de 15 zile;

b) în termen de 25 de zile;

c) în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii Comisiilor

de disciplinã a filialelor.

50.

Consiliul unei filiale a Corpului are, în functie de numãrul de experti

contabili membri ai filialei:

a)

minim 4 membri titulari si 2 membri supleanti si maxim 14 membri

titulari si 6 membri supleanti;

b)



c)



51.

Ministerul Finantelor este sesizat ori de câte ori hotãrârile Corpului

contravin reglementãrilor legale de cãtre:


a) Comisia Superioarã de Disciplinã;

b) reprezentantul Ministerului Finantelor pe lângã Consiliul Superior

al Corpului;

c) orice membru al Corpului, dacã o face cu bunã credintã.

52.

Consiliul Superior al Corpului este sesizat asupra deciziilor Comisiilor

Superioare de Disciplinã pe care le considerã nelegale de cãtre:

a) presedintele Comisiei Superioare de Disciplinã;

b) reprezentantul Ministerului Finantelor pe lângã Consiliul Superior

al Corpului;

c) orice membru al Comisiei Superioare de Disciplinã dacã nu a fost

de acord cu decizia respectivã.

53.

Jurãmântul scris se depune de cãtre membrii Corpului:

a) dupã înscrierea în Tablou si se pãstreazã în dosarul membrului respectiv

de înscriere în Tablou;

b) la depunerea dosarului de înscriere ca membru al Corpului pentru

obtinerea legitimatiei de expert contabil sau de contabil autorizat;

c) oricând, dupã sustinerea si promovarea examenului de aptitudini.

54.

Actiunile sau pãrtile sociale ale societãtilor comerciale de expertizã

contabilã trebuie sã fie:

a) nominative;

b) la purtãtor;

c) nominative sau la purtãtor, potrivit Legii nr. 31/1990.

55.

Un membru al Corpului poate fi actionar la douã sau mai multe societãti

de expertizã membre ale Corpului:

a) da;

b) nu;

c) legea nu distinge.

56.

În actul constitutiv al unei societãti de expertizã contabilã, asociatii

au convenit un consiliu de administratie format din 3 membri, din care

2 experti contabili care detin câte 30% din capitalul social; poate fi înregistratã

legal?


a) da;

b) nu;

c) legea nu distinge în acest caz.

57. Consiliul de administratie al unei societãti de expertizã contabilã este

format din 3 membri, din care unul este expert contabil care detine 51%

din capitalul social; poate fi înregistratã legal?

a) da;

b) nu;

c) da, pentru cã expertul are majoritatea capitalului social.

58. Plângerea unui membru al Corpului împotriva unui alt membru al

Corpului constituie:

a) o culpã dacã este formulatã cu usurintã si o abatere gravã dacã este

calomnioasã;

b) o cale de prevenire a unor încãlcãri grave ale Codului etic;

c) Codul etic al Corpului nu are prevederi în aceastã problemã.

59. Fapta unui membru al Corpului solicitat de un client sã execute o misiune

de a cere în scris colegului anterior informatiile necesare constituie:

a) o obligatie profesionalã;

b) o abatere disciplinarã;

c) Regulamentul sau Codul etic nu precizeazã.

60. Orice participare voluntarã a unui membru al Corpului la o fraudã fiscalã

atrage:

a) sanctiunile fiscale si penale prevãzute de lege;

b) sanctiunile prevãzute de Codul penal;

c)

pe lângã sanctiunile fiscale si penale prevãzute de lege, si sanctiunile

disciplinare prevãzute de Regulament.

61. Orice nou client si orice lucrare nouã cerutã de un client vechi, înaintea

acceptãrii si încheierii contractului, trebuie sã facã obiectul:

a)

unei evaluãri a riscurilor unei verificãri privind respectarea principiului

independentei profesiei si unei aprecieri asupra competentei

si posibilitãtilor de executare a lucrãrilor;


b)

unei evaluãri a riscurilor corelate cu nivelul onorariilor;

c)

unei verificãri asupra posibilitãtilor de executare a lucrãrilor cu

costuri cât mai reduse.

62.

O descãrcare de responsabilitate semnatã de client în favoarea unui

profesionist contabil:

a)

îl scuteste pe acesta de actiunile privind stabilirea rãspunderii sale

pentru încãlcarea Regulamentului si Codului;

b)

nu-l scuteste pe acesta de actiunile privind stabilirea rãspunderii

sale pentru încãlcarea Regulamentului si Codului;

c)

depinde de deciziile Comisiilor de disciplinã ale Corpului.

63.

Membrii Corpului care se gãsesc în situatia imposibilitãtii executãrii

lucrãrilor datoritã neprimirii datelor si informatiilor necesare trebuie:

a) sã se adreseze în scris presedintelui filialei pentru a arbitra cazul;

b) sã rezilieze, motivat, contractul cu acest client;

c) sã sesizeze adunarea generalã a actionarilor societãtii-client si dupã

caz instanta de judecatã.

64.

Expertii contabili, membri ai Corpului, în exercitarea atributiilor lor

profesionale, au dreptul (un rãspuns este gresit):

a) sã solicite recuperarea cheltuielilor în baza contractului cu clientul;

b) sã îndeplineascã misiuni de audit statutar;

c) sã influenteze activitatea de administrare si conducere a societãtii

client.

65.

Care din urmãtoarele fapte atrag dupã sine sanctiuni care pot merge

pânã la radierea din Tabloul Corpului a membrilor respectivi:

a)

solicitarea de onorarii exagerat de mari fatã de costurile cu realizarea

misiunii;

b)

condamnãrile de drept comun si dezordinile din viata privatã,

susceptibile sã aducã atingere demnitãtii profesiei;

c)

nerespectarea clauzelor contractuale convenite cu clientul, dacã

acesta sesizeazã fapta.

66.

Criteriul de referintã în aprecierea calitãtii lucrãrilor unui membru al

Corpului îl reprezintã:


a)

respectarea Normelor profesionale emise de Corp pentru fiecare

misiune sau categorie de lucrãri;

b)

nivelul pregãtirii profesionale a membrului si interesul acestuia

pentru formarea si instruirea continuã;

c)

respectarea normelor legale în domeniul contabilitãtii.

67.

Un expert contabil are de executat o misiune de audit statutar si, constatând

anomalii în evaluarea activelor fixe, decide o evaluare economicã

si financiarã a acestora. Cum va proceda:

a) va efectua evaluarea întrucât are si calitatea de expert evaluator;

b) va aplica ultima reglementare existentã pentru evaluarea activelor

fixe (imobilizãrilor);

c) va subcontracta lucrarea unor alti experti evaluatori.

68.

Într-o lucrare de expertizã vi se solicitã sã determinati iesirile dintr-un

stoc în trimestrul I al anului stiind cã firma a folosit inventarul intermitent;

dupã verificarea inventarelor la început si sfârsit de perioadã si a intrãrilor

(aprovizionãrilor) veti folosi formula:

a) Si + I – Sf = E;

b) Si + E – I = Sf;

c) nu existã o formulã de calcul al iesirilor.

69.

Principiul integritãtii în profesie cere expertului contabil, membru al

Corpului, ca în orice misiune profesionalã sã fie:

a) direct, cinstit si sincer în executarea lucrãrilor sale;

b) drept, cinstit si sincer în executarea lucrãrilor sale;

c) obiectiv si sã nu cedeze unor prejudecãti sau concepte apriorice.

70.

Profesionistul contabil, membru al Corpului, trebuie sã fie si sã se manifeste

liber fatã de orice interes care ar putea fi avut în vedere ca fiind

incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa; ati recunoscut principiul

fundamental al:

a) integritãtii si obiectivitãtii în profesie;

b) independentei în profesie;

c) comportamentului deontologic în profesie.


71.

Efectuarea lucrãrilor în conformitate cu normele tehnice profesionale

emise de Corp constituie:

a) un principiu fundamental de eticã ce trebuie respectat de membrii

Corpului;

b) o obligatie a fiecãrui membru al Corpului prevãzutã în Regulament;

c)

o procedurã la care recurge membrul Corpului dupã ce s-a asigurat

cã au fost respectate normele legale în materie.

72.

Implicarea profesionistului contabil, membru al Corpului, în activitãtile

unui client în calitate de administrator sau de membru al executivului

acestuia, de angajat al clientului constituie:

a) amenintãri la principiile deontologiei profesionale;

b) amenintãri la adresa principiului fundamental al independentei;

c) legea nu are precizãri în acest sens.

73.

Principiul fundamental al secretului profesional presupune:

a) respectarea caracterului confidential al informatiilor obtinute cu

ocazia executãrii lucrãrilor sale;

b) respectarea caracterului confidential al informatiilor si nedivulgarea

niciunei informatii cãtre terti în afarã de cazul când a fost obtinutã

autorizarea clientului sau existã o obligatie legalã sau profesionalã;

c) respectarea caracterului confidential al informatiilor obtinute si

nedivulgarea niciunei informatii cãtre terti în afarã de cazul când a

fost obtinutã autorizarea clientului sau existã o obligatie legalã.

74.

Fatã de prevederile legislatiei actuale privind activitatea de expert contabil

si de auditor financiar, care dintre urmãtoarele exprimãri considerati

cã este corectã:

a) orice auditor financiar poate fi expert contabil;

b) orice expert contabil poate fi auditor financiar;

c) expertul contabil si auditorul financiar sunt calitãti care ar trebui

atribuite aceleiasi persoane.

75.

Profesia de expert contabil se exercitã în conditiile stabilite de OG nr.

65/1994 de cãtre:


a) persoanele care au absolvit învãtãmântul superior economic;

b) persoanele care au aceastã calitate si sunt membri CECCAR;

c) membrii activi ai CECCAR.

76. Potrivit legii, expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice si

juridice urmãtoarele lucrãri, una din afirmatii fiind inexactã:

a) efectueazã analize economico-financiare, audit financiar-contabil

si evaluãri patrimoniale;

b) executã alte lucrãri cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare

administrativã si informaticã;

c)

acordã asistentã pentru evaluarea si privatizarea societãtilor comerciale.

77. Tinerea sau supravegherea contabilitãtii, precum si întocmirea sau verificarea

si certificarea situatiilor financiare pentru întreprinderi constituie

servicii care pot fi executate de:

a) persoanele cu pregãtire economicã superioarã;

b) persoanele care au calitatea de expert contabil;

c) persoanele cu pregãtire corespunzãtoare care îsi desfãsoarã activi

tatea pe bazã de contract de prestãri servicii.

78. Care din urmãtoarele categorii de servicii ale profesiei contabile nu

necesitã calitatea de expert contabil:

a) verificarea si certificarea situatiei financiare;

b) auditul financiar contabil;

c) mandatul de cenzor la societãtile comerciale.

79. O societate de expertizã contabilã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele

conditii:

a) sã aibã ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;

b) sã aibã capital social minim prevãzut de lege;

c) sã aibã ca actionari numai experti contabili.

80. Pentru ca o societate de expertizã sã functioneze legal trebuie ca:

a) majoritatea actionarilor sau asociatilor sã fie experti contabili;


b) cel putin 2/3 din numãrul actionarilor sau asociatilor sã fie experti

contabili;

c) toti actionarii sau asociatii sã fie experti contabili sau contabili

autorizati.

81.

Într-o societate de expertizã contabilã, expertii contabili trebuie sã detinã:

a) cel putin 2/3 din numãrul actiunilor sau al pãrtilor sociale;

b) majoritatea actiunilor sau a pãrtilor sociale;

c) conducerea si administrarea societãtii.

82.

Consiliul de administratie al unei societãti de expertizã contabilã trebuie

ales:

a) în proportie de 2/3 dintre expertii contabili;

b) în majoritate dintre expertii contabili;

c) în majoritate dintre asociatii sau actionarii experti contabili.

83.

Actiunile unei societãti de expertizã contabilã trebuie sã fie:

a) la purtãtor sau nominative;

b) nominative;

c) legea nu distinge.

84.

Activitatea de expertizã contabilã se poate exercita:

a) individual;

b) în societãti de expertizã contabilã;

c) individual sau în societãti de expertizã contabilã.

85.

O societate de expertizã contabilã poate îndeplini mandatul de cenzor

la societãtile comerciale:

a) nu;

b) da;

c) da, numai dacã e condusã de experti contabili.

86.

Rãspunderea civilã a expertilor contabili si a contabililor autorizati se

garanteazã:

a)

printr-o politã de asigurare sau subscrierea unei contributii la fondul

de garantii;


b) printr-o politã de asigurare la SC ROMAS – CECCAR;

c) nu este obligatorie asigurarea.

87.

Obligatia calculãrii si vãrsãrii impozitului aferent onorariilor pentru experti

revine:

a) expertului contabil care încaseazã onorariile;

b) plãtitorului de onoratii;

c)

plãtitorului, când acesta este o persoanã juridicã, si expertului contabil,

când plãtitorul este o persoanã fizicã.

88.

Pentru neplata la termenele stabilite a cotizatiei anuale si a celorlalte

obligatii bãnesti, pe durata unui an calendaristic, se aplicã sanctiunea:

a) interdictia dreptului de a exercita profesia;

b) suspendarea dreptului exercitãrii profesiei pe o duratã de la 3 luni

la un an;

c) avertisment scris.

89.

Pentru neplata cotizatiei anuale si a celorlalte obligatii bãnesti, aferente

unui an calendaristic, se aplicã sanctiunea:

a) interdictia dreptului exercitãrii profesiei;

b) suspendarea dreptului exercitãrii profesiei pe o duratã de la 3 luni

la un an;


90.

Publicitatea fãcutã de un expert contabil, fãrã respectarea prevederilor

Codului etic, se sanctioneazã cu:

a) mustrare;

b) avertisment scris;

c) interdictia dreptului de exercitare a profesiei.

91.

Neplata la buget, în cuantumul si termenele prevãzute de lege, a impozitelor

cuvenite statului asupra onorariilor încasate se sanctioneazã cu:

a) interdictia dreptului de exercitare a profesiei;

b) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei;



92.

Refuzul de a pune documentele privind activitatea profesionalã la dispozitia

organelor de control ale CECCAR se sanctioneazã cu:

a) mustrare;

b) avertisment scris;


93.

Nerespectarea normelor privind apãrarea si pãstrarea secretului profesional

se sanctioneazã cu:

d) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadã de la

3 luni la un an;

e) avertisment scris;

f) amendã penalã.

94.

Încãlcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei emise de Corp

se sanctioneazã cu:

a) mustrare;

b) amendã contraventionalã;


95.

Suspendarea dreptului de a exercita profesia se face pe o perioadã de:

a) 3 luni pânã la un an;

b) un an calendaristic;

c) legea nu limiteazã perioada de timp.

96.

Activitatea de expert contabil si de contabil autorizat poate fi exercitatã,

potrivit legii:

a)

de orice expert contabil, contabil autorizat sau societate de expertizã

contabilã;

b)

numai de persoanele fizice si juridice, membre ale Corpului Expertilor

Contabili si Contabililor Autorizati din România, înscrise în

Tabloul Corpului;

c)

de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai Corpului,

înscrisi în Tabloul Corpului.

97.

Cine asigurã buna desfãsurare a activitãtii expertilor contabili si a contabililor

autorizati:


a) CECCAR, împreunã cu Ministerul Finantelor;

b) CECCAR;

c) CECCAR, împreunã cu celelalte organisme neguvernamentale care

îsi desfãsoarã activitatea în domeniul profesiei contabile.

98. CECCAR functioneazã ca:

a) un organism guvernamental;

b) un organism neguvernamental, conform unei legi;

c) o asociatie profesionalã.

99. Din punct de vedere juridic, CECCAR este:

a) o asociatie a profesionistilor contabili;

b) o persoanã juridicã de utilitate publicã si autonomã care functioneazã

în baza unei legi;

c) o institutie a societãtii civile.

100. Cine elaboreazã si publicã, potrivit Legii nr. 42/1995, normele privind

activitatea profesionalã si conduita eticã a expertilor contabili si a contabililor

autorizati:

a) Guvernul;

b) CECCAR;

c) Ministerul Finantelor, împreunã cu CECCAR.

101. Cine elaboreazã, potrivit Legii nr. 42/1995, ghidurile profesionale în

domeniul financiar-contabil:

a) Ministerul Finantelor;

b) Ministerul Finantelor, dar si CECCAR;

c) CECCAR.

102. Pentru a putea sã-si desfãsoare activitatea în interes public, expertii

contabili si contabilii autorizati trebuie sã fie înscrisi în Tablou. Când,

unde si de ce se publicã Tabloul National al Corpului:

a) anual, în Monitorul Oficial al României, pentru a asigura publicitatea;

b) la fiecare doi ani, în Monitorul Oficial si în cel putin douã ziare

centrale de mare tiraj, pentru cunoasterea de cãtre publicul interesat;


c)

anual, în cel putin douã ziare centrale si locale de mare tiraj, pentru

a asigura publicitatea.

103. Când depun jurãmântul expertii contabili si contabilii autorizati:

a) dupã ce au fost declarati admisi la concursul pentru accesul la profesie;

b) dupã înscrierea în Tabloul Corpului;

c) când se întocmeste dosarul de înscriere ca membru al Corpului.

104. Radierea din Tabloul Corpului se face pentru:

a) refuzul unei lucrãri de expertizã contabilã;

b) neîntelegeri repetate cu clientii sau cu conducerea filialei CECCAR;

c) neplata cotizatiilor profesionale pe o perioadã de un an.

105. Radierea din Tabloul Corpului se face atunci când expertul contabil

sau contabilul autorizat:

a) nu depune, în termenul si la nivelul prevãzut de lege, impozitul

asupra onorariilor încasate de la persoane fizice;

b) nu respectã indicatiile si recomandãrile filialei;

c) a plecat în strãinãtate pe o perioadã mai mare de un an.

106. Care sunt organele de conducere ale Corpului:

a) Congresul, Conferinta Nationalã si Biroul Permanent;

b) Conferinta Nationalã, Consiliul Superior si Biroul Permanent;

c) Conferinta Nationalã, Consiliul Superior si Presedintele.

107. Care sunt organele de conducere ale filialelor Corpului:

a) adunarea generalã, Consiliul filialei si Biroul Permanent al Consiliului

filialei;

b) adunarea generalã, presedintele filialei si Comisia de cenzori;

c) adunarea generalã, Biroul Permanent si Comisia de cenzori.

108. Profesionistul contabil trebuie sã fie drept, cinstit si sincer în executarea

lucrãrilor sale; despre ce principiu fundamental înscris în Codul etic al

Corpului este vorba:

a)

obiectivitate;


b) integritate;

c) independentã.

109. Profesionistul contabil trebuie sã nu cedeze unor prejudecãti si sã aibã

un comportament impartial; ce principiu fundamental înscris în Codul

etic al Corpului ati recunoscut:

a) obiectivitate;

b) integritate;

c) independentã.

110. Care din urmãtoarele activitãti aduce o încãlcare a principiului independentei

înscris în Codul etic al Corpului:

a) neîncheierea contractului de prestãri servicii cu clientul;

b) implicarea financiarã directã sau indirectã în activitãtile clientului;

c) nerespectarea instructiunilor emise de Corp cu privire la relatiile cu

clientii.

111. Care din urmãtoarele activitãti aduce o încãlcare a principiului independentei

înscris în Codul etic al Corpului:

a)

acte de comert sau slujbe care pot sfârsi printr-un conflict de interese

sau care sunt, prin natura lor, incompatibile cu exercitarea liberã a

profesiei;

b) neîncheierea contractului de prestãri servicii cu clientul;

c) nerespectarea instructiunilor emise de Corp cu privire la relatiile cu

clientii.

112. Potrivit Codului etic, pe emblema Corpului este înscrisã deviza:

a) stiintã, competentã, constiintã;

b) stiintã, moralitate, constiintã;

c) stiintã, independentã, moralitate.

113. Potrivit legislatiei actuale, o societate de expertizã contabilã poate cota

la bursã:

a) numai pe piata secundarã;

b) atât la bursa de valori, cât si la RASDAQ;

c) nu.


114. Dupã destinatia SA, expertiza contabilã poate fi:

a) judiciarã si extrajudiciarã;

b) expertizã solicitatã de persoane fizice si juridice;

c) expertizã solicitatã de organele administrative si judecãtoresti.

115. Expertiza contabilã judiciarã este:

a) un mijloc de probã în justitie;

b) posibilitatea expertului de a afla adevãrul;

c) lucrare efectuatã de un profesionist la cererea justitiei.

116. Expertiza se deosebeste de control prin aceea cã:

a) se realizeazã prin mijloace diferite;

b) se efectueazã de unul sau mai multi experti;

c) include opinia expertului în legãturã cu operatiile expertizate.

117. Care din urmãtoarele exprimãri sunt inexacte:

a) controlul financiar constatã, expertiza confirmã sau infirmã;

b) controlul financiar si expertiza au la bazã acelasi domeniu de

activitate – contabilitatea;

c) controlul financiar si expertiza contabilã se exercitã si respectiv se

efectueazã în baza normelor emise de Ministerul Finantelor.

118. Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului contabil trebuie (un

rãspuns este inexact):

a) sã se refere la probleme care necesitã cunostinte de contabilitate;

b) sã fie în strânsã legãturã cu continutul cauzei si sã decurgã din

împrejurãrile cauzei;

c) sã fie stabilite la timp, pentru ca expertul sã poatã sã se încadreze în

termenele stabilite.

119. În legãturã cu constituirea si functionarea societãtilor comerciale, expertiza

poate avea ca obiective:

a) elaborarea unui raport cu privire la legalitatea înfiintãrii;

b) evaluarea aporturilor în naturã;

c) îndeplinirea conditiilor prevãzute de lege.


120. În legãturã cu constituirea si functionarea societãtilor comerciale,

expertiza poate avea ca obiective:

a) operatiunile încheiate de fondatori în contul societãtii ce se constituie

si avantajele rezervate fondatorilor;

b) îndeplinirea conditiilor prevãzute de lege cu privire la publicitate;

c) legalitatea înfiintãrii.

121. În legãturã cu constituirea si functionarea societãtilor comerciale, expertiza

poate avea ca obiective (un rãspuns este inexact):

a) mãrirea capitalului social prin aporturi în naturã;

b) pierderea din capitalul social;

c) îndeplinirea conditiilor legale pentru înfiintare.

122. Expertul contabil trebuie sã se abtinã:

a) în situatiile în care ar exista posibilitatea sã nu fie obiectiv;

b) când nu cunoaste dosarul si împrejurãrile cauzei;

c) când onorariul este insuficient.

123. Expertul contabil trebuie sã se recuze:

a) când si-a spus pãrerea cu privire la pricina ce se judecã;

b) când nu este multumit de onorariu;

c) când nu cunoaste cauza în care este chemat sã efectueze expertiza.

124. Verificarea la 31 martie anul N a realitãtii unui stoc existent la 31 decembrie

anul N se face cu ajutorul relatiei:

a) Si + I = Sf; Si = Stoc (sold) initial;

b) Si + I = Sf + E; I = Intrãri pe bazã de documente;

c) Si = Sf + E – I; E = Iesiri pe bazã de documente;

Sf = Stoc (sold) final.

125. Cine aprobã Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor

Contabili si Contabililor Autorizati:

a) prin hotãrâre de Guvern;

b) Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei;

c) Conferinta Nationalã a CECCAR.


126. Cine alege presedintele Corpului:

a) Consiliul Superior;

b) Conferinta Nationalã;

c) se propune de Consiliul Superior si se aprobã de Ministerul Fi

nantelor.

127. Cine alege presedintii filialelor CECCAR:

a) Consiliile filialelor;

b) adunãrile generale ale filialei;

c) sunt propusi de Consiliile filialelor si aprobati de Ministerul Fi

nantelor.

128. Regulamentul de organizare a concursului pentru accesul la profesia de

expert contabil si contabil autorizat se aprobã de:

a) Guvern;

b) Ministerul Finantelor;

c) Conferinta Nationalã.

129. Calitatea de expert contabil se obtine prin:

a) examen organizat de CECCAR;

b) concurs de admitere, efectuând un stagiu de 3 ani si sustinerea unui

examen de aptitudini;

c) examen si o perioadã de 3 ani.

130. Expertii contabili nu pot:

a) sã-si exercite atributiile conferite de aceastã calitate atunci când se

aflã în situatii de incompatibilitate sau de conflicte de interese;

b) sã efectueze concomitent mai multe lucrãri pentru clienti;

c) sã solicite din proprie initiativã onorarii mai mari.

131. Expertii contabili nu pot:

a) efectua lucrãri pentru terti, în situatii în care existã elemente care

atestã starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;

b) îndeplini mai multe functii în acelasi timp;

c) cere onorarii peste cele stabilite de instantã.


132. Onorariile de expert nu pot fi plãtite:

a)

altei persoane;

b)

sub forma avantajelor în naturã, comisioanelor sau participatiilor

aparente sau oculte;

c)

în valutã.

133. Competenta profesionalã a expertului contabil se obtine:

a)

prin concurs de admitere, efectuarea stagiului si promovarea examenului

de aptitudini;

b)

prin recunoasterea de cãtre Corp si Ministerul Finantelor;

c)

prin promovarea concursului de admitere.

134. Competenta profesionalã a expertului se mentine:

a)

prin recunoasterea de cãtre autoritatea profesionalã;

b)

prin formarea profesionalã continuã, în cadrul unui program elaborat

de CECCAR;

c)

prin sustinerea periodicã a unor examene.

135. Expertiza contabilã poate avea ca obiect:

a)

stabilirea vinovãtiei unei persoane pentru fapte încriminate de

organele de cercetare;

b)

fapte, împrejurãri sau situatii ce apar în activitatea economicofinanciarã

si gestionarã a unei unitãti patrimoniale, pentru a cãror

solutionare este necesar sã se apeleze la un expert contabil;

c)

analiza economico-financiarã, în vederea stabilirii de mãsuri,

inclusiv pentru sanctionarea organelor de conducere si de executie

dintr-o unitate patrimonialã.

136. În expertiza contabilã extrajudiciarã:

a) expertul contabil ia direct legãtura cu pãrtile în litigiu;

b) nu are loc o interventie judecãtoreascã;

c) expertul contabil este numit de CECCAR.

137. Ce raport existã între profesia contabilã si activitatea specializatã de

consultantã fiscalã?

a) de interdependentã, ambele presupunând cunostinte contabile;



c) sunt profesii diferite.

138. Ce raport existã între profesia contabilã si activitatea specializatã de

audit financiar?

a) de interdependentã, ambele presupunând cunostinte contabile;


c) sunt profesii diferite.

139. Ce formeazã totalitatea serviciilor profesionale care presupun cunostinte

de contabilitate si de cine pot fi acestea executate fãrã restrictii?

a) profesia contabilã; expertii contabili;

b) profesia contabilã; liber-profesionistii contabili;

c) profesia contabilã; economistii si contabilii.

140. Adoptarea Codului etic IFAC drept cod national poate fi fãcutã:

a) de orice organism profesional dintr-o tarã;

b) de orice organism guvernamental dintr-o tarã;

c) numai de organismul profesional membru al IFAC.

141. Adoptarea Codului etic IFAC drept cod national si punerea lui în aplicare

se face prin urmãtoarele documente:

a) un act normativ (emis de Parlament sau de Guvern);

b) o declaratie si o hotãrâre a Consiliului de Conducere al organismului

profesional membru al IFAC;

c) Declaratia de principiu si Prefata aprobate prin hotãrâre a forului

de conducere al organismului membru al IFAC.

142. De ce este necesar un Cod etic national al profesionistilor contabili?

a) asigurarea protectiei profesionistilor contabili si a tertilor;

b) asigurarea respectãrii legilor si a normelor morale;

c) asigurarea unei calitãti a lucrãrilor contabile efectuate.

143. Care din urmãtoarele formulãri este corectã?

a)

autoritatea lucrãrilor executate de membrii Corpului este conferitã de

faptul cã acestea sunt subordonate unor reguli clare si precise de eticã;


b)

încãlcarea regulilor clare si precise de eticã atrage sanctionarea

disciplinarã a membrilor Corpului;

c)

inexistenta unor reguli clare si precise de eticã afecteazã onoarea si

independenta profesionistului contabil.

144. Profesia contabilã, spre deosebire de alte profesii, se caracterizeazã

prin:

a) se bazeazã pe cunostinte contabile obtinute într-o unitate de învãtãmânt

superior;

b) acceptarea existentei unei îndatoriri vizavi de public;

c)

este compusã din mai multe activitãti specializate, cum ar fi: tinerea

contabilitãtii, auditul financiar, consultanta fiscalã, managementul

financiar-contabil etc.

145. Adoptarea de cãtre fiecare profesionist contabil a unui program de control

de calitate a serviciilor în raport cu normele Corpului constituie:

a) o obligatie profesionalã;

b) o obligatie legalã;

c) o cale de mentinere a competentei profesionale.

146. Care sunt componentele fundamentale ale competentei profesionale:

a) obtinerea si mentinerea;

b) studiile si vechimea;

c) studiile, examenul de acces, stagiul practic si examenul de aptitudini.

147. Principiul confidentialitãtii se referã la:

a) pãstrarea secretului asupra informatiilor;

b) nedivulgarea informatiilor;

c) divulgarea si folosirea în interes personal a informatiilor.

148. Just, neimplicat în conflicte de interese, impartial si fãrã prejudecãti,

sunt componente ale principiului:

a) integritãtii;

b) obiectivitãtii;

c) independentei.


149. Un ansamblu de mijloace prin care auditorul demonstreazã publicului

cã îsi poate efectua auditul într-o manierã obiectivã si corectã se referã

la principiul:

a) integritãtii;

b) obiectivitãtii;

c) independentei.

150. Laturile componente ale independentei se referã la:

a) spirit (gândire) si aparentã;

b) spirit (gândire), aparentã si sârguintã;

c) spirit (gândire), aparentã, sârguintã si obiectivitate.

151. Un control de calitate pus la punct constituie:

a) unul din mecanismele pentru asigurarea cerintelor privind independenta;

b) un mecanism de evitare a abaterilor disciplinare si a sanctiunilor;

c) o obligatie prevãzutã în Regulamentul de organizare si functionare

a Corpului.


proprie.

152. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sanctioneazã cu

suspendare sau interdictie?

153. Obligatiile de comunicare în cazul aplicãrii de sanctiuni disciplinare

membrilor.

154. Care sunt atributiile reprezentantului Ministerului Finantelor pe lângã

consiliile filialelor?

155. Enumerati opt atributii ale adunãrii generale ale filialei CECCAR.

156. Prezentati si explicati cele sase principii fundamentale prevãzute în

Codul etic national al profesionistilor contabili.


157. Cum se rezolvã conflictele de eticã potrivit Codului etic national al profesioni

stilor contabili?

158. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidentialitate.

159. Activitatea de consultantã fiscalã, conform prevederilor Codului etic.

160. Explicati interesul public, potrivit prevederilor Codului etic.

161. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii, în sprijinul Codului etic

national.

162. Listati 6 situatii de incompatibilitãti si conflicte de interese în exercitarea

profesiei de expert contabil si contabil autorizat conform normelor etice

ale Corpului.

163. Ce obligatii are CECCAR fatã de profesionistii contabili angajati în

industrie, comert, educatie, sectorul public etc.?

164. Care sunt principalele orientãri strategice ale CECCAR pentru perioada

2005-2010?

165. Prezentati structura si pãrtile componente ale Codului etic national al

profesionistilor contabili.

166. Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili

si Contabililor Autorizati din România?

167. Care sunt atributiile Consiliului Superior al CECCAR?

168. Care sunt atributiile presedintelui CECCAR?

169. Care sunt organele cu atributii de control în cadrul CECCAR, la nivel

central si teritorial?

170. Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare,

judecare si tragere la rãspundere?

171. Care sunt atributiile Comisiilor de disciplinã de pe lângã filialele Corpului

si ale Comisiei Superioare de Disciplinã?


172. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor

Corpului?

173. Ce este si cum functioneazã Comisia de disciplinã a unei filiale CECCAR?

174. Ce este si cum functioneazã Comisia Superioarã de Disciplinã?

175. Care este structura organizatoricã (organigrama) unei filiale a CECCAR?

176. Cum este structura organizatoricã (organigrama) CECCAR la nivel

central?

177. Care sunt drepturile membrilor CECCAR?

178. Care sunt principalele 4 obligatii ale unui membru CECCAR?

179. Ce contine jurãmântul pe care un membru îl depune la înscrierea în

Tabloul Corpului?

180. Care este logo-ul CECCAR si ce contine sigla CECCAR?

181. Care sunt conditiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de

cãtre membrii CECCAR?

182. În ce constã procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a

profesiei?

183. Care sunt elementele principale pe care le contine „Declaratia anualã”

depusã de membrii CECCAR în vederea obtinerii vizei de exercitare a

profesiei?

184. Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul

de pregãtire teoreticã si practicã necesare.

185. Care sunt atributiile CECCAR?

186. Care sunt rãspunderile membrilor CECCAR? Dar sanctiunile disciplinare

care se aplicã acestora?

187. Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?


188. Ce conditii trebuie sã îndeplineascã o societate comercialã pentru a

deveni membrã a Corpului?

189. Explicati în ce constã stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini

si obtinerea calitãtii de expert contabil si de contabil autorizat.

190. În ce constã pregãtirea stagiarilor în sistem centralizat?

191. Ce obligatii au filialele Corpului pe linia comunicãrii cu membrii?

192. Care sunt obligatiile de raportare ale membrilor?

193. Ce este si ce contine Programul national de formare si dezvoltare profesionalã

continuã?

194. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul

de organizare si desfãsurare a cursurilor pentru întelegerea si aplicarea

IFRS/IAS?

195. Care sunt conditiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul CECCAR?

196. Ce întelegeti prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate

de membrii Corpului?

197. Ce întelegeti prin integritate?

198. Ce întelegeti prin obiectivitate?

199. Ce întelegeti prin competentã profesionalã?

200. Ce întelegeti prin independentã?

201. Pãrtile componente si elementele de bazã ale unui raport de expertizã

contabilã judiciarã.

202. Cine poate efectua expertiza contabilã?

203. Cum se clasificã expertizele contabile?

204. Independenta absolutã si independenta relativã a expertului contabil.


205. Ce se întelege prin competenta expertului contabil?

206. Ce se întelege prin calitatea expertizelor contabile?

207. În ce constã secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil?

208. Care sunt situatiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

209. Ce trebuie sã cuprindã încheierea de sedintã de numire a expertului

contabil într-o cauzã civilã?

210. Contractarea expertizei contabile.

211. Exceptii de la delegarea si supravegherea lucrãrilor privind expertizele

contabile.

212. Importanta documentãrii si a studiului documentar.

213. Care este continutul materialului documentar în cazul expertizelor

judiciare?

214. Care este continutul dosarului expertului contabil privind documentarea

expertizei contabile?

215. Care este continutul capitolului I al Raportului de expertizã contabilã?

(Introducere).

216. Care este continutul capitolul II al Raportului de expertizã contabilã?

217. Ce cuprinde un Raport de expertizã calificat? (sau cu observatii?)

218. Situatii, cazuri de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertizã si

continutul Raportului de imposibilitate a efectuãrii expertizei contabile.

219. În ce constã semnarea si depunerea Raportului de expertizã contabilã?

220. Care este continutul (care sunt elementele) contractului privind expertiza

contabilã?

221. Care sunt conditiile cerute pentru ocuparea postului de expert verificator?


222. Ce atributii are expertul contabil verificator?

223. Cum procedeazã expertul contabil verificator privind îndeplinirea

atributiilor sale?

224. Care este continutul referatului întocmit de expertul contabil verificator?

225. Ce este expertiza?

226. Care sunt prevederile reglementãrilor legale privind expertizele contabile

judiciare si extrajudiciare?

227. Care este sediul reglementãrilor profesionale privind expertiza contabilã?

228. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

229. Care este finalitatea expertizelor contabile?

230. Care sunt principiile deontologice dupã care se ghideazã expertul

contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?

231. Care sunt calitãtile esentiale ce conferã autoritate stiintifico-profesionalã

lucrãrilor expertului contabil si cum le dezvoltã?

232. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

233. Cum se numesc expertii contabili în dosarele civile?

234. Numirea expertilor contabili în dosarele penale.

235. Cum se numesc expertii contabili pentru efectuarea de expertize extrajudiciare?

236. Care sunt clauzele minimale ale contractului pentru executarea de expertize

contabile extrajudiciare?

237. Care sunt operatiunile /etapele de lucru luate în calcularea bugetului de

timp necesar efectuãrii expertizelor contabile?

238. În ce constã rãspunderea disciplinarã a expertului contabil?


239. Care sunt faptele care pot atrage rãspunderea disciplinarã a expertilor

contabili?

240. În ce constã rãspunderea contraventionalã sau administrativã a expertului

contabil?

241. În ce situatii expertul contabil rãspunde penal?

242. În ce constã rãspunderea civilã a expertului contabil?

243. Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

244. În ce constã diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat;

dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?

245. Cine este expertul contabil?

246. Cine este contabilul autorizat?

247. Cum se obtine calitatea de expert contabil?

248. Cum se obtine calitatea de contabil autorizat?

249. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil

autorizat?

250. Care sunt lucrãrile ce pot fi executate de expertii contabili?

251. Care sunt lucrãrile ce pot fi executate de contabilii autorizati?

252. Cum se exercitã profesia expert contabil si de contabil autorizat?

253. Incompatibilitãti în exercitarea profesiei?

254. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.

255. Care sunt rãspunderile profesionistilor contabili?

256. Ce este CECCAR?

257. Ce se întelege prin calitatea de persoanã juridicã a Corpului?


258. Ce se întelege prin autonomia Corpului?

259. Care este organizarea CECCAR?

260. Care sunt atributiile Corpului?

261. Ce atributii are Conferinta Nationalã Ordinarã?

262. Ce atributii are Consiliul Superior?

263. Care sunt atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului?

264. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplinã.

265. Competentele Comisiei Superioare de Disciplinã.

266. Competentele Comisiei de Disciplinã a filialei.

267. Cum functioneazã Comisiile de Disciplinã?

268. Care este locul si rolul reprezentantului MF?

269. Care sunt atributiile reprezentantului MF?

270. Care sunt principalele fapte ce constituie abateri disciplinare a unui

membru al Corpului?

271. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?

272. Ce este Etica?

273. Ce sunt serviciile profesionale?

274. Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile?

275. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?

276. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei

contabile?

277. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea

obiectivelor profesiei contabile?


278. Cum este definitã integritatea în profesia contabilã?

279. Ce se întelege prin obiectivitatea în profesia contabilã?

280. În ce constã competenta profesionalã?

281. În ce constã confidentialitatea?

282. Ce se întelege prin profesionalism?

283. Care este structura Codului etic al IFAC?

284. Conflicte de interese – circumstante de care trebuie tinut seama. Descriere.

285. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament

contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?

286. Explicati principiul confidentialitãtii.

287. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate

de consilier fiscal?

288. Care sunt componentele independentei?

289. Enumerati amenintãri si riscuri care afecteazã independenta.

290. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.

291. Amenintãri legate de familiarism sau încredere – descriere.

292. Amenintãri legate de intimidare – descriere.

293. Relatiile personale, familiale si independenta – descriere.

294. Onorariile si independenta – descriere.

295. Competenta profesionalã si responsabilitatea când se utilizeazã lucrãrile

altui expert.

296. Criterii de stabilire a onorariilor.


297. Activitãti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

298. Relatiile cu ceilalti membri – Acceptarea de noi misiuni.

299. Relatiile cu ceilalti membri – Înlocuirea cu un alt liber profesionist contabil.

300. Ce se întelege prin publicitate în profesia contabilã?

301. Enumerati situatiile care nu rãspund criteriilor de obiectivitate, încredere,

cinste, decentã si bun gust pentru o actiune de promovare?

302. Care sunt conditiile cerute unei actiuni de promovare atunci când publicitatea

nu este autorizatã?

303. Care sunt regulile de eticã aplicabile contabililor salariati în industrie,

comert, transport, sector public?

304. Principiile fundamentale privind conduita eticã si profesionalã.

305. Calitãtile membrilor, conditii pentru mentinerea acestora.

TESTE GRILÃ, EXERCITII, ÎNTREBÃRI

ªI STUDII DE CAZ PENTRU VERIFICAREA

CUNOªTINTELOR ÎN VEDEREA ACCESULUI

LA PROFESIA DE CONTABIL AUTORIZAT

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati

1. Disciplina: CONTABILITATE

1.

Potrivit Cadrului general IASC si IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare”,

informatiile prezentate în situatiile financiare sunt credibile în

mãsura în care asigurã:

a)

comparabilitate, inteligibilitate, relevantã, prudentã, pragul de semnificatie,

completitudine;

b) reprezentare fidelã, prevalenta economicului asupra juridicului,

comparabilitate, prudentã, consecventa prezentãrii;

c) reprezentare fidelã, prevalenta economicului asupra juridicului,

neutralitate, prudentã, integralitate.

2.

Unul dintre criteriile de mai jos nu poate fi retinut pentru clasificarea unui

activ drept activ curent (circulant) atunci când (indicati rãspunsul eronat):

a) reprezintã numerar sau echivalente de numerar a cãror utilizare este

restrictionatã;

b)

este detinut în principal în scopul comercializãrii sau pe termen

scurt si se asteaptã sã fie realizat în termen de 12 luni de la data

bilantului;

c)

titlurile de plasament sunt clasificate ca active curente dacã se asteaptã

sã fie realizate în termen de 12 luni de la data bilantului.

3.

Potrivit IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare”, politicile contabile

reprezintã:

a) principiile, conventiile si metodele specifice adoptate de o întreprindere

pentru întocmirea si analiza conturilor anuale;

b) principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate

de o întreprindere la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare;

c)

optiunile, metodele si interesele formulate de întreprindere cu privire

la productia si prezentarea informatiilor contabile destinate utilizatorilor

externi.

4.

În anul N, o societate A achizitioneazã de la o altã societate, B, o linie

tehnologicã pentru extractia petrolului. Cheltuielile legate de achizitie


sunt: pret de cumpãrare 60.000.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare

12.000.000 lei; taxã vamalã 6.000.000 lei; comision vamal

600.000 lei; cheltuieli cu punerea în functiune 18.000.000 lei; onorariile

inginerilor 14.000.000 lei; cheltuieli cu modernizarea unor componente

cu scopul de a îmbunãtãti substantial capacitatea de productie

9.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 6.000.000 lei; pierderi initiale din

exploatare înregistrate înainte ca activul sã atingã parametrii planificati

7.000.000 lei; reducere comercialã 2.000.000 lei.

În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, costul de achizitie

va fi:

a) 108.600.000 lei;

b) 123.600.000 lei;

c) 117.600.000 lei.

5.

O societate comercialã detine o instalatie procuratã în anul 1 la valoarea

de 50.000.000 lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârsitul anului 3 se

decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de 25.000.000 lei.

În conditiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16

„Imobilizãri corporale”, înregistrãrile contabile sunt:

a) 5.000.000 lei 213 = 105 5.000.000 lei

b) 30.000.000 lei 2813 = 213 30.000.000 lei

5.000.000 lei 213 = 105 5.000.000 lei

c) 25.000.000 lei 213 = 105 25.000.000 lei

6.

O societate comercialã care tine evidenta mãrfurilor la pret de vânzare

inclusiv TVA si care practicã un adaos comercial de 30% a vândut si a

încasat mãrfuri în sumã de 2.629.900 lei, la pret de vânzare.

Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei

vânzãri si cum se înregistreazã iesirea din gestiune a mãrfurilor vândute:

a)

1.700.000 lei 607 = 371 2.629.900 lei

510.000 lei 378

419.900 lei 4428


b)

1.700.000 lei 607 = 371 2.629.900 lei

510.000 lei 378

419.900 lei 4427

c)

2.103.920 lei 607 = 371 2.629.900 lei

525.980 lei 378

7.

În anul N, o societate vinde mãrfuri unui client A în valoare de 8.330.000 lei,

inclusiv TVA 19%. La sfârsitul anului N probabilitatea de încasare a

creantei este de 60%. În anul N+1 probabilitatea de neîncasare a creantei

este de 70%.

Care sunt înregistrãrile anului N+1:

a) 8.330.000 lei 4118 = 4111 8.330.000 lei

2.100.000 lei 6814 = 491 2.100.000 lei

b) 700.000 lei 6814 = 491 700.000 lei

c) 833.000 lei 6814 = 491 833.000 lei

8.

O societate comercialã vinde unui client la 01.01.N mãrfuri în valoare

de 2.000.000 lei, conditiile de platã fiind: 50% din pret se plãteste în

momentul vânzãrii, 20% din pret se va plãti dupã un an de la vânzare,

iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment

clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiarã la o

ratã a dobânzii de 20%.

La sfârsitul exercitiului N veniturile financiare, conform IAS 18 „Venituri”,

se contabilizeazã prin formula:

a) 250.000 lei 4111 = 472 250.000 lei

b) 350.000 lei 472 = 766 350.000 lei

c) 200.000 lei 766 = 472 200.000 lei

9.

Situatia stocurilor unei societãti comerciale este: 01.08. stoc initial

– 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08 – 2.000 buc. x 6.000 lei/buc.,

pe 09.08 – 3.000 buc. x 7.000 lei/buc., pe 25.08 – 6.000 buc. x

3.000 lei/buc., pe 30.08 – 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; iesiri: pe 18.08

– 8.000 buc. si pe 28.08 – 4.000 buc.


Care este valoarea iesirilor din data de 28.08 si a stocului final evaluat

prin metoda costului mediu ponderat calculat dupã fiecare operatie de

intrare:

Iesiri 28.08 Stoc final

a)

14.300.000 lei 14.300.000 lei

b)

14.300.000 lei 15.800.000 lei

c)

42.400.000 lei 14.300.000 lei

10.

O societate comercialã importã o instalatie pentru extractia gazelor

naturale, cheltuielile legate de achizitie fiind: pret de cumpãrare

45.000.000 lei; taxã vamalã 4.500.000 lei; comision vamal 450.000 lei;

cheltuieli legate de punerea în functiune 12.000.000 lei; cheltuieli cu

reclama 15.000.000 lei. Societatea estimeazã cã, la terminarea extractiei,

cheltuielile cu demontarea si mutarea activului recunoscute printr-un

provizion se vor ridica la 16.000.000 lei.

În conditiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este formula

contabilã legatã de achizitie:

a) 77.950.000 lei 213 = 404 57.000.000 lei

446 4.950.000 lei

1513 16.000.000 lei

b) 92.950.000 lei 213 = 404 76.950.000 lei

1513 16.000.000 lei

c) 61.950.000 lei 213 =

404 57.000.000 lei

446 4.950.000 lei

11.

Dispuneti de urmãtoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe

profit calculat si înregistrat la 30.11.N – 800.000 lei, din care plãtit,

500.000 lei; venituri aferente exercitiului N – 18.000.000 lei, din care

dividende încasate, 2.000.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N –

5.000.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile, 400.000 lei

si amenzi datorate autoritãtilor române, 1.100.000 lei. Cota de impozit

pe profit este de 16%.

Care este suma impozitului pe profit datorat si de plãtit pentru exercitiul

N:


Impozit datorat Impozit de plãtit

a)

2.128.000 lei 1.628.000 lei

b)

2.064.000 lei 1.564.000 lei

c)

2.448.000 lei 1.948.000 lei

12.

Dispuneti de urmãtoarele informatii: profit înaintea impozitãrii 25.000 lei;

cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferente de curs valutar

1.200 lei; venituri din investitii financiare 3.600 lei; clienti: sold initial

4.000 lei, sold final 4.600 lei; stocuri: sold initial 7.000 lei, sold final

1.500 lei; furnizori: sold initial 4.600 lei, sold final 3.500 lei; dobânzi plãtite

1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei; asigurare încasatã 200 lei.

Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, fluxul de trezorerie

din activitatea de exploatare este:

a) 24.300 lei;

b) 25.500 lei;

c) 25.700 lei.

13.

Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exercitiul N

urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte

240.000 lei, din care variabile 180.000 lei; cheltuieli exceptionale

120.000 lei. Capacitatea de productie a fost utilizatã pentru 60% din

nivelul de activitate normal.

Obtinerea produsului finit se înregistreazã în contabilitatea financiarã si

în cea de gestiune astfel:

a) 345 = 711 816.000 lei 931 = 902 816.000 lei

b)

345 = 711 840.000 lei 931 = 902 840.000 lei

c)

345 = 711 936.000 lei 931 = 902 936.000 lei

14.

Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici:

numãrul de obligatiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã

10.000 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 9.000 lei/obligatiune;

valoarea de rambursare 12.000 lei/obligatiune; durata creditului 10 ani,

cu rambursare integralã la expirarea scadentei. Dupã 4 ani împrumutul

este rambursat prin rãscumpãrare la bursa obligatiunilor, pretul de rãscumpãrare

fiind de 12.500 lei.


Care este formula contabilã la rambursarea prin anularea obligatiunilor:

a) 100.000.000 lei 161 = 506 125.000.000 lei

25.000.000 lei 668

b) 120.000.000 lei 161 = 506 125.000.000 lei

5.000.000 lei 668

c) 120.000.000 lei 161 = 506 125.000.000 lei

5.000.000 lei 169

15.

O societate achizitioneazã mãrfuri în baza facturii: pret de cumpãrare

10.000.000 lei, scont de decontare 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o

facturã de reducere se primeste un rabat (risturn) de 2%.

Precizati înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare:

a) 237.620 lei 401 = 371 200.000 lei

4426 37.620 lei

2.000 lei 767 = 401 2.000 lei

b) 235.620 lei 401 = 371 198.000 lei

4426 37.620 lei

2.000 lei 767 = 401 2.000 lei

c) 238.000 lei 401 = 371 200.000 lei

4426 38.000 lei

16.

Dispuneti de urmãtoarele date: o întreprindere produce 2 produse, A si B,

costurile indirecte fiind de 14.000.000 lei, din care fixe 6.000.000 lei.

Folosind salariile directe în valoare de 4.640.000 lei, din care aferente

produsului A, 3.100.000 lei, ca bazã de referintã, care sunt costurile

indirecte imputate rational celor 2 produse, în conditiile în care gradul

de activitate este de 60%, si formula contabilã corespunzãtoare:

AB

a) 921 = 923 7.750.000 lei 3.850.000 lei

AB

b) 923 = 901 7.192.000 lei 3.572.800 lei

AB

c) 901 = 923 7.750.000 lei 3.572.800 lei


17.

O întreprindere de vânzãri cu amãnuntul, exclusiv TVA, are bunuri

disponibile pentru vânzare în valoare de 1.000.000 lei pret cu amãnuntul

si 600.000 lei cost de cumpãrare, si un stoc final în valoare de 100.000 lei

pret cu amãnuntul.

Care este costul estimat al bunurilor vândute:

a) 900.000 lei;

b) 540.000 lei;

c) 600.000 lei.

18.

Postulatul (sau principiul) entitãtii a fost generat de:

a) delimitarea patrimoniului întreprinderii de cel personal al proprietarilor;

b) delimitarea patrimoniului întreprinderii de cel personal al proprietarilor

si dorinta proprietarilor de a cunoaste rezultatele întreprinderii

lor;

c) introducerea obligativitãtii tinerii contabilitãtii.

19.

Continuitatea exploatãrii, ca postulat (principiu) contabil, este analizatã

în raport cu diverse criterii de apreciere, care pot fi grupate în:

a) criterii bazate pe prevederi fiscale;

b) criterii de pe pozitie economicã;

c) criterii bazate pe situatia financiarã, pe exploatare si alte criterii.

20.

Abandonul principiului de continuitate a activitãtii întreprinderii are

urmãtoarele efecte:

a) permanenta metodelor nu mai este aplicatã;

b) independenta exercitiilor nu mai este aplicatã;

c) postulatul entitãtii este abandonat.

21.

Costul istoric, ca bazã de evaluare, are urmãtoarele calitãti:

a) determinare obiectivã si verificabilitate;

b) realitate si fiabilitate;

c) determinare obiectivã si permanentã în timp.

22.

Care dintre consecintele aplicãrii postulatului (principiului) independentei

exercitiului enumerate mai jos este eronatã:


a) practicarea contabilitãtii de angajamente;

b) utilizarea conturilor de regularizare;

c) gruparea angajamentelor dupã exigibilitate.

23.

În analiza continutului postulatului independentei exercitiului se au în

vedere cinci categorii de aspecte. Unul dintre aspectele enumerate în

continuare este eronat. Care?

a) analiza trezoreriei întreprinderii;

b) conectarea cheltuielilor la venituri;

c) afectarea pierderilor si profiturilor la exercitiul curent.

24.

Postulatul permanentei metodelor considerã cã au apãrut „schimbãri de

metodã” în una dintre urmãtoarele situatii. Una este gresitã. Care?

a) schimbarea de metode contabile;

b) schimbarea de metode statistice;

c) schimbarea de metode fiscale.

25.

Cu unul dintre principiile sau obiectivele mentionate în continuare, principiul

prudentei este într-un conflict acut. Care este acela?

a) principiul costului istoric;

b) permanenta metodelor;

c) imaginea fidelã.

26.

Utilizarea costurilor istorice în conditii de inflatie si hiperinflatie crescãtoare

conduce la unele deformãri ale datelor în bilant si în contul de

profit si pierdere, asa cum se mentioneazã în continuare, una dintre

precizãri fiind gresitã:

a) subevaluarea cheltuielilor cu materialele în contul de rezultate;

b) subevaluarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizãrilor în contul

de rezultate;

c) subevaluarea rezultatelor si scãderea impozitului pe profit.

27.

În conformitate cu principiul costului istoric, în momentul intrãrii în

patrimoniu, elementele de activ si de pasiv sunt evaluate dupã cum urmeazã,

una dintre afirmatii fiind gresitã:


a)

bunurile aduse ca aport în naturã la capitalul social, la valoarea

netã de capitalizare;

b)

bunurile intrate cu titlul gratuit la valoare de utilitate;

c)

creantele si datoriile la valoarea lor nominalã.

28.

Principiul recunoasterii rezultatelor presupune cã rezultatul poate fi

înregistrat în diferite puncte si momente ale ciclului afacerilor.

Care dintre aceste momente expuse în continuare este varianta cea mai

rãspânditã si se aplicã si în România:

a) facturarea bunurilor;

b) livrarea productiei;

c) încasarea vânzãrilor.

29.

Principiul partidei duble se concretizeazã în urmãtoarele aspecte/afirmatii

(una nefiind specificã):

a)

se au în vedere douã ansambluri de reprezentare: unul de naturã

juridicã, patrimonialã, în bilant si altul de naturã economicã, ca

expresie a gestiunii, în contul de profit si pierdere;

b)

existenta acestor douã ansambluri sub forma conturilor anuale per-

mite un dublu calcul si o dublã verificare a rezultatului exercitiului:

un rezultat constatat prin bilant si acelasi rezultat explicat prin contul

de rezultate;

c)

contabilitatea este organizatã în douã variante: monist si dualist.

30.

Care dintre principiile contabile enumerate determinã o supraevaluare

a rezultatului:

a) prudenta;

b) costul istoric;

c) sinceritatea.

31.

Una dintre consecintele enumerate mai jos nu este proprie principiului

independentei exercitiului:

a)

calcularea amortizãrilor si provizioanelor la închiderea exercitiului;

b)

contabilizarea unor evenimente posterioare închiderii exercitiului,

dar anterioare închiderii conturilor;

c)

recunoasterea cheltuielilor si veniturilor în functie de lichiditatea lor.


32.

Respectarea principiului prudentei are relevantã în:

a) alegerea metodelor si tratamentelor contabile;

b) contabilizarea activelor si profiturilor probabile;

c) permanentizarea metodelor si procedurilor contabile.

33.

Una dintre caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile financiare

enumerate în continuare nu este prevãzutã de cadrul contabil

conceptual:

a) inteligibilitatea;

b) eficienta;

c) pertinenta (relevanta).

34.

Care este relatia de calcul corectã pentru activul net contabil (ANC):

a) ANC = Capitaluri proprii – Datorii;

b) ANC = Activ bilantier – Capitaluri proprii;

c) ANC = Activ bilantier – Datorii.

35.

Care dintre principiile contabile indicate mai jos sunt retinute în mod

explicit în Reglementãrile contabile din România armonizate cu Directiva

a IV-a a Comunitãtilor Economice Europene (CEE) si cu Standardele

Internationale de Contabilitate:

a)

continuitatea activitãtii; costul istoric; permanenta metodelor; independenta

exercitiului; evaluarea separatã a elementelor de activ si

de pasiv; intangibilitatea bilantului de deschidere; necompensarea;

fidelitatea; pragul de semnificatie;

b)

continuitatea activitãtii; prudenta; permanenta metodelor; independenta

exercitiului; evaluarea separatã a elementelor de activ si de

pasiv; intangibilitatea bilantului de deschidere; necompensarea;

prevalenta economicului asupra juridicului; pragul de semnificatie;

c)

continuitatea activitãtii; costul istoric; permanenta metodelor; independenta

exercitiului; sinceritatea; intangibilitatea bilantului de deschidere;

necompensarea; prevalenta economicului asupra juridicului;

neutralitatea informatiilor.

36.

Care este relatia de calcul a valorii matematice contabile a unei actiuni

(VMC):


a) VMC = Capital social / Nr. de actiuni;

b) VMC = Capital propriu / Nr. de actiuni;

c) VMC = Capital permanent / Nr. de actiuni.

37.

Care este relatia de calcul a valorii matematice intrinsece a unei actiuni

(VMI):

a) VMI = Activul net intrinsec / Nr. de actiuni;

b) VMI = Activul net contabil / Nr. de actiuni;

c) VMI = Activul bilantier / Nr. de actiuni.

38.

La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele

3.000.000 lei, nr. de actiuni 6.000 buc. Se hotãrãste majorarea

capitalului social prin combinarea primei de emisiune cu dreptul de subscriptie

prin emiterea a 4.000 actiuni la o valoare de emisiune negociatã

de 2.800 lei/actiune.

Care este valoarea contabilã veche si cea nouã a unei actiuni, raportul

de paritate si dreptul de subscriptie:

a) 3.000; 2.980; 3/2; 20;

b) 3.000; 2.980; 2/3; 20;

c) 3.000; 2.920; 3/2; 80.

39.

La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele

3.000.000 lei, nr. de actiuni 6.000 buc. Se hotãrãste cresterea

capitalului social pe calea includerii de rezerve proprii prin emiterea a

600 buc. actiuni noi la valoarea nominalã, atribuite gratuit actionarilor.

Care este valoarea contabilã veche si cea nouã a unei actiuni, dreptul de

atribuire si cum se înregistreazã majorarea capitalului social:

a)

3.000; 2.500; 500; 106 = 1012 1.500.000

b)

3.000; 2.727; 273; 106 = 1012 1.500.000

c)

2.727 3.000; 273; 106 = 1012 1.500.000

40.

O întreprindere cumpãrã de pe piata financiarã 2.000 de actiuni proprii

având valoarea nominalã de 8.000 lei/buc. si cea de rãscumpãrare de

9.000 lei/buc., si le distribuie salariatilor la 10.000 lei/buc.

Care sunt înregistrãrile ce se impun:


a) 501 = 5121 18.000.000

5121 = 502 18.000.000

b) 501 = 5121 18.000.000

5121 = 501 20.000.000

c) 501 = 5121 18.000.000

5121 = % 20.000.000

501 18.000.000

764 2.000.000

41.

Activul net al unei societãti, de 50.000.000 lei, este structurat în: capital

social 30.000.0000 lei, rezervã legalã 5.000.000 lei, alte rezerve

15.000.000 lei. Un asociat având o participatie de 20% din capitalul

social este exclus din societate.

Care este suma netã ce i se va plãti asociatului (impozit pe profit 16%,

impozit pe dividende 10%):

a) 9.456.000 lei;

b) 12.900.000 lei;

c) 12.000.000 lei.

42.

Activul net al unei societãti, de 50.000.000 lei, este structurat în: capital

social 30.000.000 lei, rezervã legalã 5.000.000 lei, alte rezerve

15.000.000 lei. Un asociat,având o participatie de 20% din capitalul

social este exclus din societate.

Care este suma impozitelor ce va fi retinutã asociatului exclus (impozit

pe profit 16%, impozit pe dividende 10%):

a) 250.000 lei;

b) 352.000 lei;

c) 544.000 lei.

43.

O societate comercialã detine un utilaj având valoarea contabilã de

5.000.000 lei, durata de amortizare 5 ani, amortizat linear cu o valoare

a amortizãrii înregistratã de 2.000.000 lei. Utilajul este supus unei reevaluãri

a valorii neamortizate de la 3.000.000 lei la 4.200.000 lei.

Care sunt sumele si înregistrãrile contabile implicate de reevaluare si de

amortizare în anul 3 de folosintã, în conditiile eliminãrii amortizãrii

cumulate din valoarea contabilã brutã a activului:


a) 2813 = 2131 2.000.000

2131 = 105 1.200.000

b) 2131 = 105 1.200.000

6811 = 2813 1.400.000

c) 2813 = 2131 2.000.000

2131 = 105 1.200.000

6811 = 2813 1.400.000

105 = 1175 400.000

44.

O societate comercialã a achizitionat, la 20.12.N, o instalatie în valoare

de 20.000.000 lei, amortizabilã în 5 ani, finantatã 25% din resurse proprii

si 75% dintr-o subventie de la buget.

În conditia aplicãrii metodei de amortizare degresivã, care vor fi sumele

si operatiile contabile înregistrate în anul N+2:

a) 6811 = 2813 4.200.000

131 = 7584 4.200.000

b) 6811 = 2813 4.200.000

131 = 7584 3.150.000

c) 6811 = 2813 7.500.000

131 = 7584 3.150.000

45.

O societate comercialã emite 5.000 obligatiuni având valoarea nominalã

20.000 lei; valoarea de emisiune este de 18.000 lei si valoarea de rambursare

este de 21.000 lei. Durata împrumutului este de 5 ani, iar dobânda

anualã este de 20%.

Care sunt înregistrãrile specifice emiterii acestui împrumut obligatar:

a) % = 161 100.000.000

461 90.000.000

169 10.000.000

b) % = 161 110.000.000

461 90.000.000

169 20.000.000


c) % = 161 105.000.000

461 90.000.000

169 15.000.000

46.

Potrivit principiului costului istoric, costul unei imobilizãri corporale

obtinute din productie proprie cuprinde obligatoriu:

a)

costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate,

celelalte cheltuieli directe de productie, cota cheltuielilor

indirecte determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia;

b)

costurile directe de productie, cheltuielile indirecte de productie

angajate, cheltuielile generale de administratie;

c)

costurile directe de productie, costurile indirecte de productie, costurile

de distributie.

47.

În care dintre situatiile de mai jos este posibilã înregistrarea:

6813 = 291 500.000

a)

în situatia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de

inventar este mai micã decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenta

este ireversibilã;

b)


inventar este mai micã decât valoarea rãmasã de amortizat, iar

diferenta este reversibilã;

c)


inventar este mai mare decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenta

este reversibilã.

48.

În care dintre conturile anuale va fi evidentiat un utilaj complet amortizat

aflat în inventarul si folosinta unei întreprinderi:

a) în activul bilantului;

b) în contul de profit si pierdere, la venituri;

c) în notele la situatiile financiare.

49.

La o societate comercialã se cumpãrã o masinã de lucru în valoare de

2.400.000 lei, cu durata normatã de utilizare de 6 ani, data punerii în

functiune fiind 20 septembrie anul N.

Care este suma amortizãrii de înregistrat în anul N, calculatã în conformitate

cu metodele: linearã, degresivã (AD1), acceleratã:


a) 100.000; 150.000; 300.000;

b) 300.000; 600.000; 900.000;

c) 100.000; 200.000; 300.000.

50.

Ce semnificã înregistrarea contabilã:

6868 = 169 900.000

a) amortizarea imobilizãrilor financiare;

b) ajustãri constituite pentru imobilizãri financiare;

c) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.

51.

Un utilaj are o valoare de intrare de 9.000.000 lei si o duratã de amortizare

de 5 ani, fiind intrat si pus în functiune la 26.12.N. Aplicându-i-se

regimul de amortizare degresiv (AD1), în care an se va trece la valori

anuale de amortizare egale (lineare) si la ce sumã se ridicã amortizarea:

a) anul 2; 1.800.000;

b) anul 3; 1.470.000;

c) anul 4; 1.500.000.

52.

Un utilaj a intrat în întreprindere la 26.12.N, având valoarea de intrare

9.000.000 lei si o duratã normalã de folosintã de 5 ani. Dacã pentru

anul N+3 s-a calculat o amortizare în sumã de 1.470.000 lei, ce regim

de amortizare a aplicat întreprinderea:

a) linear;

b) degresiv;

c) accelerat.

53.

În regulamentul privind amortizarea capitalului imobilizat se prevede

regimul degresiv de amortizare cu influenta uzurii morale (AD2). Dacã

un utilaj are valoarea contabilã de intrare 10.000.000 lei si durata normalã

de utilizare 15 ani, care este durata de utilizare în cadrul cãreia se

realizeazã amortizarea integralã:

a) 9 ani;

b) 6 ani;

c) 3 ani.


54.

Se considerã urmãtoarele date referitoare la un utilaj: valoarea de intrare

40.000.000 lei; durata normalã de functionare, conform catalogului,

10 ani; cota medie de amortizare degresivã 20%.

Utilizând principiile de bazã pentru calculul amortizãrii degresive, fãrã

influenta uzurii morale, specificati ce valoare are amortizarea anualã

degresivã pentru anul 5 si înregistrarea corespunzãtoare:

a) 6811 = 281 2.621.000 lei

b) 6811 = 281 3.276.800 lei

c) 6813 = 281 3.276.800 lei

55.

La o clãdire închiriatã au fost efectuate de cãtre chiriasi lucrãri de investitii

în regie proprie, pentru modernizarea acesteia, în sumã de 10.000.000 lei.

Cum se înregistreazã receptionarea si punerea în functiune a acestei

investitii:

a)

212 = 722 10.000.000

b)

231 = 722 10.000.000

c)

231 = 721 10.000.000

212 = 231 10.000.000

56.

La o constructie specialã închiriatã, în valoare de 100.000.000 lei, chirias

ul a executat, cu acordul proprietarului, lucrãri de modernizare în valoare

de 50.000.000 lei. Pe perioada contractului de închiriere au fost amortizate

linear 30.000.000 lei din aceastã investitie.

Care sunt înregistrãrile contabile efectuate de chiriasi la expirarea

contractului de închiriere pentru aceastã investitie:

a) % = 212 50.000.000

2812 30.000.000

6583 20.000.000

b) % = 212 50.000.000

2812 30.000.000

6583 20.000.000

C 8031 100.000.000

c) % = 212 50.000.000

2812 30.000.000

6583 20.000.000


461 = % 23.800.000

7583 20.000.000

4427 3.800.000

C 8031 100.000.000

57.

La o societate comercialã, un utilaj a ocazionat pentru dezmembrarea

sa cheltuieli de 1.500.000 lei, iar din aceastã dezmembrare s-au recuperat

valori de 2.000.000 lei.

Ce înregistrare are loc pentru contabilizarea diferentei:

a) 281 = 213 500.000

b) 6588 = 281 500.000

c) 6583 = 281 500.000

58.

Cum se înregistreazã cheltuielile de dezmembrare a unui utilaj, lucrãrile

fiind executate de un tert, cu facturã în valoare de 800.000 lei, plus

TVA 19%:

a) % = 401 952.000

611 800.000

4426 152.000

b) % = 401 952.000

6588 800.000

4426 152.000

c)

% = 462 952.000

6583 800.000

4426 152.000

59.

La scoaterea din folosintã a unui utilaj au fost recuperate diverse

subansamble în valoare de 2.000.000 lei, fãrã a interveni cheltuielile cu

dezmembrarea mijlocului.

Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun:

a) 302 = 7588 2.000.000

6811 = 281 2.000.000

b) 302 = 7588 2.000.000

c) 302 = 7583 2.000.000

6583 = 281 2.000.000


60.

O societate comercialã are în inventar un mijloc de transport cu valoarea

de intrare de 15.000.000 lei si amortizarea înregistratã de 6.000.000 lei.

Se vinde acest mijloc de transport la pretul de 11.000.000 lei, plus TVA

19%, cu facturã, unei alte întreprinderi.

Cum se înregistreazã factura de vânzare:

a) 461 = 701 11.000.000

b) 461 = % 13.090.000

7583 11.000.000

4427 2.090.000

c) 411 = % 13.420.000

7583 11.000.000

4427 2.090.000

61.

O societate comercialã care are ca obiect fabricarea de autocamioane

dispune ca, din stocul de produse finite de autocamioane, sã fie retinut

un autocamion pentru nevoile proprii ale întreprinderii. Costul de productie

al unui autocamion se ridicã la 35.000.000 lei.


a) 2133 = 722 35.000.000

b) 711 = 345 35.000.000

2133 = 722 35.000.000

c) 2133 = 345 35.000.000

62.

O societate comercialã are în inventar si în evidentã un teren cu valoarea

contabilã de intrare de 75.000.000 lei. La închiderea exercitiului, valoarea

de inventar (de piatã) a terenului este de 70.000.000 lei în conditiile

utilizãrii metodei ajustãrilor de valoare.

Ce înregistrare contabilã se face conform principiilor prudentei si independentei

exercitiului:

a) 6811 = 2111 5.000.000

b) 6813 = 2111 5.000.000

c) 6813 = 291 5.000.000


63.

O societate comercialã are în inventar un teren A cu valoarea contabilã

înregistratã de 20.000.000 lei si o ajustare pentru pierderea de valoare

constituitã la închiderea exercitiului N de 2.000.000 lei, precum si un

alt teren B achizitionat în anul de gestiune N+1, cu o valoare contabilã

de intrare de 15.000.000 lei. La închiderea exercitiului N+1, valorile de

inventar (de piatã) ale celor douã terenuri sunt: A = 21.500.000 lei si

B = 14.000.000 lei.

Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie efectuate:

a) 6813 = 291/A 1.000.000

b) 291/A = 7813 2.000.000

6813 = 291/B 1.000.000

c) 291/A = 7813 1.500.000

6813 = 291/B 1.000.000

64.

Se achizitioneazã 5.000 de titluri financiare de valori imobilizate la pretul

de cumpãrare de 2.000 lei/buc., partea eliberatã, achitatã imediat, fiind

de 40%.

Ce înregistrãri contabile trebuie fãcute:

a) 261 = 512 10.000.000

b) 261 = 269 10.000.000

c) 261 = % 10.000.000

512 4.000.000

269 6.000.000

65.

Societatea comercialã detine alte titluri imobilizate – 10.000 titluri a

1.000 lei, valoarea totalã fiind de 10.000.000 lei, din care eliberate 25%,

restul urmând a fi eliberate în 5 ani. Aceste titluri sunt cesionate înainte

de achitare la un pret de 1.100 lei (350 lei + 750 lei).

Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun si sumele aferente:

a) 512 = 263 10.000.000

269 = 7721 11.000.000

b) 6641 = 263 10.000.000


% = 7641 11.000.000

512 3.500.000

269 7.500.000

c) % = 263 10.000.000

6641 2.500.000

269 7.500.000

512 = 7641 11.000.000

66.

La ce valori permite legislatia românã evaluarea stocurilor la intrarea în

entitate:

a) cost efectiv de productie, cost efectiv de achizitie, costuri (preturi) prestabilite

cu conditia evidentierii diferentelor de pret, valoare de utilitate;

b) cost efectiv de achizitie, cost prestabilit de achizitie, pret de vânzare;

c)

cost prestabilit de achizitie, cost prestabilit de productie, valoare de

utilitate, pret de vânzare.

67.

La iesirea din gestiune, stocurile pot fi evaluate utilizând una dintre

metodele ce figureazã la pozitia:

a) valorii medii de intrare, LIFO;

b) valorii medii de intrare, LIFO, FIFO;

c) identificãrii specifice, costului mediu ponderat, FIFO, LIFO.

68.

Dispuneti de produse finite în stoc la cost de productie prestabilit de

4.000.000 lei si o diferentã nefavorabilã între costul prestabilit si cel

efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului

propriu de desfacere care tine evidenta mãrfurilor la cost de achizitie.

Care sunt înregistrãrile contabile corecte si sumele aferente?

a)

371 = 345 2.200.000

345 = 348 2.000.000

b)

371 = 345 2.000.000

371 = 348 200.000

sau

711 = 345 2.000.000

711 = 348 200.000

371 = 701 2.000.000


c) 711 = 345 2.200.000

371 =

701 2.200.000

69.

Dispuneti de produse finite în stoc la cost de productie prestabilit de

4.000.000 lei si o diferentã nefavorabilã între costul prestabilit si cel

efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului

propriu de desfacere, care tine evidenta mãrfurilor la pret de vânzare

fãrã TVA si practicã un adaos comercial de 20%.

Care sunt înregistrãrile contabile corecte si sumele aferente:

a) 371 = % 2.200.000

345 2.000.000

348 200.000

371 = 378 440.000

sau

711 = 345 2.000.000

711 =

348 200.000

371 =

701 2.000.000

378 400.000

b) 371 = % 2.640.000

701 2.200.000

378 440.000

711 = % 2.200.000

345 2.000.000

348 200.000

c) 371 = % 2.640.000

711 2.200.000

378 440.000

701 = % 2.200.000

345 2.000.000

348 200.000

70.

O societate comercialã, furnizor, înregistreazã valoarea ambalajelor de

transport refolosibile facturate clientului, 100 buc. a 2.000 lei/buc. Din

aceste ambalaje, clientul îi restituie 80 buc., iar 20 buc. le retine pentru

nevoile proprii. Pentru aceste ambalaje nerestituite, furnizorul emite si

transmite facturã suplimentarã si descarcã gestiunea de ambalaje.


Care sunt înregistrãrile ce se impun:

a) 4111 = 419 200.000

419 = 4111 160.000

419 = 708 40.000

4111 = 4427 7.600

608 = 381 40.000

b) 419 = 4111 200.000

% = 419 207.600

4111 160.000

608 40.000

4426 7.600

c) 419 = 4111 200.000

% = 419 207.600

401 160.000

381 40.000

4428 7.600

71.

Dispuneti de urmãtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc

initial 2.000 buc. a 500 lei/buc.; intrãri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; iesiri

1.800 buc.

Care este valoarea iesirilor si a stocului final determinate dupã metodele:

pretului mediu (PM) si FIFO:

PM FIFO

a)

1.000.000/800.000 680.000/1.120.000

b)

1.200.000/600.000 820.000/980.000

c)

1.080.000/720.000 900.000/900.000

72.

Dispuneti de urmãtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc

initial 50 buc. a 80 lei/buc.; intrãri I, 350 buc. a 90 lei/buc.; intrãri II,

100 buc. a 100 lei/buc.; iesiri 480 buc. Valoarea iesirilor s-a calculat a fi

43.900 lei, iar stocul final este 1.600 lei. Precizati ce metodã de evaluare

a iesirilor a fost utilizatã:

a) preturilor medii;

b) LIFO;

c) FIFO.


73.

Au fost trimise spre prelucrare la terti 400 kg materiale a 500 lei/kg. De la

terti se reîntorc si se depoziteazã 200 buc. unelte. Factura pentru manopera

de prelucrare de cãtre furnizor cuprinde 300.000 lei, plus TVA 19%.

Care sunt înregistrãrile contabile ce se fac la primirea uneltelor de prelucrare,

metoda de contabilizare a stocurilor fiind inventarul permanent:

a) 303 = 351 200.000

% = 401 357.000

303 300.000

4426 57.000

b) 303 = 351 200.000

% = 401 357.000

602 300.000

4426 57.000

c) 303 = % 557.000

351 200.000

401 300.000

4426 57.000

74.

La începutul exercitiului N, valoarea stocurilor de materii prime este de

850.000 lei si de produse finite, 2.200.000 lei. La finele exercitiului,

valoarea stocurilor este 1.000.000 lei la materii prime si 2.500.000 lei la

produse finite.

Care este influenta globalã a acestor modificãri asupra rezultatului întreprinderii:

a) cresterea profitului cu 150.000;

b) cresterea profitului cu 300.000;

c) cresterea profitului cu 450.000.

75.

Indicati înregistrarea contabilã corectã privind cumpãrarea mãrfurilor,

conform facturii, de la furnizor, care cuprinde: costul mãrfurilor 50.000 lei,

cheltuieli de transport 10.000 lei, TVA 19%.

Evidenta mãrfurilor se tine la cost de achizitie, conform metodei inventarului

permanent:

a) % = 401 71.400

371 60.000

4426 11.400


b) % = 401 71.400

371 50.000

607 10.000

4426

11.400

c) % = 401 71.400

371 50.000

378 10.000

4426

11.400

76.

O societate comercialã achizitioneazã mãrfuri de la furnizor al cãror

pret de vânzare, conform facturii, este de 100.000 lei si la care furnizorul

acordã rabat 5%, remizã 10% si scont de decontare 2%.

Considerând cã întreprinderea aplicã un adaos comercial de 20%, care

este suma adaosului ce trebuie înregistrat la intrarea mãrfurilor, în

conditia evidentierii acestora la pret de vânzare:

a) 17.100 lei;

b) 18.400 lei;

c) 16.800 lei.

77.

O societate comercialã tine evidenta mãrfurilor la pret de vânzare fãrã

TVA si practicã un adaos comercial de 20%.

Care sunt înregistrãrile contabile, în conditiile inventarului permanent,

privind o facturã a furnizorului ce cuprinde: mãrfuri 800.000 lei, TVA

152.000 lei:

a) % = 401 952.000

371 800.000

4426 152.000

b) % = 401 952.000

371 800.000

4426 152.000

371 = 378 160.000

c) 371 = % 1.112.000

401 952.000

378 160.000


78.

Care sunt elementele componente ale costului de achizitie în vamã al

mãrfurilor importate:

a) valoarea externã FOB si taxele vamale;

b) valoarea externã FOB si cheltuielile de transport extern;

c) valoarea externã FOB, cheltuielile de transport extern, taxele va

male, comisionul vamal.

79.

În conditia în care se achizitioneazã o marfã de la furnizor al cãrei pret

de vânzare este de 100.000 lei, rabat acordat de furnizor 5%, remizã

10%, scont de decontare 2%, TVA 19%, care este pentru cumpãrãtor

costul de achizitie:

a) 85.500 lei;

b) 95.000 lei;

c) 83.790 lei.

80.

O societate comercialã achizitioneazã mãrfuri de la furnizor al cãror

pret de vânzare, conform facturii, este 100.000 lei, rabat acordat de

furnizor 5%, remizã 10%, scont de decontare 2%. Dacã adaosul comercial

practicat este de 20% si TVA 19%, care este pretul de vânzare,

inclusiv TVA, determinat la cumpãrãtor:

a) 142.800 lei;

b) 122.094 lei;

c) 119.652 lei.

81.

O vânzare de stocuri de materii prime se regãseste în contul de profit si

pierdere la pozitiile:

a)

venituri din vânzarea mãrfurilor si cheltuieli privind mãrfurile

vândute;

b)

alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare;

c)

venituri din activele diverse si cheltuieli cu materiile prime.

82.

La o societate comercialã se cunosc urmãtoarele date privind stocurile

si ajustãrile pentru deprecierea stocurilor: solduri la închiderea exercitiului

N: 301 = 950.000 lei; 391 = 50.000 lei; 345 = 600.000 lei;

371 = 1.200.000 lei; 397 = 100.000 lei. La închiderea exercitiului N+1,

valorile de inventar (de piatã) ale stocurilor sunt: 301 = 890.000 lei;

371 = 1.200.000 lei; 345 = 575.000 lei.


Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie efectuate si cu ce sume, la

închiderea exercitiului N+1:

a) 6814 = 391 10.000

6814 = 394 25.000

397 = 7814 100.000

b) 6814 = 391 35.000

c) 6814 = 394 35.000

83.

La o societate comercialã figureazã în contabilitate un stoc de materiale

consumabile cu valoarea de 400.000 lei. Pretul de inventar (de piatã) a

cunoscut urmãtoarea dinamicã la închiderea unor exercitii financiare

succesive: N = 420.000; N+1 = 310.000; N+2 = 350.000 lei.

Conform principiului prudentei, ce înregistrãri contabile se impun la

sfârsitul celor trei exercitii, în conditiile utilizãrii metodei ajustãrilor de

valoare:

N

N+1 N+2

a) 6814 = 392 20.000; 6814 = 392 10.000; 392 = 7814 50.000

b) 6814 = 392 20.000; 6814 = 392 90.000; 392 = 7814 40.000

c) –;

6814 = 392 90.000; 392 = 7814 40.000

84.

La o societate comercialã existã în stoc mãrfuri în valoare de 9.000.000

lei cost de achizitie si o ajustare pentru depreciere de 1.000.000 lei.

Aceste mãrfuri sunt vândute cu numerar în valoare de 12.000.000 lei,

care cuprinde TVA 19% corespunzãtoare.

Care sunt înregistrãrile ce trebuie fãcute:

a) 531 = % 14.280.000

707 12.000.000

4427 2.280.000

607 = 371 9.000.000

b) 531 = % 12.000.000

707 10.084.033

4427 1.915.967

607 = 371 9.000.000

397 = 7814 1.000.000


c) 531 = % 12.000.000

707 10.084.033

4427 1.915.967

607 = 371 9.000.000

85.

Care este formula de calcul a coeficientului si a sumei (cotei) diferentelor

de pret pentru stocurile de materiale iesite:

Si 308 + R 308

a) K308 =

; S308 = Rc301 x K308

Si 301 + Rd 301

Si 328 + R 328

b) K308 =

; S308 = Rc (301 + 302) x K 308

Si (301 + 302) + Rd (301 + 302)

Si 308 + R 308

c) K308 =

; S308 = Rc (301 + 302) x K 308

Si (301 + 302) + Rd (301 + 302)

86.

Dispuneti de urmãtoarele informatii privind ajustãrile pentru deprecierea

produselor finite: ajustare existentã 200.000 lei; ajustare necesarã

100.000 lei.

Precizati înregistrarea contabilã care reflectã situatia ajustãrilor pentru

deprecierea produselor finite la inventar:

a) 6814 = 394 100.000

b) 394 = 7814 300.000

c) 394 = 7814 100.000

87.

În conformitate cu principiul costului istoric, care este înregistrarea

corectã privind cheltuielile de transport facturate de cãtre un tert în valoare

de 500.000 lei, plus TVA 19%? Metoda de contabilizare este inventarul

permanent:

a) % = 401 595.000

601 500.000

4426 95.000

b) % = 401 595.000

301 500.000

4426 95.000

c) % = 401 595.000

624 500.000

4426 95.000


88.

O societate comercialã are o creantã fatã de un client în sumã de

2.380.000 lei (din care TVA 380.000 lei). Acest client este declarat în

stare de faliment, probabilitatea de neîncasare a creantei fiind de 75%.

Care sunt operatiile contabile si sumele corecte aferente lor:

a)

4118 = 4111 2.380.000

4427 = 4428 380.000

b) 4118 = 4111 2.380.000

4427 = 4428 380.000

6812 = 1511 1.785.000

c)

4118 = 4111 2.380.000

6814 = 491 1.785.000

89.

O societate comercialã vinde unui client o marfã cu facturã la pretul de

800.000 lei, exclusiv TVA, având costul de achizitie 600.000 lei. Ulterior,

acordã acestui client o reducere comercialã de 5% si un scont pentru

achitarea facturii înainte de termen de 2%.

Ce influente au aceste operatiuni asupra structurilor din contul de profit

si pierdere al furnizorului:

a) rezultat din exploatare pozitiv 600.000; rezultat financiar negativ

16.000; rezultat final pozitiv 584.000;

b) rezultat din exploatare pozitiv 144.800; rezultat financiar pozitiv

15.200; rezultat final pozitiv 160.000;

c) rezultat din exploatare pozitiv 160.000; rezultat financiar negativ

15.200; rezultat final pozitiv 144.800.

90.

Se livreazã produse finite unui client fãrã întocmirea facturii. Pretul de

vânzare contractat este de 600.000 lei, TVA 19%, si costul de productie

este de 500.000 lei.

Care sunt înregistrãrile contabile corecte:

a) 4111 = % 714.000

701 600.000

4427 114.000

7111 = 345 500.000


b) 418 = % 714.000

701 600.000

4427 114.000

711 = 345 500.000

c) 418 = % 714.000

701 600.000

4428 114.000

711 = 345 500.000

91.

O societate comercialã a receptionat si a înregistrat fãrã facturã materii

prime al cãror pret de cumpãrare contractat a fost de 600.000 lei, plus

TVA 19%. Ulterior primeste factura furnizorului din care rezultã un

pret de 700.000 lei, plus TVA 19%.

Care sunt înregistrãrile contabile fãcute la primirea facturii:

a) 408 = 401 714.000

4426 = 4428 114.000

% = 401 119.000

301 100.000

4426 19.000

b) 408 = 401 714.000

4426 = 4428 114.000

c) 401 = 408 714.000

4426 = 4428 114.000

% = 401 119.000

301 100.000

4426 19.000

92.

O societate comercialã a receptionat si înregistrat fãrã facturã materii

prime al cãror pret de cumpãrare contractat a fost de 600.000 lei plus

TVA 19%. Ulterior primeste factura furnizorului din care rezultã un

pret de 500.000 lei plus TVA 19%.

Care sunt înregistrãrile contabile fãcute la primirea facturii:

a) 408 = 401 595.000

4426 = 4428 95.000


408 = % 119.000

301 100.000

4428 19.000

b) 408 = % 714.000

401 595.000

301 100.000

4428

19.000

c) 401 = % 714.000

408 595.000

301 100.000

4428

19.000

93.

Dispuneti de urmãtoarele date privind investitiile financiare pe termen

scurt (actiuni). Stoc initial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc., intrãri 2.500 buc.

a 2.200 lei/buc.. stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.200.000 lei si

iesiri 3.000 buc. în valoare de 6.300.000 lei. Arãtati dupã ce metodã au

fost evaluate iesirile:

a) LIFO;

b) FIFO;

c) pret mediu ponderat.

94.

Dispuneti de urmãtoarele date privind valorile de plasament (actiuni):

stoc initial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc; intrãri 2.500 buc. a 2.200 lei/buc.;

stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.000.000 lei si iesiri 3.000 buc. în

valoare de 6.500.000 lei. Arãtati dupã ce metodã au fost evaluate ies

irile:

a) LIFO;

b) FIFO;

c) NIFO.

95.

La care dintre posturile de mai jos sunt evidentiate titlurile de valori

achizitionate pe termen scurt, în scopul realizãrii de profituri financiare:

a) titluri puse în echivalentã;

b) titluri de participatie;

c) investitii financiare pe termen scurt.


96. O societate comercialã achizitioneazã prin bancã, de pe piata financiarã,

4.000 actiuni având valoarea nominalã 5.000 lei/buc. si pretul de cumpãrare

5.200 lei/buc. Din actiunile cumpãrate vinde 3.000 buc. la pretul

de 6.000 lei/buc.

Cum se înregistreazã aceste operatiuni:

a) 503 = 5121 20.800.000

5121

= % 18.000.000

503 15.600.000

7642 2.400.000

b) 503 = % 20.800.000

5121 20.000.000

7642 800.000

5121 =

503 15.600.000

c) % = 5121 20.800.000

503 20.000.000

6642 800.000

5121 = % 18.000.000

503 15.000.000

7642 3.000.000

97. O societate comercialã achizitioneazã prin bancã, de pe piata financiarã,

4.000 actiuni, având valoarea nominalã 5.000 lei/buc. si pretul de cumpãrare

5.500 lei/buc. Din actiunile cumpãrate vinde 3.000 buc. la pretul

de 5.300 lei/buc.

Cum se înregistreazã aceste operatiuni?

a) 503 = 5121 22.000.000

% = 503 16.500.000

5121 15.900.000

6642 600.000

b) 503 = 5121 15.900.000

% = 503 16.500.000

5121 15.000.000

6642 1.500.000


c)

503 = 5121 20.000.000

5121 = % 15.900.000

503 15.000.000

7642 900.000

98.

La o societate care are ca obiect de activitate importul direct de mãrfuri

cu plata la vedere, dispunem de urmãtoarele date privind un import de

mãrfuri: valoarea externã a mãrfurilor la FOB 1.000 $ a 25.000 lei/$,

transportul extern, pentru care nu existã facturã, 10% din valoarea mãrfurilor,

deci 100 $ a 25.000 lei/$, taxa vamalã 10% din CIF, comisionul

vamal 0,5% din CIF, TVA deductibilã 19% la costul de achizitie în vamã.

Care este suma plãtilor ce se efectueazã în vamã, cu ordin de platã, si

care sunt înregistrãrile contabile corespunzãtoare:

a)

% = 5124 2.750

401 2.500

408 250

b)

446 = 5121 288,75

c) 446 = 5124 288,75

4426 = 5121 577,3625

99.

La o societate comercialã care face export de mãrfuri pe cont propriu si

credit comercial pe termen scurt se înregistreazã factura pentru livrãri

de mãrfuri, cunoscând datele: valoarea externã a mãrfii la CIF 2.500 $,

cheltuielile de transport 300 $, dobânda externã 4% pe an, termenul

creditului comercial 9 luni. Cursul dolarului 2,6 lei/$.

Care sunt sumele totale si partiale ale facturii si înregistrãrile contabile

corespunzãtoare:

a)

4111 = % 7.498,4

707 6.500

708 780

766 218,4

b) 5124 = % 7.498,4

707 6.500

708 780

766 218,4


c) 4111 = %

707

708

766

7.498,4

6.500

780

218,4

5124 = 4111 7.498,4

100. Creanta de încasat de la un client extern la valoarea nominalã este de

5.000 $, cursul fiind 2,5 lei/$. Se încaseazã aceastã creantã prin bancã,

cursul zilei fiind 2,55 lei/$.

Ce înregistrãri contabile se efectueazã:

a) 5124 = 4111 12.500

b) 5124 = % 12.750

4111 12.500

765 250

c) % = 4111 12.750

5124 12.500

665 250

101. La o facturã de vânzare-cumpãrare de mãrfuri în sumã de 5.000.000 lei,

TVA 19%, furnizorul acordã ulterior o facturã pentru reduceri

comerciale de 4%, pentru vânzarea efectuatã.

Cum se înregistreazã aceastã facturã la furnizor si la client:

a) 601 = 301 200

301 = 707 200

b) % = 4111 238

707 200

4427 38

401= % 238

371 200

4426 38

c) % = 4111 238

707 200

4428 38

401= % 238

371 200

4428 38


102. Factura de plãtit unui furnizor extern este de 3.000 $, valoarea nominalã

având un curs de 2,5 lei/$. Plata facturii are loc prin bancã, la un curs de

2,45 lei/$.

Care sunt înregistrãrile contabile care se efectueazã:

a) 401 = 5124 7.350

b) % = 5124 7.500

401 7.350

665 150

c) 401 = % 7.500

5124 7.350

765 150

103. O întreprindere acordã unui furnizor un avans de 2.380 lei, din care

TVA 380 lei, în vederea unei prestãri de servicii. Prestatia efectuatã si

facturatã este de 5.000 lei plus TVA 19%.

Care sunt înregistrãrile contabile si sumele corecte privind acordarea

avansului si decontarea facturii:

a) % = 5121 2.380

409 2.000

4426 380

401 = % 5.950

409 2.000

4426 380

5121 3.570

b) 409 = 5121 2.380

401 = 409 2.380

c) 409 = 5121 2.380

401 = % 5.950

409 2.380

5121 3.570

104. La încheierea exercitiului, o societate comercialã are creante în valutã

de 2.500 $ a 2,4 lei/$ valoarea nominalã. Cursul de schimb la închiderea

exercitiului este de 2,3 lei/$.



a) 665 = 4111 250

b) 4111 = 765 250

c) 707 = 4111 250

105. La închiderea exercitiului, o societate comercialã are datorii în valutã

de 1.500 $, la cursul de 2,5 lei/$. Cursul de schimb la închiderea exercitiului

este 2,4 lei/$.


a) 401 = 765 150

b) 665 = 401 150

c) 401 = 765 150

6812 = 1511 150

106. O întreprindere detine o cambie în valoare de 4.000 lei pe care o încaseazã

prin bancã, banca retinând un comision de 1,5%.

Ce înregistrare se efectueazã?

a) 413 = 5121 4.000

b) 5121 = 413 4.000

c) % = 413 4.000

5121

3.940

627 60

107. Care dintre elementele de mai jos nu reprezintã o componentã a salariului

brut:

a) compensãri si indexãri;

b) contributia la profit;

c) avantaje în naturã.

108. Cum se înregistreazã contributia salariatilor la asigurãrile sociale pentru

sãnãtate:

a) 641 = 431 700.000

b) 425 = 431 700.000

c) 421 = 431 700.000


109. Cum se înregistreazã sumele cuvenite personalului din participarea la

profitul întreprinderii:

a) 129 = 424 5.000.000

b) 129 = 1171 5.000.000

c)

129 = 1171 5.000.000

1171 = 424 5.000.000

110. Considerând cã un minus de produse finite stabilit la inventar în sumã

de 80.000 lei a fost imputat gestionarului, înregistrarea va fi:

a) 4482 = 701 80.000

b) 4282 = % 95.700

758 80.000

4427 15.200

c)

461 = 758 80.000

111. În urma hotãrârii judecãtoresti si a termenului legal, societatea comercialã

înregistreazã reactivarea unui debit fatã de un tert în sumã de 3.000 lei.

Care sunt înregistrãrile contabile efectuate:

a) 4282 = 754 3.000

b) 461 = 754 3.000

c)

461 = 754 3.000

C 8034 3.000

112. Cum se înregistreazã o diferentã de impozit pe salariu, neretinutã din

drepturile bãnesti ale salariatilor:

a) 461 = 444 500.000

b) 421 = 444 500.000

c) 4282 = 444 500.000

113. Au loc vânzãri de mãrfuri cu plata în rate în sumã de 6.100.000 lei,

inclusiv TVA. Dacã acontul plãtit de cumpãrãtor reprezintã 25% din

aceastã sumã, dobânda calculatã este de 915.000 lei, iar rata se încaseazã

în trei transe, care sunt înregistrãrile contabile ce se efectueazã cu ocazia

încasãrii primei rate în numerar:


a)

531 = 411 1.830

472 = 766 305

4428 = 4427 243,487

b)

531 = 411 1.830

472 = 707 1.830

707 = 766 305

c)

531 = 411 1.830

472 = 707 1.830

707 = 766 305

4428 = 4427 243,487

114. Se înregistreazã chiria facturatã de furnizor în anul N, pentru anul N+1,

în sumã de 2.000 lei plus TVA 19%:

a) % = 401 2.380

612 2.000

4426 380

b) % = 401 2.380

471 2.000

4426 380

c) % = 401 2.380

471 2.000

4428 380

115. La o întreprindere, regie autonomã, se înregistreazã subventia de primit

pentru exploatare pe luna curentã în sumã de 15.000 lei.

Care este înregistrarea contabilã corespunzãtoare:

a) 5121 = 741 15.000

b) 5121 = 445 15.000

c) 445 = 741 15.000

116. La receptia unor mãrfuri primite de la un furnizor, se constatã un minus

cantitativ-valoric de 750 lei; cauza nu a fost încã identificatã.


Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie fãcute:

a) 371 = 401 750

401 = 371 750

b) 371 = 401 750

607 = 371 750

c) % = 401 750

473 588,235

4426 161,765

117. La inventarierea combustibilului se constatã o diferentã cantitativ-valoricã

în minus de 40.000 lei, plus TVA 19%, pentru care nu sunt încã

stabilite cauzele.

Ce înregistrãri contabile se efectueazã pânã la solutionare:

a) 602 = 302 40.000

b) 473 = 302 40.000

c) % = 302 47.600

473 40.000

4426 7.600

118. Cu ocazia inventarierii materiilor prime s-a constatat un minus cantitativvaloric,

nesolutionat, de 500 lei. Ulterior se constatã cã acesta reprezintã

un minus neimputabil, suportat de întreprindere.

Care sunt operatiile contabile efectuate cu ocazia solutionãrii minusului:

a) 473 = 301 500

b) 473 = 301 500

601 = 473 59,5

c) 601 = 473 500

635 = 4426 95

119. Se înregistreazã factura furnizorului pentru cheltuielile efectuate cu

reparatiile imprevizibile si ale cãror efecte se repartizeazã pe mai multe

exercitii. Valoarea facturii este de 2.700 lei, plus TVA 19%, iar esalonarea

are loc pe exercitiile N, N+1, N+2.


Care sunt înregistrãrile contabile care au loc în exercitiul N:

a) %

611

4426

= 401 3.213

2.700

513

b) %

471

4428

= 401 3.213

2.700

513

c) %

611

4426

= 401 1.071

900

171

%

471

4428

= 408 2.142

1.800

342

120. În conditiile unui leasing operational, factura emisã de locator (proprietar),

persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã

de 2.000 lei si TVA 19%.

Cum efectuati înregistrarea facturii la locator:

a) 411 = % 2.380

706 2.000

4427 380

b)

461 = % 2.380

706 2.000

4427 380

c)

413 = % 2.380

706 2.000

4427 380

121. În conditiile unui leasing operational, când factura emisã de locator

(proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã

de 2.000 lei si TVA 19%, cum efectuati înregistrãrile contabile la locatar

(utilizator):

a)

% = 401 2.380

612 2.000

4426 380


b) % = 404 2.380

471 2.000

4428 380

c) % = 401 2.380

205 2.000

4426 380

122. În conditiile unui leasing operational, când factura emisã de locator

(proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã

de 2.000 lei si TVA 19%, cum se înregistreazã aceastã facturã la locator

(proprietar) si locatar (utilizator):

a) 411 = % 2.380

706 2.000

4427 380

% = 401 2.380

612 2.000

4426 380

b) 461 = % 2.380

706 2.000

4427 380

% = 462 2.380

612 2.000

4426 380

c) 411 = % 2.380

706 2.000

4427 380

% = 404 2.380

612 2.000

4426 380

123. La închiderea exercitiului existã disponibil în cont curent la bancã în

valutã 5.000 $. Cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este

12.700 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã faceti:

a) 5121 = 5124 300

b) 5124 = 765 300

c) 665 = 5124 300


124. La închiderea exercitiului existã disponibil în cont curent la bancã în

valutã 5.000 $. Cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este

13.150 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã faceti:

a) 665 = 5124 150

b) 5124 = 665 150

c) 5121 = 5124 150

125. La închiderea exercitiului existã disponibil în contul curent de la bancã

în valutã 5.000 $; cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124

este 13.500 lei, debitor.

Ce înregistrare contabilã are loc la închiderea exercitiului financiar:

a) 5124 = 665 500

b) 5124 = 765 500

c) 665 = 5124 500

126. O societate comercialã acordã un avans pentru deplasare în strãinãtate,

în valutã, din casierie, în sumã de 1.000 $, la cursul zilei de 2,2 lei/$.

Aceastã sumã este justificatã ulterior prin cheltuieli de transport, cazare

si diurnã de 890 $ si restituiri la casã de 110 $.

Cum înregistrati aceste operatiuni, dacã la justificarea avansului cursul

de schimb este 2,3 lei/$:

a) 542 = 5314 2.200

625 = 542 2.200

b) 542 = 5314 2.200

%

625

5314= 542 2.200

1.958

242

c) 542 = 5314 2.200

625 = 542 1.958

5314 = %

542

765

253

242

11


127. Din casierie a fost depusã la bancã, în contul curent, suma de 1.200 lei.

În extrasul de cont de la 30.09.2004 al contului curent suma nu apare

ca depusã.

Care sunt înregistrãrile contabile de efectuat:

a) 5121 = 5311 1.200

b) 581 = 5311 1.200

5121 = 581 1.200

c) 581 = 5311 1.200

5125 = 581 1.200

128. Se achizitioneazã cu numerar mãrci postale în sumã de 150 lei, din care

se folosesc pentru corespondentã mãrci în sumã de 60 lei.

Care sunt înregistrãrile contabile care se efectueazã:

a) 5321 = 5311 150

626 = 5321 60

b) 626 = 5311 60

c) % = 5311 150

5321 90

626 60

sau

5321 = 5311 90

129. Cum se înregistreazã virarea sumei de 8.000 lei din contul de la bancã,

acordatã ca sponsorizare unei terte persoane:

a) 668 = 5121 8.000

b) 7588 = 5121 8.000

c) 6582 = 5121 8.000

130. Cum înregistrati perisabilitãtile calculate si acordate la produse finite în

sumã de 190 lei cost de productie:

a) 711 = 345 190

b) 7588 = 345 190

c) 6588 = 345 190


131. Cum înregistrati o sumã de 5.000 lei intratã în contul curent ca sponsorizare:

a) 5121 = 7582 5.000

b) 5121 = 768 5.000

c) 5121 = 741 5.000

132. Cum înregistrati dividendele de încasat, în sumã de 6.000 lei, calculate

la actiunile detinute la entitãtile afiliate:

a) 5121 = 763 6.000

b) 461 = 763 6.000

c) 461 = 761 6.000

133. Ce semnificã înregistrarea contabilã:

213 = 456 15.000

a) intrarea unui utilaj prin donatie;

b) plus de inventar la utilaje;

c) aport de capital în utilaje.


2111 = 131 22.000

a) primirea unui teren prin donatie;

b) trecerea în folosintã a unei investitii de amenajare a terenului;

c) aport de teren la capitalul social.


303=603 90

a) intrarea de materiale de natura obiectelor de inventar primite dupã

prelucrarea de cãtre terti;

b) plus de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar din

magazie;

c)

primirea prin donatie a unor materiale de natura obiectelor de

inventar.



% = 4111 8.000

512 7.405

667 500

4427 95

a) anularea partialã a facturii clientului;

b) încasarea facturii de la client si acordarea de sconturi;

c) primirea de sconturi de decontare acordate de furnizor.


461 = 761 3.500.000

a) dividende încasate pentru actiuni detinute la entitãtile afiliate;

b) dividende de încasat pentru interese de participare;

c) dividende de încasat pentru actiuni detinute la entitãtile afiliate.


6868 = 169 800.000

a) amortizarea imobilizãrilor financiare;

b) înregistrarea primelor de rambursare la emiterea obligatiunilor;

c) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.

139. Ce înseamnã soldul contului 1011:

a) capitalul social nominal al societãtii;

b) capitalul propriu al societãtii;

c) capitalul social nominal subscris si nevãrsat.

140. Ce semnificã soldul contului 711 înainte de închidere:

a) costul produselor finite obtinute din productie;

b) costul productiei neterminate la începutul perioadei;

c) diferenta dintre stocarea si destocarea productiei perioadei la cost

de productie efectiv.

141. Ce semnificã soldul debitor al contului 458:

a) veniturile primite prin transfer din operatii în participatie;


b)

cheltuielile transferate din operatiuni în participatie;

c)

sumele ce urmeazã a fi încasate ca profit din operatii în participatie

sau sumele datorate de coparticipanti pentru acoperirea pierderilor

din operatii în participatie.

142. Indicati în care dintre operatiile contabile, efectuate la sfârsitul exercitiului,

se manifestã principiul prudentei:

a)

471 = 5121 1.200

b) 6863 = 296 1.200

c)

213 = 231 1.200

143. Arãtati în care dintre înregistrãrile contabile de mai jos se regãseste principiul

independentei exercitiului:

a) 5121 = 472 1.500

b)

121 = 601 1.500

c)

707 = 121 1.500

144. Cum se înregistreazã, la sfârsitul exercitiului, diferentele pozitive de

curs valutar aferente soldului lichiditãtilor în devize privind aportul la

capitalul social în valutã:

a

5124 = 1068 750.000

b) 5124 = 765 750.000

c) 5124 = 764 750.000

145. Cum înregistrati la utilizator redeventa datoratã din leasing operational:

a) % = 404 357.000

612 300.000

4426 57.000

b) % = 401 357.000

471 300.000

4426 57.000

c) % = 401 357.000

612 300.000

4426 57.000


146. La utilizator (locatar), mijlocul fix primit în leasing operational se înregistreazã

în debitul contului:

a) 212;

b) 8036;

c) 205.

147. Cum înregistrati constituirea unor provizioane pentru deprecierea investitiilor

pe termen scurt:

a) 503 = 6864 1.900

b) 6864 = 503 1.900

c) 6864 = 591 1.900

148. Cum înregistrati taxa datoratã pentru drumurile publice (rovinieta):

a) 635 = 462 1.800

b) 635 = 446 1.800

c) 635 = 447 1.800

149. Cum înregistrati TVA calculatã asupra produselor si serviciilor acordate

salariatilor:

a) 635 = 447 75

b) 635 = 4427 75

c) 635 = 4428 75

150. Cum înregistrati impozitele calculate si retinute din ajutoarele materiale

datorate personalului:

a) 423 = 444 125

b) 421 = 446 125

c) 421 = 444 125

151. Cum înregistrati impozitul pe dividende calculat si datorat bugetului:

a) 457 = 441 900

b) 457 = 447 900

c) 457 = 446 900


152. Care dintre elementele mentionate nu se includ în costul productiei:

a) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricatie;

b) adaosuri si penalitãti plãtite;

c) contributia la asigurãrile sociale aferente salariilor directe.

153. Dispuneti de urmãtoarele date: cantitatea de produse fabricate si vândute

400 tone; cheltuielile variabile totale 400.000 lei; cheltuielile fixe

totale 60.000 lei; veniturile realizate din vânzarea produselor fabricate

480.000 lei.

Care este cantitatea de produse ce trebuie fabricatã si vândutã pentru ca

profitul sã fie zero:

a) 200 t;

b) 300 t;

c) 350 t.


901 = 931 800.000

a) preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiarã;

b) transferarea cheltuielilor în contabilitatea financiarã;

c) interfata între costul productiei obtinute si cheltuielile ocazionate.

155. În contabilitatea de gestiune, cheltuielile generale de administratie neincluse

în costul de productie al produselor se înregistreazã prin formula

contabilã:

a) 921 = 924 75.000

b) 901 = 924 75.000

c) 902 = 924 75.000

156. Unul dintre obiectivele enumerate în continuare nu este specific contabilitãtii

de gestiune:

a) calcularea costurilor;

b) calcularea cifrei de afaceri;

c)

stabilirea rezultatelor si a rentabilitãtii produselor, lucrãrilor si serviciilor

executate.


157. O societate comercialã produce si vinde 2.000 buc. produse; cheltuieli

variabile 80 lei/buc.; pret de vânzare 120 lei/buc.; cheltuieli fixe totale

60.000 lei.

Care este cantitatea de produse în punctul de echilibru si ce valoare îi

corespunde:

a) 1.350 buc. 160.000 lei;

b) 1.400 buc. 170.000 lei;

c) 1.500 buc. 180.000 lei.

158. Dacã o societate comercialã fabricã produsul A cu cheltuieli variabile

de 150 lei/buc. si pret de vânzare de 200 lei/buc., si produsul B, cu cheltuieli

variabile de 400 lei/buc. si pret de vânzare de 500 lei/buc., care

este mãrimea relativã a factorului de acoperire pentru cele douã produse:

AB

a) 75% 80%

b) 25% 20%

c) 33% 25%

159. Dispuneti de urmãtoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul

perioadei pentru produsul A = 800.000 lei; pentru produsul B =

1.200.000 lei; cheltuieli comune pe sectie din cursul perioadei 600.000 lei.

Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în functie de

ponderea cheltuielilor directe.

Productia neterminatã: Produs A = 40.000 lei la începutul perioadei si

Produs B = 50.000 lei la finele perioadei.

Care este costul efectiv de productie al produselor finite A si B si cum

se înregistreazã obtinerea acestora la cost efectiv:

a) 931 = 902 A . 1.080.000 lei B . 1.510.000 lei

b) 901 = 931 A . 1.080.000 lei B . 1.510.000 lei

c) 902 = 921 A . 1.080.000 lei B . 1.510.000 lei

160. Dispuneti de urmãtoarele date: costuri fixe totale 480.000 lei, marjã

procentualã asupra costurilor variabile 40%.

Care este cifra de afaceri doritã pentru a obtine un profit de 200.000 lei:

a) 1.480.000 lei;


b) 1.700.000 lei;

c) 1.680.000 lei.

161. O societate fabricã douã produse, A si B, capacitatea normalã de productie

fiind de 100.000 buc. pentru produsul A si 60.000 buc. pentru

produsul B. În exercitiul N societatea a fabricat 90.000 buc. din produsul

A si 30.000 buc. din produsul B.

ªtiind cã în anul N cheltuielile fixe au fost de 50.000 lei, care este costul

subactivitãtii:

a) 12.500 lei;

b) 5.000 lei;

c) 25.000 lei.

162. Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exercitiul N

urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 200.000 lei; cheltuieli indirecte

80.000 lei, din care: cheltuieli variabile 60.000 lei si cheltuieli fixe

20.000 lei. Cheltuielile exceptionale sunt de 40.000 lei. Capacitatea de

productie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal.

Obtinerea produsului finit la cost de productie efectiv se înregistreazã

în contabilitatea financiarã si de gestiune astfel:

a) 345 = 711 280.000 902 = 921 280.000

b) 331 = 711 320.000 933 = 921 320.000

c) 345 = 711 272.000 902 = 921 272.000

163. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii:

pret de vânzare unitar/cheltuieli variabile pe unitate: A = 900 lei / 700 lei;

B = 1.500 lei / 1.000 lei; C = 1.500 lei / 1.200 lei; D = 700 lei / 500 lei;

E = 2.000 lei / 1.500 lei.

Dacã restrictia de vânzare este limitatã la 3 din cele 5 produse iar volumul

maxim de fabricatie pentru fiecare produs este 1.000 buc., care sunt

cele douã produse la fabricarea cãrora va renunta pentru a-si asigura

marja contributiei:

a) A + B;

b) C + D;

c) A + D.


164. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii:

pret de vânzare unitar / cheltuieli variabile pe unitate: A = 600 lei / 450 lei;

B = 800 lei / 700 lei; C = 450 lei / 250 lei; D = 500 lei / 450 lei; E =

1.000 lei / 800 lei.

Dacã productia maximã pe fiecare produs este de 100 bucãti, iar cheltuielile

fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, care dintre cele 5

produse este cel mai putin rentabil:

a) E;

b) D;

c) A.

165. Conform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, rezultatul exploatãrii

este egal cu:

a)

excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare – alte

cheltuieli de exploatare;

b)

excedentul brut de exploatare – cheltuielile de exploatare privind

amortizãrile, provizioanele si ajustãrile pentru depreciere;

c)

excedentul brut din exploatare + alte venituri din exploatare +

veniturile din provizioane si ajustãrile pentru depreciere privind

activele de exploatare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuielile

de exploatare privind amortizãrile, provizioanele si ajustãrile pentru

depreciere.

166. Calculul valorii adãugate prin metoda remunerãrii factorilor de productie

are la bazã relatia:

a)

salarii si alte cheltuieli sociale + rezultatul exercitiului + dobânzi –

consumuri de la terti;

b)

salarii si alte cheltuieli sociale + consumuri materiale + amortisment

– impozite si taxe;

c)

salarii si alte cheltuieli sociale + amortismente + dobânzi + impozite

si taxe + rezultatul exercitiului.

167. Una dintre pozitiile de mai jos nu face parte din utilizãrile stabile prevãzute

în tabloul de finantare:

a) achizitia de imobilizãri;

b) achizitia de materii prime si materiale;

c) rambursarea datoriilor financiare pe termen lung si mediu.


168. În tabloul de finantare sunt prevãzute urmãtoarele resurse stabile, una

dintre pozitii fiind eronatã:

a) capacitatea de autofinantare;

b) încasarea creantelor de la clienti;

c) cesiunea sau reducerea activelor imobilizate.

169. Care dintre ciclurile de operatii de mai jos, pe care se bazeazã structurarea

bilantului functional, este eronat specificatã:

a) operatii de finantare;

b) operatii de investire;

c) operatii de cercetare-dezvoltare.

170. Ecuatiile specifice bilantului functional sunt (una este gresitã):

a) ecuatia fondului de rulment;

b) executia nevoii în fond de rulment în afara exploatãrii;

c) capacitatea de autofinantare.

171. Fondul de rulment net global este egal cu:

a) Finantãri stabile – Activul imobilizat brut;

b) Disponibilitãti – Credite si creante pe termen scurt;

c) Activul circulant – Datorii.

172. Dispuneti de urmãtoarele date: rezultatul brut al exercitiului – profit

10.000 lei; clienti: sold initial 4.000 lei, sold final 3.000 lei; furnizori:

sold initial 6.000 lei, sold final 5.500 lei; stocuri: sold initial 4.000 lei,

sold final 4.600 lei; plãti privind impozitul pe profit: 3.000 lei.

Sã se calculeze fluxul net de trezorerie relativ la activitãtile de exploatare:

a) 9.100 lei;

b) 6.900 lei;

c) 7.100 lei.

173. Precizati care dintre pozitiile de conturi enumerate, desi sunt conturi de

datorii, pot sã aparã, în raport cu soldul lor, în cadrul activelor bilantului:

a) 519, 161, 121, 404;

b) 4428, 4423, 519, 441;

c) 431, 446, 444, 451.


174. Precizati care dintre pozitiile de conturi enumerate cuprinde exclusiv

conturi bifunctionale:

a) 4424, 441, 121, 473;

b) 4423, 4428, 107, 512;

c) 4428, 117, 473, 482.

175. Precizati care dintre pozitiile de conturi enumerate cuprinde exclusiv

conturi bifunctionale care la sfârsitul perioadei nu apar în bilant:

a) 107, 482, 473;

b) 121, 4428, 481;

c) 481, 482, 581.

176. O societate comercialã cedeazã 10 titluri de participare la pretul de

50 lei/titlu, pret de achizitie 51 lei/titlu si ajustare pentru depreciere

constituitã 20 lei. Analiza acestor operatiuni dezvãluie urmãtoarele incidente

structurale în contul de profit si pierdere:

a) rezultat de exploatare pozitiv 10 lei;

b) rezultat de exploatare negativ 10 lei;

c) rezultat financiar pozitiv 10 lei.

177. Dispuneti de urmãtoarele informatii din contabilitatea curentã: venituri

totale 100.000 lei, din care venituri din ajustãri deductibile fiscal în

exercitiul financiar precedent 2.000 lei si venituri din dividende încasate

500 lei; cheltuieli totale 80.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal

3.000 lei.

Care este relatia corectã de determinare a profitului impozabil:

a) 100.000 – 80.000 + 3.000 + 2.000 + 500;

b) 100.000 – 80.000 + 3.000 – 2.000 – 500;

c) 100.000 – 80.000 + 3.000 + 2.000 – 500.

178. Dispuneti de urmãtoarele date din conturi reprezentând soldurile acestora

la sfârsitul perioadei: imobilizãri corporale 2.000.000 lei; clienti-creditori

8.000 lei; amortizarea imobilizãrilor corporale 400.000 lei; materii prime

50.000 lei; ajustãri pentru deprecierea materiilor prime 10.000 lei; provizioane

pentru litigii 2.000 lei.


Precizati care este suma activelor bilantiere:

a) 1.640.000 lei;

b) 1.642.000 lei;

c) 1.660.000 lei.

179. Conform bilantului, dispuneti de urmãtoarele date: capital social 800.000

lei; împrumuturi din emisiunea de obligatiuni 1.200.000 lei; furnizoridebitori

500.000 lei; efecte comerciale de plãtit 100.000 lei; ajustãri

pentru depreciere 80.000 lei; participarea personalului la profit 200.000

lei; impozit pe salarii 120.000 lei.

Care este suma datoriilor:

a) 2.000.000 lei;

b) 2.200.000 lei;

c) 1.620.000 lei.

180. Dispuneti de urmãtoarele date: 101 = 1.500.000; 212 = 2.000.000;

106 = 5.000.000; 404 = 300.000; 281 = 900.000; 301 = 90.000; 531 =

400.000; 391 = 70.000; 409 = 250.000; 413 = 80.000; 261 = 450.000.

Care este suma totalã a activelor:

a) 2.000.000;

b) 2.100.000;

c) 2.300.000.

181. Dispuneti de urmãtoarele date: venituri totale ale perioadei 5.000.000,

din care dividende încasate de la o altã societate comercialã 600.000;

cheltuieli totale ale perioadei 3.900.000, din care amenzi si penalitãti

datorate autoritãtilor române 200.000 si cheltuieli aferente exercitiului

urmãtor 300.000.

Care este suma impozitului pe profit, aplicând cota de impozit de 16%?

a) 350.000;

b) 400.000;

c) 160.000.

182. Care dintre afirmatiile ce urmeazã, privind influenta cursului de schimb

al leului fatã de moneda strãinã asupra rezultatului, este corectã:


a) cresterea cursului de schimb în momentul încasãrii creantelor în

devize determinã micsorarea profitului;

b) cresterea cursului de schimb în momentul încasãrii creantelor în

devize determinã cresterea profitului;

c) scãderea cursului de schimb în momentul plãtii datoriilor în devize

determinã micsorarea profitului.


proprie.

183. Societatea X a dat în functiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o

valoare de 720.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã

linear pe 3 ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de:

160.000 u.m. în N, 240.000 u.m. în N+1, respectiv 320.000 u.m. în N+2.

Cota de impozit pe profit: 30%.

Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate

cu IAS 12 la sfârsitul fiecãruia dintre cele trei exercitii.

184. Se cunosc urmãtoarele informatii privind o categorie de clãdiri ale societãtii

X:

Informatii Valoare

contabilã

Bazã de

impozitare

Valoarea clãdirilor la 01.01.N

– Amortizarea în anul N

= Valoarea clãdirilor la 31.12.N

100.000

(10.000)

90.000

80.000

(15.000)

65.000

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri,

valoarea reevaluatã fiind 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea

nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul

exercitiului N exista un pasiv de impozit amânat de 1.000 u.m.

Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat, în conformitate

cu IAS 12, la 31.12.N.

185. Societatea procedeazã la retratarea situatiilor financiare în conformitate

cu prevederile IAS 29 pentru prima datã în exercitiul N. Din punct de

vedere fiscal, retratarea situatiilor financiare nu este recunoscutã.


Presupunem urmãtoarele informatii privind imobilizãrile corporale ale

societãtii la deschiderea exercitiului N:

Valoarea contabilã (valoare corectatã de

efectele inflatiei) ............................................................. 180.000 u.m.

Baza de impozitare (valoare istoricã) ............................. 120.000 u.m.

Diferenta temporarã impozabilã ....................................... 60.000 u.m.



cu IAS 12.

186. La 31.12.N, societatea detine un utilaj cu valoarea contabilã de 200.000 u.m.

si baza de impozitare de 160.000 u.m. La deschiderea exercitiului N,

exista un pasiv de impozit amânat de 2.000 u.m. În cursul exercitiului N,

cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.

Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat în exercitiul N

în conformitate cu IAS 12.

187. O societate din industria petrolierã a instalat o rafinãrie pe un teren

închiriat. În contract se precizeazã cã la sfârsitul perioadei de închiriere

rafinãria va fi mutatã într-o altã locatie strategicã. Se estimeazã cã pentru

mutarea rafinãriei sunt necesare cheltuieli de 500.000 u.m.

Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion

în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si

active contingente”.

188. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a

contravalorii bunurilor returnate de cãtre clientii nemultumiti, chiar si

atunci când nu are obligatia legalã de a o face. Politica sa este cunoscutã

pe piatã. Statisticile aratã cã, anual, sunt returnate produse a cãror valoare

reprezintã 1% din cifra de afaceri. În anul N, cifra de afaceri a fost de

30.000.000 u.m.

Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion,



189. O societate din industria chimicã polueazã mediul prin activitãtile sale.

Desi tara în care îsi desfãsoarã activitatea nu dispune de o reglementare


care sã prevadã obligativitatea societãtilor poluante de a suporta costurile

cu decontaminarea, existã dezbateri asupra unui proiect de lege în acest

sens si este aproape sigur cã proiectul respectiv va fi în curând promulgat.

Se estimeazã costuri cu decontaminarea în valoare de 100.000 u.m.




190. Conform contractului, o societate acordã garantie de un an tuturor bunurilor

pe care le vinde. Statisticile aratã cã 60% din produsele vândute nu

prezintã defecte, 25% prezintã defecte minore si 15% prezintã defecte

majore. Dacã toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu

reparatiile ar fi de 100.000 u.m. Dacã toate produsele ar avea defecte

majore, cheltuielile cu reparatiile ar fi de 1.000.000 u.m.




191. La sfârsitul anului 1, societatea X a achizitionat dreptul de a exploata o

minã timp de 6 ani. Prin contract, ea este obligatã ca la sfârsitul perioadei

de exploatare sã îndepãrteze echipamentele si sã recoperteze

solul. Se estimeazã cã pentru îndeplinirea obligatiilor contractuale sunt

necesare cheltuieli de 100.000 u.m. Presupunem o ratã de actualizare

de 5%.

Sã se verifice dacã la sfârsitul anului 1 sunt îndeplinite conditiile de

constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane,

datorii contingente si active contingente”.

192. Societatea X îsi desfãsoarã activitatea în domeniul transportului aerian

de persoane. Prin lege, ea este obligatã ca la fiecare 3 ani sã procedeze

la revizia aparatelor de zbor.




193. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze constructiile sale.

Activele în cauzã au fost achizitionate la un cost de 400 miliarde lei si


sunt amortizate pentru suma de 100 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor

determinatã de experti este de 450 miliarde lei.

Sã se contabilizeze operatia de reevaluare stiind cã, în conformitate cu

IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseste ca procedeu de reevaluare

reevaluarea simultanã a valorilor brute si a amortizãrilor cumulate.

194. O întreprindere al cãrei obiect de activitate este locatia de mijloace de

transport pune în practicã o politicã de închiriere a vehiculelor timp de

3 ani, dupã care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de

utilitate a vehiculului achizitionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii

si expertii sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru

40% din valoare, în al doilea an, pentru 20% din valoare, iar în al treilea

an, pentru 10%.

Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achizitionat la un cost de

600.000.000 lei în cei 3 ani, stiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri

corporale”.

195. La 28 decembrie N, o întreprindere achizitioneazã un echipament la un

cost de 294.000.000 lei. Durata de viatã fizicã a activului este de 7 ani,

dar conducerea estimeazã vânzarea lui dupã 5 ani de utilizare. Valoarea

rezidualã este estimatã la 94.000.000 lei.

Sã se calculeze si sã se contabilizeze amortizarea imobilizãrii în exercitiul

N+1 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

196. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport, la un

cost de achizitie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata

de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã,

de 40.000.000 lei.

Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), stiind cã cifrele

atasate celor 5 ani sunt: 5, 4, 3, 2 si 1.

197. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un


de utilitate a mijlocului de transport este 5 ani, iar valoarea rezidualã de

40.000.000 de lei.

Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), stiind cã cifrele

atasate celor 5 ani sunt: 8, 6, 3, 2 si 1.


198. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un


de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani iar valoarea rezidualã

de 40.000.000 lei.

Sã se calculeze amortizarea prin metoda degresivã, utilizând o ratã de

amortizare degresivã de 40%.

199. Durata de utilitate a unui utilaj cumpãrat la începutul exercitiului N-2 si

amortizat linear a fost fixatã initial la 7 ani. Prin analiza stãrii activului

respectiv, la închiderea exercitiului N se apreciazã cã durata sa rezidualã

de utilitate este numai de 3 ani începând din acest moment. Presupunem

un cost de achizitie de 280.000.000 lei si o valoare rezidualã nulã estimatã

la data punerii în functiune.

Sã se calculeze amortizarea aferentã exercitiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2

si N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

200. Societatea A este specializatã în productia de autoturisme. În exercitiul

N, cu ocazia unui târg international auto, ea a lansat pe piatã un model

nou din care a vândut 10 bucãti. Dupã vânzare, s-au constatat defectiuni

grave la sistemul de frânare.

Societatea a informat cumpãrãtorii asupra defectiunilor si s-a angajat sã

le repare gratuit. Cheltuielile cu reparatiile sunt estimate la 3.000.000 u.m.

Furnizorul sistemului de frânare si-a asumat responsabilitatea defectiunii

si a decis sã ramburseze societãtii A suma de 2.500.000 u.m. pentru

acoperirea cheltuielilor cu reparatiile.




201. La începutul exercitiului N-2, societatea X a semnat un contract de

închiriere a unei clãdiri în care sã functioneze sediul societãtii. Durata

contractului este de 5 ani; redeventa anualã este de 450.000 u.m. În

contract se precizeazã cã spatiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar,

iar în caz de reziliere se vor plãti penalizãri de 400.000 u.m. pentru

fiecare an de neîndeplinire a contractului. La sfârsitul exercitiului N,

societatea si-a mutat sediul într-un nou centru administrativ.





202. Societatea presteazã servicii de curierat pe plan intern si international.

Pe 1 decembrie N, Consiliul de administratie decide ca, începând cu

1 ianuarie N+1, sã lichideze activitãtile interne. Pe 10 decembrie N, s-a

aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii. În zilele urmãtoare

s-a procedat la informarea clientilor si a personalului asupra procesului

de restructurare.

Se estimeazã cã pentru lichidarea activitãtilor externe se vor angaja

cheltuieli de 5.000.000 u.m.




203. Societatea îsi desfãsoarã activitatea în domeniul prelucrãrii cãrnii. Din

cauza concurentei pe piatã, rezultatele ultimelor exercitii au fost mult

mai mici decât cele bugetate. Din acest motiv, în exercitiul N, Consiliul

de administratie a decis sã renunte la fabricarea ruladei de carne si sã

înceapã productia de suncã presatã.

În planul de restructurare sunt prevãzute urmãtoarele:

–

indemnizatii pentru concedierea unei pãrti din salariati: 4.000.000 u.m.;

–

cheltuieli cu achizitia de instalatii pentru producerea noului

sortiment: 8.000.000 u.m.;

–

cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizãrii noilor

instalatii: 500.000 u.m.;

–

profituri estimate a se obtine din vânzarea instalatiilor utilizate în

producerea ruladei de carne: 1.000.000 u.m.;

– cheltuieli cu promovarea noilor produse: 600.000 u.m.

La sfârsitul exercitiului N s-au anuntat public principalele caracteristici

ale planului de restructurare. Acest anunt a indus salariatilor, clientilor

si furnizorilor asteptarea cã societatea va implementa procesul de

restructurare.





204. Pe 1 iulie N, societatea M garanteazã creditele bancare contractate de

societatea F. La acea datã, situatia financiarã a societãtii F era solidã. În

cursul exercitiului N+1, situatia financiarã a societãtii F se agraveazã,

iar pe 30 septembrie N+1 se declarã falimentul. La 31.12.N+1 se estimeazã

cã sumele ce trebuie acoperite în numele societãtii F sunt de

900.000 u.m.



active contingente”, la 31.12.N si la 31.12.N+1.

205. În luna martie exercitiul N societatea a fost actionatã în instantã de cãtre

un fost angajat. Reclamantul solicitã despãgubiri pentru daunele suferite

în timpul unei accidentãri în perioada în care lucra pentru societate,

sustinând cã aceasta nu a respectat regulile prevãzute de legislatie în

domeniul protectiei muncii. La 31.12.N, avocatii societãtii sunt de pãrere

cã aceasta nu va fi fãcutã responsabilã. La 31.12.N+1, tinând cont de

evolutia procesului, avocatii considerã cã societatea va fi fãcutã rãspunzãtoare

si va trebui sã plãteascã despãgubiri în valoare de 500.000 u.m.



active contingente”, la 31.12.N si la 31.12.N+1.

206. În cursul exercitiului N, societatea M a actionat în instantã un concurent

pentru utilizarea ilegalã a unei licente. Tribunalul a decis cã societatea

concurentã îi va plãti lui M despãgubiri în valoare de 300.000 u.m.

Concurentul a fãcut recurs la o instantã superioarã. Pânã la închiderea

exercitiului N, recursul nu a fost solutionat.




207. O agentie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 200.000.000 u.m.

Ea percepe un comision de 10% din pretul de vânzare, restul de 90%

revenind companiilor aeriene în numele cãrora s-a realizat vânzarea.

Sã se contabilizeze operatia de vânzare în conformitate cu IAS 18

„Venituri”.


208. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri în valoare

de 200.000.000 u.m. Conditiile de decontare sunt urmãtoarele: 50% la

semnarea contractului, 25% peste 1 an si 25% peste 2 ani.

Se estimeazã cã societatea-client ar fi putut obtine un credit echivalent

pe piata bancarã la o ratã de 5%.

Sã se contabilizeze operatia de vânzare si repartizarea cheltuielilor financiare

între exercitii în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

209. O întreprindere A schimbã cu întreprinderea B un stoc de materiale

consumabile cu valoarea justã de 200.000 u.m. contra unui stoc de

materii prime cu valoarea justã de 300.000 u.m.

Sã se contabilizeze operatia de schimb în conformitate cu IAS 18

„Venituri”.

210. O societate are un departament de cercetare care dezvoltã, în cursul exercitiului

N, douã proiecte, pe care le vom numi proiectul 1 si proiectul 2.

În cazul proiectului 1, întreprinderea nu poate demonstra încã fezabilitatea

acestuia. În ceea ce priveste însã proiectul 2, acesta îndeplineste,

chiar de la începutul exercitiului N, conditiile pentru recunoasterea unei

cheltuieli de dezvoltare.

În exercitiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost urmãtoarele:

Informatii Cheltuieli

generale

Proiectul

1

Proiectul

2

Cheltuieli materiale si servicii

Cheltuieli cu personalul:

-directe

-salariul conducãtorului

de departament

-personal administrativ

Cheltuieli generale:

-directe

-indirecte

300

-

500

1.000

-

250

2.500

1.750

-

-

600

200

1.500

750

-

-

400

200

Conducãtorul de departament consumã 20% din timpul de lucru pentru

proiectul 1 si 30% pentru proiectul 2.

Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul

de cercetare pentru cele douã proiecte, în conformitate cu

IAS 38 „Imobilizãri necorporale”.


211. Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor sãi un program de

contabilitate. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au

fost distribuite astfel:

–

în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 4.000 u.m.;

–

în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza functionalã 16.000 u.m.;

–

în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organicã 22.000 u.m.;

–

în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 36.000 u.m.;

–

în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 2.000 u.m.;

–

în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentatiei

necesare utilizatorilor 1.600 u.m.; si

–

în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 1.200 u.m.

La sfârsitul analizei functionale, managerii apreciazã cã proiectul are

sanse mari de reusitã si hotãrãsc continuarea acestuia.

Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea

programului informatic în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri

necorporale”.

212. O societate dezvoltã un nou produs. Centrul de cercetare al societãtii a

angajat, în exercitiul N, în faza de cercetare, cheltuieli de 50.000 u.m.

La începutul exercitiului N+1, s-a demonstrat fezabilitatea tehnicã si

comercialã a produsului. Cheltuielile angajate în N+1 au fost: cheltuieli

cu personalul 20.000 u.m. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului

15.000 u.m. În N+2, s-au cheltuit 10.000 u.m. pentru a apãra societatea

într-un proces de urmãrire legalã împotriva recunoasterii brevetului.

Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exercitiile

N, N+1 si N+2 în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”.

213. O societate detine o categorie de imobilizãri necorporale achizitionate

la închiderea exercitiului N-2 cu 100.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã

linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie

N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor.

Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a

procesului de productie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este

estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, tinând cont de faptul cã

s-a reusit perfectionarea procesului de productie, imobilizãrile sunt din

nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 120.000 u.m. Se foloseste


ca procedeu de reevaluare anularea amortizãrii cumulate si reevaluarea

valorii nete.

Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri

necorporale”.

214. O societate detine o categorie de imobilizãri necorporale achizitionate

la închiderea exercitiului N-2 cu 100.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã

linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie

N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor.

Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a

procesului de productie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este

estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, tinând cont de faptul cã

s-a reusit perfectionarea procesului de productie, imobilizãrile sunt din

nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 120.000 u.m. Se folose

ste ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute si a amortizãrii

cumulate.

Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri

necorporale”.

215. Societatea detine echipament tehnologic pe care intentioneazã sã îl

vândã. Pentru a stabili valoarea de piatã a echipamentului tehnologic,

s-a apelat la serviciile unui evaluator. Valoarea justã a fost estimatã de

cãtre evaluator la 950.000 u.m. Pentru remunerarea evaluatorului s-au

fãcut cheltuieli de 20.000 u.m. Pentru a vinde echipamentul, societatea

trebuie sã procedeze la dezinstalarea acestuia, ceea ce ar antrena cheltuieli

de 30.000 u.m. De asemenea, ar fi necesare cheltuieli cu pregãtirea

echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 8.000 u.m. si

cheltuieli cu actele de 2.000 u.m.

Sã se calculeze valoarea justã diminuatã cu cheltuielile estimate de

vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

216. La 31.12.N existã indicii cã un utilaj a pierdut din valoare. Informatiile

disponibile privind utilajul respectiv sunt:

–

costul de achizitie al utilajului: 4.100.000 u.m.;

–

pentru achizitia utilajului s-a fãcut apel la un credit care genereazã

cheltuieli anuale cu dobânzile de 22.000 u.m.;


– pretul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului:

1.000 u.m.;

– costul de productie pe unitatea de produs: 750 u.m.

Se estimeazã cã toate veniturile si cheltuielile vor creste cu 3% pe an

din cauza inflatiei.

În anul N, s-au vândut 2.000 bucãti de produs, dar societatea estimeazã

cã volumul vânzãrilor va creste cu 5% pe an.

În anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreste

mentinerea acestuia la nivelul performantelor estimate initial. Cheltuielile

estimate cu revizia sunt de 15.000 u.m. De asemenea, în anul N+3 se

va proceda la o reparatie capitalã prin care sã se mãreascã performantele

utilajului. Cheltuielile cu reparatiile sunt estimate la 40.000 u.m.

Utilajul va fi vândut la sfârsitul exercitiului N+6. Valoarea rezidualã a

utilajului este estimatã la 30.000 u.m.

Sã se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul

valorii de utilitate, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

217. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului.

Se cunosc urmãtoarele informatii: rata dobânzii fãrã risc (Rf) 10%,

rata de rentabilitate speratã de piatã (R) 20% si riscul sistematic de

piatã al titlurilor (ß) 2.

m

Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea

fluxurilor de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

218. Societatea detine un brevet pentru producerea unui medicament. Brevetul

expirã peste 4 ani. Societatea estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii

4 ani, cererea pentru medicamentul respectiv va creste cu 20%.

Experienta aratã cã societãtile concurente invadeazã piata cu versiuni

ale medicamentului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de

brevet. În consecintã, societatea nu se asteaptã ca brevetul sã mai genereze

fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.

În exercitiul precedent, veniturile nete din vânzarea medicamentului au

fost de 10.000 u.m.

Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie

aferente brevetului este de 10%.

Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea

activelor”.


219. Societatea detine un utilaj achizitionat la începutul exercitiului N la un

cost de 700.000.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimatã în momentul

achizitiei la 10.000 ore de functionare. În cursul exercitiului N, utilajul

a functionat 1.000 ore. Managerii estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii

4 ani, utilajul va functiona câte 2.250 ore. Numãrul de produse realizate

va fi de 4 bucãti pe orã.

La sfârsitul exercitiului N, existã indicii cã utilajul s-a depreciat.

Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obtine întreprinderea din vânzarea

unui produs sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se

actualizeazã fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem cã existã o piatã activã pe care utilajul poate fi tranzactionat.

Pretul de vânzare (valoarea justã) ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile

determinate de iesire ar fi de 10.000.000 u.m.

Sã se calculeze si sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate

cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

220. În exercitiul N, societatea X vinde produse program. Prin contract, ea

se angajeazã sã furnizeze servicii de întretinere timp de doi ani de la

data vânzãrii. Pretul de vânzare (100.000 u.m.) trebuie alocat între suma

corespunzãtoare produselor-program (80.000 u.m.) si suma identificabilã

a serviciilor ulterioare (20.000 u.m.).


„Venituri”.

221. Pe 25 decembrie N, societatea M a transferat societãtii F mãrfuri în

valoare de 20.000 u.m. pentru a le vinde în regim de consignatie la un

pret de 22.000 u.m. Mãrfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+1.


„Venituri”.

222. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mãrfuri în urmãtoarele

conditii: pret de vânzare 100.000.000 u.m., costul mãrfurilor vândute

80.000.000 u.m. Creditul acordat nu depãseste duratele obisnuite de

creditare.


„Venituri”.


223. La 1 iunie N, societatea X a achizitionat 200 de obligatiuni la un pret

unitar de 2.000 u.m. Pe 1 august N, societatea încaseazã, în numele

obligatiunilor, dobânda aferentã perioadei 1 august N-1 – 30 iulie N.

Dobânda anualã pentru fiecare obligatiune este de 60 u.m.

Sã se contabilizeze achizitia obligatiunilor si încasarea dobânzilor în

conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

224. Pe data de 1 octombrie N, societatea a semnat un contract de concesiune

a unui teren pentru o perioadã de 20 ani. Acest contract genereazã

venituri totale de 240.000.000 u.m. Veniturile sunt repartizate în mod

uniform pe durata contractului si se încaseazã anual pe 30 septembrie.

Sã se contabilizeze veniturile aferente exercitiului N în conformitate cu

IAS 18 „Venituri”.

225. La 1 octombrie N, s-au achizitionat 2.000 de actiuni X la un pret unitar

de 5.000 u.m. Pe 1 mai N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire

a dividendelor aferente exercitiului N: 50 u.m./actiune.

Sã se contabilizeze achizitia actiunilor si încasarea dividendelor în conformitate

cu IAS 18 „Venituri”.

226. Pe 1 ianuarie N, societatea M achizitioneazã, la data emisiunii, 40.000

obligatiuni la un pret egal cu valoarea nominalã: 100 u.m. Obligatiunile

au scadenta peste 5 ani, iar pretul de rambursare total este 4.225.484

u.m. Dobânda nominalã este 5% si se încaseazã anual la 31 decembrie.

Presupunem cã rata de randament asteptatã de piatã pentru acest tip de

plasament este 6%.

Sã se contabilizeze achizitia obligatiunilor, încasarea dobânzilor si

amortizarea primelor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

227. În exercitiul N+1, societatea M a constatat cã a contabilizat, la veniturile

exercitiului N, vânzãri de 80.000 u.m., care s-au dovedit a fi fictive.

Aceastã eroare repune în discutie fiabilitatea situatiilor financiare ale

exercitiului N.

În conditiile unei cote de impozit ipotetice de 25%, rezultatul exercitiului

N a fost incorect majorat cu: 80.000 x 75% = 60.000 u.m.

Structura contului de profit si pierdere în N, în u.m., se prezintã astfel:


Venituri din vânzãri 400.000

Costul mãrfurilor vândute -320.000

Rezultatul activitãtilor ordinare 80.000

Cheltuieli privind impozitul pe profit -20.000

Rezultatul net 60.000

Rezultatele nedistribuite au fost de 200.000 u.m. atât la începutul exer

citiului N, cât si la închiderea acestuia.

În anul N+1, veniturile din vânzãri sunt de 500.000 u.m., iar costul

bunurilor vândute de 400.000 u.m.

Sã se contabilizeze corectarea de erori în conformitate cu IAS 8 „Politici

contabile, modificãri în estimãrile contabile si erori” (corectarea este acceptatã

din punct de vedere fiscal) si sã se retrateze informatiile comparative.

228. O întreprindere realizeazã constructia unui baraj fãrã sã facã apel la o

finantare specialã. Împrumuturile si lucrãrile în curs de executie, la

începutul si la închiderea exercitiului N, precum si mediile aferente, în

milioane u.m., se prezintã astfel:

Informatii 01.01.N 31.12.N Media

Împrumuturi:

Împrumutul 1 (dobândã 5%)

Împrumutul 2 (dobândã 6%)

Total împrumuturi

Costul lucrãrilor realizate

60.000

90.000

150.000

144.000

48.000

75.000

123.000

192.000

54.000

82.500

136.500

168.000

La nivelul exercitiului N, cheltuielile cu dobânzile au fost de

8.000.000.000 u.m.

Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate

cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.

229. În cursul lunii noiembrie N, societatea a achizitionat un teren în valoare

de 100.000.000 u.m. Pe 2 decembrie N, s-a obtinut un împrumut de

12.000.000 u.m., pe doi ani, la o ratã a dobânzii de 5%, plãtitã la sfârsitul

fiecãrei luni. Împrumutul a fost obtinut special pentru amenajarea terenului.

Lucrãrile de amenajare au fost demarate la începutul exercitiului

N+1 si au continuat pe parcursul întregului exercitiu.

Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile, în conformitate

cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.


230. Un teren cumpãrat în exercitiul N-4 la un cost de 800.000.000 u.m. a

fost reevaluat, în exercitiul N-2, la 1.100.000.000 u.m. Între timp (din

N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat

nicio modificare. La închiderea exercitiului N, valoarea realã a terenului,

consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 840.000.000 u.m.



231. Un teren cumpãrat în exercitiul N-4, la un cost de 800.000.000 u.m. a

fost reevaluat, în exercitiul N-2, la 1.100.000.000 u.m. Între timp (din

N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat

nicio modificare. La închiderea exercitiului N, valoarea realã a terenului,

consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 700.000.000 u.m.



232. Existã indicii cã un utilaj petrolier a pierdut din valoare. Valoarea contabilã

netã: 60.000.000 u.m. Utilajul nu produce fluxuri de trezorerie independente

de alte active, motiv pentru care trebuie determinatã unitatea

generatoare de trezorerie de care apartine. Din aceastã unitate generatoare

de trezorerie mai fac parte un teren cu valoarea contabilã netã de

132.000.000 u.m. si o instalatie cu valoarea contabilã de 48.000.000 u.m.

Deoarece societatea este obligatã ca, la sfârsitul perioadei de utilizare,

sã îndepãrteze utilajul si sã restaureze vegetatia, s-a constituit un provizion

pentru riscuri si cheltuieli în valoare de 6.000.000 u.m.

Sã se calculeze valoarea contabilã a unitãtii generatoare de trezorerie în

conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

233. La 31.12.N, existã indicii cã societatea X a pierdut din valoare. Ea are

douã unitãti generatoare de trezorerie: unitatea A, cu o valoare contabilã

netã de 50.000 u.m., si unitatea B, cu o valoare contabilã netã de

72.000 u.m. Sediul societãtii se aflã într-o clãdire cu valoarea contabilã

netã de 12.000 u.m. Activul-suport poate fi alocat unitãtilor A si B în

functie de valorile contabile ale acestora.

Durata de utilizare rãmasã este de 4 ani pentru unitatea A, respectiv 6 ani

pentru unitatea B si pentru clãdirea în care se aflã sediul societãtii.


Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãtilor generatoare de trezorerie

coincide cu valoarea de utilitate a acestora. Pentru calculul valorii

de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din tabelul Z.

Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%.

Tabelul Z

Anul Factor de

actualizare

Fluxuri de

trezorerie

estimate

pentru

unitatea A

Valoare

actualizatã

Fluxuri de

trezorerie

estimate

pentru

unitatea B

Valoare

actualizatã

N+1 (1 + 12%)-1 12.000 10.714 10.000 8.928

N+2 (1 + 12%)-2 15.000 11.958 12.000 9.566

N+3 (1 + 12%)-3 17.000 12.100 14.000 9.964

N+4 (1 + 12%)-4 20.000 12.710 18.000 11.440

N+5 (1 + 12%)-5 20.000 11.348

N+6 (1 + 12%)-6 18.000 9.120

Valoare de utilitate 47.482 60.366

Sã se aloce valoarea activului-suport si sã se calculeze pierderea de

valoare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

234. Existã indicii cã un echipament tehnic, cu valoarea contabilã netã de

60.000.000 u.m., a pierdut din valoare. Echipamentul nu produce fluxuri

de trezorerie independente de alte active, el fãcând parte din aceeasi

unitate generatoare de trezorerie cu o clãdire cu valoarea contabilã

netã de 180.000.000 u.m. si cu un teren cu valoarea contabilã de

120.000.000 u.m. Nu existã fond comercial ce poate fi atasat rational

unitãtii generatoare de trezorerie.

Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãtii generatoare de trezorerie

este de 324.000.000 u.m.

Sã se calculeze si sã se contabilizeze deprecierea unitãtii generatoare de

trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

235. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 150.000.000 u.m.

pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 600.000.000 u.m. Durata de

utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani.


La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.

Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este

de 432.000.000 u.m.

Sã se analizeze situatia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu

IAS 36 „Deprecierea activelor” si sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile

de depreciere) constatate.

236. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 150.000.000 u.m.

pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 600.000.000 u.m. Durata de

utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani.

La 31.12.N existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.

Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este

510.000.000 u.m.

Sã se analizeze situatia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu

IAS 36 „Deprecierea activelor” si sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile

de deprecieri) constatate.

237. La 31.12.N, existã indicii cã o sectie de productie a pierdut din valoare.

Valoarea contabilã netã a activelor ce compun sectia de productie este

de 105.000 u.m. Durata rãmasã de utilizare este de 6 ani. Nu existã

fond comercial atasabil sectiei de productie.

Presupunem cã sectia de productie este foarte specializatã si este imposibil

sã se determine pretul net de vânzare pentru aceasta. Ca urmare, valoarea

recuperabilã coincide cu valoarea de utilitate a sectiei de productie. Pentru

calculul valorii de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie

din Tabelul A. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%.

Tabelul A

Anul Factor de

actualizare

Fluxuri de

trezorerie

Valoare

actualizatã

1 (1 + 12%)-1 10.000 8.928

2 (1 + 12%)-2 12.000 9.566

3 (1 + 12%)-3 14.000 9.964

4 (1 + 12%)-4 18.000 11.440

5 (1 + 12%)-5 20.000 11.348

6 (1 + 12%)-6 18.000 9.120

Total x x 60.366


Sã se analizeze situatia unitãtii generatoare de trezorerie la închiderea

exercitiului N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” si sã

se contabilizeze deprecierile constatate.

238. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele

caracteristici:

–

data începerii contractului: 31.12.N;

– durata contractului: 3 ani;

– obiectul contractului: un echipament tehnic;

–

valoarea justã a echipamentului: 270.000 u.m.;

–

sunt prevãzute 3 redevente anuale, de 100.000 u.m. fiecare, achitabile

în ultima zi a anului de contract;

–

locatarul plãteste în fiecare an 2.000 u.m. pentru asigurare;

–

la sfârsitul perioadei de locatie, echipamentul va fi returnat locatorului;

–

locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 20.000 u.m.

la 31.12.N+3;

–

rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%.

Sã se contabilizeze primirea echipamentului de cãtre locatar în conformitate

cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

239. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele

caracteristici:

–

data începerii contractului: 31.12.N;

– durata contractului: 3 ani;

– obiectul contractului: un echipament tehnic;

–

valoarea justã a echipamentului: 270.000 u.m.;

–

sunt prevãzute 3 redevente anuale, de 100.000 u.m. fiecare, achitabile

în ultima zi a anului de contract;

–

locatarul plãteste în fiecare an 2.000 u.m. pentru asigurare;

–

la sfârsitul perioadei de locatie, echipamentul va fi returnat locatorului;

–

locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 20.000 u.m.

la 31.12.N+3;

–

rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%.

Sã se calculeze tabloul de amortizare a datoriei fatã de locator si sã se

contabilizeze datoria fatã de locator, referitoare la dobânzi, pentru întreaga

perioadã a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.


240. Societatea X a demarat, pe 20 februarie N, lucrãrile de construire a

unui depozit. Se estimeazã cã acesta va fi finalizat peste 2 ani. În cursul

exercitiului N, s-au fãcut urmãtoarele plãti în numele constructiei:

–

pe 28 februarie N: 320.000 u.m.

–

pe 31 martie N: 720.000 u.m.

–

pe 31 mai N: 160.000 u.m.

–

pe 31 iulie N: 320.000 u.m.

–

pe 31 octombrie N: 400.000 u.m.

Total 1.920.000 u.m.

Plata de pe 28 februarie nu a fost onoratã din împrumuturi cu caracter

special. Pe 31 martie N, societatea X a obtinut un împrumut pe termen

de un an de 1.400.000 u.m., la o ratã anualã a dobânzii de 5%, plãtitã la

sfârsitul fiecãrei luni. Împrumutul a fost obtinut special pentru finantarea

clãdirii. Excedentul de fonduri împrumutate a fost plasat temporar la o ratã

a dobânzii de 4% pe an. Pentru a onora o parte din plãtile de la 31 octombrie

N, s-a fãcut din nou apel la împrumuturi fãrã caracter special.

Din cauza unor importante lucrãri tehnice si administrative întreprinse,

lucrarea de constructie a fost suspendatã pentru o perioadã de 15 zile.

Datoriile societãtii, la 31.12.N, sunt urmãtoarele:

–

împrumut bancar pe termen scurt: 1.400.000 u.m.;

–

împrumut obligatar, contractat în N-1, valoare nominalã 28.000.000 u.m.,

pret de rambursare 28.000.000 u.m., rata anualã a dobânzii 6%;

dobânda se plãteste anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este

rambursabil în N+5.

În cursul exercitiului N, societatea a beneficiat de creditul primit direct

în contul curent. În medie, creditul primit direct în contul curent în anul N

a fost de 2.600.000 u.m., iar dobânzile aferente acestuia au fost de

100.000 u.m.

Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate

cu prelucrarea alternativã din IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.

241. O societate procedeazã la construirea unei clãdiri în care se vor plasa

birourile administratiei. Pentru constructia clãdirii, întreprinderea a

obtinut, în N-1, un împrumut bancar de 60.000.000 u.m., la o ratã a

dobânzii de 6%, plãtitã la sfârsitul fiecãrei luni. Împrumutul se ramburseazã

integral pe 31 decembrie N.


Pe 31 august N, s-a încheiat constructia fizicã a clãdirii. Ea nu poate fi

datã însã în functiune imediat, întrucât se doreste decorarea sãlilor de

conferinte si instalarea unor accesorii.

Sã se stabileascã în ce moment se stopeazã capitalizarea costurilor

împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.

242. Societatea X construieste prin forte proprii o clãdire. Dobânzile

împrumuturilor relative la aceastã constructie au fost pânã în prezent

capitalizate. În cursul exercitiului N, întreprinderea decide sã schimbe

tratamentul costurilor împrumuturilor si sã contabilizeze aceste dobânzi

la cheltuieli. Dobânzile în cauzã au fost de:

– 2.000 u.m. în exercitiul N;

– 1.800 u.m. în exercitiul N-1;

– 2.800 u.m. în exercitiile anterioare lui N-1.

Contul de profit si pierdere al exercitiului N prezintã un rezultat ordinar,

înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile si a cheltuielilor cu

impozitul pe profit, de 10.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de

16%. Din motive didactice, presupunem cã nu existã diferente permanente

între rezultatul contabil si cel fiscal.

Societatea nu a început sã amortizeze depozitul, deoarece acesta nu

este încã dat în functiune.

Din punct de vedere fiscal, o schimbare de politici contabile nu este

acceptatã.

Contul de profit si pierdere publicat în exercitiul N-1 se prezintã astfel:

Rezultat înainte de deducerea dobânzilor si a

impozitului pe profit 8.000

Cheltuielile cu dobânzi -

Rezultatul activitãtilor ordinare 8.000

Cheltuieli privind impozitul pe profit -1.280

Rezultatul net 6.720

La începutul exercitiului N-1, rezultatul nerepartizat era 20.000 u.m.,

iar la închiderea exercitiului N-1 era 26.720 u.m.

Sã se contabilizeze efectul schimbãrii de politici contabile în conformitate

cu IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile si erori”

si sã se retrateze informatiile comparative.


243. La 30.06.N, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m. pentru

a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si care

va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administratia

publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea a trei

absolventi pentru o duratã minimã de un an.

Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii, primirea subventiei si tratamentul

subventiei în exercitiul N în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea

subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate

de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se foloseste metoda contabilizãrii

subventiei la venituri în avans.

244. La 30.06.N, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m. pentru

a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si care

va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administratia

publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea a trei

absolventi pentru o duratã minimã de un an.

Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii, primirea subventiei si tratamentul

subventiei în exercitiul N în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea

subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate

de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se foloseste metoda deducerii

subventiilor pentru investitii din costul activului.

245. La 25 aprilie N, o întreprindere obtine o subventie de 3.000.000 u.m.

pentru finantarea consumului de energie electricã în luna martie N.

Factura privind consumul de energie electricã al lunii martie N are o

valoare de 20.000.000 u.m.

Sã se contabilizeze factura de energie electricã si primirea subventiei în

conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si

prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã

se foloseste metoda înregistrãrii subventiilor la venituri.

246. La 10 martie N, o întreprindere obtine o subventie de 9.000.000 u.m.

pentru finantarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind

consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 30.000.000 u.m.

Sã se contabilizeze factura de apã si primirea subventiei în conformitate

cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea

informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se foloseste

metoda deducerii subventiei.


247. La 20 martie N, o întreprindere obtine o subventie de 9.000.000 u.m.

pentru finantarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind

consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 30.000.000 u.m.

În anul N+1, administratia publicã a informat întreprinderea cã, din

motive întemeiate, este obligatã sã ramburseze integral subventia pentru

consumul de apã pe care o primise în exercitiul precedent.

Sã se contabilizeze rambursarea subventiei în conformitate cu IAS 20

„Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor

legate de asistenta guvernamentalã”.

248. La 30.06.N, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m.

pentru a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si

care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani.

Administratia publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea

a trei absolventi pentru o duratã minimã de un an.

Presupunem cã, în exercitiul N+1, societatea a fost obligatã sã ramburseze

90% din subventia pentru investitii pe care o primise în exercitiul precedent.



legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã, la data primirii sale,

subventia se înregistrase la venituri în avans.

249. La 30.06.N+1, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m.

pentru a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si

care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani.

Administratia publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea

a trei absolventi pentru o duratã minimã de un an.

Presupunem cã, în exercitiul N+2, societatea a fost obligatã sã ramburseze

90% din subventia pentru investitii pe care o primise în exercitiul precedent.



legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã, la data primirii sale,

subventia se dedusese din valoarea activului.

250. Societatea M este proprietara unui imobil, pe care îl închiriazã, pe o

duratã de 5 ani, societãtii F. Contractul a fost semnat la 1 octombrie

exercitiul N. Chiria este de 16.000.000 u.m. pe lunã. Societatea M suportã


cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 200.000 u.m. Ea decide

sã înscrie în activ aceste cheltuieli si sã le repartizeze pe întreaga duratã

a contractului. Costul de achizitie al imobilului este de 1.000.000.000 u.m.,

iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani.

Sã se prezinte calculele si înregistrãrile în contabilitatea locatarului în

conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

251. Societatea M este proprietara unei clãdiri, pe care o închiriazã, pe o

duratã de 5 ani, societãtii F. Contractul a fost semnat la 1 octombrie

exercitiul N. Chiria este de 16.000.000 u.m. pe lunã. Societatea M suportã

cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 200.000 u.m. Ea decide

sã înscrie în activ aceste cheltuieli si sã le repartizeze pe întreaga duratã

a contractului. Costul de achizitie al imobilului este de 1.000.000.000 u.m.,

iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani.

Sã se prezinte calculele si înregistrãrile în contabilitatea locatorului în

conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

252. Pe 30.09.N, o societate M a semnat un contract de leaseback pentru un

utilaj, în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 60.000.000 u.m., durata

contractului de închiriere 4 ani, chirie trimestrialã 4.596.000 u.m. La

sfârsitul perioadei de locatie, societatea va redeveni proprietara bunului.

La data vânzãrii, utilajul avea o valoare contabilã netã de 48.000.000 u.m.

Sã se contabilizeze operatia de leaseback la societatea X la data semnãrii

contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

253. Pe 31.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortatã cu o

locatie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 30.000.000

u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de

12.500.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã la 4 ani.

Pretul de vânzare (45.000.000 u.m.) si chiriile corespund valorii juste.


contractului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

254. Pe 31.03.N, o societate M a semnat un contract de vânzare asortatã cu

o locatie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de

30.000.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a

fost de 12.500.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã

la 4 ani.


Pretul de cesiune (45.000.000 u.m.) este superior valorii juste

(40.000.000 u.m.).


contractului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

255. Se cunosc urmãtoarele informatii privind exercitiul încheiat la 31.12.N:

–

profit înainte de impozitare: 100.000.000 u.m.;

–

impozit pe profitul din activitãti ordinare: 30.000.000 u.m.

Dividendele în valoare de 40.000.000 u.m. au fost repartizate astfel:

pentru actiuni ordinare 25.000.000 u.m. si pentru actiuni preferentiale

15.000.000 u.m.

La începutul exercitiului N, existau în circulatie 9.000 de actiuni ordinare.

La 30 septembrie N, au fost emise încã 4.000 de actiuni ordinare.

Sã se calculeze rezultatul pe actiune de bazã în conformitate cu IAS 33

„Rezultatul pe actiune”.

256. În exercitiul N-1 au fost emise 40.000 de obligatiuni convertibile în actiuni

ordinare. Valoarea nominalã a unei obligatiuni este de 10.000 u.m.,

dobânda nominalã 10%. La data emisiunii obligatiunilor, s-a stabilit cã

pe 1 iulie N+1 fiecare 100 obligatiuni pot fi convertite în 105 actiuni.

La începutul exercitiului N, societatea avea în circulatie 200.000 actiuni

ordinare. Rezultatul net al exercitiului N aferent actiunilor ordinare a fost

de 1.000.000.000 u.m. Cota ipoteticã de impozit pe profit este de 25%.

Sã se calculeze rezultatul pe actiune de bazã si rezultatul pe actiune

diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe actiune”.

257. La închiderea exercitiului N, activele cuprind:

–

un echipament tehnic a cãrui valoare netã contabilã este de 20.000 euro;

acest echipament a fost achizitionat la 30.06.N-2;

–

un teren achizitionat la un cost de 2.000 euro, pe 01.04.N-3 si

reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 10.000 euro;

–

un stoc de materii prime cumpãrat la 25.06.N la un cost de 800 euro

si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exercitiului N;

–

o creantã de 4.000 euro privind drepturile asupra unui client strãin,

corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 21.10.N;

–

suma de 40.000 euro, în contul curent la bancã.


Raportul de schimb euro/leu a evoluat astfel:

01.04.N-3 30.06.N-2 31.12.N-1 25.06.N 21.10.N 31.12.N

26.000 30.000 33.000 37.000 39.000 40.000

Sã se evalueze elementele prezentate anterior în lei, în conformitate cu

IAS 21 „Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”.

258. La 5 octombrie N, o întreprindere vinde unui client strãin produse în

valoare de 20.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontatã la

5 decembrie N. Cursul de schimb euro/leu a evoluat astfel: la 05.10.N,

1 euro = 39.000 lei, la 05.12.N, 1 euro = 40.000 lei.

Sã se contabilizeze operatia de vânzare si încasarea creantelor.

259. Pe 10 octombrie N, societatea româneascã M a cumpãrat materii prime

în valoare de 10.000 euro. Plata furnizorilor se efectueazã pe 5 ianuarie

N+1. Societatea M îsi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie.

Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evolutie:

– la 10 octombrie N: 39.000 lei;

– la 31 decembrie N: 40.100 lei;

– la 5 ianuarie N+1: 40.000 lei.

Sã se contabilizeze operatia de achizitie, evaluarea datoriei la inventar

si plata datoriei.

260. La 15 mai N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de

200.000 euro filialei germane X. Acest împrumut are, de fapt, caracterul

unei finantãri permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea

evolutie:

– la 15 mai N: 38.000 lei;

– la 31 decembrie N: 40.000 lei.

Sã se contabilizeze, la M, acordarea împrumutului si evaluarea creantei

la închiderea exercitiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variatiei

cursurilor de schimb valutar”.

261. La 15 mai N, societatea germanã M a acordat un împrumut de 200.000 euro

filialei X din România. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finantãri

permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evolutie:


– la 15 mai N: 38.000 lei;

– la 31 decembrie N: 40.000 lei.

Sã se contabilizeze, la X, primirea împrumutului si evaluarea datoriei la

închiderea exercitiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variatiei

cursurilor de schimb valutar”.

262. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de

productie este de 360.000 u.m. Cheltuielile fixe anuale de productie

sunt de 3.600.000 mii u.m. Cantitãtile fabricate au fost de 10.000 bucãti

în exercitiul N, 8.000 bucãti în exercitiul N+1 si de 13.000 bucãti în

exercitiul N+2. Sã se calculeze costul de productie unitar în conformitate

cu IAS 2 „Stocuri”, în conditiile în care presupunem cã mãrimea capacitãtii

normale de productie este de 10.000 bucãti.

263. Stocul mãrfii X la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000

bucãti x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat

de urmãtoarele operatii:

– 4 octombrie: o iesire de 400 bucãti;

– 10 octombrie: o intrare de 500 bucãti, la un cost de 410.000 u.m./bucatã;



– 30 octombrie: o iesire de 800 bucãti.

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./

bucatã.

Sã se întocmeascã fisa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu

ponderat al perioadei precedente.

264. Stocul mãrfii M la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000










bucatã.

Sã se întocmeascã fisa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu

ponderat calculat dupã fiecare intrare.

265. Stocul mãrfii M la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000









bucatã.

Sã se întocmeascã fisa stocului în cazul în care se utilizeazã metoda

FIFO.

266. Societatea X a dat în functiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj în

valoare de 1.800.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã

linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului, în N,

este de 800.000 u.m.

Sã se calculeze eventuala diferentã temporarã în conformitate cu IAS 12

„Impozitul pe profit”.

267. La data bilantului, societatea are o creantã privind dividendele de încasat

de 30.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, dividendele primite nu sunt

impozabile.

Sã se calculeze eventuala diferentã temporarã în conformitate cu IAS 12

„Impozitul pe profit”.

268. În cursul lunii noiembrie N, societatea a încasat redevente în valoare de

50.000 u.m. aferente trimestrului 1 din exercitiul N+1. Presupunem cã,

din punct de vedere fiscal, redeventele sunt impozabile în anul încasãrii

acestora.

Sã se calculeze eventuala diferentã temporarã la 31.12.N în conformitate

cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.


269. La începutul exercitiului N, s-a dat în functiune un utilaj în valoare de

40.000 u.m. În anul N, amortizarea contabilã a fost de 4.000 u.m., iar

amortizarea fiscalã, de 5.600 u.m. Cota de impozit pe profit în vigoare

în anul N este de 16%. Pânã la închiderea exercitiului N nu au apãrut

reglementãri privind modificarea cotei de impozit pentru exercitiul viitor.

Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exercitiului N în conformitate


270. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobânzile de plãtit de 5.000

u.m. Presupunem cã, din punct de vedere fiscal, dobânzile sunt

deductibile în exercitiul financiar în care genereazã fluxuri de trezorerie.

În decembrie N, a apãrut o reglementare conform cãreia, începând cu

01.01.N+1, cota de impozit pe profit va creste de la 30% la 35%.

Sã se calculeze impozitul amânat, la închiderea exercitiului N în conformitate


271. Se cunosc urmãtoarele informatii privind societatea X la 31.12.N:

Informatii Valori contabile

Imobilizãri corporale (1)

Creante clienti (2)

Dobânzi de încasat (3)

1.500.000

300.000

30.000

Amenzi de plãtit (4)

Dobânzi de plãtit (3)

33.000

15.000

(1) Baza de impozitare pentru imobilizãrile corporale este 1.410.000 u.m.

(2) Creantele clienti au o valoare brutã de 324.000 u.m. si existã o

ajustare de depreciere a creantelor de 24.000 u.m. Ajustarea nu

este deductibilã fiscal.

(3) Presupunem cã dobânzile sunt recunoscute fiscal în exercitiul în

care acestea genereazã fluxuri de trezorerie.

(4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.


La începutul exercitiului N existã un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m.


cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, fãrã a compensa creantele si datoriile

de impozit.


272. Societatea pe actiuni X se constituie în ziua de 31 martie N cu un capital

de 8.000.000 u.m., divizat în 8.000 de actiuni cu valoarea nominalã de

1.000 u.m.; 3.000 de actiuni remunereazã un aport în naturã constând

într-o clãdire, iar restul actiunilor îmbracã forma de numerar.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile de constituire a societãtii.

273. Societatea pe actiuni X are un capital de 8.000.000 u.m., divizat în 8.000

actiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Presupunem cã, în exercitiul

N+1, societatea X procedeazã la majorarea capitalului prin emisiunea a

4.000 actiuni noi, în numerar, la un pret de emisiune de 1.100 u.m.

La data majorãrii capitalului social, o actiune X este evaluatã la 1.150 u.m.

Valoarea nominalã: 1.000 u.m.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de majorarea capitalului

social.

274. Fie societatea X al cãrei capital este format din 11.800 actiuni cu valoarea

nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã decide diminuarea capitalului

cu 180.000 u.m. în vederea rambursãrii cãtre asociati.

Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.

275. Societatea X are capitalul social format din 12.000 actiuni cu valoarea

nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociatilor decide acoperirea

unei pierderi de 20.000 u.m. prin anularea a 200 actiuni.


276. La 30 septembrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele

caracteristici:

–

numãr de obligatiuni: 8.000;

–

valoarea nominalã a unei obligatiuni: 1.000 u.m.;

–

pret de emisiune: 990 u.m.;

–

pret de rambursare: 1.020 u.m.;

–

rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteste la sfârsitul fiecãrui an de

împrumut;

–

durata împrumutului: 6 ani;

–

prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului;

–

împrumutul se ramburseazã la sfârsitul perioadei de împrumut.


Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de lansarea împrumutului

în perioada 30 septembrie N – 30 septembrie N+1.

277. Societatea M a contractat un împrumut bancar în urmãtoarele conditii:

– valoarea împrumutului: 600.000 u.m.;

– rata împrumutului: 10% (ratã anualã);

– durata împrumutului: o lunã.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut.

278. Presupunem cã, la sfârsitul lunii octombrie N, societatea prezintã urmãtoarea

situatie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã

19.000 u.m., TVA colectatã 15.200 u.m.

Sã se regularizeze TVA.

279. La 5 noiembrie N, societatea M vinde produse unui client extern, la un

pret de 20.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi

încasatã pe 5 februarie N+1.

În exercitiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel:

– la 5 noiembrie N, 1 euro = 30.000 lei;

– la 31 decembrie N, 1 euro = 32.000 lei.

Presupunem cã diferentele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute

din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Sã se calculeze impozitul amânat aferent creantelor clienti la 31.12.N.

280. O întreprindere româneascã a cumpãrat de la un furnizor elvetian, la

2 octombrie N, mãrfuri în valoare de 50.000 franci. Decontarea contravalorii

mãrfurilor a fost efectuatã la 12 ianuarie N+1. Întreprinderea îsi

închide conturile sale la 31 decembrie N.

Cursul monedei elvetiene a suportat urmãtoarea evolutie:

– la 2 octombrie N: 30.000 lei;

– la 31 decembrie N: 29.000 lei;

– la 12 ianuarie N+1: 32.000 lei.

Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãtii românesti.

281. La 1 septembrie N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de

2.000.000 dolari filialei sale americane F. Acest împrumut are, de fapt,


caracterul unei finantãri permanente. Cursul monedei americane a

suportat urmãtoarea evolutie:

– la 1 septembrie N: 30.000 lei/$;

– la 31 decembrie N: 31.000 lei/$.

Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãtii M la 1 septembrie

si la 31 decembrie N.

282. La 25 decembrie N, o societate M, din România, livreazã mãrfuri unei

societãti F, din Franta, în valoare de 20.000 euro. Conform contractului,

se încaseazã imediat 50% din valoarea bunurilor, iar restul în douã transe

anuale egale, pe 25 decembrie. Rata dobânzii prevãzutã în contract este

de 10%.

Evolutia cursului euro a fost urmãtoarea:

Data

25 decembrie N 35.000

31 decembrie N 36.000

25 decembrie N+1 37.000



Curs de schimb lei/euro

Sã se prezinte înregistrãrile generate de acest contract în contabilitatea

societãtii M.

283. Fie o facturã cu urmãtoarele elemente: valoarea brutã a mãrfurilor

1.800.000 u.m., rabat pentru defecte de calitate 100.000 u.m., remizã

246.500 u.m., scont de decontare 2%, TVA 19%.

Sã se contabilizeze factura la furnizor (vânzãtor).

284. Fie o facturã cu urmãtoarele elemente: valoarea brutã a mãrfurilor

1.800.000 u.m., rabat pentru defecte de calitate 100.000 u.m., remizã

246.500 u.m., scont de decontare 2%, TVA 19%.

Sã se contabilizeze factura la cumpãrãtor.

285. La sfârsitul anului N, furnizorul A trimite clientului B o facturã de reducere

reprezentând risturnuri în sumã de 1.000.000 u.m., TVA 19%,

aferente livrãrilor de mãrfuri efectuate în cursul anului.

Sã se contabilizeze factura la B.


286. La sfârsitul anului N, furnizorul A trimite clientului B o facturã de

reducere reprezentând risturnuri în sumã de 1.000.000 u.m., TVA 19%,

aferente livrãrilor de mãrfuri efectuate în cursul anului.

Sã se contabilizeze factura la A.

287. Furnizorul A emite o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare

de 2.000.000 u.m., TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul

îl înstiinteazã pe vânzãtor cã doreste sã-si deconteze datoria cu douã

luni mai devreme, cu conditia sã beneficieze de un scont. Furnizorul

întocmeste o facturã de reducere în care înscrie un scont de 10%, acordat

asupra livrãrii initiale.

Sã se contabilizeze la societatea A vânzarea de mãrfuri si factura de

reducere.

288. Furnizorul A emite o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare

de 2.000.000 u.m., TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul

îl înstiinteazã pe vânzãtor cã doreste sã-si deconteze datoria cu douã

luni mai devreme, cu conditia sã beneficieze de un scont. Furnizorul

întocmeste o facturã de reducere în care înscrie un scont de 10%, acordat

asupra livrãrii initiale.

Sã se contabilizeze la cumpãrãtor achizitia de mãrfuri si factura de reducere.

289. Societatea X procedeazã la regularizarea TVA aferentã perioadei de

impozitare, cunoscând urmãtoarele:

– TVA colectatã: 8.000.000 u.m.;

– TVA deductibilã: 4.800.000 u.m.;

– TVA de recuperat provenind din lunile precedente: 500.000 u.m.


290. Pentru a fabrica 40 de bucãti de produs M în exercitiul N s-au efectuat

urmãtoarele cheltuieli:

– cheltuieli directe: 80.000 u.m.;

– cheltuieli indirecte de productie: 50.000 u.m., din care cheltuieli

variabile 20.000 u.m., cheltuieli fixe 30.000 u.m.

Capacitatea normalã de productie: 100 bucãti.

Sã se calculeze costul de productie unitar si sã se contabilizeze obtinerea

produselor finite.


291. O întreprindere prezintã urmãtoarele informatii privind stocul de produse

finite, pentru exercitiul N:

–

produse finite obtinute în cursul exercitiului: 2.500.000 u.m.;

–

vânzãri de produse finite, la pret de vânzare: 2.000.000 u.m., TVA

19%;

–

costul produselor vândute: 1.800.000 u.m.

Sã se contabilizeze obtinerea, vânzarea si descãrcarea din gestiune a

produselor, în conditiile utilizãrii metodei inventarului permanent.

292. O întreprindere prezintã urmãtoarele informatii privind stocul de produse

finite, pentru exercitiul N:

–

stoc initial de produse finite: 200.000 u.m.;

–

stoc initial de productie în curs: 400.000 u.m.;

–

stoc final de produse finite: 260.000 u.m.;

–

stoc final de productie în curs: 370.000 u.m.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile stiind cã societatea utilizeazã

metoda inventarului intermitent.

293. Se prezintã urmãtoarele informatii: vânzãri de mãrfuri 200.000 u.m.,

TVA 19%, ambalaje mentionate distinct în facturã 30.000 u.m., TVA

19%. Costul de achizitie al ambalajelor vândute 28.000 u.m.

Sã se contabilizeze factura de vânzare si descãrcarea din gestiune a

ambalajelor la vânzãtor.

294. Se prezintã urmãtoarele informatii: vânzãri de mãrfuri 200.000 u.m.,

TVA 19%, ambalaje mentionate distinct în facturã 30.000 u.m., TVA

19%. Costul de achizitie al ambalajelor vândute 28.000 u.m.

Sã se contabilizeze factura la cumpãrãtor.

295. Pe 25 aprilie, societatea M remite spre încasare bãncii un efect comercial

de 1.500.000 u.m., cu scadenta pe 30 aprilie. Pe 2 mai, banca adreseazã

societãtii M borderoul de încasare care comportã un comision bancar

de 75.000 u.m.

Sã se prezinte înregistrãrile la societatea M.


296. Pe 1 decembrie N, societatea M sconteazã o cambie în valoare de

1.000.000 u.m., cu scadenta pe 31 ianuarie N+1. Avizul de creditare al

bãncii este primit pe 3 decembrie N si prevede un comision bancar de

20.000 u.m.

Sã se contabilizeze scontarea cambiei.

297. La data de 1 septembrie N, societatea M procedeazã la vânzarea unui

teren în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 10.000.000 u.m., TVA

19%, costul de achizitie al terenului cedat 9.000.000 u.m. La data cesiunii,

terenul prezenta o ajustare pentru depreciere de 2.000.000 u.m.

Sã se contabilizeze vânzarea si descãrcarea din gestiune a terenului.

298. Pe 15 ianuarie N, societatea M cumpãrã de la X 1.000 actiuni sub

formã de titluri de participare, emise de societatea F, cu scopul de a-si

asigura un control asupra emitentului. Costul de achizitie al titlurilor

este de 10.000.000 u.m., iar partea eliberatã din nominalul acestora este

de 6.000.000 u.m.

Sã se contabilizeze achizitia titlurilor.

299. Societatea M detine 1.000 actiuni emise de societatea F, asigurându-si

astfel un control asupra emitentului. Titlurile au fost achizitionate dupã

cum urmeazã:

– pe 30.03.N: 350 actiuni x 11.000 u.m./actiune;


– pe 10.02.N+1: 150 actiuni x 12.500 u.m./actiune;

– pe 19.05.N+1: 300 actiuni x 9.000 u.m./actiune.

La 31.12.N+1, valoarea unei actiuni F este de 10.000 u.m.

Sã se analizeze situatia titlurilor la închiderea exercitiului N+1.

300. Societatea M detine 1.000 actiuni emise de societatea F, asigurându-si

astfel un control asupra emitentului. Titlurile au fost achizitionate dupã

cum urmeazã:



–

pe 17.09.N: 200 actiuni x 12.000 u.m./actiune;

–

pe 10.02.N+1: 150 actiuni x 12.500 u.m./actiune;

– pe 19.05.N+1: 300 actiuni x 9.000 u.m./actiune.

La 31.12.N+1, valoarea unei actiuni F este de 10.000 u.m.

În cursul exercitiului N+2, societatea M vinde 600 de actiuni F la un

pret unitar de 10.400 u.m. Evaluarea titlurilor iesite se face prin metoda

FIFO.

Se cer urmãtoarele:

1) Sã se analizeze situatia titlurilor la închiderea exercitiului N+1;

2)

Sã se contabilizeze vânzarea titlurilor;

3)

Sã se analizeze situatia titlurilor la închiderea exercitiului N+2, stiind

cã valoarea unei actiuni F este de 12.000 u.m.

301. Pe 15.03.N, societatea M acordã un împrumut societãtii F în urmãtoarele

conditii: valoarea împrumutului 1.200.000 u.m., durata împrumutului 3

ani, rata dobânzii 10%; împrumutul se ramburseazã în trei transe anuale

egale la sfârsitul fiecãrui an de serviciu, când sunt achitate si dobânzile

aferente.

Sã se contabilizeze acordarea împrumutului si sã se prezinte înregistrãrile

aferente primului an de serviciu.

302. Societatea pe actiuni M se constituie pe 1 aprilie N cu un capital de

200.000.000 u.m., divizat în 20.000 actiuni al cãror nominal este de

10.000 u.m.:

–

6.800 actiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-o clãdire

ce va reprezenta sediul societãtii;

–

200 actiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-un program

informatic;

–

1.000 actiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-un stoc

de mãrfuri;

–

12.000 actiuni în numerar sunt eliberate la constituire pentru 50%

din valoare;


–

cheltuielile de constituire sunt de 1.000.000 u.m., fiind achitate din

contul curent.

Sã se contabilizeze constituirea societãtii M.

303. Fie societatea M, cu un capital de 200.000.000 u.m., format din 20.000

actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la

12.000 u.m.

Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi, în numerar, la un pret de

emisiune de 10.800 u.m.; actiunile sunt eliberate în proportie de 50%

cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere.

Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.



12.000 u.m.

Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi, în numerar, la un pret de

emisiune de 10.800 u.m.; actiunile sunt eliberate în proportie de 50%

cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere.

Sã se calculeze valoarea unui drept de subscriere si sã se prezinte pozitia

vechiului actionar.



11.600 u.m.

Societatea decide sã emitã 4.000 actiuni noi pentru a remunera un aport

în naturã format dintr-o clãdire. Valoarea clãdirii este stabilitã de un

evaluator la 46.400.000 u.m.




11.600 u.m.


Societatea decide sã emitã 3.400 actiuni noi gratuite prin încorporarea

unei rezerve în valoare de 34.000.000 u.m.




11.600 u.m.

Societatea decide sã emitã 3.400 actiuni noi gratuite prin încorporarea

unei rezerve în valoare de 34.000.000 u.m.

Sã se calculeze valoarea unui drept de atribuire si sã se prezinte pozitia

vechiului actionar.



10.545 u.m.

Societatea decide sã emitã 5.000 actiuni noi care vor converti datoria

sa pe termen lung fatã de o institutie bancarã în valoare de

52.725.000 u.m.



actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m.

Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20% prin diminuarea

valorii nominale a actiunilor existente.




Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20% prin rambursarea

a 7.240 actiuni.





Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20%. În acest sens,

se rãscumpãrã în bursã 7.240 actiuni la un pret de 10.500 u.m./actiune

si se procedeazã la anularea acestora.




Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20%. În acest sens,

se rãscumpãrã în bursã 7.240 actiuni la un pret de 9.600 u.m./actiune si

se procedeazã la anularea acestora.


313. Managerii societãtii decid sã reevalueze constructiile. Activele în cauzã

au fost achizitionate la un cost de 800 miliarde lei si sunt amortizate

pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor determinatã

de experti este de 900 miliarde lei.


standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseste ca procedeu de

reevaluare reevaluarea simultanã a valorilor brute si a amortizãrilor

cumulate.

314. O întreprindere, al cãrei obiect de activitate este taximetria, pune în

practicã o politicã de utilizare a autovehiculelor timp de 3 ani, dupã

care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de utilitate a

vehiculului achizitionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii si expertii

sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru 30%

din valoare, în al doilea an pentru 30% din valoare, iar în al treilea an

pentru 10%.

Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achizitionat la un cost de

600.000.000 lei, în cei trei ani, stiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri

corporale”.

315. Managerii societãtii decid sã reevalueze clãdirile. Activele în cauzã au

fost achizitionate la un cost de 3.200 miliarde lei si sunt amortizate pentru

suma de 800 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor determinatã de

experti este de 3.600 miliarde lei.



standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseste ca procedeu de

reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilitã prin

deducerea amortizãrilor din costul imobilizãrilor.

316. Managerii societãtii decid sã reevalueze clãdirile. Clãdirile au fost achizitionate

la un cost de 800 miliarde lei si sunt amortizate pentru suma de

200 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor determinatã de experti

este de 520 miliarde lei.

Sã se contabilizeze operatia de reevaluare în conformitate cu standardul

IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

317. La 1 aprilie N, s-au achizitionat 1.000 actiuni X la un pret unitar de

10.000 u.m. Pe 1 martie N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire

a dividendelor aferente exercitiului N: 100 u.m./actiune.

Sã se contabilizeze achizitia actiunilor si încasarea dividendelor în conformitate

cu IAS 18 „Venituri”.

318. Societatea M are capitalul social format din 12.000 actiuni cu valoarea

nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociatilor decide acoperirea

unei pierderi de 20.000 u.m. prin anularea a 200 actiuni.


319. La 1 octombrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici:

–

numãr de obligatiuni: 8.000;

–

valoarea nominalã a unei obligatiuni: 1.000 u.m.;

–

pret de emisiune: 990 u.m.;

–

pret de rambursare: 1.020 u.m.;

–

rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteste la sfârsitul fiecãrui an de

împrumut;

–

durata împrumutului: 6 ani;

–

prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului;

– împrumutul se ramburseazã la sfârsitul perioadei de împrumut.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exercitiului N.


320. La 1 decembrie N, societatea X a contractat un împrumut bancar în

urmãtoarele conditii:

– valoarea împrumutului 1.200.000 u.m.;

– rata împrumutului: 10% (ratã anualã);

– dobânda se plãteste la sfârsitul perioadei de împrumut;

– durata împrumutului: 1 an.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut în anul N.

321. Presupunem cã la sfârsitul lunii septembrie N societatea prezintã urmãtoarea

situatie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã

20.500 u.m., TVA colectatã 27.500 u.m.


322. La 2 octombrie N, societatea X vinde produse unui client extern, la un

pret de 20.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi

încasatã pe 5 februarie N+1.

În exercitiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel:

– la 2 octombrie N, 1 euro = 30.000 lei;

– la 31 decembrie N, 1 euro = 32.000 lei.

Presupunem cã diferentele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute

din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Sã se calculeze impozitul amânat aferent creantelor clienti la 31.12.N.

323. Fie societatea X, cu un capital de 600.000.000 u.m., format din 60.000


11.600 u.m.

Societatea decide sã emitã 8.000 actiuni noi pentru a remunera un aport

în naturã format dintr-un teren. Valoarea terenului stabilitã de un evaluator

este de 92.800.000 u.m.


324. La data de 31 ianuarie N, societatea M procedeazã la vânzarea unui teren

în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 200.000.000 u.m., TVA 19%,

costul de achizitie al terenului cedat 180.000.000 u.m.

Sã se contabilizeze vânzarea si descãrcarea din gestiune a terenului.




Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi în numerar la un pret de

emisiune de 31.000 u.m. Actiunile sunt eliberate în proportie de 70% cu

ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere.


326. La 30.03.N, o întreprindere obtine o subventie de 64.000 u.m. pentru a

achizitiona o instalatie, al cãrei cost este de 160.000 u.m. si care va fi

amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 5 ani.

Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii si primirea subventiei în conformitate

cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si

prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã

se foloseste metoda contabilizãrii subventiei la venituri în avans.

327. La 30.03.N, o întreprindere obtine o subventie de 64.000 u.m. pentru a

achizitiona o instalatie, al cãrei cost este de 160.000 u.m. si care va fi

amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 5 ani.

Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii si primirea subventiei în conformitate

cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea

informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se

foloseste metoda deducerii subventiilor pentru investitii din costul activului.

328. Societatea îsi desfãsoarã activitatea în domeniul exploatãrii petroliere.

Prin contract, ea este obligatã ca la sfârsitul perioadei de exploatare sã

îndepãrteze echipamentele si sã restaureze vegetatia. Se estimeazã cã

pentru îndeplinirea obligatiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de

200.000 u.m.




329. Fie societatea X, cu un capital de 600.000 u.m., format din 20.000 actiuni

cu valoarea nominalã de 30 u.m. Actiunea este evaluatã la 36 u.m.

Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi în numerar la un pret de

emisiune de 32,4 u.m.

Sã se calculeze valoarea unui drept de subscriere si sã se prezinte pozitia

vechiului actionar.


330. Se constituie o societate comercialã în nume colectiv cu un capital social

subscris de 20.000 lei, vãrsat integral înainte de înmatriculare astfel:

– numerar depus la bancã: 5.000 lei;

– un utilaj evaluat la 14.000 lei;

– materii prime în valoare de 1.000 lei.

Înregistrati în contabilitate operatiile.

331. Se constituie o societate pe actiuni cu un capital subscris de 200.000 lei

divizat în 20.000 actiuni. La înfiintare, s-a depus la bancã contravaloarea

a 12.000 actiuni si s-au adus aporturi în naturã concretizate în utilaje

evaluate la suma de 50.000 lei, pentru care s-au acordat 5.000 actiuni.

Restul capitalului social s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni

de la înfiintare.


332. Adunarea generalã a actionarilor hotãrãste majorarea capitalului social

prin emisiunea a 1.000 actiuni care se vând în numerar la valoarea de

emisiune egalã cu valoarea matematicã contabilã initialã. Capitalurile

proprii ale societãtii, înainte de emisiune, sunt în valoare de 130.000 lei,

iar capitalul social de 100.000 lei este divizat în 10.000 actiuni cu valoarea

nominalã de 10 lei.


333. Adunarea generalã extraordinarã a actionarilor hotãrãste majorarea

capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 5.000 actiuni cu

valoarea nominalã de 10 lei, care se vor achita ulterior în numerar.


334. Adunarea generalã extraordinarã a asociatilor hotãrãste majorarea

capitalului social prin acceptarea unui nou aport în naturã concretizat

într-un camion evaluat la 80.000 lei; valoarea nominalã totalã a actiunilor

emise este de 80.000 lei.


335. Societatea comercialã Alfa a fuzionat, absorbind societatea comercialã

Beta. Activul societãtii absorbite este reprezentat de utilaje în valoare

de 40.000 lei si disponibilitãti bãnesti în conturile bancare de 20.000 lei.


Datoriile societãtii absorbite sunt reprezentate de un împrumut pe termen

mediu, contractat de la bancã, în sumã de 10.000 lei. Se hotãrãste ca

societatea Alfa sã le emitã actionarilor societãtii absorbite 3.500 actiuni,

valoarea nominalã a unei actiuni fiind de 10 lei. Prima de fuziune se

integreazã ulterior la alte rezerve.

Sã se înregistreze în contabilitatea societãtii absorbante aceste operatii.

336. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operatiuni:

a)

Se constituie din profitul net al unitãtii rezerve statutare în sumã de

8.000 lei;

b) Se încorporeazã la alte rezerve prime de emisiune în sumã de

10.000 lei;

c) Se constituie alte rezerve din profitul net al exercitiilor precedente

în valoare de 12.000 lei;

d)

Se constituie alte rezerve din profitul net al anului curent în sumã

de 7.000 lei.

337. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operatiuni:

a)

Se încorporeazã la alte rezerve diferente din reevaluare în sumã de

4.000 lei;

b) Se utilizeazã rezervele legale pentru acoperirea pierderilor din anii

precedenti în valoare de 30.000 lei;

c)

Se încorporeazã în capitalul social alte rezerve care nu au ca sursã

de provenientã profitul, în valoare de 8.000 lei.

338. O societate comercialã primeste în contul bancar o subventie de 60.000 lei

pentru procurarea unui utilaj. Dupã achizitionarea utilajului în valoare

de 60.000 lei si TVA 19%, se achitã prin ordin de platã datoria fatã de

furnizorul de imobilizãri. Durata normalã de functionare a utilajului este

de 5 ani iar regimul de amortizare folosit este cel linear.

Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea

lunarã si trecerea la venituri a unei pãrti din subventie.

339. Se constituie un provizion de 1.500 lei pentru penalitãti probabile; în

anul urmãtor sunt achitate în numerar penalitãti în sumã de 1.400 lei, iar

provizionul se anuleazã.



340. O societate comercialã emite 5.000 de obligatiuni cu valoarea nominalã

de 10 lei. Dobânda anualã este de 10%. La scadentã – dupã un an –

obligatiunile se restituie si se plãteste dobânda curentã. Vânzarea obligatiunilor

se face prin bancã, iar rambursarea împrumutului si plata dobânzii

se realizeazã prin casieria unitãtii.


341. O societate comercialã emite 1.000 de obligatiuni cu loterie la valoarea

nominalã de 30 lei. La tragerea la sorti se acordã câstiguri în numerar

de 2.000 lei. Ulterior, se rãscumpãrã la bursã 100 de obligatiuni la pretul

de 29 lei/bucatã si 200 de obligatiuni la pretul de 32 lei/bucatã, care

apoi se anuleazã. Toate decontãrile se fac în numerar.


342. O societate comercialã emite 10.000 obligatiuni cu o valoare nominalã

de 1 leu. Fãrã sã ajungã la scadentã, 5.000 obligatiuni sunt rãscumpãrate

de la bursã la pretul de 0,8 lei/bucatã, iar cealaltã jumãtate se rãscumpãrã

la pretul de 1,25 lei/bucatã. Dupã ce s-au rãscumpãrat în întregime,

obligatiunile se anuleazã. Totodatã, se înregistreazã si se plãteste dobânda

pânã la rãscumpãrarea lor în valoare de 2.000 lei. Toate decontãrile se

fac în numerar.


343. O societate comercialã primeste în contul de disponibil un credit bancar

pe 2 ani în sumã de 60.000 lei, care se ramburseazã în transe semestriale

egale. Dobânda anualã este de 10% si se achitã trimestrial. Din motive

financiare, ultima transã a creditului, precum si dobânda aferentã ultimului

trimestru se achitã în cel de-al treilea an.


344. Se constituie o societate comercialã al cãrei asociat depune la casieria

unitãtii suma de 5.000 lei, din care achitã la notar suma de l.000 lei

pentru autentificarea actului de constituire si la registrul comertului suma

de 2.000 lei si TVA 19% pentru alte cheltuieli de constituire: taxe de

înmatriculare, de publicare în Monitorul Oficial. Dupã începerea activitãtii,

cheltuielile de constituire se amortizeazã în 10 luni si se restituie

asociatului suma depusã initial. Unitatea opteazã pentru a fi plãtitoare

de TVA de la începutul activitãtii. Se înregistreazã în contabilitate aceste


operatiuni, inclusiv amortizarea lunarã a cheltuielilor de constituire si

scoaterea din evidentã a cheltuielilor amortizate.


345. Se achizitioneazã un brevet de inventie cu pretul de 30.000 lei si TVA

19% care se achitã cu ordin de platã. Brevetul este protejat timp de 5 ani,

dupã care se scoate din evidentã.


lunarã a brevetului.

346. Se receptioneazã de cãtre personalul firmei un program informatic,

produs în firmã pentru nevoi proprii. Costul sãu este de 8.000 lei si se

amortizeazã în 2 ani. Ulterior este scos din evidentã.


lunarã a programului informatic.

347. O societate comercialã achizitioneazã din import un utilaj în valoare de

10.000 euro. Cursul este de 3,2 lei/euro. Taxa vamalã este de 10%, iar

comisionul vamal de 0,5%, TVA 19%. Transportul, datorat unei unitãti

din tarã, este de 6.000 lei, TVA 19%. La plata furnizorului extern cursul

este de 3,3 lei/euro.

Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii. (Toate decontãrile se

efectueazã prin virament bancar.)

348. Se închiriazã o clãdire cu valoarea contabilã de l60.000 lei, cu o chirie

lunarã de 800 lei, TVA 19%. Chiriasul executã lucrãri de modernizare,

efectuându-se în acest scop urmãtoarele cheltuieli care se amortizeazã

pe o perioadã de 1 an, când expirã contractul de închiriere:

–

cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei;

–

cheltuieli cu energia facturatã de furnizor, care se achitã ulterior în

numerar, 8.000 lei si TVA 19%.

Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea proprietarului.

349. Se hotãrãste modernizarea unei masini pentru fabricarea hârtiei care are

valoarea contabilã de 120.000 lei. Durata normalã de utilizare a masinii

este de 10 ani, iar durata rãmasã de 3 ani. Lucrãrile de modernizare se

realizeazã de un tert care factureazã aceste lucrãri la valoarea de 30.000 lei,


TVA 19%, receptia fãcându-se ulterior, achitarea fãcându-se cu ordin

de platã. Amortizarea investitiei se face pe durata rãmasã.

Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea

lunarã a masinii modernizate.

350. Sã se calculeze amortismentul anual prin aplicarea regimului linear

pentru un autoturism achizitionat în 18 iulie 2005 cu pretul de 60.000

lei. Data punerii în functiune este 21 iulie 2005, iar durata normalã de

functionare este de 5 ani.

Sã se înregistreze în contabilitate operatiile.

351. Se constatã lipsã la inventar un mijloc de transport a cãrui valoare

contabilã este de 20.000 lei, iar amortizarea înregistratã este de 8.000 lei;

aceasta lipsã la inventar nu este imputabilã.


352. Se imputã unui gestionar un mobilier de birou cu o valoare de 15.000 lei,

din care amortizarea înregistratã este de 9.000 lei. Pretul de imputare

este de 8.000 lei, TVA 19%.


353. Se achizitioneazã un teren cu pretul de 100.000 lei, TVA 19%, care se

achitã cu ordin de platã. La sfârsitul exercitiului se constatã cã valoarea

de piatã a terenului este de 90.000 lei. La sfârsitul exercitiului urmãtor,

valoarea de piatã a terenului este de 93.000 lei. Ulterior terenul se vinde

cu pretul de 110.000 lei, TVA 19%, cu încasare prin ordin de platã.

Sã se înregistreze în contabilitate operatiile de mai sus.

354. La 31.06.N a fost achizitionat un mijloc de transport care a avut un cost

de achizitie fãrã TVA de 100.000 lei si TVA 19%. Acest mijloc de

transport este supus unui regim de amortizare linear, în functie de o

duratã normalã de utilizare de 5 ani.

La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 105.000 lei.

Sã se facã înregistrãrile contabile pentru:

1.

achizitionarea mijlocului de transport si amortizarea pentru anul N;

2.

amortizarea pentru anul N+1 si reevaluarea pentru anul N+1 prin

metoda modificãrii costului istoric si a amortizãrii cumulate.


355. Se achizitioneazã 20.000 actiuni cu pretul de 10 lei/bucatã cu scopul de

a obtine o influentã asupra gestiunii unitãtii emitente de titluri (societatea

respectivã va fi inclusã în cadrul grupului) si pentru obtinerea unui

venit financiar sub formã de dividende. Se achitã prin bancã suma de

150.000 lei; restul se va achita ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul

achitat în numerar unitãtii care a instrumentat tranzactia este de 1%

si TVA 19%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã dividende

în sumã de 50.000 lei. Mai târziu se vând 1.000 actiuni cu pretul de

15 lei/bucatã, încasarea fãcându-se ulterior în numerar.

Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.

356. Se achizitioneazã cu numerar 2.000 actiuni cu pretul de 15 lei/bucatã în

scopul obtinerii de dividende; în anul urmãtor se încaseazã prin bancã

dividende în sumã de 10.000 lei. Mai târziu se vând 500 actiuni cu

pretul de 21 lei/bucatã, încasarea fãcându-se ulterior prin bancã.


357. O societate comercialã acordã prin bancã unui tert un împrumut de

200.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândã anualã de 10%, care

trebuie sã se achite la sfârsitul fiecãrui an. Dobânda din primul an se

încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an.


358. Societatea comercialã Mona SA depune prin virament bancar o garantie

la ROMGAZ în sumã de 8.000 lei. Ulterior se restituie în numerar o

parte din garantie în sumã de 1.000 lei.


359. Societatea comercialã Mona SA constituie la Banca Transilvania un

depozit la termen, pe doi ani, în valoare de 10.000.000 lei. Dobânda

anualã bonificatã de bancã este de 40%.

Sã se înregistreze constituirea depozitului si primirea dobânzii anuale

în contul curent al societãtii.

360. Societatea comercialã X SRL tine evidenta stocurilor la pret prestabilit

cu ajutorul metodei inventarului permanent. Pentru materiile prime ale

societãtii existã urmãtoarea situatie:


–

stoc initial de materii prime evaluate la pret standard de 15 lei/kg:

100 kg;

– diferente de pret aferente stocului initial: 30 lei.

În cursul lunii se efectueazã urmãtoarele operatii privind materiile prime:

–

cumpãrare de materii prime cu plata prin virament bancar, conform

facturii: 300 kg cu pretul de facturare de 14,333 lei/kg si TVA 19%;

– consum de materii prime: 250 kg.


361. O întreprindere care tine evidenta stocurilor la pret efectiv prin metoda

inventarului permanent are în evidenta contabilã de la începutul lunii

urmãtoarele date privind materiile prime:

–

stoc initial de materii prime evaluate la pretul efectiv de 105 lei/kg:

200 kg.

În cursul lunii se efectueazã urmãtoarele operatiuni privind materiile

prime:

–

cumpãrare de materii prime la pretul de facturare de 110 lei/kg si

TVA 19%: 300 kg;

–

cheltuieli de transport: 3.000 lei si TVA 19%;

– consum de materii prime: 400 kg.

Decontarea facturilor se face cu ordin de platã. Evaluarea iesirilor se

face dupã metoda FIFO.


362. La inventariere se constatã un minus de materii prime în valoare de

1.000 lei, care se imputã gestionarului la valoarea actualã de 1.200 lei si

TVA 19%. Debitorul achitã suma la casieria unitãtii.


363. Societatea comercialã X SRL primeste materiale consumabile conform

facturii în valoare de 1.000 lei si TVA 19%. La receptie se constatã o

diferentã în plus (nefacturatã de furnizor) în valoare, fãrã TVA, de

200 lei; aceastã diferentã în plus este admisã la receptie de societate.

Plata furnizorului se face prin bancã.



364. Societatea comercialã X face o comandã la societatea Y privind achizitia

a 100 kg fãinã, necesare pentru procesul de productie. Societatea Y

întocmeste, pe baza comenzii primite, factura pentru 100 kg, dar la

receptie se constatã un plus de 20 kg, care nu este admis de societatea X,

asa cã returneazã societãtii Y fãina primitã în plus. Costul unitar de

achizitie este de 1,5 lei si TVA 19%; plata societãtii Y se face prin

virament bancar.

Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea societãtii X.

365. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãti

comerciale:

– stoc initial: 100 kg; cost de achizitie: 10 lei/kg;

– cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achizitie: 12 lei/kg;

– consum de materii prime: 200 kg;

– lipsã la inventar: 50 kg;

– stoc final: 150 kg.

Lipsa la inventar se imputã gestionarului la pretul de 20 lei/kg si TVA

19%. Creanta fatã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia.

În conditiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime

se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se

facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea iesirilor din

stoc se face la cost mediu unitar ponderat si evidenta materiilor prime se

tine la cost de achizitie.


comerciale:












stoc se face prin metoda FIFO si evidenta materiilor prime se tine la

cost de achizitie.


comerciale:











stoc se face prin metoda LIFO si evidenta materiilor prime se tine la

cost de achizitie.


comerciale:










facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evidenta materiilor

prime se tine la costul standard de 11 lei/kg.

369. Din procesul de productie rezultã materiale recuperabile (deseuri) evaluate

la suma de 6.000 lei. Ulterior, acestea se vând la pretul de 7.000 lei

+ TVA 19%, încasarea fãcându-se în numerar.



370. Se obtin 100 kg de semifabricate evaluate la cost efectiv de 1.000 lei.

Jumãtate din semifabricatele obtinute se vând unui client la pretul de

15 lei/kg si TVA 19%, cu încasare prin bancã, iar cealaltã jumãtate se

prelucreazã în continuare în cadrul unitãtii.


371. La inventarierea de la sfârsitul lunii se constatã în sectiile de bazã produse

în curs de executie evaluate la costul efectiv de 5.000 lei. La sfârsitul

lunii urmãtoare stocul de produse în curs de executie era de 2.000 lei.


372. O societate comercialã are în stoc 600 kg de produse finite evaluate la

cost prestabilit de 20 lei/kg, costul de productie efectiv fiind de 22 lei/kg.

Unitatea acordã salariatilor sãi, sub formã de avantaje în naturã, 200 kg

de produse finite.

Sã se facã înregistrãrile contabile aferente acestor operatiuni.

373. Stocul initial de produse finite la 1 februarie 2005 este de 150 kg, evaluate

la costul prestabilit de 20 lei/kg. Costul de productie efectiv este

de 19 lei/kg. La data de 10 februarie unitatea obtine 400 kg de produse

finite. La 17 februarie se vând unui client 500 kg de produse finite la

pretul de 30 lei/kg si TVA 19%, cu încasare prin virament bancar. La

sfârsitul lunii februarie, potrivit datelor furnizate de contabilitatea de

gestiune, s-a stabilit costul efectiv al produselor obtinute în cursul lunii

la pretul de 22 lei/kg.

Sã se facã înregistrãrile contabile aferente obtinerii, vânzãrii si descãrcãrii

gestiunii de produsele finite, precum si încasãrii creantei.

374. Se trimit spre prelucrare la terti materii prime în valoare de 5.000 lei.

Costul prelucrãrii este de 1.000 lei si TVA 19%, si se achitã prin ordin

de platã. Ulterior materiile prime se returneazã.


375. Se primesc, conform facturii, materiale consumabile în sumã de 4.000 lei

si TVA 19% care, din motive obiective, nu se pot receptiona imediat.

Ulterior se face receptia lotului de materiale intrate si se achitã factura

în numerar.



376. O societate comercialã a vândut produse finite conform facturii în valoare

de 500.000 lei plus TVA 19%, pentru care pãstreazã doar un risc nesemnificativ,

apãrând ulterior incertitudinea cu privire la încasarea a

100.000 lei. Suma nu se mai încaseazã.

Care sunt înregistrãrile în acest caz, stiind cã valoarea efectivã a produselor

finite este de 300.000.000 lei?

377. Se trimite la terti pentru reparare un aparat de mãsurã în valoare de

3.000 lei, costul reparatiei achitat cu un avans de trezorerie fiind de

600 lei si TVA 19%. Dupã reparare, aparatul este adus în unitate.


378.

Din cauza lipsei spatiilor de depozitare se trimit la terti pentru depozitare

temporarã produse finite în valoare de 5.000 lei. Chiria perceputã este

de 200 lei si TVA 19%, si se achitã în numerar. Ulterior, produsele sunt

aduse în unitate.


379. Se exportã mãrfuri în valoare de 1.000 USD la cursul de 3,2 lei/USD.

Decontarea se face ulterior la cursul de 3,3 lei/USD. Costul de achizitie

al mãrfurilor vândute este de 2.000 lei. La sfârsitul anului, disponibilitãtile

în devize sunt de 1.000 USD provenind din încasarea mãrfurilor exportate,

iar cursul valutar este de 3,4 lei/USD.


380. Sã se înregistreze un plus de mãrfuri constatat la inventariere la costul

de achizitie de 3.000.000 lei. Adaosul comercial practicat de unitate

este de 20% din costul de achizitie.

Sã se înregistreze aceastã operatie în urmãtoarele situatii:

a) evidenta mãrfurilor se tine la cost de achizitie;

b) evidenta mãrfurilor se tine la pret de vânzare fãrã TVA;

c) evidenta mãrfurilor se tine la pret de vânzare cu amãnuntul.

381. Societatea Y cumpãrã de la societatea X mãrfuri în valoare de 10.000 lei

si TVA 19%, care sunt ambalate în ambalaje ce circulã pe principiul

restituirii în valoare de 1.000 lei si TVA 19%. Societatea Y retine pentru


nevoile proprii ambalaje în valoare de 500 lei fãrã TVA; restul ambalajelor

se restituie societãtii X. Decontãrile se fac prin virament bancar.

Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea societãtii Y.

382. Se achizitioneazã mãrfuri în valoare de 1.000 lei si TVA 19%, ambalajele

fiind incluse în pret. Ulterior ambalajele se valorificã sub formã de

produse reziduale la valoarea de 1.000 lei si TVA 19%. Decontãrile se

fac prin bancã.


383. Societatea A livreazã societãtii B un mijloc de transport (produs finit pentru

societatea A, mijloc fix pentru societatea B) în valoare de 90.000 lei

si TVA 19%, costul de productie fiind de 70.000 lei, convenindu-se ca

decontarea sã se facã peste 2 luni. Dupã o lunã societatea B îsi plãteste

datoria fatã de societatea A, obtinând un scont de 40% pe an. Decontarea

se face prin virament bancar.

Sã se facã înregistrãrile contabile pentru societatea A.

384. Societatea A livreazã societãtii B mãrfuri în valoare de 100.000 lei si

TVA 19%. Costul de achizitie al mãrfurilor livrate de societatea A este

de 80.000 lei. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui

bilet la ordin întocmit de client. Dupã primirea efectului comercial,

furnizorul îl depune la bancã si se încaseazã la scadentã.

Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea furnizorului (societatea

B).

385. Societatea A livreazã produse finite societãtii B (pentru aceasta produsele

finite sunt materii prime) în valoare de 8.000 lei si TVA 19%.

Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui efect de comert

(bilet la ordin). Dupã primirea efectului comercial, furnizorul îl depune

la bancã spre încasare la scadentã. Pretul de înregistrare al produselor

finite livrate este de 5.000 lei.

Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea furnizorului (societatea A).

386. Conform contractului, clientul acordã furnizorului un avans în numerar

de 2.380 lei. Ulterior, furnizorul livreazã clientului semifabricate, respectiv

materii prime în valoare de 15.000 lei si TVA 19%. Pretul de


înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea

facturii se face prin bancã, tinându-se seama de avansul acordat anterior.

Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea clientului.

387. Un asociat împrumutã societatea cu numerar în sumã de 20.000 lei pentru

efectuarea unor plãti cãtre furnizori. Dupã 6 luni asociatului i se restituie

suma în numerar, împreunã cu dobânda de 30% pe an.


388. Se repartizeazã la dividende profitul reportat din anii precedenti în sumã

de 6.000 lei. Dupã retinerea si virarea impozitului pe dividende de 16%

cu ordin de platã, dividendele nete se lasã temporar de cãtre asociat la

dispozitia unitãtii.


389. Societatea A emite factura privind chiria lunarã în sumã de 1.000 lei si

TVA 19%, datoratã de societatea B, care îsi achitã datoria cu ordin de

platã.

Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea celor doi parteneri.

390. Societatea comercialã A vinde societãtii comerciale B produse finite

în valoare de 3.000.000 lei si TVA 19%, care se deconteazã prin bancã

în 3 rate lunare. Costul de productie al produselor vândute este de

2.000.000 lei. Dobânda lunarã este de 3% si se încaseazã cu numerar.

Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea clientului.

391. Unitatea A transmite subunitãtii B materii prime în valoare de 1.000.000 lei

si suma de 1.500.000 lei cu ordin de platã. Ulterior subunitatea B restituie

unitãtii A 1.000.000 lei. De asemenea, subunitatea B transmite unitãtii A

un lot de mãrfuri în valoare de 700.000 lei.

Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea unitãtii si în cea a

subunitãtii.

392. Se încaseazã din eroare în contul bancar suma de 400.000 lei. Ulterior,

suma se restituie persoanei în cauzã.



393. Se primeste un credit bancar, pe o duratã de 9 luni, în sumã de 1.000 USD

la cursul de 3,2 lei/USD. La sfârsitul anului cursul este de 3,3 lei/USD.

Restituirea creditului se face la cursul de 3,27 lei/USD.


394. Se plãteste prin virament bancar o penalizare în valoare de 600 lei care

se aflã în curs de clarificare în ceea ce priveste imputarea ei sau includerea

pe cheltuieli. Ulterior, în urma verificãrilor efectuate, se imputã 400 lei

unui salariat, iar restul reprezintã o cheltuialã a unitãtii.


395. Se cumpãrã de la bursã 1.000 actiuni ale unei filiale la pretul de 15 lei/actiune

în scopul obtinerii de venituri financiare pe termen scurt. Ulterior, jumãtate

din aceste actiuni se vând la pretul de 17 lei/actiune; 300 de actiuni

se vând la pretul de 10 lei/actiune, iar pentru restul se schimbã intentia

unitãtii în ceea ce priveste detinerea lor, în sensul cã se includ în categoria

imobilizãrilor financiare. Toate decontãrile se fac prin virament bancar.


396. O societate comercialã pe actiuni emite la 01.04.N cu scadentã la

30.09.N+1 un pachet de obligatiuni cu cupon zero, având valoare de

rambursare (nominalã) de 76.000.000 lei si o valoare de emisiune de

40.000.000 lei.

Sã se facã înregistrãrile contabile aferente întregii perioade a creditului

obligatar.

397. O societate expediazã prin postã mãrfuri în valoare de 2.000 lei si TVA

19%, costul de achizitie al acestora fiind de 1.500 lei. Se primeste

mandatul postal care atestã decontarea creantei, însã suma nu a intrat în

contul bancar. Ulterior suma este consemnatã în extrasul de cont.


398. O societate comercialã deschide un acreditiv în sumã de 10.000.000 lei,

din care se fac plãti cãtre furnizori în valoare de 9.500.000 lei. Acreditivul

neutilizat se vireazã în contul de disponibil.



399. Se achizitioneazã 100 actiuni cu pretul de 20 lei/bucatã. Plata acestora

se face ulterior cu ordin de platã. La sfârsitul anului 200N cursul

actiunilor era de 18 lei/bucatã; în perioada urmãtoare se vând în numerar

20 actiuni cu pretul de 19 lei/bucatã. La sfârsitul anului 200N+l cursul

actiunilor a scãzut la 17 lei/bucatã.


400. Care sunt modalitãtile legale de organizare si conducere a contabilitãtii?

401. Care sunt modalitãtile de organizare a contabilitãtii analitice corespunzãtoare

principalelor categorii de elemente patrimoniale?

402. Prezentati aspectele mai importante ce se urmãresc cu ocazia verificãrii

formei si fondului (continutului) documentelor justificative.

403. Prezentati aspectele esentiale privind corectarea erorilor constatate în

documentele justificative si în cele contabile.

404. Care sunt regulile ce trebuie respectate în cazul în care prelucrarea documentelor

justificative se face de cãtre unitãti prestatoare de servicii de

informaticã?

405. Precizati care sunt registrele de contabilitate obligatorii, forma sub care

circulã si rolul fiecãruia dintre ele.

406. Mentionati care sunt metodele de evidentã analiticã a bunurilor, precum

si destinatia fiecãreia dintre ele.

407. Sã se prezinte continutul metodei de evidentã analiticã a bunurilor denumitã

„operativ-contabilã”, inclusiv formularele pe care le ocazioneazã.

408. Sã se prezinte continutul metodei de evidentã analiticã a bunurilor

„cantitativ-valoricã”, inclusiv formularele pe care le ocazioneazã.

409. Sã se prezinte continutul metodei de evidentã analiticã a bunurilor „global-

valoricã”, inclusiv formularele pe care aceasta le ocazioneazã.

410. Mentionati care sunt regulile generale privind arhivarea documentelor

justificative si contabile.


411. Care sunt elementele ce se iau în calcul pentru determinarea costului de

achizitie aferent bunurilor intrate în unitate cu titlu oneros?

412. Care sunt elementele ce se iau în calcul pentru determinarea costului de

productie aferent bunurilor produse în cadrul aceleiasi unitãti?

413. Care sunt definitia si structura generalã privind cheltuielile indirecte de

productie?

414. Mentionati erorile ce pot fi depistate cu ajutorul balantelor de verificare.

415. Sã se reflecte în contabilitate urmãtoarele operatii de natura speculatiilor

bursiere:

a) achizitionarea a 5.000 actiuni cu 10,5 lei/actiune, în vederea revânzãrii;

b) 3.000 actiuni se vând la pretul de 12,5 lei/actiune;

c)

decontarea prin virament a sumei datorate pentru valorile mobiliare

achizitionate.

416. Sã se înregistreze în contabilitatea unei societãti comerciale operatiile:

a) rãscumpãrarea a 3.000 actiuni proprii la pretul de 12,500 lei/actiune

si 2.000 de actiuni la pretul de 9,300 lei/actiune;

b) anularea actiunilor rãscumpãrate.

417. Efectuati calculele si înregistrãrile contabile necesare pentru un import

de materii prime pentru care se cunoaste:

a) valoarea materiilor prime: 2.000 euro;

b) TVA în vamã: 19%;

c)

în ziua întocmirii declaratiei vamale de import, cursul valutar este de

3,96 lei/euro, iar la finele anului se situa la nivelul de 3,97 lei/euro.

418. Pentru achitarea sumei de 2.000 euro cãtre un furnizor extern efectuati

si înregistrati în contabilitate urmãtoarele operatii:

a) se contracteazã un credit pe termen scurt în valoare de 2.000 euro,

la cursul de 3,7 lei/euro;

b)

se achitã furnizorul extern cunoscându-se cursul valutar de la data

înregistrãrii declaratiei vamale de import si cel din ziua achitãrii

facturii de 3,65 lei/euro si respectiv de 3,68 lei/euro.


419. Sã se contabilizeze operatiile efectuate de o societate comercialã în

legãturã cu un credit bancar pe termen de doi ani, care se ramburseazã

integral la scadentã, astfel:

a)

obtinerea creditului în sumã de 10.000 euro la un curs de 3,8 lei/euro;

b)

evaluarea la finele exercitiului a datoriei în devize, cursul valutar la

31 decembrie fiind de 3,88 lei/euro;

c)

la scadentã, se ramburseazã creditul bancar la cursul valutar de

3,91 lei/euro.

420. Cum se vor înregistra urmãtoarele operatii economice în contabilitatea

unei societãti comerciale cu amãnuntul care utilizeazã pretul cu amãnuntul,

inclusiv TVA, ca pret de evidentã:

a)

aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: pretul de evidentã

fãrã TVA de 10.000 lei si pretul aferent facturat de furnizor

de 8.500 lei;

b)

perisabilitãtile pe timpul transportului, acceptate de beneficiar, sunt

în valoare de 2.000 lei, pret facturat de furnizor, care este în limita

recunoscutã fiscal.

TVA este de 19%.

421. O societate comercialã desfãsoarã activitate de comercializare cu amãnuntul

a mãrfurilor. Înregistrati în contabilitate urmãtoarele operatii:

a)

achizitionarea de mãrfuri la valoarea facturatã de 15.000 lei, pretul

de vânzare al mãrfurilor receptionate fiind de 25.000 lei;

b)

furnizorul de mãrfuri se achitã cu numerar.

422. La nivelul unei societãti comerciale care desfãsoarã activitate de comercializare

cu ridicata si totodatã cu amãnuntul a mãrfurilor, înregistrati în

contabilitate urmãtoarele operatii:

a)

se transferã, în gestiunea cu amãnuntul, mãrfuri al cãror cost de

achizitie este de 3.000 lei, pretul lor de vânzare cu amãnuntul, inclusiv

TVA, fiind de 7.000 lei;

b)

la inventarierea gestiunii angro se constatã lipsuri neimputabile în

sumã de 5.000 lei, care se încadreazã în normele de perisabilitãti.

423. Se acordã un împrumut în sumã de 1.000 euro pe o perioadã de 2 ani,

nepurtãtor de dobândã. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii:


a)

acordarea împrumutului, la cursul de 3,8 lei/euro;

b)

aplicarea prevederilor legale în domeniu atât pentru finele primului

exercitiu, cât si pentru finele celui de-al doilea, cunoscându-se

cursurile oficiale de schimb aferente de 3,75 lei/euro si respectiv de

3,81 lei/euro.

424. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii în contabilitatea unei societãti

comerciale producãtoare de bunuri:

a) obtinerea de produse finite, la pretul standard de 2.000 lei;

b) vânzarea produselor finite cãtre clienti, la pretul de vânzare de

2.400 lei, cu TVA de 19%;

c)

diferentele nefavorabile între pretul de înregistrare si costul efectiv

al produselor finite, în sumã de 150 lei.

425. O societate comercialã înregistreazã urmãtoarele operatii economice ce

privesc:

a) achizitionarea de materii prime, care se primesc de la furnizor fãrã

facturã, pretul estimat fiind de 7.000 lei;

b)

primirea de la furnizor a facturii pentru materiile prime achizitionate,

din care se constatã cã valoarea acestora este de 7.000 lei.

Cum se înregistreazã operatiile de mai sus?

426. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii în contabilitatea unei societãti

comerciale:

a) se obtin produse finite la pretul de înregistrare de 1.250 lei, cu diferente

de pret nefavorabile de 250 lei;

b)

produsele finite obtinute se transferã în magazinul propriu de

prezentare si desfacere, unde evidenta se conduce la cost de achizitie.

Pretul de vânzare corespunzãtor produselor finite transferate este

de 4.500 lei;

c)

mãrfurile se vând în totalitate, descãrcându-se si gestiunea.

427. Referitor la închirierea unei clãdiri, cum se înregistreazã operatiile economice

ce privesc:

a) chiria anualã este de 5.000 lei;


b)

modernizarea clãdirii, cu acordul proprietarului, în valoare de

50.000 lei, TVA 19%. Modernizarea este efectuatã cu 5 ani înainte

de expirarea contractului;

c) predarea modernizãrii la expirarea contractului.

428. Se închiriazã tertilor o clãdire a cãrei valoare contabilã este de 600.000 lei;

durata normalã de utilizare este de 40 ani. Cum se vor efectua înregistrãrile

contabile pentru urmãtoarele operatii economice:

a)

amortizarea anualã si chiria anualã sunt de 5.000 lei;

b)

la expirarea contractului se preia o modernizare amortizatã integral,

efectuatã de chirias, în valoare de 50.000 lei.

429. O firmã prestatoare de servicii efectueazã urmãtoarele operatii:

a)

executã lucrãri în favoarea tertilor la tariful facturat de 50.000 lei,

cu TVA de 19%;

b)

50% din valoarea facturatã se deconteazã cu filã CEC;

c)

50% din valoarea facturatã se deconteazã cu numerar încasat înainte

de data stabilitã pentru decontare, cu scont acordat de 5%.

Înregistrati operatiile în contabilitate.

430. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii economice în contabilitatea

unei unitãti producãtoare de bunuri:

a)

se achizitioneazã ambalaje în valoare de 600 lei, cu TVA de 19%;

b)

ulterior, ambalajele se expediazã integral cãtre terti, cu produse finite

evaluate la pretul de vânzare total de 5.000 lei, cu TVA de 19%;

c)

de la unitatea tertã se reprimesc integral, în sistemul restituirii directe,

ambalajele goale.

431. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operatii economice

referitoare la vânzarea de produse finite, la pretul total de 500.000 lei,

exclusiv TVA:

a)

încasarea unui avans de la viitorul beneficiar al produselor, reprezentând

25% din pretul de vânzare cu TVA;

b)

vânzarea produselor cu TVA de 19% si pretul de înregistrare aferent

de 390.000 lei;

c)

încasarea diferentei datorate de client.



ce privesc un avans spre decontare:

a) acordarea avansului de trezorerie în valoare de 400.000 lei;

b)

justificarea avansului prin achizitionarea unor timbre fiscale si

postale în valoare de 300.000 lei, cu TVA de 19%. Diferenta neconsumatã

se restituie la casierie;

c)

utilizarea a 10% din timbre pentru corespondenta unitãtii.

433. Referitor la efectuarea unei investitii, al cãrei cost este de 100.000 lei,

exclusiv TVA, cum se înregistreazã operatiile de mai jos:

a) subventionarea a 40% din valoarea investitiei de cãtre autoritãtile

locale;

b) achizitionarea activului care face obiectul investitiei ce constã într-o

instalatie pentru diminuarea noxelor emise în aer, TVA fiind de 19%;

c) încasarea subventiei si achitarea contravalorii investitiei.

434. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operatii economice:

a) obtinerea unui brevet de inventator în valoare de 40.000 lei, ca

urmare a finalizãrii unui obiectiv de cercetare;

b) pentru brevetul obtinut se înregistreazã amortizarea pentru un an,

în sumã de 8.000 lei, dupã care acesta se vinde la pretul de 100.000 lei,

cu TVA de 19%.


unei întreprinderi:

a) dividendele cuvenite asociatilor persoane fizice rezidente sunt de

100.000 lei, sunt impozitate cu 16% si sunt lãsate temporar la dispozitia

unitãtii;

b)

dividendele de încasat aferente unor titluri de participare detinute

sunt de 50.000 lei, fiind decontate ulterior prin virament.

436. În legãturã cu stingerea creantei fatã de un client, în valoare totalã de

100.000 lei, cum se înregistreazã operatiile:

a) acceptarea unui efect comercial, stiind cã anterior unitatea a primit

de la client un avans reprezentând 15% din valoarea creantei;

b) la scadentã efectul este depus la bancã pentru încasare; aceasta efectueazã

virarea sumelor, percepând un comision de 1% din valoarea

tranzactiei.


437. Se achizitioneazã un program informatic de contabilitate în valoare de

20.000 lei, exclusiv TVA. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii

economice:

a) plata unui avans în valoare de 7.000 lei;

b) receptia aplicatiei informatice;

c)

decontarea obligatiei fatã de furnizor, având în vedere cã pentru

diferenta rãmasã de platã se emite si se acceptã un efect comercial

care este decontat la scadentã.

438. În contabilitatea unei întreprinderi comerciale angro care tine evidenta

mãrfurilor la pret de vânzare, inclusiv TVA, cum se vor înregistra urmãtoarele

operatii economice:

a)

vânzarea unor mãrfuri la pretul total de 40.000 lei, cu TVA de 19%,

a cãror decontare se realizeazã ulterior, având în vedere cã întreprinderea

a încasat un avans în sumã de 10.000 lei;

b)

descãrcarea gestiunii pentru costul de achizitie al mãrfurilor vândute

de 30.000 lei, adaosul comercial fiind de 33,33%.

439. În contabilitatea unui atelier de reparatii auto, cum se înregistreazã operatiile

ce privesc:

a) aprovizionarea cu piese de schimb în valoare de 5.000 lei, cu TVA

de 19%;

b) facturarea reparatiilor efectuate la autoturisme, în sumã de 7.000 lei,

cu TVA de 19%;

c) regularizarea lunarã a TVA, precum si decontarea acesteia.

440. Drepturile cuvenite salariatilor pentru participarea la profit ocazioneazã

înregistrarea urmãtoarelor operatii:

a) obligatia unitãtii fatã de personalul propriu în sumã de 20.000 lei;

b) impozitul retinut de la salariati este de 3.200 lei;

c) achitarea în numerar a sumelor nete, având în vedere cã drepturi în

sumã de 6.000 lei nu sunt ridicate în termen de 3 zile, decontarea

lor realizându-se ulterior.


441. Cum se vor reflecta în contabilitate urmãtoarele operatii economice:


a)

vânzarea unor actiuni achizitionate anterior la pretul total de 60.000 lei,

având în vedere cã aceastã operatiune se realizeazã în douã transe

egale astfel: prima transã la un pret de vânzare de 31.000 lei, iar

cea de-a doua transã la pretul de vânzare de 28.000 lei;

b)

încasarea primei transe se realizeazã prin virament, iar în cazul celei

de-a doua transe se încaseazã 10% în numerar si diferenta prin

virament.

442. Sã se înregistreze în contabilitate operatiile economice privind chiriile

aferente spatiilor închiriate propriului personal, referitor la care se cunosc

urmãtoarele date:

a)

chiria încasatã anticipat în numerar în sumã de 24.000 lei, cu TVA

de 19%;

b) chiria aferentã lunii în curs este de 2.000 lei, cu TVA de 19%.

443. Obtinerea unui credit bancar pe termen scurt ocazioneazã înregistrarea

urmãtoarelor operatii economice:

a) încasarea creditului în sumã de 100.000 lei, pe o perioadã de 2 luni,

rambursarea realizându-se în douã rate lunare egale;

b) dobânda datoratã la sfârsitul primei luni este de 2.400 lei;

c) se plãteste dobânda datoratã pentru prima lunã si 60% din prima

ratã, diferenta înregistrându-se ca fiind nerambursatã la scadentã.


444. În contabilitatea financiarã, cum se înregistreazã urmãtoarele operatii

economice referitoare la acordarea si justificarea unui avans de trezorerie:

a) avans de trezorerie, în sumã de 300 euro, acordat unui salariat care

urmeazã sã plece în delegatie. Cursul de schimb este de 3,65 lei/euro;

b)

avansul este justificat la înapoierea din deplasare cu documente

legale pentru suma de 270 euro, iar diferenta se restituie la casierie

la cursul de schimb de 3,66 lei/euro.

445. Cum se oglindesc în contabilitate urmãtoarele operatii economice:

a) achizitia unor titluri de participare de la o societate din afara grupului

în valoare de 80.000 lei, cu decontare imediatã în numerar pentru

30% din valoare si cu decontare prin virament pentru 70%;


b)

pentru titlurile detinute, întreprinderii îi revin dividende în valoare

de 10.000 lei, din care încaseazã prin virament 6.000 lei, iar pentru

4.000 lei solicitã si primeste noi titluri de participare.


referitoare la productia obtinutã:

a) semifabricate si produse finite obtinute, evaluate la pret standard

de 50.000 lei si respectiv 80.000 lei;

b) costul efectiv de productie este de 52.000 lei pentru semifabricate

si 79.000 lei pentru produsele finite;

c)

semifabricate în valoare de 10.000 lei sunt consumate pentru nevoile

proprii ale întreprinderii.

447. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii economice cu ocazia inventarierii

gestiunii de materii prime:

a)

o lipsã nesolutionatã în valoare de 3.000 lei, pentru care diferentele

de pret sunt nefavorabile si reprezintã 7% din valoarea stocurilor

lipsã;

b)

ulterior, aceastã lipsã este imputatã gestionarului, iar debitul se retine

din salariu.


unui agent economic:

a) chiria datoratã unitãtii de un salariat, în sumã de 3.000 lei, cu TVA

de 19%;

b)

retinerea din salariu a chiriei datorate, având în vedere cã salariatul

respectiv mai datoreazã si o ratã în sumã de 500 lei pentru un televizor

cumpãrat cu plata în rate, care i se retine, de asemenea, din salariu;

c)

virarea de cãtre tert a ratei retinute.

449. O societate comercialã efectueazã si înregistreazã urmãtoarele operatii

cu actiuni proprii emise anterior:

a) se rãscumpãrã 600 actiuni la pretul unitar de 6.000 lei, cu decontarea

ulterioarã;

b) se vând 400 dintre aceste actiuni cãtre angajati, la pretul unitar de

5.000 lei, cu decontarea în numerar;


c)

se anuleazã 200 actiuni, cunoscând cã valoarea nominalã unitarã

este de 5.000 lei.


450. Apelarea la un împrumut obligatar ocazioneazã efectuarea si înregistrarea

urmãtoarelor operatii economice:

a)

subscrierea de cãtre terti a 5.000 obligatiuni care au valoarea de

vânzare egalã cu cea nominalã si totodatã cu cea de rãscumpãrare,

de 6 lei/obligatiune;

b)

încasarea integralã a împrumutului, dupã cum urmeazã: pentru 3.000

obligatiuni prin virament si pentru 2.000 obligatiuni în numerar;

c) rãscumpãrarea la finele primului an a 1.000 obligatiuni, precum si

anularea acestora.


451. Împrumutul primit pe o perioadã de 5 ani, cu o dobândã de 18% pe an,

de la o altã unitate, ocazioneazã urmãtoarele operatii ce se înregistreazã

în contabilitate:

a) obtinerea împrumutului în valoare de 500.000 lei;

b) dobânda datoratã tertului pentru primul an;

c) rambursarea ratei si decontarea dobânzii aferente primului an.


452. În vederea realizãrii unui proiect de dezvoltare, cum se efectueazã si se

înregistreazã urmãtoarele operatii:

a)

realizarea unei pãrti din proiect în unitate, în cadrul a douã puncte

de lucru distincte, unde se ocazioneazã costuri de productie de 6.000

lei si respectiv 30.000 lei;

b)

apelarea la o unitate specializatã pentru unele lucrãri specifice, la

tariful de 15.000 lei, cu TVA de 19%;

c) receptionarea propriu-zisã a obiectivului de cercetare si dezvoltare.

453. Achizitionarea unui program informatic privind organizarea contabilitãtii

se concretizeazã în efectuarea si înregistrarea, în luna curentã, a

urmãtoarelor operatii:

a)

acordarea unui avans de 10% din valoarea negociatã a programului

evaluat la 25.000 lei, cu decontare în numerar;


b)

receptionarea programului realizat de tert la pretul de 25.000 lei, cu

TVA de 19%;

c)

diminuarea obligatiei fatã de furnizor cu avansul acordat, diferenta

achitându-se prin virament.


454. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile aferente primirii unui echipament

tehnologic în leasing operational:

a) primirea facturii pentru redeventa de 6.000 lei, cu TVA de 19%;

b)

decontarea obligatiei privind redeventa dupã cum urmeazã: 50%

prin virament si 50% în numerar.

455. O societate comercialã acordã unui tert un împrumut pe termen de 4 ani,

de 800.000 lei, cu dobândã de 20% pe an, referitor la care se efectueazã

înregistrãrile contabile corespunzãtoare operatiilor urmãtoare:

a) acordarea împrumutului în baza contractului încheiat în acest scop;

b) dobânda de încasat aferentã primului an;

c) încasarea în exercitiul urmãtor a ratei si a dobânzii pentru primul an.


456. Corespunzãtor strategiei de dezvoltare elaborate în cadrul unei întreprinderi,

se realizeazã si se înregistreazã urmãtoarele operatii economice:

a)

achizitionarea a 2.000 actiuni emise de o societate din afara grupului,

la pretul de 20 lei/actiune, în vederea detinerii controlului asupra

acesteia, cu decontare ulterioarã;

b)

efectuarea vãrsãmântului corespunzãtor actiunilor cumpãrate anterior;

c)

participarea la capitalul social al unei întreprinderi asociate cu un

teren ce corespunde unui numãr de 5.500 actiuni, cu o valoare de

10 lei/actiune.


457. Cum se vor înregistra urmãtoarele operatii referitoare la activitatea de

productie a societãtii comerciale:

a)

obtinerea a 300 unitãti din semifabricatul A, la pretul prestabilit de

200 lei/unitate;


b)

vânzarea integralã a productiei obtinute, la pretul unitar de 250 lei,

cu TVA de 19%;

c)

scãderea din evidentã a semifabricatelor vândute.

458. O unitate ce comercializeazã mãrfuri utilizând ca pret de înregistrare

costul efectiv de achizitie efectueazã si înregistreazã operatiile urmãtoare:

a)

aprovizionarea cu mãrfuri, la pretul facturat de furnizor de 9.200 lei,

din care 200 lei reprezintã perisabilitãti constatate la receptie si

acceptate, cu TVA de 19%;

b)

cheltuielile de transport-aprovizionare, facturate de un tert, de 500 lei,

cu TVA de 19%, decontate dintr-un avans de trezorerie;

c)

vânzarea a 50% din marfa aprovizionatã, la pretul negociat de

5.500 lei, cu TVA de 19%, si decontarea ulterioarã.


459. Cum se vor efectua înregistrãrile operatiilor urmãtoare în contabilitatea

unui agent economic ce comercializeazã mãrfuri, utilizând pentru

evidenta acestora pretul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA:

a)

aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: pretul facturat

de furnizor, exclusiv TVA, de 6.000 lei, cota de adaos de 10% si

TVA de 19%;

b)

vânzarea mãrfurilor cu încasare imediatã în numerar, în valoare

totalã de 2.000 lei.

460. Comercializarea mãrfurilor, în conditiile evidentei la pretul standard,

ocazioneazã efectuarea si înregistrarea urmãtoarelor operatii:

a)

aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: pretul facturat

de furnizor, exclusiv TVA, de 6.000 lei, si pretul standard aferent,

de 5.000 lei;

b)

vânzarea integralã a mãrfurilor aprovizionate, la pretul total de

7.000 lei, cu TVA de 19%, si încasarea imediatã în numerar;

c)

scãderea din evidentã a mãrfurilor vândute si repartizarea diferentei

de pret aferente.


461. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile corespunzãtoare urmãtoarelor

operatii realizate cu clientii unitãtii:


a)

încasarea unui avans de 6.000 lei, cu TVA de 19%, în vederea

executãrii unei lucrãri;

b)

livrarea a 100 unitãti din semifabricatul A, la pretul de 20 lei/unitate,

cu TVA de 19%, pentru care factura se va întocmi luna urmãtoare;

c)

facturarea proformã a 1.000 bucãti ambalaje care circulã prin restituire

directã, la pretul de 30 lei/bucatã.

462. Cumpãrãrile de la furnizori ocazioneazã, printre altele, efectuarea si

înregistrarea urmãtoarelor operatii economice:

a) receptionarea a 500 kg din materia primã A, la pretul unitar negociat

de 80 lei, cu TVA de 19%, pentru care factura se va primi ulterior;

b)

diminuarea obligatiei de 20.000 lei fatã de furnizorul de mãrfuri,

cunoscând cã 10% se achitã în numerar, iar pentru diferentã se

subscrie un bilet la ordin;

c)

obtinerea unui scont de decontare de 2% din totalul unei obligatii

de 100.000 lei fatã de un furnizor de imobilizãri.


463. Cum se efectueazã si se înregistreazã urmãtoarele operatii economice

referitoare la plasarea disponibilitãtilor financiare pe termen scurt:

a) achizitionarea a 300 obligatiuni emise de o altã unitate, la pretul de

10 lei/obligatiune, cu decontare ulterioarã;

b) cumpãrarea a 500 actiuni emise de o societate din cadrul grupului,

la pretul unitar de 15 lei, cu decontare prin virament;

c)

comisionul de intermediere facturat de un tert pentru actiunile

cumpãrate (operatia anterioarã) este de 5% din valoarea tranzactiei.

464. Un agent economic efectueazã si înregistreazã urmãtoarele operatii prin

contul de la bancã:

a) încasarea unui cec de 50.000 lei, primit anterior de la un client;

b) comisionul de 5% achitat bãncii pentru ridicarea de numerar în

valoare de 70.000 lei;

c) încasarea unui bilet la ordin de 60.000 lei depus anterior spre scontare,

taxa scontului fiind de 10%.

Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.


465. Prin contul de la bancã în valutã se efectueazã urmãtoarele operatii ce

se înregistreazã în contabilitate:

a)

se achizitioneazã 1.000 $ necesari plãtii unui furnizor, pe baza

ordinului de cumpãrare, la cursul ferm oferit de bancã de 2,8 lei/$;

b)

se încaseazã creanta de 2.000 $ de la un client extern, cunoscându-se

cã la constituirea acesteia cursul dolarului a fost de 2,7 lei/$, iar la

data încasãrii este de 2,75 lei/$;

c)

se ramburseazã o ratã de 100 $ aferentã unui credit bancar pe termen

lung, la cursul de 2,85 lei/$, acelasi ca la obtinerea creditului.


466. În legãturã cu avansurile de trezorerie, cum se efectueazã si se înregistreazã

urmãtoarele operatiuni:

a) acordarea unui angajat a avansului de 5.000.000 lei;

b) achizitionarea din acest avans a unor rechizite în valoare de

2.000.000 lei, cu TVA legalã;

c) retinerea avansului neconsumat din drepturile salariale.

467. O societate comercialã cu capital majoritar de stat încheie exercitiul

financiar cu profit de 50.000 lei care, potrivit hotãrârii AGA, se repartizeazã

pe destinatiile de mai jos:

a) pentru rezerve legale: 2.800 lei;

b) pentru acoperirea pierderii contabile din exercitiile anterioare:

15.200 lei;

c) profitul de 32.000 lei rãmas nerepartizat se va distribui ulterior depunerii

situatiilor financiare la organul fiscal ca dividende cuvenite

bugetului de stat.


468. Situatia înainte de cresterea capitalului social se prezintã astfel: capital

social 10.000 lei împãrtit în 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide

cresterea capitalului social prin aporturi noi în numerar pentru care se

emit 5.000 actiuni la un pret de emisiune de 1,2 lei/actiune.

Care sunt: valoarea matematicã contabilã nouã a unei actiuni, mãrimea

DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabilã privind

cresterea capitalului?


469. Situatia înainte de cresterea capitalului se prezintã astfel: capital social

10.000 lei format din 10.000 actiuni; rezerve 5.000 lei. Se decide cresterea

capitalului social prin încorporãri de rezerve în valoare de 2.000 lei

pentru care se emit 2.000 actiuni.

Care sunt: valoarea matematicã contabilã nouã a unei actiuni, mãrimea

DA-ului si raportul actiuni vechi / actiuni noi?

470. Dispuneti de urmãtoarele date: capital social subscris nevãrsat 50.000 lei;

capital social subscris vãrsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei;

prime de conversie a obligatiunilor în actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare

(sold debitor) 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat

(sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei;

repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei.

Se cere sã calculati conform OMFP nr. 1.752/2005 mãrimea capitalurilor

proprii.

471. La o societate comercialã, capitalul social este 24.000 lei, rezervele 6.000 lei,

subventiile pentru investitii 200 lei, numãrul de actiuni 3.000 titluri. Se

procedeazã la cresterea capitalului social prin emiterea a 1.500 actiuni

noi, valoarea de emisiune fiind egalã cu valoarea matematicã contabilã

a vechilor actiuni.

Care sunt: valoarea matematicã contabilã a noilor actiuni, prima de emisiune

si formula contabilã corespunzãtoare privind majorarea capitalului?

472. La o societate comercialã, capitalul social este 5.000 lei, rezervele 1.000 lei,

primele de capital 1.000 lei, numãrul de actiuni 2.000 titluri. Se decide

reducerea capitalului social prin rãscumpãrarea si anularea a 30% din

numãrul actiunilor emise, pretul de rãscumpãrare al unei actiuni fiind

de 2 lei/actiune.

Se cer sumele si înregistrãrile corecte privind anularea actiunilor.

473. O SA a emis, la 1 octombrie anul N, un împrumut obligatar cu urmãtoarele

caracteristici: numãr de obligatiuni 50.000 titluri; valoare nominalã

10 lei; pret de emisiune 9 lei; pret de rambursare 12 lei; rata dobânzii

10%; durata împrumutului 10 ani; rambursarea împrumutului se face în

5 transe egale la sfârsitul exercitiilor N+2; N+4; N+6; N+8 si N+10;

primele de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului.

Se cer operatiile contabile înregistrate la inventarul anului N.


474. O societate emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici:

numãrul de obligatiuni 1.000; valoarea nominalã 1.000 lei/obligatiune;

pretul de emisiune 990 lei/obligatiune; durata de rambursare 10 ani;

dobânda 13% anual.

În conditiile în care rambursarea se face prin metoda anuitãtilor constante,

anuitatea fiind egalã cu 184.290 lei, precizati înregistrãrile contabile

privind plata anuitãtii în anul al doilea.

475. Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele

caracteristici: numãrul de obligatiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã

10 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 9 lei/obligatiune; valoarea de

rambursare 12 lei/obligatiune, durata creditului 10 ani, cu rambursare

integralã la expirarea scadentei. Dupã 4 ani, împrumutul este rambursat

prin rãscumpãrare la bursa obligatiunilor, pretul de rãscumpãrare fiind

de 11,5 lei.

Se cere formula contabilã la rambursarea prin anularea obligatiunilor.

476. În anul N, o societate A achizitioneazã de la o altã societate, B, o linie

tehnologicã pentru extractia petrolului. Cheltuielile legate de achizitie

sunt: pret de cumpãrare 60.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare

21.000 lei; taxã vamalã 6.000 lei; comision vamal 600 lei; cheltuieli cu

punerea în functiune 18.000 lei; onorariile inginerilor 14.000 lei; cheltuieli

cu reclama 6.000 lei; pierderi initiale din exploatare înregistrate

înainte ca activul sã atingã parametrii planificati 7.000 lei; reducere

comercialã 2.000 lei.

În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cere sã determinati

costul de achizitie.

477. O societate comercialã importã o instalatie pentru extractia gazelor naturale,

cheltuielile legate de achizitie fiind: pret de cumpãrare 45.000 lei;

taxã vamalã 4.500 lei; cheltuieli legate de punerea în functiune 12.000 lei;

cheltuieli cu reclama 15.000 lei. Societatea estimeazã cã la terminarea

extractiei cheltuielile cu demontarea si mutarea activului recunoscute

printr-un provizion pentru riscuri si cheltuieli se vor ridica la 16.000 lei.

În conditiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cere formula

contabilã legatã de achizitie.


478. O societate comercialã achizitioneazã din import, în exercitiul N, un

echipament tehnologic în vederea extinderii sferei de activitate. Cheltuielile

care s-au efectuat pentru achizitia si punerea în functiune a echipamentului

sunt: pret de cumpãrare al utilajului 200.000 lei, TVA achitatã

la vamã 38.000 lei, taxã vamalã 12.000 lei, cheltuieli cu publicitatea

pentru noile produse 20.000 lei. Înainte de punerea în functiune a echipamentului

se decide achizitionarea si înlocuirea unei piese în valoare

de 20.000 lei în vederea cresterii capacitãtii de productie. Pierderile

tehnologice implicate de punerea în functiune peste limitele normal

admise sunt de 1.000 lei, costul pieselor înlocuite în perioada de probe

pentru functionare sub standard este de 500 lei.

Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cer formulele contabile

privind receptia si punerea în functiune a echipamentului.

479. O societate achizitioneazã o instalatie în baza facturii: pret de cumpãrare,

inclusiv TVA 19%, 10.305,4 lei, reducere comercialã 3%, TVA 19%.

În conditiile în care instalatia nu se receptioneazã si nu se pune în functiune

pânã la sfârsitul anului, se cere formula contabilã.

480. Dispuneti de urmãtoarele date legate de un mijloc de transport: în

urma unei prime reevaluãri s-a înregistrat o diferentã pozitivã egalã cu

9.000 lei; în urma celei de-a doua reevaluãri s-a înregistrat o diferentã

negativã egalã cu 11.000 lei; în urma celei de-a treia reevaluãri s-a

înregistrat o diferentã pozitivã egalã cu 6.000 lei.

În conditiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, precizati cum va

afecta situatiile financiare cea de-a treia reevaluare.

481. Dispuneti de urmãtoarele date legate de o instalatie: costul de achizitie

50.000 lei; durata de viatã utilã 10 ani; metoda de amortizare linearã.

Prima reevaluare are loc dupã 3 ani, valoarea justã 42.000 lei. A doua

reevaluare are loc dupã 3 ani de la prima, valoarea justã 16.000 lei.

În conditiile în care rezerva din reevaluare este trecutã la rezultatul

reportat la casarea bunului, precizati care este soldul contului 105 dupã

a doua reevaluare.

482. O societate achizitioneazã, pe data de 9 martie anul N, un utilaj cu valoarea

contabilã de intrare de 24.000 lei. El se amortizeazã degresiv în 5 ani.


Care sunt: mãrimea amortizãrii în primul an de functionare, numãrul de

ani în care se realizeazã amortizarea degresivã si numãrul de ani în care

se realizeazã amortizarea linearã?

483. O societate achizitioneazã în anul N un utilaj la pretul de 70.000 lei,

amortizat în 5 ani. Utilajul este pus în functiune pe data de 17 mai anul

N si este amortizat degresiv. Valoarea rezidualã estimatã la sfârsitul

duratei de viatã utilã este de 15.000 lei.

În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este amortizarea

în primul an?

484. O societate achizitioneazã mãrfuri în baza facturii: pret de cumpãrare

10.000 lei, rabat 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o facturã de reducere

se primeste o remizã de 2%.

Precizati înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare.

485. O întreprindere detine în stoc, la 31 decembrie N, 5.400 bucãti de

produse finite A al cãror cost de productie este de 5,108 lei/buc. Pretul

de piatã al produselor, la 31.12.2004, este de 5,2 lei/buc., iar cheltuielile

necesare pentru realizarea vânzãrii reprezintã 0,2 lei/bucatã.

Care este valoarea produselor finite în bilantul de la 31.12.N?

486. Situatia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este: 01.08:

sold initial 10 buc. x 1 leu/bucatã; 05.08: intrãri 20 buc. x 20 lei/bucatã;

10.08: intrãri 30 buc. x 30 lei/bucatã; 20.08: intrãri 40 buc. x 40 lei/bucatã;

30.08: intrãri 5 buc. x 45 lei/bucatã; iesiri pe 18.08, 55 buc. si pe 25.08,

43 buc.

Se cere valoarea iesirilor din 25.08 si valoarea stocului final în conditiile

utilizãrii metodei FIFO.

487. O societate comercialã tine evidenta mãrfurilor la pret cu amãnuntul

inclusiv TVA, procentul de adaos comercial fiind de 30%. Ea se aprovizioneazã

cu mãrfuri pe baza facturii: pret de cumpãrare, inclusiv

TVA 19%, 7.735 lei, reducere comercialã 10%, scont de decontare

2%, TVA 19%.

Care este pretul de vânzare afisat în magazin?


488. O societate comercialã care tine evidenta stocurilor la pret cu amãnuntul

inclusiv TVA si care practicã un adaos comercial de 30% se aprovizioneazã

cu mãrfuri pe baza facturii; pret de cumpãrare 9.500 lei, cheltuieli

de transport înscrise în facturã 500 lei, TVA 19%.

Se cere sã precizati înregistrarea vânzãrii mãrfurilor.

489. În luna X se livreazã produse finite fãrã facturã; pret de vânzare 3.000 lei,

TVA 19%. În luna X+1 se întocmeste factura, pret de vânzare 4.000 lei,

TVA 19%.

Se cere înregistrarea efectuatã la emiterea facturii.

490. Furnizorul F adreseazã clientului C o facturã reprezentând livrãri de

mãrfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni.

Ulterior, clientul C îl înstiinteazã pe vânzãtor cã doreste sã-si deconteze

datoriile cu 2 luni mai devreme cu conditia sã beneficieze de un scont.

În consecintã, furnizorul întocmeste o facturã de reducere care mentioneazã

un scont de 3% acordat asupra vânzãrii initiale.

Se cere înregistrarea din contabilitatea vânzãtorului privind scontul

acordat ulterior facturãrii.

491. Dispuneti de urmãtoarele informatii pentru luna decembrie anul N:

total vânzãri 10.000 lei, TVA 19%; la inventar se constatã un minus de

combustibil în gestiune, neimputabil peste normele legale, evaluat la

1.000 lei, TVA 19%; total achizitii 4.000 lei, TVA 19%; TVA de recuperat

din luna noiembrie 400 lei.

Se cere înregistrarea TVA de plãtit la bugetul de stat.

492. O societate comercialã procedeazã la regularizarea TVA, cunoscând

cã TVA de recuperat provenind din lunile precedente a fost 10 lei. În

luna expiratã s-au efectuat operatiile: s-a primit factura în valoare de

1.200 lei, TVA 19%, privind achizitia unor materii prime cumpãrate

fãrã facturã în luna anterioarã si contabilizate la pretul de 1.000 lei,

TVA 19%; s-au vândut mãrfuri în valoare de 1.400 lei, TVA 19%; la

inventar s-a constatat un minus de combustibil neimputabil peste normele

legale evaluat la 20 lei, TVA 19%.

Precizati înregistrarea contabilã a TVA de platã la buget în conditiile în

care prorata este 100%.


493. Situatia stocurilor unei societãti comerciale se prezintã astfel: la sfârsitul

anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 = 1.900 lei, 391 =

700 lei; 345 = 4.000 lei. La sfârsitul anului N+1 valorile contabile

sunt: 301 = 2.000 lei si 345 = 4.500 lei, iar valorile de inventar, 301=

2.000 lei si 345 = 4.000 lei.

Se cer înregistrãrile la sfârsitul anului N+1.

494. O societate achizitioneazã, în anul N, 1.000 actiuni ca titluri de participare

la pretul de 2 lei/actiune. La sfârsitul anului N cursul la bursã al actiunilor

este de 1,6 lei/actiune, iar la sfârsitul anului N+1, de 1,9 lei/actiune.

Se cer înregistrãrile contabile la sfârsitul anului N+1.

495. Un producãtor de televizoare oferã garantie la momentul vânzãrii

bunurilor. Conform termenilor contractului de vânzare, producãtorul

întelege sã elimine prin reparatii sau înlocuire defectele ce apar într-o

perioadã de 12 luni de la data bilantului. Dacã sunt probabile doar

defecte minore, costurile de reparatie si înlocuire vor fi de 4.000 lei, iar

dacã sunt majore, de 50.000 lei. Pe baza informatiilor trecute, întreprinderea

estimeazã cã, în anul 2006, 75% din bunurile vândute nu vor

avea defecte, 10% vor avea defecte minore si 15% vor avea defecte

majore. În anul 2007 expirã perioada de garantie a produselor vândute

si nu s-au produs defectiuni care sã impunã remedieri.

Precizati înregistrãrile contabile aferente anului 2007.

496. Societatea ALFA SA vinde produse însotite de certificate de garantie

pentru 12 luni. În exercitiul financiar 2007 s-au vândut 30.000 de produse.

Experienta întreprinderii si estimãrile indicã pentru anul care

urmeazã cã 60% din produsele vândute în 2007 nu vor înregistra niciun

fel de problemã, 36% vor avea nevoie de reparatii minore cu un cost

mediu de 5 lei/produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completã la

un cost de 3,5 lei/produs. La 1 ianuarie 2007 provizioanele pentru garantii

aferente produselor vândute în anul 2006 erau de 46.000 lei. În cursul

anului 2007 s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor

vândute în anul 2006 în valoare de 25.000 lei, iar provizionul aferent a

fost reluat la venituri.

Precizati înregistrãrile care trebuie efectuate de ALFA SA conform IAS 37

„Provizioane, datorii contingente si active contingente” la 31.12.2007.


497. O societate comercialã achizitioneazã, în anul N, 1.000 actiuni A ca titluri

de participare la un pret de cumpãrare de 1,7 lei/actiune. La inventarul

anului N, valoarea de piatã a actiunilor este 1,525 lei/actiune. La inventarul

anului N+1 valoarea de piatã a actiunilor devine 1,625 lei/actiune.

Precizati care este înregistrarea contabilã aferentã anului N+1.

498. Dispuneti de urmãtoarele informatii: încasãri de la clienti 200.000 lei;

plãti cãtre furnizori 15.000 lei; plãti cãtre angajati 2.500 lei; dobânzi

plãtite legate de activitatea de exploatare 100 lei; impozit pe profit plãtit

6.000 lei; plãti privind achizitii de terenuri 100.000 lei, achizitii instalatii

400.000 lei; încasãri din vânzarea echipamentelor 50.000 lei; dividende

încasate 120.000 lei; încasãri din emisiuni de capital social 7.000 lei;

încasãri din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei.

Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, metoda directã,

precizati care sunt fluxurile de trezorerie din activitãtile de exploatare,

investitii si finantare.

499. Dispuneti de urmãtoarele informatii: profit înaintea impozitãrii 25.000 lei;

cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferente de curs valutar

1.200 lei; venituri din investitii financiare 3.600 lei; clienti: sold initial

4.000 lei – sold final 4.600 lei; stocuri: sold initial 7.000 lei – sold final

1.500 lei; furnizori: sold initial 4.600 lei – sold final 3.500 lei; dobânzi

plãtite legate de exploatare 1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei;

asigurare încasatã 200 lei.

Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, precizati care este

fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare.

500. Dispuneti de urmãtoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate

cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor achizitionate si obligatiilor

preluate sunt urmãtoarele: stocuri 1.500 lei; creante 200 lei; numerar

2.000 lei; terenuri si clãdiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi

din emisiuni de obligatiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plãti în valoare

de 4.200 lei pentru achizitia clãdirilor.

Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, precizati care este

fluxul de trezorerie provenit din activitatea de investitii.

501. O societate comercialã prezintã urmãtoarele informatii referitoare la

bilant: active imobilizate 300.000 lei; stocuri si creante 170.000 lei;


disponibil la bãnci 30.000 lei; capitaluri proprii 230.000 lei; împrumuturi

din emisiunea de obligatiuni 90.000 lei; furnizori 180.000 lei.

Determinati fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria

netã a societãtii.

502. La începutul anului 2006 o întreprindere detinea 10.000 euro. Cursul

rol/euro la 01.01.2006 era de 3,3 lei/euro. Pe parcursul exercitiului 2006

au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri monetare: încasãri de 30.000

euro la cursul zilei de 3,4 lei/euro si de 10.000 euro la cursul zilei de

3,35 lei/euro, si plãti de 20.000 euro la cursul zilei de 3,43 lei/euro si de

15.000 euro la cursul zilei de 3,35 lei/euro. La 31.12.2006 cursul era de

3,41 lei/euro.

Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãtii si diferenta de

curs nerealizatã?

503. Societatea comercialã ALFA SA emite o facturã pentru vânzãri de produse

finite în valoare de 105.000 lei, conditiile de platã fiind: 60% din pret

de plãteste în momentul vânzãrii, iar restul de 40% se va plãti dupã un

an de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obtine

un credit echivalent de pe piata financiarã la o ratã a dobânzii de 5%.

Precizati cum se contabilizeazã vânzarea produselor finite conform

IAS 18 „Venituri”.

504. O societate comercialã vinde unui client pe data de 01.01.N mãrfuri în

valoare de 2.000 lei, conditiile de platã fiind: 50% din pret se plãteste în

momentul vânzãrii, 20% din pret se va plãti dupã un an de la vânzare,

iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment

clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiarã la o

ratã a dobânzii de 10%.

Precizati cum se înregistreazã la sfârsitul exercitiului N veniturile financiare

conform IAS 18 „Venituri”.

505. O societate vinde în anul N un program informatic pentru suma de

50.000 lei si include în facturã si pretul activitãtii de service dupã instalare

în valoare de 4.000 lei. Activitatea de service se realizeazã în anul N+1.

Precizati care este înregistrarea contabilã în anul N conform IAS 18

„Venituri”.


506. O societate încheie în anul N un contract pentru executarea unor prestatii

în valoare totalã de 1.000 lei, iar durata de realizare este de 3 ani. Costurile

aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei trei ani sunt:

anul N = 200 lei, anul N+1 = 100 lei, anul N+2 = 200 lei.

Conform IAS 18 „Venituri”, precizati înregistrarea contabilã în anul N.

507. O societate comercialã cumpãrã la 30.04.2006 un numãr de 150 de

obligatiuni; valoarea nominalã a unei obligatiuni este de 100 lei, pretul

de achizitie este de 102 lei; dobânda anualã este de 10%, încasatã la

31 decembrie.

Precizati încasarea cuponului de dobândã la 31.12.2006 în conformitate

cu prevederile din IAS 18 „Venituri”.

508. O societate comercialã vinde 10 actiuni ca investitii financiare pe

termen scurt la pretul de 20.000 lei/actiune. Pretul de achizitie este de

21 lei/titlu, ajustarea pentru depreciere constituitã este de 3 lei.

Precizati cum se reflectã analiza operatiei de mai sus la nivelul contului

121.

509. În contul de profit si pierdere figureazã urmãtoarele informatii: vânzãri

de mãrfuri 20.000 lei; costul de cumpãrare al mãrfurilor vândute

5.000 lei; productie imobilizatã 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime

5.000 lei; cheltuieli cu personalul deductibile fiscal 8.500 lei; amortizãri

si provizioane pentru exploatare 15.000 lei; venituri din provizioane

privind exploatarea deductibile fiscal la constituire 12.000 lei; amenzi

datorate autoritãtilor române 870 lei si plãtite 600 lei, dividende de

primit 1.200 lei; dividende plãtite 1.500 lei, cota de impozit pe profit

16%.

Care este impozitul pe profit datorat?

510. Dispuneti de urmãtoarele informatii din contabilitatea curentã: venituri

totale 6.000 lei, din care venituri din provizioane deductibile fiscal

1.500 lei si venituri din dividende cuvenite 500 lei; cheltuielile totale

sunt în valoare de 2.000 lei, din care amenzi datorate autoritãtilor române

1.800 lei.

Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind 16%?


511. Dispuneti de urmãtoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe

profit calculat si înregistrat la 30.11.N: 800 lei, din care plãtit 500 lei;

venituri aferente exercitiului N: 18.000 lei, din care dividende cuvenite

2.000 lei; cheltuieli aferente exercitiului N: 5.000 lei, din care cheltuieli

de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritãtilor române

1.100 lei. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Care este suma impozitului pe profit datorat si de plãtit pe exercitiul N?

512. Se dau urmãtoarele informatii: cheltuieli cu alte impozite si taxe 50 lei;

cheltuieli privind materialele consumabile 100 lei; cheltuieli cu lucrãrile

si serviciile prestate de terti 40 lei; cumpãrãri de mãrfuri 60 lei; venituri

din reluarea provizioanelor 30 lei; venituri din vânzarea mãrfurilor

150 lei; venituri din productia de imobilizãri corporale 40 lei. Informatii

complementare: sold initial la mãrfuri 30 lei; sold final la mãrfuri 80 lei.

Care este excedentul brut din exploatare generat de societate?

513. Se dau urmãtoarele informatii: cumpãrãri de materii prime 100 lei; cheltuieli

privind energia electricã si apa 30 lei; produse finite obtinute,

evaluate la cost de productie, 100 lei; venituri din vânzarea produselor

finite 150 lei; venituri din productia de imobilizãri corporale 40 lei.

Informatii complementare: sold initial la materii prime 50 lei; sold final

la materii prime 30 lei; sold initial la produse finite 70 lei; sold final la

produse finite 60 lei.

Care este valoarea adãugatã creatã de întreprindere?

514. Se dau urmãtoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului N:

1.000 lei; capitaluri proprii aferente exercitiului N-1: 600 lei. În cursul

exercitiului N au avut loc urmãtoarele operatii: cresteri de capital prin

aporturi noi în naturã 50 lei; conversia datoriilor în capital 20 lei;

încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri de capital

în numerar cãtre asociati 10 lei.

Care este rezultatul net aferent exercitiului N?

515. Chiria se plãteste trimestrial, de 4 ori pe an, pe data de 15 februarie,

15 mai, 15 august si 15 noiembrie. Chiria anualã a fost de 15.000 lei,

dar a crescut la 18.000 lei la 1 aprilie.

Care este mãrimea cheltuielilor cu chiria în contul 121 pentru exercitiul

curent?


516. Se dau urmãtoarele informatii aferente exercitiului financiar N: venituri

din vânzarea mãrfurilor 1.000 lei; venituri din sconturi primite 50 lei;

cheltuieli privind mãrfurile vândute 700 lei; cheltuieli privind lucrãrile

si serviciile prestate de terti 20 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizãrilor corporale 20 lei; venituri din cedarea imobilizãrilor

10 lei; cheltuieli privind activele cedate 5 lei; cheltuieli privind impozitul

pe profit 100 lei.

Care este capacitatea de autofinantare aferentã exercitiului N?

517. Din balanta de verificare s-au extras urmãtoarele date: clienti 8.600 lei,

clienti incerti 3.000 lei, clienti creditori 2.800 lei, conturi curente la bãnci

(sold creditor) 4.200 lei, furnizori 6.300 lei, furnizori debitori pentru

stocuri 3.500 lei, decontãri cu asociatii privind capitalul (sold debitor)

1.000 lei, efecte de platã 800 lei, TVA neexigibilã (sold creditor)

3.100 lei, TVA de recuperat 600 lei, dividende de platã 1.300 lei, impozit

pe profit 380 lei, debitori diversi 2.600 lei, ajustãri pentru deprecierea

debitorilor 300 lei.

Care este mãrimea creantelor si a datoriilor?

518. O întreprindere achizitioneazã, la începutul anului N, 2.000 actiuni ca

titluri de participare, pret de cumpãrare 1,2 lei/actiune, din care eliberate

30%, restul neeliberate, cheltuieli accesorii 100 lei. La inventarul anului

N valoarea de piatã a actiunilor este 1,15 lei/actiune.

Precizati valoarea cu care titlurile de participare vor figura în bilantul

anului N.

519. O întreprindere emite la 30.04.N un împrumut obligatar cu urmãtoarele

caracteristici: numãr de obligatiuni 1.000 titluri, pret de rambursare

1,5 lei/obligatiune, valoare nominalã 1,2 lei/obligatiune, pret de emisiune

0,9 lei/obligatiune, durata împrumutului 10 ani, rata dobânzii 10%.

Împrumutul este rambursat în 5 transe egale începând cu 01.05 anul

N+2 si primele privind rambursarea împrumutului se amortizeazã linear

pe durata împrumutului.

Precizati valoarea cu care împrumutul din emisiuni de obligatiuni va

figura în bilantul anului N.

520. Dispuneti de urmãtoarele informatii din contabilitatea de gestiune

pentru o sectie principalã: cheltuielile directe înregistrate în contul 921:


1.000 lei; cheltuieli indirecte de productie înregistrate în contul 923:

500 lei; nivelul de activitate exprimat în ore de functionare a utilajelor:

5.000 ore nivel normal de activitate, 4.000 ore nivel real de activitate,

costul subactivitãtii 60 lei.

Precizati care este mãrimea cheltuielilor fixe si a cheltuielilor indirecte

de repartizat.

521. Dispuneti de urmãtoarele date: într-o întreprindere se produc douã

produse, A si B, cheltuielile directe ale acestora fiind de: pentru produsul

A 10.000 lei si pentru produsul B 20.000 lei. Produsul A se fabricã

numai în Sectia 1, iar produsul B în Sectiile 1 si 2. Cheltuielile Sectiei 1

sunt de 7.500 lei, iar cele ale Sectiei 2 de 7.000 lei. Cheltuielile generale

ale întreprinderii sunt de 500 lei. La produsul A costul productiei neterminate

la începutul perioadei este de 900 lei, iar la sfârsitul perioadei de

200 lei. La produsul B costul productiei neterminate la sfârsitul perioadei

este de 500 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor sectiei o reprezintã

cheltuielile directe.

Precizati care este costul de productie aferent produselor finite A si B.

522. Dispuneti de urmãtoarele date: O societate fabricã 2 produse, A si B,

capacitatea normalã de productie fiind de 100.000 unitãti pentru produsul

A si 60.000 unitãti pentru produsul B. În exercitiul N societatea a fabricat

90.000 unitãti produs A si 30.000 unitãti produs B. Se stie cã în anul N

totalul cheltuielilor directe colectate în contul 921 a fost de 100.000 lei,

iar cele indirecte colectate în contul 923 de 80.000 lei, din care variabile

50.000 lei.

Precizati care este costul subactivitãtii.

523. Dispuneti de urmãtoarele date: o întreprindere produce douã produse,

A si B; costurile indirecte de productie sunt de 600 lei, din care fixe

120 lei.

Folosind salariile directe în sumã de 300 lei, din care produsul A 100 lei,

ca bazã de repartizare, care sunt costurile indirecte imputate rational

celor douã produse dacã gradul de activitate este de 80%?

524. Se presupune cã într-o întreprindere cheltuielile generate de obtinerea

urmãtoarelor cantitãti de produse: A = 10.000 buc., B = 40.000 buc.,


C = 50.000 buc. sunt în sumã de 510.000 lei. Parametrul utilizat pentru

calculul indicilor de echivalentã este lungimea produselor, care în cazul

produsului A este 40 cm, în cazul produsului B este 80 cm, iar în cazul

produsului C este 24 cm. Baza de comparatie este produsul B.

În conditiile utilizãrii indicilor de echivalentã simpli, calculati ca raport

direct, se cere costul pe unitatea de produs finit.

525. Se presupune cã într-o întreprindere cheltuielile generate de obtinerea

urmãtoarelor cantitãti de produse: A = 300.000 buc., B = 500.000 buc.,

C = 800.000 buc. sunt în sumã de 61.000 lei. Parametrul utilizat pentru

calculul indicilor de echivalentã este lungimea produselor, care în cazul

produsului A este 40 cm, în cazul produsului B este 60 cm, iar în cazul

produsului C este 100 cm. Baza de comparatie este C.

În conditiile utilizãrii indicilor de echivalentã simpli, calculati costul pe

unitatea de produs finit.

526. O sondã petrolierã produce 20.000 t titei si 500.000 m3 gaze de sondã.

Cheltuielile ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt în sumã de

13.940 lei. Productia de gaze de sondã, considerate produs secundar,

se echivaleazã cu productia de titei, considerat produs principal dupã

relatia: 1.000 m3 gaze sondã = 1 tonã titei.

Se cere mãrimea costului unitar al produsului principal si al celui secundar.

527. Pentru a fabrica produsul A o întreprindere a efectuat în N urmãtoarele

cheltuieli: cheltuieli directe 3.000 lei; cheltuieli indirecte de productie

1.200 lei, din care variabile 900 lei. Cheltuielile extraordinare sunt de

600 lei. Capacitatea de productie a fost utilizatã pentru 80% din nivelul

de activitate normal.

Precizati cum se înregistreazã obtinerea produselor finite la cost de

productie efectiv în contabilitatea financiarã si cea de gestiune.

528. Dispuneti de urmãtoarele date: cantitatea de produse fabricatã si vândutã

15.000 buc., pret de vânzare unitar 1,5 lei/buc., cheltuieli fixe 5.000 lei.

Care este mãrimea costului variabil unitar pentru a obtine un profit de

5.500 lei?


529. Dispuneti de urmãtoarele date: pret de vânzare unitar 1.500 lei; cost

variabil unitar: materii prime 300 lei, salarii 200 lei, cheltuieli indirecte

de productie variabile 400 lei; costuri fixe totale 80.000 lei; cantitate

fabricatã si vândutã 500 buc.

Cu cât ar trebui sã creascã cantitatea de produse fabricatã si vândutã

pentru a acoperi cresterea cu 50% a salariilor si a mentine profitul constant?

530. Dispuneti de urmãtoarele date: cifra de afaceri 360.000 lei; cheltuieli

variabile 120.000 lei; cantitatea fabricatã si vândutã 80 buc.; costuri

fixe totale 173.250 lei.

Care este pragul de rentabilitate în unitãti fizice în conditiile în care

costurile variabile scad cu 10%?

531. O societate comercialã produce 6.000 kg si vinde 4.000 kg produse

finite la pretul de vânzare unitar de 5 lei/kg. Costurile variabile pe unitatea

de produs finit sunt de 2 lei/kg, iar rezultatul din vânzare este de

6.000 lei.

Care este mãrimea costurilor fixe ale perioadei, a factorului de acoperire

si a intervalului de sigurantã?

532. Dispuneti de urmãtoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21 lei/buc.,

costuri fixe totale 1.590 lei, pret unitar de vânzare 47,5 lei/buc.

Care este pragul de rentabilitate în unitãti fizice si profitul realizat stiind

cã în cursul anului s-au vândut 325 produse?

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati

2. Disciplina: FISCALITATE

1. Profitul impozabil se determinã ca diferentã între:

a)

veniturile totale realizate si cheltuielile efectuate în scopul realizãrii

de venituri, dintr-un an fiscal;

b)

veniturile realizate din orice sursã si cheltuielile efectuate în scopul

realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile

neimpozabile si se adaugã cheltuielile nedeductibile;

c)

veniturile încasate într-un an fiscal si cheltuielile aferente acestora.

2.

Termenele de depunere a declaratiilor anuale de impozit pe profit sunt:

a) pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului urmãtor celui

pentru care se calculeazã impozitul, în cazul societãtilor comerciale

bancare, persoane juridice strãine;

b) pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor, în cazul

contribuabililor care definitiveazã pânã la data de 15 februarie

închiderea anului financiar anterior;

c)

pânã la data de 28 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru

care se calculeazã impozitul, în cazul organizatiilor non-profit.

3.

Contribuabilii, altii decât societãtile comerciale bancare, persoane juri-

dice române si sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice

strãine, au obligatia de a declara si plãti impozitul pe profit:

a)

trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni urmãtoare trimestrului

pentru care se calculeazã impozitul, în anul 2007;

b)

anual, cu plãti anticipate efectuate trimestrial, în sumã de o pãtrime

din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, începând cu

anul 2008;

c)

anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui

pentru care se calculeazã impozitul.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu este corectã.

4.

Persoanele în întretinerea contribuabilului pentru care se acordã deducerea

personalã sunt:


a)

sotul/sotia, copiii minori în vârstã de pânã la 18 ani împliniti sau alti

membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei

acestuia pânã la gradul al doilea inclusiv, ale cãror venituri, impozabile

si neimpozabile, nu depãsesc 250 lei lunar;

b)

numai copiii minori aflati în întretinerea contribuabilului;

c)

rudele contribuabilului pânã la gradul al doilea inclusiv care obtin

venituri din cultivarea si valorificarea florilor pe suprafete mai mici

de 10.000 m2 în zonele de ses.

5.

Veniturile din activitãti independente cuprind:

a) numai venituri comerciale si venituri din vânzarea bunurilor în regim

de consignatie;

b) venituri din activitatea de expertizã contabilã, venituri din drepturi

de proprietate intelectualã, venituri din activitãti agricole;

c)

venituri comerciale, venituri din profesii libere, venituri din drepturi

de proprietate intelectualã.

6.

Care dintre veniturile enumerate mai jos sunt considerate venituri din

salarii si se impoziteazã:

a)

toate veniturile în bani si/sau în naturã obtinute de o persoanã fizicã

ce desfãsoarã o activitate în baza unui contract individual de

muncã, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporarã de

muncã;

b) veniturile din drepturi de proprietate intelectualã;

c) veniturile obtinute de o persoanã fizicã ce desfãsoarã o activitate în

baza unui contract de muncã, exclusiv indemnizatiile pentru incapacitate

de muncã.

7.

Impozitul pe venitul din transferul proprietãtilor imobiliare din patrimoniul

personal se datoreazã:

a)

la transferul dreptului de proprietate si al dezmembrãmintelor acestuia,

prin acte juridice între vii asupra constructiilor de orice fel si a

terenurilor aferente acestora, dobândite într-un termen de pânã la

3 ani inclusiv;

b)

la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor

de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate;


c)

pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembrãmintelor

acestuia cu titlu de mostenire, dacã succesiunea este dezbãtutã si

finalizatã în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.

8.

Termenul legal de depunere la organul fiscal competent a declaratiei

speciale privind veniturile realizate de persoanele fizice, pentru fiecare

an fiscal, este:

a)

pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului urmãtor celui de

realizare a venitului;

b)

pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a

venitului;

c)

pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor, în cazul

contribuabililor care realizeazã într-o formã de asociere venituri din

activitãti independente.

9.

Veniturile sub formã de dividende distribuite persoanelor fizice se impun,

începând cu data de 1 ianuarie 2007:

a) cu o cotã de 5% din suma acestora;

b) cu o cotã de 10% din suma acestora;

c) cu o cotã de 16% din suma acestora.

10.

Veniturile sub formã de dobânzi realizate de persoanele fizice începând

cu data de 1 ianuarie 2007 se impun cu o cotã de:

a) 1% din suma acestora;

b) 10% din suma acestora;

c) 16% din suma acestora.

11.

Nu sunt persoane impozabile, din punct de vedere al TVA:

a)

institutiile publice pentru operatiunile posturilor publice de radio si

televiziune etc.;

b)

angajatii cu contract individual de muncã;

c)

orice persoanã care desfãsoarã de o manierã independentã si indiferent

de loc prestãri de servicii.

12.

Nu constituie livrare de bunuri, în sensul TVA, urmãtoarele:

a)

predarea efectivã a bunurilor cãtre o altã persoanã, ca urmare a

unui contract care prevede cã plata se efectueazã în rate;


b)

acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor

promotionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii

la punctele de vânzare;

c)

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executãrii

silite.

13.

Din punct de vedere al TVA, sunt operatiuni impozabile în România:

a) livrarea cu platã de cãtre o persoanã fizicã a unei constructii si a

terenului pe care este construitã aceasta;

b) livrãrile de bunuri si prestãrile de servicii efectuate cu platã;

c) acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit, precum si

administrarea garantiilor de credit de cãtre persoana care acordã

creditul.

14.

Transportul international de persoane este o operatiune:

a) impozabilã cu cotã 19% de TVA;

b) impozabilã cu cotã 9% de TVA;

c) scutitã de TVA.

15.

Cota-standard a taxei pe valoarea adãugatã în România este de:

a) 0%;

b) 18%;

c) 19%.

16.

Exercitarea dreptului de deducere a TVA se face:

a) pentru fiecare operatiune în parte;

b) pentru ansamblul operatiunilor realizate în cursul perioadei fiscale;

c) pentru ansamblul operatiunilor realizate în cursul unui an fiscal.

17.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA trebuie sã depunã

la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadã fiscalã, un decont

de taxã pânã la:

a) sfârsitul perioadei fiscale;

b) data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se încheie perioada

fiscalã respectivã;


c)

data de 25 exclusiv a lunii urmãtoare celei în care se încheie perioada

fiscalã respectivã.

18.

Nu se datoreazã accize armonizate pentru urmãtoarele produse si grupe

de produse:

a) bere, vinuri, alcool etilic;

b) cafea verde, cafea prãjitã, cafea solubilã;

c) tutun prelucrat.

19.

Care sunt plãtitorii de accize pentru grupa „alte produse accizabile”:

a) operatorii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane

fizice autorizate – care produc sau care achizitioneazã din

teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de

produse;

b) agentii economici – persoane juridice care comercializeazã astfel

de produse;

c) persoanele fizice care comercializeazã astfel de produse.

20.

Pentru grupa de produse „alcool etilic” acciza datoratã bugetului de stat

se stabileste astfel:

a) în cotã procentualã aplicatã la pretul unitar de vânzare cu amãnuntul;

b) în sumã fixã echivalent euro pe hl de alcool pur;

c) în sumã fixã echivalent euro pe hl de produs.

21.

Momentul plãtii accizelor la bugetul de stat în cazul importului unui

produs accizabil care nu este plasat într-un regim suspensiv este:

a) ziua imediat urmãtoare celei în care au fost vãmuite produsele;

b) stabilit pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care

acciza devine exigibilã;

c) momentul înregistrãrii declaratiei vamale de import.

22.

Microîntreprinderile plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor

sunt de la data de 1 ianuarie 2007 urmãtoarele:

a)

persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului

fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:


•

realizeazã venituri, altele decât cele din consultantã si management,

în proportie de peste 50% din veniturile totale;

•

au de la 1 pânã la 9 salariati inclusiv;

•

au realizat venituri care nu au depãsit echivalentul în lei al

100.000 euro;

•

capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane,

altele decât statul, autoritãtile locale si institutiile publice;

b)

persoanele fizice sau juridice care la data de 31 decembrie a anului

precedent îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

•

sunt producãtoare de bunuri materiale, presteazã servicii sau

desfãsoarã activitate de comert;

•

au pânã la 9 salariati inclusiv;

•

au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de pânã la

100.000 euro inclusiv;

•

au capital integral privat;

c)

persoanele juridice care la data de 31 decembrie a anului precedent

îndeplinesc cel putin una din urmãtoarele conditii:

•

realizeazã venituri, altele decât cele din consultantã si management,

în proportie de peste 50% din veniturile totale;

•

au de la 1 pânã la 9 salariati inclusiv;

•

au realizat venituri care nu au depãsit echivalentul în lei al

100.000 euro;

•

capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane,

altele decât statul, autoritãtile locale si institutiile publice.

23.

Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de:

a) 3% în anul 2007 si 2,5% în anul 2008;

b) 2,5% în anul 2007 si 3% în anul 2009;

c) 2% în anul 2007 si 2,5% în anul 2008.

24.

Calculul si plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectueazã

astfel:

a)

trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului

pentru care se calculeazã impozitul;


b) lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru

care se calculeazã impozitul;

c) anual, pânã la data de 31 ianuarie a anului urmãtor.

25.

Orice persoanã juridicã strãinã care înfiinteazã o reprezentantã în cursul

anului fiscal are obligatia de a depune o declaratie fiscalã la autoritatea

fiscalã competentã în termen de:

a) 10 zile de la data la care reprezentanta a fost înfiintatã;

b) 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost înfiintatã;

c) 15 zile de la data eliberãrii autorizatiei.


proprie.

26.

Se prezintã urmãtoarele impozite directe si indirecte extrase din legile

bugetului de stat pe douã exercitii financiare consecutive:

Indicator Valori

mld. lei

Valori

mld. lei

Impozit pe profit 49.210,00 60.710,00

Accize 68.915,00 97.733,00

Impozit pe veniturile din salarii 59.176,00 66.435,00

Impozit pe veniturile din dividende 2.400,00 6.400,00

Taxa pe valoarea adãugatã 110.150,85 126.692,54

Determinati valoarea impozitelor directe si valoarea impozitelor indirecte

în fiecare din cei doi ani.

27.

O persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA achizitioneazã

în luna ianuarie 2007 o cantitate de 1.000 produse la un pret fãrã TVA

de 150 lei/buc.

Întrucât cumpãrãtorul este un client fidel si foarte serios, furnizorul de

produse îi oferã un discount de 7% din pretul initial. Dupã achizitionare,

vinde 600 de produse clientilor sãi în luna ianuarie la un pret cu TVA

de 210 lei/buc., iar restul de 400 de bucãti le vinde în luna februarie la

un pret de 200 lei/buc. cu TVA.


Presupunând cã perioada fiscalã este luna calendaristicã, determinati

TVA de platã sau, dupã caz, suma negativã a taxei aferentã lunilor

ianuarie si februarie 2007 pentru operatiunile realizate, în conditiile în

care în luna februarie societatea nu a avut achizitii.

28.

O persoanã impozabilã cu regim mixt realizeazã în luna martie 2007

urmãtoarele operatiuni:

–

livrãri de bunuri la export în sumã de 500 mil. lei;

–

livrãri de bunuri în tarã, scutite fãrã drept de deducere, în sumã de

700 mil. lei;

–

prestãri de servicii la intern în sumã de 1.000 mil. lei (sumã fãrã

TVA), TVA 19%;

–

achizitii de mãrfuri în sumã de 300 mil. lei (sumã fãrã TVA) si

achizitii de materii prime si materiale în sumã de 800 mil. lei (sumã

fãrã TVA), TVA 19%, destinate atât realizãrii operatiunilor care

dau drept de deducere, cât si celor care nu dau drept de deducere.

În conditiile în care agentul economic avea soldul sumei negative a taxei

în sumã de 15 mil. lei reportat din decontul lunii precedente, determinati:

a) valoarea TVA de platã sau suma negativã a taxei pentru operatiunile

din perioada fiscalã de raportare;

b) TVA de platã cumulatã sau, dupã caz, suma negativã a taxei cumulate,

la sfârsitul lunii martie 2007.

29.

O persoanã impozabilã stabilitã în România se înfiinteazã la data de 5 mar-

tie 2007 si opteazã pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA,

iar la 30 iunie 2007 constatã cã a realizat o cifrã de afaceri reprezentând

echivalentul a 35.000 euro.

Precizati care este termenul în care persoana juridicã impozabilã trebuie

sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA.

30.

Un comerciant se aprovizioneazã în luna ianuarie 2007 de la un antrepozit

fiscal cu o cantitate de 7.000 sticle de bere de 0,5 l cu 12 grade

Plato. Acciza este de 0,748 euro/hl/1 grad Plato.

Determinati acciza de platã cãtre bugetul statului utilizând în calcul cursul

valutar de 3,6 lei/euro si precizati momentul exigibilitãtii accizei si cine

datoreazã acciza.


31.

Un operator economic produce si livreazã în luna februarie 2007 o

cantitate de 7.000 sticle de alcool etilic de 0,75 l/sticlã cu o concentratie

de 43%. Acciza unitarã este de 750 euro/hl alcool pur.

Determinati valoarea accizei de platã la bugetul statului utilizând în calcul

cursul valutar de 3,6 lei/euro.

32.

Un importator autorizat importã 100 produse cu un pret extern de

50 USD/bucatã. Pentru transportul acestora pe parcurs extern importatorul

plãteste o sumã de 350 USD, reprezentând cheltuieli de transport

si asigurare pe parcursul extern. Cursul de schimb este 3,75 lei/USD.

Cunoscând cã taxa vamalã este 25% si TVA 19%, determinati cuantumul

obligatiilor fiscale ce trebuie achitate în vamã.

33.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã pe primul

trimestru al anului 2007 venituri totale în sumã de 2.450 mil. lei, din

care 100 mil. lei venituri neimpozabile. În aceeasi perioadã societatea

comercialã înregistreazã cheltuieli totale în sumã de 1.800 mil. lei, din

care 170 mil. lei cheltuieli nedeductibile.

Determinati impozitul pe profit de platã aferent primului trimestru al

anului 2007.

34.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în primul

trimestru al anului 2007 venituri totale în sumã de 1.500 mil. lei, din

care 100 mil. lei venituri neimpozabile, si cheltuieli totale în sumã de

900 mil. lei, din care 200 mil. lei cheltuieli nedeductibile (altele decât

cele cu impozitul pe profit). În trimestrul II al anului 2007, societatea

comercialã realizeazã venituri totale în sumã de 2.300 mil. lei, din care

1.000 mil. lei venituri neimpozabile, si cheltuieli totale în sumã de

2.000 mil. lei, din care 100 mil. lei cheltuieli nedeductibile (altele decât

cele cu impozitul pe profit).

Determinati impozitul pe profit de platã / de recuperat aferent scadentelor

25 aprilie 2007 si 25 iulie 2007.

35.

O persoanã fizicã realizeazã în luna aprilie 2007 venituri din salarii la

douã locuri de muncã astfel:

– la locul de muncã de bazã un salariu brut în valoare de 900 lei;

– la un alt loc de muncã un salariu brut de 500 lei lunar.


Persoana nu are în întretinere copii, iar valoarea deducerii personale

pentru salarii brute cu valoare de pânã la 1.000 lei este de 250 lei.

ªtiind cã persoana respectivã este înscrisã în sindicat la ambele locuri

de muncã si plãteste la locul de muncã de bazã o cotizatie de 20 lei

lunar, iar la celãlalt loc de muncã, o cotizatie de 15 lei lunar, determinati:

a) impozitul pe venitul din salarii lunar plãtit la locul de muncã de bazã;

b) impozitul pe venitul din salarii lunar plãtit la celãlalt loc de muncã;

c) venitul net ce se va lua în calcul la determinarea venitului net anual

impozabil.

36.

Un contribuabil care desfãsoarã în anul 2007 activitate de transport de

bunuri si persoane în regim de taxi, precum si o altã activitate independentã,

determinã venitul net din activitãti independente pe baza datelor

din contabilitate în partidã simplã. Contribuabilul estimeazã cã va realiza

urmãtoarele venituri si cheltuieli în anul 2007:

–

venituri din activitatea de taximetrie: 50.000 lei;

–

cheltuieli cu combustibilul: 20.000 lei;

–

cheltuieli cu piesele de schimb si reparatiile: 5.000 lei;

–

cheltuieli cu salariile personalului angajat: 12.000 lei;

–

cheltuieli de protocol: 1.000 lei;

–

cheltuieli cu tichetele de masã acordate: 2.000 lei, din care 400 lei

peste limita legalã.

Determinati venitul net estimat a fi realizat din aceastã activitate, precum

si valoarea impozitului sub formã de plãti anticipate în contul impozitului

anual si precizati termenele de platã.

37.

O asociatie de avocati este formatã din trei avocati care au avut urmãtoarele

aporturi la constituirea asociatiei: asociatul A: 3.000 lei, asociatul B:

3.000 lei si asociatul C: 4.000 lei. Aceastã asociatie realizeazã în cursul

anului venituri totale impozabile în sumã de 750.000 lei si cheltuieli

totale integral deductibile în sumã de 350.000 lei.

În conditiile în care asociatia îsi determinã venitul net în sistem real,

determinati venitul net al fiecãrui asociat si impozitul pe venit datorat

de asociatie.

38.

O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri:

–

venit brut din salarii: 25.000 lei, impozit plãtit în cursul anului

1.200 lei;


–

venit brut din dividende: 10.000 lei, impozit plãtit în cursul anului

1.000 lei;

–

venit brut din dobânzi: 5.000 lei, impozit plãtit în cursul anului

50 lei.

Determinati venitul net anual impozabil si impozitul pe venitul net anual

impozabil, dacã persoana nu a avut alte persoane în întretinere, iar

valoarea deducerii personale a fost de 250 lei lunar.

39.

O persoanã fizicã nerezidentã obtine din România în anul 2007 urmãtoarele

venituri brute impozabile:

–

dobânzi: 2.500 lei la un depozit la termen de la o institutie de credit

rezidentã;

–

dividende: 10.000 lei de la o persoanã juridicã românã;

–

venituri din jocuri de noroc: 3.000 lei.

În conditiile în care între România si tara de rezidentã a persoanei fizice

realizatoare de venituri nu existã încheiatã conventie pentru evitarea

dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, determinati

impozitul datorat de persoana fizicã nerezidentã.

40.

O persoanã fizicã nerezidentã obtine din România în anul 2007 urmãtoarele

venituri brute impozabile:

–

dobânzi: 2.500 lei la un depozit la termen de la o institutie de credit

rezidentã;

–

dividende: 10.000 lei de la o persoanã juridicã românã;

–

venituri din jocuri de noroc: 3.000 lei.

În conditiile în care între România si tara de rezidentã a persoanei fizice

realizatoare de venituri existã încheiatã o conventie pentru evitarea dublei

impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital potrivit cãreia cota de

impozitare a tuturor surselor de venit obtinute de nerezidentii din România

este de 10%, determinati impozitul datorat de persoana fizicã nerezidentã.

41.

O persoanã juridicã strãinã înfiinteazã o reprezentantã autorizatã sã functioneze

în România la 1 aprilie 2007.

Determinati cuantumul impozitului pe reprezentantã datorat pentru anul

2007 în conditiile în care cursul BNR valabil în ziua în care se efectueazã

plata impozitului cãtre bugetul de stat este de 3,8 lei/euro.


42.

O persoanã juridicã strãinã are o reprezentantã în România din anul 2006.

Determinati impozitul pe reprezentantã datorat pentru anul 2007 si

precizati sumele de platã si termenele legale de scadentã a plãtii. Cursul

de schimb al pietei valutare comunicat de BNR, valabil în zilele de

platã a impozitului, este de 3,8 lei/euro.

43.

O persoanã juridicã detine o clãdire cu valoarea de inventar de 1.000 mil.

lei, amortizatã integral. Consiliul local stabileste cota de impozit pentru

clãdirile detinute de persoanele juridice la 1% pentru anul 2007.

Determinati impozitul datorat de persoana juridicã si precizati sumele

de platã la termenele legale.

44.

O persoanã fizicã detine în proprietate, ca locuintã de domiciliu, o casã

în mediul urban cu o suprafatã construitã desfãsuratã de 80 m2. Valoarea

impozabilã în lei/m2 = 669. Casa are o mansardã folositã ca locuintã cu

o suprafatã desfãsuratã de 10 m2. Persoana fizicã detine si o a doua

casã, în mediul rural, pe care o foloseste cu destinatia de casã de vacantã,

cu o suprafatã construitã desfãsuratã de 60 m2. Valoarea impozabilã în

lei/m2 = 182.

Determinati cuantumul impozitului pe clãdiri datorat pentru anul 2007

de acest contribuabil. Coeficientul de corectie pentru rangul localitãtii

si zona în cadrul localitãtii este 1,00.

45.

O persoanã juridicã achizitioneazã la 15 martie 2007 un teren situat

intravilan într-o localitate de rang 0, zona B cu destinatie de teren cu

constructii în suprafatã de 1 ha, din care suprafata de 5.000 m2 este

ocupatã cu constructii. Impozitul pentru terenuri cu destinatia terenuri

cu constructii situate în intravilanul localitãtilor de rang 0, zona B este

de 6.148 lei/ha, iar valoarea impozabilã pe m2 a clãdirii de 669 lei/m2.

Determinati valoarea impozitului pe teren datorat de persoana juridicã.

46.

O persoanã juridicã detine, începând cu data de 25 iunie 2007, un teren

în extravilanul unei localitãti, în suprafatã de 2 ha cu destinatia „orice

altã categorie de folosintã decât cea de terenuri cu constructii”.

În conditiile în care valoarea impozabilã este de 20 lei/ha, determinati

impozitul pe teren anual datorat de societatea comercialã pentru anul

2007 si precizati care este termenul legal de platã.


47.

O persoanã juridicã are în proprietate un autoturism, utilizat ca masinã

de serviciu, cu capacitatea cilindricã de 1.900 cm3 pe care îl vinde la

data de 15 iulie 2007.

În conditiile în care impozitul pentru fiecare grupã de 200 cm3 sau fractiune

din aceasta este de 15 lei, determinati cuantumul impozitului pe

mijloacele de transport datorat de persoana juridicã.

48.

O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venit prezintã urmãtoarea

situatie a veniturilor:

Tip venit

(lei)

Trim. I

2007

Trim. II

2007

Trim. III

2007

Trim. IV

2007

Venituri din vânzarea

mãrfurilor

70.000 50.000 60.000 30.000

Venituri din provizioane 5.000 3.000

Venituri din diferente de

curs valutar

100 100 200 100

Venituri din dobânzi 500 500 600 700

De asemenea, cunoastem cã microîntreprinderea cumpãrã si pune în

functiune în luna iunie 2007 o casã de marcat în valoare de 500 lei.

Determinati impozitul pe venitul microîntreprinderilor de platã la fiecare

dintre scadentele legale.

49.

O persoanã juridicã românã având ca obiect de activitate comertul si un

capital social integral privat se înfiinteazã la data de 1 aprilie 2007,

optând pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor.

Persoana juridicã nou-înfiintatã angajeazã primii doi salariati la data de

6 mai 2007. În perioada aprilie-iunie 2007 realizeazã venituri exclusiv

din vânzarea mãrfurilor în sumã de 250.000 lei si cheltuieli deductibile

în valoare de 110.000 lei.

În aceste conditii, la sfârsitul trimestrului II al anului 2007 persoana

juridicã va plãti impozit pe venitul microîntreprinderilor sau impozit pe

profit si în ce sumã?

50.

O societate comercialã pe actiuni are urmãtoarea structurã a actionariatului:


Actionar Contributia la capitalul social

Persoanã fizicã românã 10%

Persoanã fizicã românã 20%

Persoanã juridicã românã 40%

Persoanã fizicã nerezidentã 30%

Dacã societatea comercialã distribuie un dividend brut de 500.000 lei,

determinati valoarea impozitului pe dividende datorat pentru anul 2007

pe fiecare beneficiar, precum si dividendul net ce revine fiecãrui beneficiar

de venit.

51.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit încheie în data de

3 martie 2007 un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor, în

valoare de 30.000 lei.

Determinati suma cheltuielilor cu sponsorizarea ce poate fi dedusã din

impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I, în conditiile în care

cunoasteti urmãtoarele date privind perioada fiscalã:

– cifrã de afaceri: 3.100.000 lei;

– profit impozabil: 1.550.000 lei.

52.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în cursul

anului 2007 urmãtoarea situatie financiarã:

– venituri totale în sumã de 700.000 lei, din care venituri neimpozabile

200.000 lei;

– cheltuieli totale în sumã de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile

100.000 lei.

Din declaratia de impozit pe profit din anul 2006 rezultã o pierdere

fiscalã în sumã de 120.000 lei.

Determinati impozitul pe profit datorat pentru anul 2007.

53.

La data de 31 decembrie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit

pe profit prezintã urmãtoarele date:

– capital social subscris si vãrsat: 2.000.000 lei;

– venituri totale impozabile: 200.000.000 lei;

– cheltuieli totale deductibile fiscal: 130.000.000 lei.


Sã se constituie rezerva legalã conform limitei maxime admise de legislatia

fiscalã în vigoare, în conditiile în care AGA a hotãrât constituirea

integralã a rezervei legale. Societatea se aflã în primul an de activitate.

54.

La data de 31 decembrie 2007, o societate comercialã plãtitoare de

impozit pe profit prezintã urmãtoarele date:

–

capital social subscris si vãrsat: 2.000.000 lei;

–

venituri totale impozabile: 200.000.000 lei;

–

cheltuieli totale deductibile: 130.000.000 lei.

Sã se calculeze impozitul pe profit anual, în conditiile în care AGA a

hotãrât constituirea rezervei legale în suma maximã admisã. Societatea

se aflã în primul an de activitate.

55.

La 31 martie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit

prezintã urmãtoarele date cumulat:

–

Total venituri ....................................................... 170.500.000 lei

din care:

•

venituri din vânzarea mãrfurilor .................... 160.000.000 lei

•

dividende primite de la o persoanã

juridicã românã ............................................... 10.000.000 lei

•

venituri din dobânzi ............................................. 500.000 lei

–

Total cheltuieli.....................................................131.700.000 lei

din care:

•

cheltuieli privind mãrfurile ............................ 120.000.000 lei

•

cheltuieli cu salariile........................................ 10.000.000 lei

•

cheltuieli cu serviciile bancare ............................. 700.000 lei

•

cheltuieli reprezentând amenzi datorate

cãtre autoritãtile române .................................... 1.000.000 lei

Sã se determine suma veniturilor impozabile si a cheltuielilor deductibile

fiscal în vederea calculãrii impozitului pe profit pentru trimestrul I al

anului 2007.

56.

Se înregistreazã o lipsã de materiale auxiliare din gestiune neimputabile,

pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, în valoare de

500.000 lei. AGA hotãrãste descãrcarea gestiunii fãrã a emite o decizie

de imputare.


Care este regimul fiscal al materialelor auxiliare scoase din gestiune si

al taxei pe valoarea adãugatã aferentã, la calculul impozitului pe profit?

57.

O societate care desfãsoarã activitãti de natura barurilor de noapte înregistreazã

la data de 31 decembrie a exercitiului 2007, cumulat de la

începutul anului, urmãtoarele venituri si cheltuieli:

–


–


Sã se calculeze impozitul datorat pentru anul 2007.

58.

O societate, care desfãsoarã activitãti de natura cluburilor de noapte,

înregistreazã în cursul anului 2007 urmãtoarele date:

–


–


Sã se calculeze impozitul datorat pentru anul 2007.

59.

La data de 31 martie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit

pe profit a înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele venituri

si cheltuieli:

–

venituri totale: 120.000.000 lei, din care dividende primite de la o

persoanã juridicã românã 20.000.000 lei;

–

cheltuieli totale: 80.000.000 lei, din care majorãri de întârziere

datorate cãtre autoritãtile române 2.000.000 lei.

Sã se determine impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I al anului

2007.

60.

O societate comercialã înregistreazã în cursul anului 2007 urmãtoarele

date:

–

Total venituri impozabile...................................... 80.000.000 lei

–

Total cheltuieli...................................................... 60.000.000 lei

din care:

•

cheltuieli de protocol........................................ 2.000.000 lei

•

cheltuieli cu impozitul pe profit........................ 3.000.000 lei

Sã se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise la

calculul profitului impozabil pentru determinarea impozitului pe profit

datorat pentru anul 2007.


61.

La data de 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit

pe profit si de TVA 19% a înregistrat cumulat de la începutul anului

urmãtoarele date:

–

Total venituri impozabile.......................................80.000.000 lei

–

Total cheltuieli.......................................................60.000 000 lei

din care:

•

cheltuieli de protocol......................................... 2.000.000 lei

•

cheltuieli cu impozitul pe profit pentru

trimestrul I al anului curent ............................... 3.000.000 lei

Sã se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul

pe profit de platã aferent trimestrului II al anului 2007.

62.

La 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit

prezintã urmãtoarea situatie financiarã:

–

Venituri totale impozabile ................................... 300.000 000 lei

–

Cheltuieli totale ................................................... 150.000.000 lei

din care:

•

cheltuieli de protocol....................................... 12.000.000 lei

•


trimestrul I al anului curent ............................. 10.000.000 lei

•

cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere

datorate cãtre autoritãtile române ...................... 2.000.000 lei

Sã se determine limita maximã de deductibilitate a cheltuielilor de

protocol admisã la nivelul trimestrului II al anului 2007.

63.

La 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit

si de TVA 19% prezintã urmãtoarea situatie financiarã:

–

Venituri totale impozabile ................................... 300.000 000 lei

–

Cheltuieli totale ................................................... 150.000.000 lei

din care:

•

cheltuieli de protocol....................................... 12.000.000 lei

•


trimestrul I al anului curent ............................. 10.000.000 lei

•

cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere

datorate cãtre autoritãtile române ...................... 2.000.000 lei

Sã se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie 2007, din care

impozitul pe profit de platã aferent trimestrului II al anului 2007.


64.

O societate comercialã a obtinut cumulat de la începutul anului pânã la

data de 31 decembrie 2007 un profit impozabil de 468.750.000 lei. În

cursul anului s-a plãtit impozit pe profit astfel:

•

impozit pe profit trimestrul I .................................. 16.000.000 lei

•

impozit pe profit trimestrul II ................................. 14.000.000 lei

•

impozit pe profit trimestrul III................................ 20.000.000 lei

Sã se determine impozitul pe profit care trebuie virat la bugetul statului

pentru trimestrul IV al anului 2007, urmând ca plata finalã a impozitului

pe profit pentru anul fiscal 2007 sã se facã pânã la termenul de depunere

a declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul 2007. În aceste

conditii, stabiliti diferenta de platã pentru anul 2007 rezultatã în urma

regularizãrii anuale.

65.

La data de 31 martie anul 2007, o societate comercialã înregistreazã

urmãtoarea situatie financiarã:

Valori (mii lei) 1 ianuarie 31 martie

Capital propriu 100.000 120.000

Capital împrumutat 110.000 90.000

Cheltuieli cu dobânzile 0 20.000

Venituri din dobânzi 0 10.000

Alte venituri impozabile 0 150.000

Sã se calculeze nivelul deductibilitãtii cheltuielilor cu dobânzile aferente

perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit.

66.

O organizatie non-profit realizeazã în cursul anului 2007 venituri totale

în sumã de 667.200 lei, din care:

– venituri din activitãti economice: 67.200 lei;

– cotizatii bãnesti ale membrilor si simpatizantilor: 515.000 lei;

– donatii si bunuri primite prin sponsorizare: 85.000 lei.

Cheltuielile totale înregistrate în cursul anului sunt în sumã de 45.000 lei,

din care cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile

sunt de 486 lei. Considerãm cursul mediu de schimb valutar euro/leu

comunicat de BNR de 4,2 lei.

Determinati cuantumul veniturilor neimpozabile totale (scutite de la plata

impozitului pe profit) si al veniturilor impozabile pentru anul 2007.


67.

La data de 31 martie 2007, o societate comercialã prezintã urmãtoarea

situatie financiarã:

Valori (mii lei) 1 ianuarie 31 martie

Cheltuieli cu dobânzile 0 50.000

Venituri din dobânzi 0 20.000

Alte venituri impozabile 0 100.000

Determinati nivelul deductibilitãtii cheltuielilor cu dobânzile aferente

perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit, în cazul în

care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei, precum

si în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mare

decât trei.

68.

O societate achizitioneazã la data de 15 iunie 2007 un utilaj pe care îl

pune în functiune în luna iulie 2007. Valoarea de intrare a mijlocului

fix este de 40.000 lei, durata normalã de utilizare, 5 ani.

În conditiile aplicãrii metodei de amortizare acceleratã, care este mãrimea

amortizãrii fiscale în anul 2007 si 2008? La determinarea amortizãrii

accelerate se va lua în calcul, în primul an de utilizare, cota maximã de

amortizare acceleratã admisã.

69.

La data de 20 decembrie 2006, o societate comercialã achizitioneazã o

clãdire pentru extinderea activitãtii, la o valoare de intrare de 100 mii lei,

durata normalã de utilizare, 40 ani.

Sã se calculeze amortizarea fiscalã pentru primul an de functionare.

70.

O persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit efectueazã o sponsorizare

în luna ianuarie 2007, conform unui contract de sponsorizare,

în sumã de 3.000 lei.

Din evidenta contabilã la 31 martie 2007 rezultã urmãtoarele date:

–

venituri din vânzãri de mãrfuri: 310.000 lei;

–

cheltuieli totale în sumã de 158.000 lei, din care cheltuieli cu

sponsorizarea 3.000 lei.

Determinati impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului

2007.


71.

O persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit înregistreazã în cursul

trimestrului I al anului 2007 urmãtoarele venituri si cheltuieli:

–

venituri din vânzãri de mãrfuri si servicii: 930.000 lei;

–

cheltuieli aferente veniturilor: 465.000 lei;

–

cheltuieli cu mecenatul în baza unui contract legal: 6.000 lei;

–

cheltuieli pentru acordarea unor burse private efectuate potrivit legii:

3.000 lei.

Determinati impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului

2007.

72.

Un contribuabil persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã

în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri si cheltuieli:

–

venituri totale în sumã de 670.000 lei, din care 70.000 lei venituri

rezultate din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;

–

cheltuieli totale în sumã de 550.000 lei, din care evidentiem în mod

distinct urmãtoarele:

•

cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele societãtii:

80.000 lei;

•

cheltuieli de reclamã si publicitate în baza unui contract scris:

90.000 lei;

•

cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit

datorat si achitat în anul curent: 50.000 lei.

Determinati:

a) impozitul pe profit datorat pentru anul 2007;

b) diferenta de impozit pe profit de platã sau, dupã caz, de restituit

stabilitã dupã definitivarea si închiderea exercitiului fiscal 2007

(aferentã anului fiscal încheiat).

73.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã la sfârsitul

trimestrului I al anului 2007 urmãtoarele date:

–

venituri din vânzãri de produse finite: 620.000 lei;

–

cheltuieli totale în sumã de 316.000 lei, din care cheltuieli privind

bursele private acordate potrivit legii: 6.000 lei.

Determinati impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului 2007.


74.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã pentru

anul fiscal 2007 urmãtoarele date cumulate:

–

venituri din vânzãri de mãrfuri: 900.000 lei;

–

venituri din dobânzi si comisioane bancare: 30.000 lei;

–

cheltuieli efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile:

600.000 lei;

–

valoarea rezervei legale ce poate fi majoratã, constituitã în conformitate

cu Legea privind Codul fiscal: 80.000 lei;

–

cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat

si achitat în timpul anului curent: 15.000 lei.

Determinati:

a) impozitul pe profit datorat pentru anul 2007;

b) diferenta de impozit pe profit de platã sau, dupã caz, de restituit

stabilitã dupã definitivarea si închiderea exercitiului fiscal 2007

(aferentã anului fiscal încheiat).

75.

O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit a achizitionat în

cursul trimestrului I al anului 2007, în calitate de utilizator de leasing,

un utilaj în baza unui contract de leasing operational. Societatea a

înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele venituri si cheltuieli:

–

venituri totale impozabile: 400.000 lei;

–

cheltuieli privind mãrfurile: 200.000 lei;

–

cheltuieli cu salariile: 30.000 lei;

–

cheltuieli cu amortizarea obiectului de leasing: 2.000 lei;

–

alte cheltuieli de exploatare deductibile: 700 lei.

Una dintre aceste cheltuieli nu a fost înregistratã corespunzãtor operatiunii

economice realizate de societate.

Sã se indice grupa de cheltuieli incorect înregistratã si sã se determine

impozitul pe profit datorat de societate pentru trimestrul I al anului 2007.

76.

Dupã aprobarea bilantului contabil la o societate comercialã avem urmãtoarea

situatie:


Profit net de repartizat sub formã de dividende .......... 200.000.000 lei

Capital social subscris si vãrsat .................................... 20.000.000 lei

din care: Asociat „A” / persoanã juridicã românã.......... 5.000.000 lei

Asociat „B” / persoanã fizicã rezidentã......... 15.000.000 lei

Sã se determine suma dividendelor încasate de fiecare asociat si a impozitului

pe dividend datorat conform Legii privind Codul fiscal în vigoare

la 1 ianuarie 2007.

77.

Dupã aprobarea bilantului contabil la o societate comercialã avem urmãtoarea

situatie:

Profit net de distribuit sub formã de dividende ........... 100.000.000 lei

Capital social subscris si vãrsat .................................... 40.000.000 lei

din care: Asociat „A” / persoanã fizicã rezidentã ........ 25.000.000 lei

Asociat „B” / persoanã fizicã rezidentã......... 15.000.000 lei

Sã se determine suma dividendelor încasate de fiecare asociat si a impozitului

pe dividend datorat conform Legii privind Codul fiscal în vigoare

la 1 ianuarie 2007.

78.

O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor

a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 venituri impozabile în

valoare de 100.000.000 lei si cheltuieli totale de 70.000.000 lei.

Sã se calculeze impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru

trimestrul I al anului 2007.

79.


a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 venituri totale impozabile

de 12.000 lei. În cursul lunii februarie achizitioneazã o casã de

marcat fiscalã în valoare de 1.000 lei pe care o pune în functiune în luna

martie 2007.

Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru


80.


a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 urmãtoarele venituri:


Venituri din vânzarea produselor finite ...................... 100.000.000 lei

Venituri din dobânzi ...................................................... 2.000.000 lei

Venituri din variatia stocurilor ..................................... 10.000.000 lei

Venituri din productia de imobilizãri

corporale si necorporale ................................................ 5.000.000 lei

Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru


81.

O microîntreprindere achizitioneazã în cursul lunii februarie 2007 o

casã de marcat fiscalã în valoare de 1.200 lei. Balanta la 31 martie 2007

evidentiazã urmãtoarele venituri si cheltuieli cumulate:

Venituri din comercializarea mãrfurilor ............................ 120.000 lei

Venituri din dobânzi ............................................................. 1.000 lei

Venituri din provizioane ....................................................... 2.000 lei

Cheltuieli cu materii prime si mãrfuri .................................. 25.000 lei

Cheltuieli cu personalul ...................................................... 30.000 lei

Sã se determine impozitul datorat de microîntreprindere si sã se precizeze

dacã aceasta datoreazã impozit pe venitul microîntreprinderilor sau

impozit pe profit.

82.

O microîntreprindere a înregistrat de la începutul anului 2007 si pânã la

31 martie 2007 venituri impozabile în sumã de 100.000 lei si cheltuieli

totale în sumã de 120.000 lei.

Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderii datorat pentru

trimestrul I 2007.

83.

La inventarierea de la sfârsitul exercitiului financiar 2007 se constatã

lipsa unui mijloc fix cu o valoare contabilã de intrare de 4.000 lei care a

fost amortizat în proportie de 20%.

Sã se calculeze taxa pe valoarea adãugatã care se imputã persoanei

vinovate.

84.

La o societate comercialã având ca obiect de activitate comercializarea

mãrfurilor în regim de consignatie s-au comercializat mãrfuri care au

provenit numai de la deponenti persoane juridice.


Sã se calculeze pretul de vânzare cu amãnuntul, în conditiile în care se

cunosc urmãtoarele date:

– societatea este persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA;

– valoarea mãrfurilor receptionate 11.900.000 lei, din care TVA

1.900.000 lei;

– comision practicat de consignatie la vânzarea mãrfurilor 10%.

85.

La o societate comercialã având ca obiect de activitate comercializarea

mãrfurilor în regim de consignatie s-au comercializat mãrfuri care au

provenit numai de la deponenti persoane fizice.

Sã se calculeze pretul de vânzare cu amãnuntul, în conditiile în care se

cunosc urmãtoarele date:

– societatea este persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA;

– valoarea mãrfurilor receptionate 20.000.000 lei;

– comision practicat de consignatie la vânzarea mãrfurilor 10%.

86.

Un furnizor persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA acordã

clientului sãu în momentul facturãrii mãrfurilor la intern un rabat comercial

de 10%.

Sã se determine TVA aferentã mãrfurilor vândute de cãtre furnizor la

intern, cunoscând pretul de livrare de 10.000.000 lei.

87.

Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii

pe piata internã.

Determinati drepturile de import, în conditiile în care se cunosc urmãtoarele

date: valoarea în vamã a mãrfurilor 20.000.000 lei; taxele vamale

10%, comisionul vamal 0,5%, TVA 19%.

88.


pe piata internã.

Sã se calculeze TVA datoratã de importator în vamã, în conditiile în

care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor

20.000.000 lei; taxele vamale 10%, comisionul vamal 0,5%; TVA 19%.

89.


pe piata internã.


Sã se calculeze TVA datoratã de importator în vamã, în conditiile în

care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor

200.000.000 lei; taxa vamalã 10%; comisionul vamal 0,5%; acciza 30%;

TVA 19%.

90.

Un operator economic produce si livreazã pe piata internã articole de cristal.

Determinati TVA cunoscând urmãtoarele date: pretul de livrare al produselor

100.000.000 lei; acciza 50%.

91.

Sã se determine pro-rata cunoscând urmãtoarele date:

–

venituri obtinute din operatiuni care dau drept de deducere

142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei;

–

venituri obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere

50.000.000 lei.

92.

Sã se determine TVA de dedus pentru un an calendaristic aplicând

pro-rata anualã efectivã, cunoscând urmãtoarele date:

–

venituri anuale obtinute din operatiuni care dau drept de deducere


–

venituri anuale obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere

50.000.000 lei;

–

bunuri si servicii achizitionate în timpul anului pentru realizarea de

operatiuni care dau drept de deducere, cât si de operatiuni care nu

dau drept de deducere 1.190.000 lei, din care TVA 190.000 lei.

93.

Sã se determine TVA de platã pentru un an calendaristic aplicând

pro-rata anualã efectivã, cunoscând urmãtoarele date:

–

venituri anuale obtinute din operatiuni care dau drept de deducere


–

venituri anuale obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere

50.000.000 lei;

–

bunuri si servicii achizitionate în timpul anului pentru realizarea de

operatiuni care dau drept de deducere, cât si de operatiuni care nu

dau drept de deducere 1.190.000 lei, din care TVA 190.000 lei;

–

bunuri si servicii achizitionate în timpul anului destinate exclusiv

realizãrii de operatiuni care dau drept de deducere 119.000.000 lei,

din care TVA 19.000.000 lei.


94.

O persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA, pentru care

perioada fiscalã este trimestrul, prezintã la 30 iunie 2007 urmãtoarea

situatie:

–

suma negativã a TVA din decontul trimestrului precedent pentru

care nu a solicitat rambursare: 5.400 lei;

–

TVA colectatã în perioada fiscalã: 7.000 lei;

–

TVA de dedus în perioada fiscalã: 3.500 lei.

Sã se determine taxa de platã cumulatã sau, dupã caz, suma negativã a

taxei cumulate la sfârsitul perioadei de raportare.

95.

O persoanã angajatã cu contract individual de muncã realizeazã în luna

ianuarie 2007 un venit lunar brut de 700 lei.

De asemenea, cunoastem:

–

salariatul are în întretinere o persoanã care nu realizeazã venituri;

–

cota de asigurãri sociale pentru conditii normale de muncã în care

se încadreazã angajatorul este de 29%.

Determinati impozitul pe veniturile din salarii realizate în luna ianuarie

2007.

96.

O persoanã angajatã cu contract individual de muncã realizeazã în luna

februarie 2007 un venit lunar brut de 700 lei.

De asemenea, cunoastem:

–

salariatul are în întretinere un copil minor;

–

cota de asigurãri sociale pentru conditii normale de muncã în care

se încadreazã angajatorul este de 29%;

–

salariatul plãteste cotizatia sindicalã lunarã de 10 lei;

– contribuie la fondurile de pensii facultative cu suma de 30 lei.

(contributia la nivelul anului nu depãseste echivalentul în lei a 200 euro)

Determinati impozitul pe veniturile din salarii realizate în luna februarie

2007.

97.

O persoanã fizicã realizeazã venituri din închirierea unei locuinte în

sumã de 1.200 lei lunar, pe parcursul întregului an 2007.

În conditiile în care contribuabilul opteazã pentru determinarea impozitului

pe venitul net anual pe baza cotelor forfetare de cheltuieli (25%),


determinati suma plãtilor anticipate cu titlu de impozit pe venit si precizati

termenele de platã.

98.

O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele douã

operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract,

pentru care plãtitorul de venit prezintã urmãtoarele informatii:

–

câstig în sumã de 450 lei realizat dintr-o operatiune de vânzarecumpãrare;

–

pierdere în sumã de 200 lei realizatã dintr-o operatiune de vânzarecumpãrare.

În conditiile de mai sus, determinati:

a) impozitul retinut în timpul anului constituind plata anticipatã în

contul impozitului anual datorat;

b) impozitul anual datorat, precum si diferenta de impozit rãmasã de

achitat sau, dupã caz, de recuperat, stabilitã în decizia de impunere

anualã.

99.

O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 venituri din drepturi

de proprietate intelectualã, reprezentând drepturi de autor, în sumã de

1.500 lei, pentru care plãtitorul veniturilor a calculat si retinut impozit

în timpul anului, iar contribuabilul si-a exprimat optiunea de a determina

venitul net anual impozabil pe baza cotelor forfetare de cheltuieli

(40%).

În conditiile de mai sus, determinati:

a) impozitul retinut în timpul anului reprezentând plãti anticipate în

contul impozitului anual datorat, precum si suma netã încasatã de

autorul lucrãrii;

b) impozitul pe venitul net anual impozabil, precum si diferenta de

impozit rãmasã de achitat sau, dupã caz, de recuperat, stabilitã în

decizia de impunere anualã.

100. O persoanã fizicã realizeazã în anul 2007 venituri brute în sumã de

3.000 lei în luna martie si 4.000 lei în luna mai, din activitãti desfãsurate

pe baza unui contract/conventie civilã încheiatã potrivit Codului civil,

altele decât cele care sunt impozitate prin retinere la sursã a impozitului

reprezentând plãti anticipate în contul impozitului anual datorat.


În aceste conditii determinati:

a)

impozitul pe venit si suma netã încasatã de persoana fizicã în timpul

anului;

b)

precizati natura impozitului, anticipat sau final, precum si termenele

de platã la bugetul de stat.

101. Un operator economic produce si livreazã, în luna februarie 2007, produse

accizabile la un pret de livrare de 400.000 lei. Acciza pentru produsele

respective din cristal este exprimatã în cotã procentualã proportionalã

de 55%.

Determinati valoarea de facturare a produselor, inclusiv acciza datoratã

bugetului de stat, si precizati care este termenul de platã.

102. Un importator autorizat importã în anul 2007 confectii din blanã de

nutrie pentru a fi comercializate pe piata internã.

Calculati drepturile de import, în conditiile în care se cunosc urmãtoarele

date: valoarea în vamã 100.000 lei, taxa vamalã 10%, comisionul vamal

0,5%, acciza 45%.

103. Precizati care sunt contribuabilii scutiti de impozitul pe profit si conditiile

prevãzute pentru scutire.

104. Anumite tipuri de venituri sunt scutite de impozitul pe profit, în anumite

conditii prevãzute pentru organizatiile sindicale, organizatiile patronale

si organizatiile non-profit. Sã se indice tipurile de venituri si conditiile

în care organizatiile respective beneficiazã de scutire.

105. Persoanele fizice rezidente pot constitui contribuabili pentru impozitul

pe profit? Dacã da, în ce conditii?

106. Prezentati sfera de cuprindere a impozitului pe profit în ce priveste cele

cinci categorii de contribuabili care datoreazã acest impozit (persoane

juridice române, persoane juridice strãine etc.).

107. Cum se stabileste impozitul datorat pentru activitãtile din barurile de

noapte, cluburile de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive?


108. Determinati impozitul datorat de un contribuabil care desfãsoarã activitãti

de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a

cazinourilor sau pariurilor sportive, având în vedere urmãtoarele date:

–

profitul impozabil pe anul 2007 în sumã de 25 milioane lei;

–

venitul contribuabilului aferent acestor activitãti (ex. barurile de

noapte) este de 85 milioane lei.

109. Care sunt veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil si care

este întinderea lor?

Se vor avea în vedere dispozitiile Codului fiscal si ale Normelor metodologice

de aplicare a Codului, în vigoare la 1 ianuarie 2007.

110. Cum se calculeazã amortizarea fiscalã si cum se recalculeazã amortizarea

pe unitate de produs?

111. Pierderile anuale fiscale stabilite prin declaratiile de impozit pe profit se

recupereazã. Precizati termenul si conditiile în care are loc recuperarea

pierderilor fiscale inclusiv pentru contribuabilii nou-înfiintati sau care

preiau patrimoniul societãtii absorbite, precum si în cazul persoanelor

juridice strãine.

112. Care sunt regulile ce se aplicã asocierilor fãrã personalitate juridicã, în

cazul când participã asociati persoane juridice române sau strãine?

113. Prezentati conditiile în care se stabileste impozitul pe profit, cum se

retine si ce cotã de impunere se aplicã veniturilor obtinute de persoanele

juridice strãine din proprietãti imobiliare situate în România si din

vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã

românã.

114. Prezentati regulile ce se aplicã creditului fiscal prevãzut pentru impozitul

pe profit în Codul fiscal în vigoare de la data de 1 ianuarie 2007.

115. Prezentati regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale

Uniunii Europene.

116. În cursul anului 2006, o persoanã juridicã românã desfãsoarã activitãti

atât în România cât si în strãinãtate, printr-un sediu permanent. Pentru


determinarea creditului fiscal cunoasteti profitul impozabil realizat,

potrivit legislatiei fiscale române – total 400 mld. lei, din care:

–

300 mld. lei pentru activitatea din România;

–

100 mld. lei din activitatea sediului permanent din strãinãtate

impozitat atât în România cât si în strãinãtate, iar impozitul plãtit în

strãinãtate este de 40 mld. lei (40%).

117. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile si diferentele de

curs valutar la stabilirea profitului impozabil, conform Codului fiscal si

Normelor metodologice de aplicare a Codului, în vigoare la 1 ianuarie

2007.

118. Care sunt termenele de platã prevãzute de Codul fiscal privind plata

impozitului pe profit datorat de diferitele categorii de contribuabili?

119. Care sunt obligatiile contribuabililor în legãturã cu depunerea declaratiilor

de impozit pe profit, inclusiv în privinta persoanelor nerezidente precum

si rãspunderea pentru calculul impozitului pe profit.

120. Indicati contribuabilii, cota de impunere, plãtitorul si termenele de platã

pentru impozitul pe dividende, în conditiile Codului fiscal, modificat si

completat, în vigoare la 1 ianuarie 2007.

121. Prezentati definitia microîntreprinderii si optiunea de a plãti impozit pe

veniturile microîntreprinderii, prevãzute de Codul fiscal, în vigoare la 1

ianuarie 2007.

122. Prezentati aria de cuprindere, cota de impozitare, baza impozabilã si

termenul de platã a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati

3. Disciplina: DREPT COMERCIAL

1.

Creditorii societãtii se pot îndrepta pentru îndestularea creantelor împotriva:

a) asociatilor în societatea în nume colectiv;

b) asociatilor comanditari;

c) administratorului societãtii.

2.

Sunt fondatori:

a) numai persoanele care au un rol determinant în constituirea societãtii;

b) semnatarii actului constitutiv si cei care au rol determinant în constituirea

societãtii;

c) numai actionarii comanditati în societatea în comanditã.

3.

În cazul societãtii pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultanã,

fiecare actionar trebuie sã predea cel putin:

a) 50% din capitalul social subscris;

b) 30% din capitalul social subscris;

c) 25% din capitalul social subscris.

4.

Retragerea din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu

rãspundere limitatã se poate face:

a) numai prin hotãrâre judecãtoreascã;

b) numai dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãtii posibilitatea

retragerii din societate;

c)

în cazurile prevãzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor asociatilor

sau în lipsa acestora, în baza unei hotãrâri a tribunalului pentru

motive temeinice.

5.

Obligatiunile pot fi emise de cãtre:


b) regiile autonome;

c) societãtile pe actiuni.


6.

Pot avea cel mult 50 de asociati:


b) societãtile în comanditã pe actiuni;

c) societãtile în comanditã simplã.

7.

Asociatii pot lua din casa societãtii sume de bani pentru trebuinte proprii,

dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãtii, în cazul:


b) societãtii în nume colectiv;


8.

Legea nu stabileste un capital minim în cazul:


b) societãtii cu rãspundere limitatã cu unic asociat;


9.

Nu sunt titluri negociabile:

a) actiunile la purtãtor;

b) obligatiunile dematerializate;

c) pãrtile sociale.

10.

Au personalitate juridicã:

a) sucursalele;

b) filialele;

c) reprezentantele.

11.

Administrarea societãtilor în nume colectiv se realizeazã:

a) numai de asociati;

b) numai de cãtre terte persoane;

c) de asociati, dar si de neasociati.

12.

Numãrul minim de asociati necesar pentru constituirea unei societãti în

nume colectiv este:

a) 1;

b) 2;

c) 50.


13.

Marca de produs „Coca Cola”, adusã ca aport la capitalul social, reprezintã:

a) aport în creante;

b) aport în naturã de bun corporal;

c) aport în naturã de bun incorporal.

14.

Clientela este:

a) bun corporal al fondului de comert;

b) bun incorporal al fondului de comert;

c) un drept de creantã.

15.

Dacã nu s-a prevãzut altfel prin contractul de societate si statut sau act

constitutiv unic, actiunile sunt:

a) nominative;

b) nominative cu dividend prioritar;

c) la purtãtor.

16.

În momentul constituirii, aportul la capitalul social al societãtilor bancare

poate sã constea în:

a) numai bunuri în naturã;

b) numai sume de bani;

c) creante si sume de bani.

17.

Firma deosebeste:


b) un comert de alt comert;

c) un produs de alt produs;

18.

Excluderea unui asociat nu se poate prevedea în actul constitutiv al:

a) societãtii în comanditã simplã;


c) societãtii pe actiuni.

19.

Prospectul de emisiune de actiuni, necesar la constituirea societãtii pe

actiuni prin subscriptie publicã, se autorizeazã de cãtre:

a) instanta de judecatã;


b) judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului;

c) presedintele tribunalului judetean.

20.

Aporturile în numerar sunt obligatorii:

a) numai în cazul societãtii pe actiuni;

b) numai în cazul societãtii în comanditã pe actiuni;

c) la constituirea oricãrei forme de societate comercialã.

21.

Titularul de obligatiuni are dreptul sã încaseze de la societatea emitentã:

a) dividende;

b) dobânzi;

c) bonificatii.

22.

Prospectul de emisiune de actiuni se întocmeste:

a) la constituirea unei societãti prin subscriptie publicã;

b) la constituirea unei societãti în comanditã simplã;

c) la constituirea unei societãti pe actiuni prin subscriptie simultanã.

23.

La autentificarea actului constitutiv al unei societãti comerciale este

obligatoriu a se prezenta si:

a) numãrul de înmatriculare în registrul comertului;

b) dovada privind disponibilitatea firmei si emblemei;

c) dovada efectuãrii vãrsãmintelor.

24.

Societatea comercialã înceteazã ca entitate juridicã în momentul în care:

a)

societatea comercialã se aflã într-una din situatiile de fapt, prevãzute

de legiuitor ca fiind caz de dizolvare;

b)

societatea comercialã se aflã în curs de lichidare judiciarã, ca urmare

a stãrii de faliment;

c)

judecãtorul delegat dispune radierea societãtii din registrul comertului.

25.

La constituirea unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul

în naturã la capitalul social vãrsat trebuie sã reprezinte:

a) 30%;

b) 50%;

c) 100%.


26.

Emblema este:

a) element incorporal al fondului de comert;

b) element corporal al fondului de comert;

c) drept nepatrimonial.

27.

Firma este:

a) element corporal al fondului de comert;

b) element incorporal al fondului de comert;

c) un bun fungibil.

28.

Emblema unei societãti comerciale pe actiuni se poate înstrãina:

a) independent de fondul de comert;

b) numai împreunã cu fondul de comert;

c) nu poate fi înstrãinatã.

29.

Asociatii care reprezintã cel putin 1/4 din capitalul social vor putea cere

convocarea adunãrii generale în cazul:



c) societãtii pe actiuni.

30.

În cazul fuziunii prin absorbtie, aceasta produce efecte din momentul:

a) aprobãrii proiectului de fuziune de cãtre adunarea generalã;

b) publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial;

c) înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea

capitalului social al societãtii absorbante.

31.

Se transmit prin simpla predare a înscrisului care poartã denumirea de

actiuni:

a) actiunile nominative dematerializate;

b) actiunile la purtãtor;

c) actiunile nominative cu dividend prioritar.

32.

Reprezintã element de identificare a produselor unui comerciant:

a) emblema;


b) marca de fabricã sau de comert;

c) desenele si denumirile de origine.

33.

Se poate constitui cu unic asociat:

a) societatea pe actiuni;

b) societatea în comanditã pe actiuni;

c) societatea cu rãspundere limitatã.

34.

Rãspund numai în limita aportului la capitalul social:

a) asociatii în grupurile de interes economic;

b) asociatii comanditati în societãtile în comanditã pe actiuni:

c) asociatii în societãtile civile.

35.

Adunarea constitutivã poate numi experti, pentru avizarea evaluãrii

aporturilor în naturã, persoane care:

a) primesc sub orice formã un salariu sau o remuneratie de la fondator,

îndeplinesc alte calitãti decât acelea de expert;

b) sunt rude pânã la gradul IV inclusiv cu fondatorii sau cu cei care au

vãrsat aporturi în naturã;

c)

au capacitate de exercitiu deplinã si nu sunt rude sau afini pânã la

gradul IV inclusiv, ori soti, sau remunerati sub orice formã ai fondatorilor

sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã.

36.

Codul comercial român reglementeazã:

a) numai acte juridice de comert;

b) numai fapte juridice (stricto senso) propriu-zise;

c) fapte de comert în sens larg.

37.

Evaluarea aportului în naturã la o societate cu rãspundere limitatã cu un

singur asociat se face de cãtre:

a) asociatul unic;

b) de unul sau mai multi experti;

c) instanta judecãtoreascã.

38.

Se constituie numai prin statut:


a) societatea în comanditã simplã;

b) societatea cu rãspundere limitatã cu unic asociat;

c) societatea cu rãspundere limitatã.

39.

Nu are obligatoriu personalitate juridicã:

a) societatea civilã;

b) societatea în nume colectiv;

c) societatea în comanditã simplã;

40.

Fondul de comert adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezintã:

a) aport în naturã de bun incorporal;

b) aport în creante;

c) nu poate reprezenta aport la capitalul social.

41.

Societãtile comerciale dobândesc personalitate juridicã:

a) din momentul obtinerii codului fiscal;

b) din momentul publicãrii în Monitorul Oficial a hotãrârii irevocabile

de autorizare a constituirii;

c) din momentul înmatriculãrii în registrul comertului.

42.

În procedura falimentului, lichidatorul este desemnat de:

a) judecãtorul sindic;

b) comitetul creditorilor;

c) adunarea creditorilor.

43.

Rãspund solidar si nelimitat:

a) asociatii comanditari, în societatea în comanditã simplã;

b) asociatii comanditari, în societatea în comanditã pe actiuni;

c) asociatii, în societatea în nume colectiv.

44.

Potrivit Legii nr. 31/1990, republicatã si modificatã, societãtile pe actiuni

se constituie cu un capital minim în valoare de:

a) 20.000 lei;

b) 90.000 lei;

c) 50.000 lei.


45.

Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, prevede cã trebuie sã aibã

valoare minimã de 10 lei:

a) actiunile privilegiate;

b) pãrtile sociale;

c) obligatiunile.

46.

Emblema deosebeste:

a) un comerciant de alt comerciant de acelasi gen;

b) un produs de alt produs al aceluiasi comerciant;

c) un comert de alt comert.

47.

Cesiunea pãrtilor sociale produce efecte fatã de tertele persoane:

a) din momentul încheierii contractului de cesiune;

b) din momentul înscrierii mentiunii în registrul comertului;

c) din momentul efectuãrii înregistrãrii fiscale.

48.

Nu dau dreptul la vot în adunãrile generale:

a) pãrtile sociale;

b) obligatiunile si actiunile nevotante;

c) numai obligatiunile.

49.

Firma se înstrãineazã:

a)

numai odatã cu fondul de comert;

b)

numai odatã cu spatiul comercial în care se exploateazã fondul de

comert;

c)

independent de fondul de comert;

50.

Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, bunurile în naturã aportate

la capitalul social trec în proprietatea societãtii în momentul:

a)

înmatriculãrii societãtii în registrul comertului;

b)

publicãrii în Monitorul Oficial a încheierii de autorizare a înfiintãrii

societãtii;

c)

predãrii efective a bunului care face obiectul aportului.

51.

Dizolvarea unei societãti are ca efect lichidarea patrimoniului ei în cazul:


a) fuziunii a douã societãti;

b) divizãrii totale;

c) hotãrârii adunãrii generale a asociatilor, a instantei de judecatã ori

în alte cazuri prevãzute de lege.

52.

Aportul în industrie constã în:

a) aport în muncã;

b) aport în creante;

c) aport privind un brevet de inventie.

53.

Legea nu prevede o valoare minimã de capital în cazul:


b) societãtii în comanditã pe actiuni;

c) societãtii în nume colectiv si în comanditã simplã.

54.

Pot fi emise obligatiuni de cãtre:

a) societãtile în comanditã simplã;

b) societãtile pe actiuni;

c) societãtile cu rãspundere limitatã.

55.

Pot desfãsura activitãti economice în mod independent:

a) persoanele fizice cu capacitate deplinã de exercitiu având calificarea

cerutã de lege:

b) parlamentarii, judecãtorii;

c) procurorii si avocatii.

56.

Administratorul nu poate începe activitatea dacã nu s-a vãrsat integral

capitalul social în cazul:

a) societãtii pe actiuni;



57.

Judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului numeste unul sau

mai multi experti pentru a-si da avizul asupra fuziunii sau divizãrii în

cazul:


a) numai societãtii cu rãspundere limitatã;

b) numai societãtii pe actiuni si societãtii în comanditã pe actiuni;

c) societãtii pe actiuni, societãtii în comanditã pe actiuni si societãtii

cu rãspundere limitatã.

58.

La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã trebuie sã

verifice existenta capitalului social vãrsat:

a) adunarea constitutivã;

b) cenzorii;

c) adunarea generalã ordinarã.


proprie.

59.

Se poate înfiinta o societate comercialã declarându-si sediul într-un spatiu

în care functioneazã mai multe societãti?

60.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, o

persoanã fizicã sau o persoanã juridicã nu poate fi asociat unic decât

într-o singurã societate cu rãspundere limitatã. Totodatã, o societate cu

rãspundere limitatã nu poate avea ca asociat unic o altã societate cu

rãspundere limitatã, alcãtuitã dintr-o singurã persoanã.

a) Care este proba cu privire la calitatea de asociat unic într-o singurã

societate cu rãspundere limitatã?

b) Care este sanctiunea care se aplicã în cazul încãlcãrii dispozitiilor

prevãzute în art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã?

61.

Trei asociati persoane fizice, doi de cetãtenie românã si unul de nationalitate

francezã, au hotãrât constituirea unei societãti cu rãspundere

limitatã care sã aibã ca domeniu de activitate si activitate principalã

publicitatea în tarã si în strãinãtate pentru alte societãti comerciale.

Asociatul de nationalitate francezã a propus celorlalti asociati sã se

prevadã în actul constitutiv o clauzã prin care întregul profit al societãtii

sã fie distribuit sub formã de dividende asociatilor români. Aceastã

propunere a fost acceptatã de asociatii români, mai cu seamã cã aportul

asociatului strãin la capitalul social este în procent de 30%.

a)

Arãtati care este clauza din actul constitutiv în care se mentioneazã

participarea asociatilor la profitul societãtii.


b)

Este legalã o prevedere contractualã prin care dividendele sã fie

acordate numai unora dintre asociati?

62.

La data de 15 ianuarie 2005, la sediul societãtii, s-a întrunit adunarea

constitutivã a acceptantilor prospectului de emisiune privind constituirea

unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã. Din cei 10 acceptanti,

3 au constituit aporturi în numerar si în naturã (câte un calculator), unul

dintre ei având si calitatea de mandatar (procurator) ai celorlalti 7 subscriitori.

Constatându-se cã sunt prezenti jumãtate plus unu din numãrul

acceptantilor, adunarea constitutivã a numit un expert pentru evaluarea

aporturilor în naturã, hotãrând si cu privire la avantajele acordate membrilor

fondatori.

Este legalã hotãrârea adoptatã de adunarea constitutivã?

63.

SC „MONDOCAM” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit

prin subscriptie publicã. Actionari subscriitori ai capitalului sunt 3 persoane

juridice si 7 persoane fizice. În actul constitutiv s-a prevãzut cã

toti actionarii care avut si calitatea de fondatori (au întocmit si semnat

prospectul de emisiune) vor încasa din profitul net al societãtii un procent

de 6% pe an timp de 5 ani de la constituirea societãtii, potrivit art. 32,

alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, procent care

se va calcula în functie de valoarea capitalului social existent în momentul

distribuirii profitului.

Este legalã clauza prevãzutã în actul constitutiv privind avantajele acordate

membrilor fondatori?

64.

În situatiile în care subscriptiile publice depãsesc capitalul social ori

sunt mai mici decât acesta, ce posibilitate are adunarea constitutivã?

65.

A.N. si A.B. (soti) au hotãrât sã constituie o societate cu rãspundere

limitatã cu un capital social în valoare de 4 miliarde lei reprezentat de

un imobil (constructie si teren) pe care cei doi l-au achizitionat în timpul

cãsãtoriei. Asupra imobilului, numitul M.N. constituise o ipotecã pentru

împrumutul pe care îl acordase sotilor în scopul cumpãrãrii imobilului

respectiv.

Capitalul social îndeplineste conditiile prevãzute de lege pentru constituirea

unei societãti comerciale?


66.

Într-o societate cu rãspundere limitatã, în care pãrtile sociale apartin

unei singure persoane, existã ca organ de conducere adunarea generalã

a asociatilor? Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator

al societãtii?

67.

În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã,

avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori.

Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate

fondatorilor?

68.

La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în

naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%?

69.

Care este momentul (data) când societatea dobândeste personalitate

juridicã?

70.

Definiti conceptele de „filialã” si de „sucursalã” potrivit Legii nr. 31/1990,

republicatã si modificatã.

71.

Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Filiala reprezintã

sediul secundar al societãtii comerciale mamã”.

Motivati: a) adevãrat; b) fals.

72.

Trei persoane fizice, S.M., F.L. si N.A., au hotãrât sã constituie o

societate pe actiuni, fiecare obligându-se sã aducã la capitalul social

câte un calculator, evaluate potrivit pretului din factura de achizitie.

Asociatul F.L. s-a obligat sã rãspundã cu averea proprie pentru obligatiile

societãtii.

Fatã de situatia de fapt prezentatã sunt îndeplinite conditiile prevãzute

de lege pentru constituirea unei societãti pe actiuni? Motivati solutia

aleasã.

73.

SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca

administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul

de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social.

Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupã înmatricularea

societãtii?


74.

În situatia în care neregularitãtile constatate dupã înmatricularea societãtii

nu au fost înlãturate (remediate) în termen de un an de la data înmatriculãrii

societãtii, se considerã cã aceasta este valabil înfiintatã?

75.

S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a

adus la capitalul social un teren situat în intravilanul localitãtii unde s-a

declarat sediul social al societãtii. Dupã trecerea unui termen de doi ani

de la data înmatriculãrii în registrul comertului s-a constatat cã actul

constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 6

lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, formulându-se o

actiune în constatarea nulitãtii societãtii.

Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii?

76.

Cine poate formula cerere de opozitie întemeiatã pe dispozitia cuprinsã

în art. 61 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, si care este

obiectul unei asemenea cereri?

77.

În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la

capitalul social un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la

SC „OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2003. Societatea

emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa încât, la sfârsitul

anului 2003, societatea în nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare

a plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective.

Ce fel de aport reprezintã obligatiunile? Este admisibil la o societate în

nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe

asociatul care a aportat obligatiunile respective?

78.

S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat

S.M. a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în nume

colectiv cu acelasi obiect de activitate.

Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate

a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si, mai cu seamã,

cã nu i-a încunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte

societãti în care sotia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã.

Poate fi exclus asociatul comanditat în situatia de fapt prezentatã?



79.

Societatea în comanditã simplã „MN si FL” a fost obligatã, prin hotãrâre

judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãti de antreprizã de lucrãriconstructii

suma de 400.000.000 lei pentru efectuarea mai multor

lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii debitoare.

Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a

constatat cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv

pentru care creditoarea s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M.

Acestia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea judecãtoreascã

este pronuntatã împotriva societãtii si, ca atare, nu le este

opozabilã.

Apãrãrile asociatilor comanditati sunt întemeiate? Motivati solutia.

80.

SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare

participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000.000 lei,

adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare.

În clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi asociatii

au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 20%, iar ceilalti

doi, respectiv N.M. si V.P., un procent de câte 40% fiecare.

Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare

a asociatilor la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul.

81.

În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor

dividendele aprobate de adunarea generalã a asociatilor (AGA) si care

este sanctiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor?

82.

Care este termenul de prescriptie în care asociatii pot intenta actiune

împotriva societãtii pentru plata dividendelor?

83.

Reclamantul V.B. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtii H.D.M. si

SC „M” SRL, sã se dispunã dizolvarea si lichidarea societãtii comerciale

„M” SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 548.000.000 lei cãtre

reclamant, reprezentând dividende cuvenite pe anul 2000 reactualizate,

inclusiv instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor societãtii.

În motivare, reclamantul a arãtat cã între asociati au intervenit neîntelegeri

grave care fac imposibilã continuarea activitãtii societãtii, neîntelegeri

care au apãrut din cauza faptului cã atât reclamantul, cât si pârâta H.D.M.

sunt asociati în alte societãti având acelasi obiect.


Pârâtii au formulat cerere privind excluderea din societate a reclamantului

si respingerea actiunii reclamantului de dizolvare si lichidare a societãtii,

inclusiv de platã a dividendelor, arãtând cã reclamantul este cel care a

generat neîntelegeri, faptul cã acesta a folosit mijloacele fixe ale societãtii

în interes personal, respectiv în societatea care si-a constituit-o separat.

Fatã de situatia de fapt prezentatã, ce decide instanta de judecatã? Dizolvarea

societãtii sau excluderea din societate a asociatului reclamant?

84.

Administratia Finantelor Publice a Sectorului Bucuresti, în contradictoriu

cu SC „M” SA, a formulat opozitie la hotãrârea de dizolvare si lichidare

a SC „M” SA, hotãrâre adoptatã de adunarea generalã extraordinarã a

asociatilor pe considerentul cã societatea are datorii cãtre bugetul de

stat, debite ce nu pot fi cunoscute decât în urma unui control de fond la

societate. Nefinalizarea controlului la societate înainte de dizolvarea

societãtii duce la imposibilitatea statului de a mai recupera eventualele

debite restante.

Din materialul probator depus la dosar s-a retinut cã SC „M” SA este o

societate de valori mobiliare care are, potrivit legii speciale, un unic

obiect de activitate, respectiv intermedierea de valori mobiliare.

Întrucât societatea nu a fost în mãsurã sã asigure un capital minim net

în conformitate cu dispozitiile legale, CNVM a retras autorizatia de

functionare a societãtii.

Care este solutia pronuntatã de instantã de judecatã?

85.

Reclamantul C.D. a chemat în judecatã pe pârâtii L.L., A.C. si

SC„V” SRL, solicitând excluderea din societate a pârâtilor L.L. si A.C.

care aveau si calitatea de administratori ai societãtii.

În motivarea actiunii, reclamantul aratã cã pârâtii au nesocotit obligatiile

prevãzute în statutul societãtii, în sensul prestãrii de activitãti utile pentru

societate, mai mult decât atât, pârâtii au înfiintat o altã societate, cu

acelasi obiect de activitate, procedând la concedierea unor salariati din

societatea „V” SRL în scopul reangajãrii acestora la noua societate

concurentã, nesocotind dispozitiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea

concurentei neloiale.

Actiunea privind excluderea din societate a asociatilor este întemeiatã

si care este dispozitia legalã aplicabilã?


86.

C.A. este administrator al SC „MB” SRL numit prin actul constitutiv,

în care se prevede cã va exercita mandatul cu puteri depline. La data de

31 august 2003, numitul C.A. a dat procurã sotiei sale C.M. pentru a

încheia în numele si pe seama societãtii un contract de vânzare-cumpãrare

prin care societatea cumpãrã un teren, urmând ca predarea acestuia sã

se facã în termen de 30 de zile de la achitarea pretului, fiind nevoie de

obtinerea unei decizii de scoatere a termenului din circuitul agricol.

Din motive independente de vointa vânzãtorului, terenul nu a mai putut

fi predat cumpãrãtoarei SC „NB” SRL, iar cu pretul obtinut vânzãtorul

a cumpãrat un alt imobil.

Cine va rãspunde, administratorul societãtii sau persoana care a încheiat

contractul?

87.

În actul constitutiv al societãtii în nume colectiv „SMR” s-a prevãzut ca

administratorii M.N. si S.F. sã efectueze toate operatiunile împreunã si

sã existe pe toate contractele semnãturile celor doi administratori. La

data de 15 martie 2000, administratorul M.N. a cumpãrat în numele

societãtii o masinã de teren necesarã transportului unor mãrfuri din

provincie, în conditiile în care celãlalt administrator S.F. era plecat din

tarã pentru a face publicitate societãtii.

Contractul de cumpãrare a masinii de teren, contract încheiat de un

singur administrator, este valabil?

88.

La data de 20 februarie 2003 a fost constituitã SC „LV” SA având ca

actionari: SC „M” SRL, SC „XA” SRL, M.A., N.V. si C.L. Pentru functionarea

societãtii, respectiv fabricarea de piese auto, SC „M” SRL prin

hotãrârea AGA din 15 iulie 2003 decide înstrãinarea cãtre SC „LV” SA

a unei clãdiri.

Hotãrârea adunãrii generale a asociatilor este legalã?

89.

Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru

asociatii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere

limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã).

Cu toate acestea, existã posibilitatea legalã ca si actionarii dintr-o societate

pe actiuni sã se retragã?

90.

Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?


91.

S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL –

în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul

situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei

doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la capitalul social al

imobilului bun comun, fiecare sot a primit în mod egal pãrti sociale.

Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã?

Este necesarã împãrtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul

social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul

cãruia sotii au primit parti sociale în procent de 50% fiecare, înseamnã

o partajare conventionalã a bunurilor comune, operatiune interzisã de

legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?

92.

Societatea comercialã „SM” SRL s-a constituit cu un capital social în

valoarea de 500.000.000 lei, din care aport în numerar 200.000.000 lei

si aport în naturã 300.000.000 lei. Bunurile în naturã aportate au fost

evaluate în momentul constituirii societãtii pe cale conventionalã, potrivit

facturilor de achizitie a acestora. Ulterior înmatriculãrii societãtii, asociatii

au solicitat efectuarea unei expertize pentru reevaluarea bunurilor

aportate la capitalul social, deoarece prin liberalizarea preturilor valoarea

acestora a scãzut.

Este legalã majorarea capitalului social prin reevaluarea bunurilor în

naturã aportate la capitalul social?

93.

În actul constitutiv al unei societãti comerciale existã clauza potrivit

cãreia cota minimã din profit cuvenitã unui asociat se evalueazã prin

raportare la o monedã strãinã, respectiv euro.

Este legalã clauza din actul constitutiv al societãtii privind evaluarea

cotei unui asociat în monedã strãinã? Dacã rãspunsul este afirmativ, în

ce monedã se va face plata?

94.

Asociatii unei societãti cu rãspundere limitatã au prevãzut în actul constitutiv

cã societatea va avea ca obiect de activitate întrajutorarea bãneascã.

Judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului a respins

cererea de autorizare a înfiintãrii societãtii.

Este legalã hotãrârea pronuntatã de judecãtorul delegat? Motivati rãspunsul.


95.

Prin hotãrârea adunãrii generale a asociatilor societãtii comerciale „M”,

societatea în nume colectiv a acceptat ca asociatul S.M. sã se retragã

din societate urmând sã i se achite contravaloarea aportului adus la capitalul

social si cota-parte din activul net al societãtii, potrivit ultimei

situatii financiare întocmite de societate, inclusiv dividendele aferente

exercitiului financiar ale anului precedent.

Asociatul retras din societate, considerând cã nu mai are legãturi contractuale

cu societatea comercialã, mai cu seamã cã, în urma scrisorii

adresate administratorului acesteia, a existat refuzul categoric de a plãti,

s-a adresat instantei de judecatã, formulând actiune împotriva celor doi

asociati rãmasi în societate.

Asociatul retras îsi poate valorifica pretentiile cu actiune împotriva

asociatilor, sau actiunea trebuie formulatã împotriva societãtii?

96.

În ce conditii pot fi transmise pãrtile sociale ale asociatilor unei societãti

cu rãspundere limitatã fatã de terte persoane? Explicati rãspunsul.

97.

Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmatii:

În societatea cu rãspundere limitatã convocarea adunãrii generale se

realizeazã numai de cãtre administratorii societãtii:

a) adevãrat;

b) fals.

Motivati rãspunsul.

98.

În urma cesiunii pãrtilor sociale, societatea cu rãspundere limitatã

„MN IMPEX” are 17 asociati. Prin actul aditional la actul constitutiv

au fost mentionati asociatii dobânditori ai pãrtilor sociale, s-au desemnat

noii administratori, precizându-se cã gestiunea societãtii va fi controlatã

în continuare de asociati.

Având în vedere cã este o societate cu rãspundere limitatã, controlul

activitãtii poate fi exercitat de cãtre asociati?

99.

Care este sanctiunea aplicabilã administratorilor unei societãti cu rãspundere

limitatã în cazul în care, fãrã a fi avut acordul adunãrii generale

a asociatilor, acceptã calitatea de administrator la o altã societate cu

acelasi obiect de activitate?


100. Adunarea generalã a asociatilor unei societãti comerciale pe actiuni a

hotãrât numirea a doi cenzori, pe duratã nedeterminatã, cu posibilitatea

ca, în caz de împiedicare obiectivã de îndeplinire a functiilor încredintate,

sã poatã mandata o altã persoanã, cu conditia ca aceastã persoanã sã fie

expert contabil autorizat, în conditiile legii.

Mãsurile adoptate de adunarea generalã a asociatilor privitoare la cenzori

sunt legale?

101. Care sunt situatiile de incompatibilitate a cenzorilor si ce sanctiuni se

pot aplica?

102. Societatea comercialã „VS” SRL este o societate de expertizã contabilã

si audit financiar care a încheiat un contract cu SC „M” SA pentru

efectuarea activitãtilor de control a activitãtii financiar-contabile a

acesteia, desemnând în calitate de cenzor pe numitul S.M.

În urma efectuãrii controlului, S.M. a comunicat de îndatã actionarilor

date referitoare la activitatea desfãsuratã de administratori, pentru ca

acestia sã convoace adunarea generalã.

Comunicarea de cãtre cenzor cãtre actionari a operatiunilor societãtii

care au fãcut obiectul controlului este legalã?

103. Precizati care sunt situatiile în care cenzorii sunt obligati sã delibereze

împreunã.

104. Actionarii S.C. si M.N. au chemat în judecatã societatea „ML” SA,

pentru ca instanta sã pronunte o hotãrâre de revocare a cenzorului F.L.

pentru neîndeplinirea obligatiilor prevãzute de art. 163 din Legea nr.

31/1990, republicatã si modificatã.

Instanta de judecatã poate sã se pronunte asupra revocãrii cenzorului?

105. Arãtati care este natura juridicã a raporturilor juridice existente între

societatea comercialã supusã controlului si cenzorii care efectueazã

controlul de gestiune.

106. Se constituie o societate comercialã pe actiuni si actionarii hotãrãsc ca

administrarea societãtii sã fie încredintatã unei persoane juridice care

are ca obiect de activitate management în afaceri. Prin contractul de


administrare încheiat între cele douã societãti a fost desemnat S.A. ca

reprezentant permanent al societãtii de administrare, stabilindu-se cã

persoana fizicã care în fapt va îndeplini mandatul de administrator va

rãspunde personal pentru atributiile încredintate, persoana juridicã fiind

exoneratã de orice rãspundere. Totodatã în contract s-a prevãzut cã

societatea de administrare va depune în locul administratorului persoanã

fizicã garantia prevãzutã de art. 140 din Legea nr. 31/1990, republicatã

si modificatã.

Clauzele stipulate în contractul de administrare sunt legale? Motivati

rãspunsul.

107. Care este numãrul minim de administratori necesar pentru a forma un

consiliu de administratie si care este valoarea minimã a garantiei pe

care trebuie sã o depunã fiecare la data preluãrii functiei?

108. Precizati care este organul competent sã efectueze controlul legalitãtii

operatiunilor efectuate de oficiul registrului comertului.

109. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã înmatricularea

în registrul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si totodatã sã

solicite înscrierea de mentiuni în registrul comertului?

110. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii:

Înregistrãrile în registrul comertului se fac numai pe baza încheierii

judecãtorului delegat la oficiul registrului comertului?

a) adevãrat;

b) fals.


111. Care sunt operatiunile juridice care trebuie mentionate în registrul

comertului?

112. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a înmatriculãrilor

sau a mentiunilor efectuate?

113. Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „întreprindere”

114. Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.


115. Delimitati marca de fabricã sau de comert de emblemã.

116. Transmiterea fondului de comert se poate face si pe cale succesoralã

(mostenire)?

117. În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul

L.E. sã procure clientelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a face

publicitate acesteia, urmând sã participe la profit si pierderi în proportie

de 30%.

Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintã aport la capitalul

social al societãtii?

118. Comercializarea de cãtre producãtorul agricol a produselor pãmântului

cultivat de el reprezintã un act obiectiv de comert? Motivati solutia aleasã.

119. Ce fel de act poate fi considerat contractul de construire a unei case de

vacantã de cãtre societatea comercialã „Romconstruct” SA pentru

patronul unei alte societãti comerciale, „Romexport” SA? Motivati solutia

aleasã.

120. Ce fel de fapt de comert reprezintã contractul de cumpãrare a unui teren

în intravilan de cãtre SC „Solar” SA de la SC „Bucuresti” SA? Motivati

solutia aleasã.

121. Ce fel de fapt de comert reprezintã cumpãrarea de produse alimentare

de cãtre un comerciant de la un alt comerciant în scopul de a le consuma?


122. Ce finalitate are pentru un viticultor cumpãrarea de sticle pentru a-si

comercializa vinul? Motivati rãspunsul.

123. De ce considerãm vânzarea-cumpãrarea comercialã o faptã de comert

obiectivã? Motivati rãspunsul.

124. Ce fel de fapt de comert reprezintã construirea unui lãcas de cult de

cãtre societatea comercialã „Metanola” SA? Motivati solutia aleasã.

125. Are finalitate civilã sau comercialã activitatea unui fotograf? Motivati

rãspunsul.


126. Este civilã sau comercialã actiunea în daune contra SNCFR din partea

unui cãlãtor care a suferit leziuni corporale din cauza tamponãrii trenului?


127. Este civil sau comercial gajul depus de o farmacie pentru a garanta un

împrumut comercial la o bancã? Motivati rãspunsul.

128. Autorul care îsi tipãreste opera pe cheltuiala proprie si o vinde fie el

însusi, fie prin intermediul librãriilor desfãsoarã o activitate comercialã

sau necomercialã? Motivati solutia aleasã.

129. O asociatie de locatari încheie un contract de furnizare de energie

electricã în care asociatia s-a obligat sã plãteascã penalitãti de întârziere

în situatia neîndeplinirii obligatiei de platã a pretului pentru furnizorul

de energie electricã. De la ce datã se datoreazã penalitãti de întârziere?


130. Avocatul A.J. poate desfãsura o activitate economicã în mod independent?

Dar ca asociat al unei societãti pe actiuni? Motivati solutia aleasã.

131. A.T., desfãsurând o activitate economicã independentã având ca obiect

transportul de persoane si mãrfuri cu autoturismul proprietate personalã,

devine debitor pentru datorii comerciale ce depãsesc valoarea fondului

de comert. Întrebarea este dacã, dupã vânzarea bunurilor ce constituie

fondul de comert, A.T. poate fi obligat sã-si vândã apartamentul proprietate

personalã în care locuieste, deoarece creditorii sãi comerciali

nu au fost îndestulati? Motivati solutia aleasã.

132. Comerciantului A.T., prezentându-se la oficiul registrului comertului

pentru a cere înregistrarea hotãrârii de divort si pe aceea de partajare a

bunurilor comune, i s-a cerut de cãtre un functionar depunerea specimenului

de semnãturã. În replicã, A.T. a refuzat acest lucru motivând

cã la înmatricularea în registrul comertului a prezentat specimenul de

semnãturã legalizat de notarul public si de atunci nu s-a schimbat nimic,

sotia de care a divortat nefiind titulara activitãtilor comerciale desfãsurate.

Cine are dreptate? Motivatia solutia aleasã.

133. Comerciantului A.T. i se cere prezentarea în instantã a registrului jurnal

si a registrului inventar, ca mijloace de probã în judecarea cauzei. A.T.


refuzã acest lucru, motivând cã acestea sunt registre private ale sale si cã

nu are obligatia sã le facã publice. Are dreptate? Motivati solutia aleasã.

134. Societatea comercialã „A” a fuzionat prin contopire cu societatea comercialã

„B”; prin fuziune a luat nastere o nouã societate comercialã

„C”. De la ce datã îsi produce efectele juridice fuziunea?

135. Lichidatorul unei societãti comerciale dupã preluarea functiei a întocmit

împreunã cu administratorii societãtii inventarul si a încheiat bilantul

prin care s-a constatat situatia exactã a activului si a pasivului societãtii,

dar a refuzat sã punã la dispozitia cenzorilor aceste documente, motivând

cã numai administratorii se supun controlului cenzorilor.

Este corectã pozitia lichidatorului? Motivati.

136. La data de 15 ianuarie 2005 lichidatorul si-a depus specimenul de

semnãturã la registrul comertului. În vederea valorificãrii unei creante,

lichidatorul intenteazã o actiune în justitie împotriva debitorului (pe

numele societãtii comerciale). Cererea îi este respinsã pe motiv cã nu a

fost corect formulatã deoarece societatea comercialã reclamantã se aflã

în lichidare. Cum trebuie formulatã corect cererea?

137. Un actionar s-a opus numirii în functia de lichidator a unui fost administrator

al societãtii comerciale, motivând incompatibilitatea functiilor.

Este corectã opinia actionarului? Motivati solutia.

138. Un asociat al unei societãti în nume colectiv cere dizolvarea societãtii

pentru cã din cei doi asociati unul a decedat si societatea comercialã nu

poate continua cu un singur asociat, chiar dacã în actul constitutiv existã

o clauzã de continuare cu mostenitorii. Este întemeiatã cererea asociatului?

Argumentati solutia aleasã.

139. Un asociat al unei societãti în comanditã simplã considerã cã dizolvarea

societãtii prin trecerea timpului stabilit pentru durata societãtii nu îi este

opozabilã pe motiv cã dizolvarea nu a fost înscrisã în registrul comertului

si nu s-a publicat în Monitorul Oficial al României. Este corectã

sustinerea lui? Motivati solutia aleasã.

140. În ce conditii, în cazul unei societãti în nume colectiv, asociatii pot hotãrî

odatã cu dizolvarea si modul de lichidare a societãtii?


141. Ce poate face un asociat al unei societãti cu rãspundere limitatã a cãrei

lichidare s-a terminat de 20 de zile si nu a fost fãcutã publicã? Motivati

solutia aleasã.

142. A.T. desfãsoarã în domeniul transporturilor o activitate economicã în

mod independent. Lasã prin testament mostenire fiului lui fondul de comert

constituit. La moartea lui A.T. fiul sãu minor are 16 ani. Poate continua

el activitatea preluând fondul de comert mostenit? Ce se poate face în

acest caz dacã nu se doreste înstrãinarea cãtre terti a fondului de comert?

143. Societatea comercialã „Coral” SA s-a constituit cu 5 actionari si cu un

capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 de actiuni a câte 100.000 lei

fiecare. În actul constitutiv nu s-a precizat dacã actiunile sunt nominative

sau la purtãtor. Ce fel de actiuni se vor considera a fi cele 500 actiuni?


144. Actiunile cu dividend prioritar si fãrã drept de vot pot avea o valoare

nominalã mai mare decât cele ordinare, tinând cont cã titularului lor îi

este interzis dreptul de vot? Motivati.

145. În ce constã caracterul preferential al actiunilor cu dividend prioritar si

fãrã drept de vot?

146. Dacã în actul constitutiv al unei societãti pe actiuni se prevede posibilitatea

constituirii de adunãri speciale, pe categorii de actiuni, în anumite

conditii explicit stipulate, se pune întrebarea: pentru cine sunt valabile

aceste precizãri? Adicã, dacã o persoanã dobândeste la un moment dat

o actiune din categoriile precizate cã pot constitui adunãri speciale poate

participa la acestea sau numai actionarii de la momentul constituirii

societãtii o pot face? Motivati solutia aleasã.

147. Un actionar titular a 10 actiuni dematerializate ale unei societãti pe

actiuni se aflã în imposibilitatea de a-si înstrãina actiunile deoarece nu

le poate preda, întrucât nu sunt emise pe suport hârtie. Ce poate face?


148. O societate în comanditã pe actiuni are în portofoliul de valori mobiliare:

– 50 de actiuni la purtãtor;

– 200 de actiuni nominative materializate si dematerializare;

– 70 de actiuni nominative cu dividend prioritar.


Se poate transmite vreuna din aceste categorii de actiuni prin simpla

predare a înscrisului? Motivati solutia aleasã.

149. La constituirea societãtii comerciale „Relon” SA actionarul A.T. a achitat

30% din capitalul subscris. Tinând cont cã înmatricularea societãtii s-a

fãcut cu data de 15 martie 2004, de la ce datã poate fi somat A.T. sã-si

execute obligatia de vãrsãmânt pentru restul sumei subscrise? Motivati

solutia aleasã.

150. O societate comercialã pe actiuni si-a anulat prin decizia consiliului de

administratie 20 de actiuni ca urmare a neacoperirii de cãtre actionari a

unor vãrsãminte restante, hotãrând totodatã emiterea de noi actiuni în

locul celor anulate si vânzarea lor.

Tinând cont cã din revânzare s-a obtinut suma de 15 milioane lei, cheltuielile

de publicare si de vânzare acoperã suma de 1 milion lei, iar cele

privind dobânzile de întârziere pentru neefectuarea vãrsãmintelor sunt

în cuantum de 5 milioane lei, ce sumã se va restitui actionarilor ale

cãror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasã.

151. Ca efect al anulãrii unor actiuni nevãrsate integral de cãtre titularii lor,

societatea comercialã emite noi actiuni pe care le vinde, dar cheltuielile

efectuate cu vânzarea, publicarea si acoperirea dobânzilor de întârziere

sunt insuficiente. Societatea îi urmãreste în solidar la platã pentru

diferente pe subscriitori si cesionarii ulteriori, dar nici asa nu se recupereazã

sumele cheltuite.

Ce poate decide societatea comercialã? Motivati solutia aleasã.

152. Ce mãsuri ia societatea comercialã pe actiuni împotriva actionarului care

nu este la curent cu îndeplinirea vãrsãmintelor fatã de societatea comercialã?

Va fi el exclus din societatea comercialã? Motivati solutia aleasã.

153. O societate comercialã pe actiuni îsi poate dobândi propriile actiuni din

rezervele legale? Motivati solutia aleasã.

154. Este grupul de interes economic o persoanã juridicã distinctã? Motivati

solutia aleasã.

155. Poate grupul de interes economic sã emitã actiuni, obligatiuni sau alte

titluri negociabile? Motivati rãspunsul.


156. Ce reprezintã grupul de interes economic?

157. A.M. este numit lichidator al unei societãti în nume colectiv. În procedura

lichidãrii poate el achita datoriile societãtii cu proprii bani?


158. Data dizolvãrii societãtii comerciale „Dial” SA este 17 iunie 2005. Care

este data-limitã la care lichidarea societãtii comerciale trebuie terminatã?


159. Unde se vor pãstra registrele si actele unei societãti în comanditã simplã,

dupã încheierea lichidãrii societãtii, aprobarea socotelilor si terminarea

repartitiei? Motivati solutia aleasã.

160. Cine are obligatia întocmirii situatiei financiare finale a unei societãti

comerciale, în care sã se indice ce parte se cuvine fiecãrei actiuni din

repartizarea activului societãtii, însotitã de raportul cenzorilor sau, dupã

caz, raportul auditorilor financiari? Motivati solutia aleasã.

161. Dacã darea de seamã asupra gestiunii administratorilor si bilantul final

de lichidare se depun la oficiul registrului comertului si se publicã în

Monitorul Oficial, Partea a IV-a, la data de 25 martie 2005, care este

termenul-limitã în care orice actionar al societãtii comerciale pe actiuni

lichidate poate face opozitie? Motivati solutia aleasã.

162. A.M., care nu are calitate de asociat, a formulat o cere adresatã tribunalului,

în sensul dizolvãrii societãtii comerciale invocând ca motiv

neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedicã functionarea societãtii.

Ce va decide tribunalul? Motivati solutia aleasã.

163. Într-o societate în nume colectiv cu 5 asociati unul dintre ei moare la

data de 5 martie 2005.

Este aceastã situatie o cauzã de dizolvare a societãtii? Motivati solutia

aleasã.

164. De unde se poate afla la finele anului care actiuni sunt integral liberate

si care nu? Motivati solutia aleasã.


165. Dacã un actionar detine actiuni ale cãror valori reprezintã 40% din

capitalul social al societãtii emitente, în ce proportie poate el participa la

vot în cadrul AGA? Motivati solutia aleasã.

166. În cazul societãtilor pe actiuni este posibil votul prin corespondentã?


167. A.T., titular al unui numãr de 5 actiuni din cadrul societãtii comerciale

„Coral” SA, transmite dreptul de uzufruct asupra lor, pe durata de 3 ani,

lui I.M. la data de 20 aprilie 2005. La data de 1 mai 2005 are loc o

adunare generalã ordinarã a societãtii comerciale.

Cine-si va exercita dreptul de vot? Motivati solutia aleasã.

168. Care organ de conducere din cadrul unei societãti pe actiuni este competent

sã decidã emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasã.

169. În cadrul adunãrilor generale ale unei societãti pe actiuni când este obligatoriu

votul secret? Motivati solutia aleasã.

170. Cum devin opozabile tertilor hotãrârile adunãrilor generale ale actionarilor?


171. De câte ori pe an trebuie sã se întruneascã adunarea generalã ordinarã?

172. De competenta cãrei adunãri generale (ordinare sau extraordinare) este

sã stabileascã bugetul de venituri si cheltuieli si, dupã caz, programul

de activitate, pe exercitiul financiar urmãtor?

173. Hotãrârea adunãrii speciale a detinãtorilor de actiuni preferentiale cu

vot prioritar de a transforma actiunile lor în actiuni ordinare cu drept de

vot este opozabilã tuturor actionarilor (devine obligatorie) de la data

adoptãrii, respectiv 3 mai 2005? Motivati solutia aleasã.

174. Care este termenul minim în care se poate întruni adunarea generalã de

la data publicãrii convocãrii?

175. Cenzorii pot convoca adunarea generalã a asociatilor?

176. Cum se stabileste data de referintã pentru actionarii îndreptãtiti sã fie

înstiintati si sã voteze în cadrul adunãrii generale? Motivati solutia aleasã.

RÃSPUNSURI TESTE

Rãspunsuri .. Contabilitate – experti contabili

CONTABILITATE – experti contabili

Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest

puns test puns test puns test puns

1 a 30 c 59 a 88 a

2 b 31 b 60 c 89 b

3 c 32 a 61 a 90 c

4 a 33 c 62 c 91 c

5 c 34 c 63 a 92 c

6 a 35 c 64 a 93 a

7 a 36 b 65 b 94 b

8 b 37 a 66 b 95 Ib

9 a 38 c 67 c IIc

10 c 39 a 68 a IIIa

11 a 40 b 69 b 96 a

12 a 41 a 70 c 97 b

13 c 42 a 71 a 98 c

14 c 43 a 72 b 99 b

15 a 44 c 73 b 100 b

16 b 45 a 74 c 101 a

17 b 46 c 75 a 102 a

18 b 47 a 76 b 103 a

19 c 48 a 77 c 104 b

20 a 49 a 78 c 105 a

21 c 50 b 79 a 106 c

22 c 51 a 80 a 107 a

23 a 52 c 81 c 108 a

24 b 53 b 82 b 109 b

25 b 54 a 83 b 110 c

26 b 55 b 84 a 111 c

27 a 56 b 85 b 112 b

28 c 57 a 86 b 113 c

29 c 58 a 87 b 114 b

846 Rãspunsuri .. Contabilitate – experti contabili



115 b 145 c 175 a 205 a

116 a 146 b 176 c 206 a

117 a 147 b 177 a 207 c

118 c 148 c 178 a 208 c

119 c 149 a 179 b 209 c

120 c 150 a 180 b 210 b

121 c 151 a 181 c 211 a

122 b 152 c 182 a 212 c

123 c 153 a 183 c 213 c

124 a 154 b 184 c 214 b

125 b 155 a 185 c 215 b

126 c 156 c 186 c 216 c

127 c 157 b 187 a 217 c

128 c 158 c 188 b 218 b

129 c 159 a 189 c 219 c

130 c 160 c 190 c 220 a

131 c 161 b 191 c 221 c

132 c 162 a 192 b 222 a

133 c 163 c 193 c 223 b

134 c 164 c 194 c 224 c

135 c 165 c 195 b 225 a

136 b 166 c 196 c 226 c

137 c 167 c 197 c 227 a

138 c 168 a 198 c 228 a

139 c 169 a 199 a 229 c

140 c 170 b 200 b 230 a

141 b 171 c 201 b 231 c

142 c 172 b 202 a 232 c

143 a 173 c 203 b 233 c

144 c 174 a 204 c 234 b

Rãspunsuri .. Contabilitate – experti contabili 847



235 a 264 a 293 a 322 b

236 b 265 a 294 b 323 c

237 a 266 a 295 c 324 c

238 c 267 b 296 c 325 c

239 c 268 a 297 c 326 a

240 a 269 a 298 b 327 a

241 a 270 b 299 c 328 b

242 c 271 b 300 b 329 b

243 c 272 b 301 b 330 b

244 c 273 c 302 c 331 c

245 b 274 a 303 c 332 b

246 a 275 a 304 b 333 c

247 b 276 b 305 c 334 b

248 b 277 b 306 b 335 b

249 c 278 c 307 c 336 b

250 b 279 a 308 b 337 c

251 c 280 b 309 b 338 b

252 c 281 b 310 c 339 c

253 b 282 c 311 a 340 c

254 a 283 b 312 c 341 a

255 c 284 c 313 b 342 c

256 b 285 a 314 b 343 c

257 a 286 c 315 c 344 c

258 a 287 a 316 b 345 c

259 a 288 b 317 b 346 c

260 b 289 b 318 c 347 c

261 b 290 c 319 a 348 c

262 c 291 b 320 c

263 c 292 a 321 a

Rãspunsuri .. Fiscalitate – experti contabili

FISCALITATE – experti contabili



1 b 12 a 23 a 34 b

2 a 13 a 24 c 35 b

3 c 14 a 25 c 36 c

4 b 15 a 26 a 37 c

5 c 16 b 27 c 38 a

6 c 17 c 28 a 39 a

7 a 18 a 29 b 40 b

8 a 19 b 30 c 41 c

9 a 20 b 31 a 42 a

10 a 21 b 32 a 43 a

11 b 22 b 33 b 44 a

Rãspunsuri .. Drept comercial – experti contabili

DREPT COMERCIAL – experti contabili



1 b 22 c 43 c 64 c

2 b 23 c 44 a 65 c

3 a 24 b 45 b 66 a

4 b 25 c 46 b 67 c

5 b 26 a 47 a 68 a

6 a 27 a 48 b 69 a

7 c 28 b 49 b 70 c

8 b 29 a 50 c 71 b

9 b 30 c 51 c 72 a

10 a 31 c 52 c 73 b

11 a 32 b 53 c 74 a

12 c 33 c 54 c 75 c

13 c 34 b 55 c 76 c

14 a 35 a 56 c 77 c

15 b 36 a 57 a 78 c

16 c 37 b 58 c 79 b

17 b 38 b 59 a 80 c

18 a 39 c 60 b 81 b

19 b 40 b 61 b

20 c 41 a 62 b

21 a 42 c 63 c

Rãspunsuri .. Audit financiar – experti contabili

AUDIT FINANCIAR – experti contabili



1 a 30 b 59 a 88 b

2 a 31 b 60 a 89 b

3 b 32 a 61 a 90 c

4 c 33 a 62 c 91 c

5 c 34 a 63 b 92 b

6 b 35 c 64 a 93 c

7 c 36 a 65 a 94 a

8 a 37 a 66 b 95 a

9 b 38 c 67 a 96 c

10 b 39 a 68 c 97 b

11 a 40 a 69 c 98 a

12 a 41 a 70 a 99 a

13 c 42 c 71 a 100 c

14 a 43 a 72 a 101 b

15 b 44 c 73 a 102 a

16 b 45 a 74 a 103 a

17 a 46 a 75 b 104 b

18 a 47 a 76 c 105 a

19 b 48 c 77 a 106 a

20 b 49 b 78 a 107 a

21 c 50 b 79 b 108 a

22 c 51 b 80 a 109 a

23 a 52 c 81 a 110 a

24 a 53 a 82 b 111 a

25 a 54 a 83 a 112 a

26 b 55 b 84 c 113 a

27 a 56 a 85 a 114 a

28 b 57 a 86 a 115 a

29 a 58 c 87 a 116 b

Rãspunsuri .. Audit financiar – experti contabili 851



117 a 133 a 149 a 165 a

118 c 134 b 150 b 166 b

119 b 135 a 151 c 167 b

120 b 136 a 152 a 168 a

121 c 137 a 153 a 169 c

122 a 138 a 154 a 170 b

123 b 139 a 155 c 171 b

124 a 140 a 156 a 172 a

125 a 141 c 157 b 173 a

126 b 142 b 158 b 174 b

127 b 143 b 159 a 175 a

128 b 144 a 160 b 176 a

129 a 145 a 161 a 177 b

130 a 146 b 162 b 178 b

131 b 147 a 163 a 179 a

132 a 148 b 164 a 180 b

Rãspunsuri .. Evaluarea economicã... – experti contabili

EVALUAREA ECONOMICÃ ªI FINANCIARÃ

A ÎNTREPRINDERII – experti contabili



1 b 22 a 43 c 64 a

2 a 23 a 44 b 65 b

3 c 24 b 45 a 66 b

4 a 25 c 46 a 67 a

5 b 26 a 47 c 68 c

6 a 27 b 48 a 69 b

7 b 28 b 49 c 70 a

8 b 29 c 50 b 71 c

9 b 30 c 51 a 72 b

10 b 31 a 52 c 73 a

11 a 32 b 53 a 74 c

12 a 33 b 54 b 75 c

13 c 34 b 55 b 76 a

14 a 35 b 56 c 77 b

15 b 36 b 57 b 78 c

16 b 37 b 58 b 79 a

17 b 38 a 59 a 80 a

18 a 39 b 60 b 81 a

19 b 40 b 61 b

20 b 41 b 62 b

21 b 42 a 63 b

Rãspunsuri .. Control financiar – experti contabili

CONTROL FINANCIAR – experti contabili



1 a 21 a 41 b 61 b

2 b 22 b 42 a 62 a

3 a 23 c 43 b 63 c

4 a 24 b 44 b 64 b

5 b 25 c 45 c 65 a

6 a 26 a 46 a 66 a

7 a 27 b 47 b 67 a

8 a 28 b 48 a 68 b

9 a 29 a 49 b 69 b

10 a 30 c 50 c 70 a

11 c 31 b 51 a 71 a

12 a 32 c 52 b 72 c

13 a 33 b 53 a 73 a

14 b 34 b 54 a 74 a

15 c 35 a 55 a 75 b

16 b 36 a 56 b 76 a

17 b 37 b 57 b 77 a

18 a 38 c 58 a 78 a

19 b 39 a 59 b 79 a

20 a 40 b 60 c 80 a

Rãspunsuri .. Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili

EXPERTIZA CONTABILÃ; DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE

PROFESIONALÃ – experti contabili



1 c 30 c 59 a 88 b

2 a 31 c 60 c 89 a

3 b 32 c 61 a 90 c

4 c 33 c 62 b 91 a

5 b 34 c 63 b 92 c

6 a 35 a 64 c 93 a

7 c 36 c 65 b 94 c

8 c 37 b 66 a 95 a

9 c 38 a 67 c 96 b

10 a 39 b 68 a 97 b

11 b 40 b 69 b 98 b

12 a 41 a 70 b 99 b

13 b 42 b 71 a 100 b

14 c 43 b 72 b 101 c

15 b 44 a 73 b 102 a

16 b 45 c 74 b 103 c

17 c 46 b 75 b 104 c

18 a 47 a 76 c 105 a

19 c 48 b 77 b 106 b

20 a 49 c 78 c 107 a

21 c 50 a 79 a 108 b

22 a 51 b 80 a 109 a

23 c 52 b 81 b 110 b

24 b 53 b 82 c 111 a

25 b 54 a 83 b 112 c

26 a 55 b 84 c 113 c

27 a 56 a 85 b 114 a

28 c 57 b 86 a 115 a

29 b 58 a 87 c 116 c

Rãspunsuri .. Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili 855



117 c 126 b 135 b 144 b

118 c 127 b 136 b 145 c

119 b 128 a 137 b 146 a

120 a 129 b 138 b 147 c

121 c 130 a 139 a 148 b

122 a 131 a 140 c 149 c

123 a 132 b 141 c 150 a

124 c 133 a 142 a 151 a

125 c 134 b 143 a

Rãspunsuri .. Contabilitate – contabili autorizati

CONTABILITATE – contabili autorizati



1 c 30 b 59 b 88 c

2 a 31 c 60 b 89 c

3 c 32 a 61 b 90 c

4 c 33 b 62 c 91 a

5 b 34 c 63 b 92 a

6 a 35 b 64 c 93 b

7 c 36 b 65 b 94 a

8 a 37 a 66 a 95 c

9 b 38 c 67 c 96 a

10 a 39 b 68 b 97 a

11 a 40 c 69 a 98 c

12 c 41 a 70 a 99 a

13 a 42 c 71 c 100 b

14 b 43 c 72 b 101 b

15 a 44 b 73 a 102 c

16 a 45 c 74 b 103 a

17 b 46 a 75 a 104 a

18 b 47 b 76 a 105 a

19 c 48 c 77 b 106 c

20 c 49 a 78 c 107 b

21 a 50 c 79 a 108 c

22 c 51 b 80 b 109 c

23 a 52 b 81 a 110 b

24 b 53 a 82 a 111 c

25 c 54 b 83 c 112 b

26 c 55 a 84 b 113 a

27 a 56 c 85 c 114 b

28 a 57 a 86 c 115 c

29 c 58 b 87 b 116 c

Rãspunsuri .. Contabilitate – contabili autorizati 857



117 c 134 a 151 c 168 b

118 c 135 b 152 b 169 c

119 c 136 b 153 b 170 c

120 a 137 c 154 c 171 a

121 a 138 c 155 c 172 b

122 a 139 c 156 b 173 c

123 b 140 c 157 c 174 c

124 a 141 c 158 b 175 c

125 c 142 b 159 c 176 c

126 c 143 a 160 b 177 b

127 c 144 b 161 a 178 a

128 a 145 c 162 c 179 c

129 c 146 b 163 c 180 c

130 c 147 c 164 b 181 c

131 a 148 c 165 c 182 b

132 c 149 b 166 c

133 c 150 a 167 b

Rãspunsuri .. Fiscalitate – contabili autorizati

FISCALITATE – contabili autorizati



1 b 8 b 15 c 22 a

2 b 9 c 16 b 23 c

3 c 10 c 17 b 24 a

4 a 11 b 18 b 25 a

5 c 12 b 19 a

6 a 13 b 20 b

7 a 14 c 21 c

Rãspunsuri .. Drept comercial – contabili autorizati

DREPT COMERCIAL – contabili autorizati



1 a 16 b 31 b 46 c

2 b 17 a 32 b 47 b

3 b 18 c 33 c 48 b

4 c 19 b 34 c 49 a

5 c 20 c 35 c 50 a

6 a 21 b 36 c 51 c

7 b 22 a 37 b 52 a

8 a 23 b 38 b 53 c

9 c 24 c 39 a 54 b

10 b 25 c 40 a 55 a

11 c 26 a 41 c 56 b

12 b 27 b 42 a 57 c

13 c 28 a 43 c 58 a

14 b 29 b 44 b

15 a 30 c 45 b

TESTE GRILA conta+audit

Documents

Transcript of TESTE GRILA conta+audit