Test sociologia organizatiilor

7
Page 1 Subiecte de examen. Sociologia organizațiilor_Prelegerea 01. Curs introductiv Prelegerea 01. Curs introductiv Grad de dificultate #1* q1.1. Precizați cele 5 elemente care compun rombul/diamantul lui Leavitt. 1. Organizaţie; 2. Tehnologie; 3. Structură socială; 4. Participanţi; 5. Obiective. q1.2. Definiți conceptul de structură normativă, în sensul prezentat la curs. Structura normativă = componentă care include valori, norme, si așteptări de rol. q1.3. Definiți conceptul de structură comportamentală, în sensul prezentat la curs. Structura comportamentală = comportamentul de facto al participanților dintr-o organizație. q1.4. Ce fel de relație există, la nivel organizațional, între structura comportamentală, structura normativă și structura cognitiv- culturală? a) relație de independență b) relație de identitate c) relație de inter-relaționare q1.5. Ce isi propuneau sa explice teoriile contractualiste dezvoltate © Marian-Gabriel Hâncean

description

Sociologia organizatiilor

Transcript of Test sociologia organizatiilor

Page1Subiecte de examen. Sociologia organizaiilor_Prelegerea 01. Curs introductiv

Prelegerea 01. Curs introductivGrad de dificultate #1*

q1.1. Precizai cele 5 elemente care compun rombul/diamantul lui Leavitt.1. Organizaie;2. Tehnologie;3. Structur social;4. Participani;5. Obiective.

q1.2. Definii conceptul de structur normativ, n sensul prezentat la curs.Structura normativ = component care include valori, norme, si ateptri de rol.

q1.3. Definii conceptul de structur comportamental, n sensul prezentat la curs.Structura comportamental = comportamentul de facto al participanilor dintr-o organizaie.

q1.4. Ce fel de relaie exist, la nivel organizaional, ntre structura comportamental, structura normativ i structura cognitiv-cultural?

a) relaie de independenb) relaie de identitatec) relaie de inter-relaionare

q1.5. Ce isi propuneau sa explice teoriile contractualiste dezvoltate de T. Hobbes, J. Locke, J.J. Rousseau?Respectivele teorii contractualiste ii propuneau s explice producerea de bunuri colective prin cooperare si aciune colectiv.

q1.6. Ce se nelege prin urmtoarele tipuri de bunuri pe care organizaiile le pot furniza.

q1.6.1. Bunuri private?Ceea ce eu consum, nu mai poate fi consumat de altcineva.E.g. Prjitura, locuina personal.q1.6.2. Bunuri vmuite?l poi mpiedica pe altul s le foloseasc, iar dac le foloseti, altcineva, de asemenea, le poate folosi.E.g. Autostrada sau podurile taxate.q1.6.3. Bunuri comune?Nu l poi mpiedica pe altul s le consume, iar dac le foloseti, altcineva nu le mai poate folosi.E.g. Plajele publice, punile i pescriile publice.q1.6.4. Bunuri publice?Nu l poi mpiedica pe altul s le foloseasc, iar dac le foloseti, altcineva, de asemenea, le poate folosi.E.g. Aprarea naional, securitatea intern, accesul la informaie public.

q1.7. Care sunt cele dou criterii de clasificare a bunurilor pe care organizaiile le pot furniza?Criteriul 1 RivalitateCriteriul 2 Exclusivitate

q1.8. De cate tipuri sunt organizatiile in functie de sectorul de apartenenta?Organizaiile private (pentru profit sau non-profit) i publice.

q1.9. Definiti conceptul de organizatie. ORGANIZATIA = un sistem structurat de interaciune a oamenilor n scopul realizrii unor obiective comune i specifice. (M. Vlasceanu)

q1.10. Ce intelegeti prin conceptul de structura organizationala comportamentala?Structura organizaional comportamental se refer la comportamentul indivizilor din cadru unei organizaii i relaiile informale care exist ntre acetia.

* Rezolvarea acestor subiecte se poate realiza prin parcurgerea integral a suportului aferent prelegerii.

Grad de dificultate #2*

q1.11. Discutati pe scurt relatia existenta intre structurile formale si structurile informale din organizatii.Structura informal exercit presiune asupra structurii formale. (de dezvoltat)

q1.12. In ce sens actiunile sociale de cooperare si coordonare sunt esentiale pentru existenta unei organizatii? Aciunile sociale de cooperare i coordonare sunt eseniale pentru existena unei organizaii deoarece n acest mod sunt duse la ndeplinire acele obiective comune i specifice care au dus la formarea organizaiei.

q1.13. Analiza de reea social este o metod de cercetare care permite vizualizarea grafic a structurii de tip comportamental dintr-o organizaie.

q1.14. Definii conceptele de evolved jobs (locuri de munc emergente) i opportunistic hires (angajri oportuniste), dup cum au fost construite de A. Miner (1987)Evolved jobs - ?Opportunistic hires crearea unui nou loc de munc n funcie de pregtirea profesional a persoanei care se dorete a fi angajat. (?)

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografiei recomandate la sfritul prelegerii.

Grad de dificultate #3*

q1.15. La ce face referire teoria principal-agent? Oferiti un scurt exemplu prin care sa aplicati aceasta teorie intr-un context organizational. Teoria principal-agent se refer la faptul c fundamentarea deciziilor economice trebuie sa aib n vedere informaia i costul acesteia. Informaia a devenit o marf ce se tranzacioneaz pe pia (exemplu: pe piaa forei de munc informaia referitoare la abilitile angajailor; pe piaa asigurrilor informaia privind starea de sntate a unui individ , sau starea tehnic a unui bun). (concepte cheie: asimetrie relaional, asimetrie informaional, mix de interese)

q1.16. La ce face referire teoria votantului median, in contextul organizatiilor private non-profit? Conform lui B. Weisbrod agentiile guvernamentale tind sa furnizeze bunuri publice doar la nivelul care satisfacealegatorul median,n consecinta, va ramne ntotdeauna o cerinta suplimentara nesatisfacuta, asociata persoanelor ale caror preferinte se ridica deasupra medianei. n acest context, rolul organizaiilor private non-profit ar fi acela de a raspunde cerintelor nesatisfacute de guvern, prin furnizarea suplimentara a unor bunuri publice (teoria bunurilor publice).

q1.17. Prezentati pe scurt o teorie care explica aparitia organizatiilor nonprofit prin existenta cererii si o teorie care explica aparitia organizatiilor nonprofit prin existenta ofertei.

ncercarea de a explica aparitia, dezvoltarea si functionarea sectorului privat sub forma nonprofit a condus la promovarea ctorva teorii de referinta. O teorie economica generala cu privire la rolul organizatiilor nonprofit ca producatoare particulare (private) ale bunurilor publice a fost avansata de B. Weisbrod (1974, 1977), fiind cunoscuta sub numele de teoria bunurilor publice. n esenta, Weisbrod argumenteaza ca agentiile guvernamentale tind sa furnizeze bunuri publice doar la nivelul care satisfacealegatorul median.n consecinta, va ramne ntotdeauna o cerinta suplimentara nesatisfacuta, asociata persoanelor ale caror preferinte se ridica deasupra medianei, n acest context, rolul ONP ar fi acela de a raspunde cerintelor nesatisfacute de guvern, prin furnizarea suplimentara a unor bunuri publice. Teoria bunurilor publice este, deci, o teorie despre satisfacerea cererii suplimentare a populatiei unei comunitati.ncercarea de a explica proliferarea organizatiilor nonprofit n sectorul privat a condus, totodata, la completarea teoriei cererii suplimentare dezvoltate de Weisbrod cu cea acererii diversificate,conform careia rolul ONP ar fi acela de a raspunde cerintelor ne-satisfacute de guvern nu numai sub aspect cantitativ, ci si sub aspect calitativ. Altfel spus, pe lnga cererea mai mare n raport cu oferta guvernamentala, exista si preferinte diferite ale oamenilor legate de calitatea bunurilor sau serviciilor furnizate. Iar diversitatea preferintelor determina tendinta unora de a dori ceva "mai bun" dect este oferit de alternativa alegatorului median.Un alt posibil motiv ce contribuie la initierea sau fondarea unei ONP se refera la posibilitatea distributiei deghizate a profitului.Aceasta nseamna ca, desi sunt declarate nonprofit, unele organizatii pot functiona ca adevarate firme pentru profit. Singura - diferenta fata de acestea din urma consta n aceea ca profitul este distribuit ntr-o forma deghizata.

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografiei recomandate la sfritul prelegerii.

Marian-Gabriel Hncean