Sociologia religieiSociologia religiei- religie şi multiculturalism în - religie şi multiculturalism în

lumea contemporană -lumea contemporană -

- Note de curs -- Note de curs -

(Conf. Univ. Dr. Dan Dungaciu)(Conf. Univ. Dr. Dan Dungaciu)

Prezentarea generală a cursuluiPrezentarea generală a cursului CUM?CUM?: Prima parte a cursului prezintă : Prima parte a cursului prezintă starea de faptstarea de fapt a discursului a discursului

despre religie: criza modernismului şi criza despre religie: criza modernismului şi criza sociologiei religiei clasicesociologiei religiei clasice (moderne), respectiv (moderne), respectiv cumcum se (mai) poate discuta astăzi despre se (mai) poate discuta astăzi despre religie. Provocarea religie. Provocarea post-modernismuluipost-modernismului este accentuată este accentuată mai alesmai ales în în domeniul discursului despre religie. domeniul discursului despre religie. Tensiunea fondatoare a Tensiunea fondatoare a sociologieisociologiei; linia Nietzsche-Dostoievschi-Wittgenstein; ; linia Nietzsche-Dostoievschi-Wittgenstein; sociologie/teologie – dialog imposibil? sociologie/teologie – dialog imposibil?

DE CE?DE CE?: Partea a doua a cursului prezintă posibile explicaţii pentru : Partea a doua a cursului prezintă posibile explicaţii pentru această această stare de faptstare de fapt, respectiv , respectiv de cede ce – ul sociologiei religiei. – ul sociologiei religiei. Explicaţiile pot fi subsumate la rubrica “secularizare” (teoriile Explicaţiile pot fi subsumate la rubrica “secularizare” (teoriile secularizării), partea cea mai consistentă şi interesantă a sociologiei secularizării), partea cea mai consistentă şi interesantă a sociologiei religiei. religiei.

RELIGIA ŞI IDENTITATEA EUROPEANĂRELIGIA ŞI IDENTITATEA EUROPEANĂ : resurecţia temei : resurecţia temei religioase este astăzi o constantă a discursului sociologic şi politic la religioase este astăzi o constantă a discursului sociologic şi politic la nivelul continentului. Principale evoluţii şi mize. Constituia europeană.nivelul continentului. Principale evoluţii şi mize. Constituia europeană.

RELIGIE ŞI MULTICULTURALISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂRELIGIE ŞI MULTICULTURALISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ : : care este raportul dintre ele? Cum se conciliază în lumea care este raportul dintre ele? Cum se conciliază în lumea contemporană.contemporană.

Religie şi sociologia religiei Religie şi sociologia religiei în modernitate în modernitate

Prima parte a cursului îşi propune să abordeze critic chestiunea Prima parte a cursului îşi propune să abordeze critic chestiunea sociologiei sociologiei religieireligiei din două perspective, din două perspective, genealogicgenealogic şi şi substanţialsubstanţial. Prima secţiune abordează . Prima secţiune abordează chestiunea chestiunea genealogicgenealogic (Nietzsche, Foucault), încercând să surprindă (Nietzsche, Foucault), încercând să surprindă momentulmomentul şi mai ales şi mai ales temeiultemeiul apariţiei sociologiei religiilor. Sociologia religiei - ca tip de apariţiei sociologiei religiilor. Sociologia religiei - ca tip de discurs - nu a fost posibilă în cultura europeană discurs - nu a fost posibilă în cultura europeană decât în momentul în care s-a ivitdecât în momentul în care s-a ivit posibilitatea abordării religiei din afara eiposibilitatea abordării religiei din afara ei, dintr-un alt referenţial adică decât cel , dintr-un alt referenţial adică decât cel religios. Este momentul religios. Este momentul apariţieiapariţiei secularuluisecularului în cultura europeană. Datăm acest în cultura europeană. Datăm acest moment – cel mai important în consecinţe de la creştinarea Europei – în moment – cel mai important în consecinţe de la creştinarea Europei – în intervalul sec. XI-XV. De acum încolo, toate conceptele medievale - putere, intervalul sec. XI-XV. De acum încolo, toate conceptele medievale - putere, societate, relaţia stat-biserică, drept, suveranitate, ierarhie socială etc. - sunt societate, relaţia stat-biserică, drept, suveranitate, ierarhie socială etc. - sunt regândite în lumina noii evoluţii. Aventura sociologiei poate începe acum; la fel, regândite în lumina noii evoluţii. Aventura sociologiei poate începe acum; la fel, cea a cea a sociologiei religieisociologiei religiei. Secolul al XIX-lea este momentul cristalizării depline a . Secolul al XIX-lea este momentul cristalizării depline a sociologiei religieisociologiei religiei (parte specializată a (parte specializată a sociologieisociologiei) pe noile fundamente ) pe noile fundamente axiologice, deci axiologice, deci seculareseculare, pe care se aşează acum cultura europeană , pe care se aşează acum cultura europeană (“Dumnezeu a murit!” – Nietzsche).(“Dumnezeu a murit!” – Nietzsche).

Înainte de a trece la analiza corpului teoretic (Înainte de a trece la analiza corpului teoretic (substanţialsubstanţial) al sociologiei moderne, ) al sociologiei moderne, o secţiune va fi dedicată unei chestiunii cruciale din perspectiva discutată: poziţia o secţiune va fi dedicată unei chestiunii cruciale din perspectiva discutată: poziţia sociologului faţă de fenomenul religios, respectiv sociologului faţă de fenomenul religios, respectiv raportul dintre raţiune şi raportul dintre raţiune şi credinţăcredinţă. Vor fi discutate “soluţiile” oferite de-a lungul vremii, din Antichitate şi . Vor fi discutate “soluţiile” oferite de-a lungul vremii, din Antichitate şi Evul Mediu până la dezbaterile contemporane. Soluţii definitive nu s-au impus. Evul Mediu până la dezbaterile contemporane. Soluţii definitive nu s-au impus. Această tensiune, care ne urmăreşte şi azi, o vom numi Această tensiune, care ne urmăreşte şi azi, o vom numi tensiunea fondatoare a tensiunea fondatoare a sociologieisociologiei ( (religiei)religiei)..

Sociologia clasică şi Sociologia clasică şi abordarea religieiabordarea religiei

Această secţiune a a cursului prezintă Această secţiune a a cursului prezintă corpulcorpul sociologiei sociologiei religiei moderne: teorii sociologice clasice, perspective religiei moderne: teorii sociologice clasice, perspective antropologice etc. Din diferite unghiuri, aceste antropologice etc. Din diferite unghiuri, aceste perspective năzuiesc să explice fenomenul religios, perspective năzuiesc să explice fenomenul religios, încercând să soluţioneze (şi) tensiunea invocată: teorii încercând să soluţioneze (şi) tensiunea invocată: teorii sociologice clasice, perspective antropologice etc. sociologice clasice, perspective antropologice etc.

Din diferite unghiuri, aceste perspective năzuiesc să Din diferite unghiuri, aceste perspective năzuiesc să explice fenomenul religios, încercând să soluţioneze (şi) explice fenomenul religios, încercând să soluţioneze (şi) tensiunea invocată: Hegel, Feuerbach, Marx, Durkheim, tensiunea invocată: Hegel, Feuerbach, Marx, Durkheim, Weber, Simmel. Weber, Simmel.

Abordările antropologiei culturale şi consecinţele pentru Abordările antropologiei culturale şi consecinţele pentru sociologie.sociologie.

Secularizarea – mit?Secularizarea – mit? Secularizarea – o chestiune de Secularizarea – o chestiune de definiţiedefiniţie a a religiei; religiei; există există

două strategii de negare a procesului de secularizaredouă strategii de negare a procesului de secularizare1.1. Definiţiile religiei care accentuează Definiţiile religiei care accentuează sacrusacru în definiţia religiei în definiţia religiei

(Durkheim, Eliade) sau “naţionalismul” (Bellah-”religia (Durkheim, Eliade) sau “naţionalismul” (Bellah-”religia civilă”) ajung la concluzia că religia nu dispare niciodată;civilă”) ajung la concluzia că religia nu dispare niciodată;

2.2. Tezele care susţin Tezele care susţin inexistenţainexistenţa unei “epoci de aur a unei “epoci de aur a religiozităţii” conchid că nu se poate vorbi despre religiozităţii” conchid că nu se poate vorbi despre scăderea religiozităţii în lipsa unui reper clar (Shiner, scăderea religiozităţii în lipsa unui reper clar (Shiner, Douglas, Bruce)Douglas, Bruce)

Nici una dintre aceste două perspective nu este astăzi Nici una dintre aceste două perspective nu este astăzi suficient de convingătoare: trecerea de la suficient de convingătoare: trecerea de la teocentrismteocentrism la la antropocentrismantropocentrism pare evidentă cel puţin pentru societăţile pare evidentă cel puţin pentru societăţile creştine; la fel şi diferenţele între religie şi altceva (naţiune, creştine; la fel şi diferenţele între religie şi altceva (naţiune, ideologii, societate). ideologii, societate).

Teze comune ale teoriilor Teze comune ale teoriilor secularizării secularizării

În esenţă, secularizarea este legată de procesele de În esenţă, secularizarea este legată de procesele de modernizaremodernizare, , deşi nu este limpede cine determină pe cine: “cerul s-a golit de deşi nu este limpede cine determină pe cine: “cerul s-a golit de îngeri pentru că s-a umplut de rachete sau s-a umplut de rachete îngeri pentru că s-a umplut de rachete sau s-a umplut de rachete pentru că s-a golit de îngeri?”.pentru că s-a golit de îngeri?”.

Secularizarea/modernizarea se datorează, în esenţă, următoarelor Secularizarea/modernizarea se datorează, în esenţă, următoarelor procese:procese:

1.1. RaţionalizareRaţionalizare: percepţia realităţii a pierdut caracterul sacru şi este : percepţia realităţii a pierdut caracterul sacru şi este înlocuită de explicaţii cauzal-raţionale, iar cunoaşterea umană, înlocuită de explicaţii cauzal-raţionale, iar cunoaşterea umană, comportamentele şi instituţiile sociale, fundamentate iniţial pe comportamentele şi instituţiile sociale, fundamentate iniţial pe “puterea divină” sunt experimentate acum ca şi creaţii umane “puterea divină” sunt experimentate acum ca şi creaţii umane ((misterul se transformă în problememisterul se transformă în probleme).).

2.2. DiferenţiereDiferenţiere: dezangajarea socială faţă de religie; aceasta devine : dezangajarea socială faţă de religie; aceasta devine marginalizată, o marginalizată, o enclavăenclavă socială; este o socială; este o privatizareprivatizare a religiei care a religiei care atrage după sine erodarea prestigiului şi semnificaţiei.atrage după sine erodarea prestigiului şi semnificaţiei.

3.3. Orientare către lumeOrientare către lume: conformitate cu lumea de aici, focalizare : conformitate cu lumea de aici, focalizare către problemele concrete, imediate, nu către supranatural, chiar şi către problemele concrete, imediate, nu către supranatural, chiar şi în cazul religiilor tradiţionale (lupta pentru pace, integrare în cazul religiilor tradiţionale (lupta pentru pace, integrare europeană etc.). europeană etc.).

Secularizarea – concept Secularizarea – concept multidimensional. multidimensional. Secularizarea ca...Secularizarea ca...

Laicizare Laicizare (secularizare (secularizare obiectivăobiectivă): se referă la procesele de ): se referă la procesele de diferenţiere din societate; religia devine diferenţiere din societate; religia devine unauna dintre instituţiile dintre instituţiile sociale (dezangajarea societăţiii faţă de religie); expresia sociale (dezangajarea societăţiii faţă de religie); expresia cea mai pregnantă este cea mai pregnantă este separaţia dintre biserică şi statseparaţia dintre biserică şi stat;;

Schimbare religioasăSchimbare religioasă: măsura în care instituţiile religioase : măsura în care instituţiile religioase (biserici) au contribuit ele însele, direct sau indirect, la (biserici) au contribuit ele însele, direct sau indirect, la secularizare (H. Cox); adaptare la secularizare (H. Cox); adaptare la lumelume; protestantismul ; protestantismul (Weber); Biserica Catolică şi (Weber); Biserica Catolică şi aggiornamentoaggiornamento; Biserica ; Biserica Ortodoxă; feminismul; Islamul azi.Ortodoxă; feminismul; Islamul azi.

Implicare religioasă Implicare religioasă (sfera privată, secularizare (sfera privată, secularizare subiectivăsubiectivă): sondaje de opinie – variabile diverse: ): sondaje de opinie – variabile diverse: participare religioasă (creştini practicanţi/nepracticanţi), participare religioasă (creştini practicanţi/nepracticanţi), Zodiacul, evanghelizare/catehizare, viaţa de apoi, rai/iad, Zodiacul, evanghelizare/catehizare, viaţa de apoi, rai/iad, Iisus ca om/Dumnezeu etc.; “belonging without bealiving”; Iisus ca om/Dumnezeu etc.; “belonging without bealiving”; “bealiving without belonging”. “bealiving without belonging”.

Religia – resurectia unei mize Religia – resurectia unei mize ignorateignorate

Există patru raţiuni pentru care religia Există patru raţiuni pentru care religia reintră astăzi pe agendă (distincţiile sunt reintră astăzi pe agendă (distincţiile sunt teoretice):teoretice):

1.1. Constituţia europeanăConstituţia europeană

2.2. Problema solidarităţii europeneProblema solidarităţii europene

3.3. Problema identităţii europeneProblema identităţii europene

4.4. Problema simbolisticii religioase (Islamul)Problema simbolisticii religioase (Islamul)

Religia, încotro?Religia, încotro? Resurecţii religioase şi postmodernism: criza Resurecţii religioase şi postmodernism: criza

modernismuluimodernismului ca şi criză a ca şi criză a secularizării;secularizării; re- re-întemeierea religiei şi a statutului ei întemeierea religiei şi a statutului ei socialsocial;;

Evoluţia religiei nu este Evoluţia religiei nu este uniformăuniformă; spaţii culturale ; spaţii culturale diferite generează atitudini diferite faţă de religie;diferite generează atitudini diferite faţă de religie;

PluralismulPluralismul religios şi secularizarea – o relaţie religios şi secularizarea – o relaţie ambiguăambiguă

Criza teoriilor clasice ale secularizării; eşecul Criza teoriilor clasice ale secularizării; eşecul sociologieisociologiei, nu eşecul , nu eşecul religiei;religiei;

Predicţiile despre viitorul religie depind de definiţiile Predicţiile despre viitorul religie depind de definiţiile care i se alocă; sociologia religie ca “inventatoare” a care i se alocă; sociologia religie ca “inventatoare” a religiei;religiei;

Viitorul religie rămâne deschis, aşa cum a fost Viitorul religie rămâne deschis, aşa cum a fost întotdeauna...întotdeauna...

Religia în Europa – resurecţia unei Religia în Europa – resurecţia unei mize ignoratemize ignorate

Există patru raţiuni pentru care religia Există patru raţiuni pentru care religia reintră astăzi pe agendă (distincţiile sunt reintră astăzi pe agendă (distincţiile sunt teoretice):teoretice):

1.1. Constituţia europeanăConstituţia europeană

2.2. Problema solidarităţii europeneProblema solidarităţii europene

3.3. Problema identităţii europeneProblema identităţii europene

4.4. Problema simbolisticii religioase (Islamul)Problema simbolisticii religioase (Islamul)

1.1. Sacru şi secular Sacru şi secular în Constituţia europeanăîn Constituţia europeană

Lipsă de consens faţă de introducerea / neintroducerea Lipsă de consens faţă de introducerea / neintroducerea referinţei creştine în Constituţie: s-a cerut şi introducerea referinţei creştine în Constituţie: s-a cerut şi introducerea explicită a “moştenirii creştine” şi precizarea explicită a explicită a “moştenirii creştine” şi precizarea explicită a “naturii seculare a Europei”.“naturii seculare a Europei”.

Articolul 37 al proiectului de Constituţie şi Articolul 10 din Articolul 37 al proiectului de Constituţie şi Articolul 10 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale definesc Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale definesc relaţia dintre Biserică şi Stat în UE.relaţia dintre Biserică şi Stat în UE.

Primul principiu: “libertatea religioasă”Primul principiu: “libertatea religioasă” Al doilea principiu: “autonomia comunităţilor religioase” – Al doilea principiu: “autonomia comunităţilor religioase” –

UE recunoaşte “identitate şi contribuţia specifică” a UE recunoaşte “identitate şi contribuţia specifică” a bisericilor la viaţa Europei (limbajul e vag, dar sugerează bisericilor la viaţa Europei (limbajul e vag, dar sugerează că aceste comunităţi sunt distincte de alte asociaţii sau că aceste comunităţi sunt distincte de alte asociaţii sau instituţii).instituţii).

Sacru şi secular în Constituţia Sacru şi secular în Constituţia europeană (2)europeană (2)

Al treilea principiu: “dialog regulat” între UE şi Al treilea principiu: “dialog regulat” între UE şi comunităţile religioase ale Europei (dar şi cu organizaţile comunităţile religioase ale Europei (dar şi cu organizaţile filosofice sau non-confesionale) – “laicitatea” nu filosofice sau non-confesionale) – “laicitatea” nu înseamnă înseamnă ghetoizareaghetoizarea bisericilor bisericilor

Al patrulea principiu: UE respectă “status-ul pe care Al patrulea principiu: UE respectă “status-ul pe care legislaţia naţională îl conferă bisericilor sau asociaţiilor legislaţia naţională îl conferă bisericilor sau asociaţiilor religioase” – relaţia dintre biserică şi stat sau tipurile de religioase” – relaţia dintre biserică şi stat sau tipurile de cooperare sunt la latitudinea legilor naţionale ale cooperare sunt la latitudinea legilor naţionale ale membrilor UE (nu există model unic şi impus).membrilor UE (nu există model unic şi impus).

Concluzii: lipsa referirii la Creştinism (Constituţia este a Concluzii: lipsa referirii la Creştinism (Constituţia este a tuturor), lipsa precizării în Constituţia a “tratamentului tuturor), lipsa precizării în Constituţia a “tratamentului egal acordat religiilor), lipsa de claritate în definirea egal acordat religiilor), lipsa de claritate în definirea termenilor “sacru” şi “secular”, dialogul cu Bisericile se termenilor “sacru” şi “secular”, dialogul cu Bisericile se poartă doar despre subiecte “seculare” etc. poartă doar despre subiecte “seculare” etc.

2. Solidaritatea europeană2. Solidaritatea europeană

Deficitul solidarităţii europene se poate evidenţia Deficitul solidarităţii europene se poate evidenţia prin:prin:

1.1. Criza statului bunăstării, exprimată prin refuzul Criza statului bunăstării, exprimată prin refuzul statelor bogate de a ajuta statele sărace (mai statelor bogate de a ajuta statele sărace (mai ales din Est)ales din Est)

2.2. Lipsa de solidaritate faţă de războiul din IrakLipsa de solidaritate faţă de războiul din Irak3.3. Problema migraţiei şi a “populismului”Problema migraţiei şi a “populismului” Apare în discuţia raportul dintre unitate şi Apare în discuţia raportul dintre unitate şi

diversitate religioasă; locul Islamului şi diversitate religioasă; locul Islamului şi provocările pe care acesta le aduce etc.provocările pe care acesta le aduce etc.

3. Problema identităţii europene3. Problema identităţii europene Religia nu pare astăzi o componentă consistentă a identităţii Religia nu pare astăzi o componentă consistentă a identităţii

europene: Constituţia care se pregăteşte astăzi Europei – draftul europene: Constituţia care se pregăteşte astăzi Europei – draftul iniţial care constituie baza dezbaterilor actuale - iniţial care constituie baza dezbaterilor actuale - nu conţine nici o nu conţine nici o referire la creştinism sau valorile creştinereferire la creştinism sau valorile creştine. Tratatul de la . Tratatul de la Maastricht, sau, mai recent, cel de la Nice au fost denumite Maastricht, sau, mai recent, cel de la Nice au fost denumite ““Church blindChurch blind”. ”.

Pe de altă parte, există apelul la religia creştină a unor lideri Pe de altă parte, există apelul la religia creştină a unor lideri europeni sau implicarea bisericilor europene (în special cea europeni sau implicarea bisericilor europene (în special cea catolică) în dezbaterile privind identitatea continentului.catolică) în dezbaterile privind identitatea continentului.

Invitaţia lui Jaques Delors (stânga catolică) de “a da Europei un Invitaţia lui Jaques Delors (stânga catolică) de “a da Europei un suflet”, aserţiune repetată şi de urmaşii săi de la Comisia suflet”, aserţiune repetată şi de urmaşii săi de la Comisia europeană, Jaques Santer şi Romano Prodi (formula a devenit în europeană, Jaques Santer şi Romano Prodi (formula a devenit în 1995 program european la care participă lideri religioşi, în 1995 program european la care participă lideri religioşi, în special catolici şi protestanţi). special catolici şi protestanţi).

2003 – proiectul “Dimensiunea culturală şi spirituală a Europei” 2003 – proiectul “Dimensiunea culturală şi spirituală a Europei” iniţiat de Romano Prodi.iniţiat de Romano Prodi.

Problema identităţii Problema identităţii europene (II)europene (II)

Reţelele sau manifestările creştine supra-naţionale care Reţelele sau manifestările creştine supra-naţionale care brăzdează astăzi continentul: “Manifestul pentru o brăzdează astăzi continentul: “Manifestul pentru o conştiinţă europeană” – 2000; “Convenţia europeană conştiinţă europeană” – 2000; “Convenţia europeană creştină” – Barcelona 2002; “Zilele catolice Central-creştină” – Barcelona 2002; “Zilele catolice Central-Europene” etc., etc.). Europene” etc., etc.).

Intervenţiile repetate ale Papei în legătură cu identitate Intervenţiile repetate ale Papei în legătură cu identitate creştină a continentului: “Regăsiţi-vă! Fiţi voi înşivă! creştină a continentului: “Regăsiţi-vă! Fiţi voi înşivă! Revitalizaţi rădăcinile comune!” (în discursul recent al Revitalizaţi rădăcinile comune!” (în discursul recent al Papei, constituirea Bisericii Catolice apare ca un “act Papei, constituirea Bisericii Catolice apare ca un “act european”, piatră de temelie a identităţii europene european”, piatră de temelie a identităţii europene comune care se cere azi “regăsită”).comune care se cere azi “regăsită”).

4. Problema simbolisticii religioase 4. Problema simbolisticii religioase (cazul Islamului)(cazul Islamului)

Consecvenţa deciziilor (libertate versus restricţie):Consecvenţa deciziilor (libertate versus restricţie):Un exemplu - dilema occidentală privitoare la afişarea Un exemplu - dilema occidentală privitoare la afişarea publică a însemnelor religioase, respectiv cazurile din publică a însemnelor religioase, respectiv cazurile din Marea Britanie, Germania, Franţa sau Italia – chiar Marea Britanie, Germania, Franţa sau Italia – chiar nucleul tare a ceea ce numim îndeobşte „Europa” – în nucleul tare a ceea ce numim îndeobşte „Europa” – în care statul se vede nevoit să intervină şi să care statul se vede nevoit să intervină şi să legiferezelegifereze, în , în numele numele laicităţiilaicităţii, împotriva simbolisticii religioase în , împotriva simbolisticii religioase în spaţiul public. Modelul turcesc pentru Europa?spaţiul public. Modelul turcesc pentru Europa?

Public / privatPublic / privat Religia ca un... Religia ca un... Hobby.Hobby.

Religia, musulmanii Religia, musulmanii şi modernitatea (I)şi modernitatea (I)

Diferenţele dintre religii sunt însă importante, Diferenţele dintre religii sunt însă importante, căci Creştinismului îi este mai lesne să se căci Creştinismului îi este mai lesne să se adapteze cu laicitatea decât Islamului -adapteze cu laicitatea decât Islamului -„inventatorul” separaţiei dintre biserică şi stat a „inventatorul” separaţiei dintre biserică şi stat a fost fost protestantulprotestantul John Lock.) John Lock.)

Laicitatea ca valoare supremă (două perspective Laicitatea ca valoare supremă (două perspective asupra asupra laicităţiilaicităţii franceze: Edgar Morin şi Regis franceze: Edgar Morin şi Regis Debray) Debray)

Criza distincţiei public / privat.Criza distincţiei public / privat.

Religia, musulmanii Religia, musulmanii şi modernitatea (II)şi modernitatea (II)

Contra-argumente: identităţile inşilor trebuie respectate Contra-argumente: identităţile inşilor trebuie respectate de orice stat de drept şi că acesta nu trebuie să de orice stat de drept şi că acesta nu trebuie să legifereze împotriva lor, dar legifereze împotriva lor, dar identitatea religioasăidentitatea religioasă este este singura care beneficiază de un tratament special? Acest singura care beneficiază de un tratament special? Acest tip de identitate nu poate fi afişată public; tip de identitate nu poate fi afişată public;

„„Soluţia” liberală: să te comporţi public Soluţia” liberală: să te comporţi public ca şi cum religia ca şi cum religia nu are nici o importanţă pentru tinenu are nici o importanţă pentru tine!!

Religia devine, după vorba teologului american Stephen Religia devine, după vorba teologului american Stephen L. Carter, L. Carter, “… just another hobby“… just another hobby”. Unii merg duminica la ”. Unii merg duminica la pescuit, alţii la film, alţii la munte, alţii... la biserică. pescuit, alţii la film, alţii la munte, alţii... la biserică.

Diferenţa dintre „libertatea religie” şi „autonomie”. Diferenţa dintre „libertatea religie” şi „autonomie”. „Dreptul la religie” nu înseamnă, automat, şi „libertatea „Dreptul la religie” nu înseamnă, automat, şi „libertatea religiei” - presupune, în subsidiar, faptul că „religia” religiei” - presupune, în subsidiar, faptul că „religia” (credinţa) este doar una dintre multele credinţe pe care (credinţa) este doar una dintre multele credinţe pe care inşii le posedă la un moment dat – argument secular.inşii le posedă la un moment dat – argument secular.

Alte fenomene contemporaneAlte fenomene contemporane

Religie şi globalizare; fundamentalism şi terorismReligie şi globalizare; fundamentalism şi terorism Biserica şi “modelul pieţii” – Hammond, 1996 şi Biserica şi “modelul pieţii” – Hammond, 1996 şi

AmericaAmerica Davies şi “Europa-caz excepţional”Davies şi “Europa-caz excepţional” Culte, Secte şi Noi Mişcări Religioase (NRM); Culte, Secte şi Noi Mişcări Religioase (NRM);

procese de procese de de-creştinarede-creştinare Forme Forme popularepopulare ale religiozităţii: superstiţii, vrăjitorii, ale religiozităţii: superstiţii, vrăjitorii,

ocultisme, spiritisme; New Age.ocultisme, spiritisme; New Age. Ortodoxie şi naţionalism: Ucraina, Republica Ortodoxie şi naţionalism: Ucraina, Republica

Moldova, Serbia-Muntenegre (românii/vlahi).Moldova, Serbia-Muntenegre (românii/vlahi).

Problema multiculturalismuluiProblema multiculturalismului- introducere - - introducere -

““Se petrece ceva nou în lume: nu sfârşitul istoriei, nu ciocnirea Se petrece ceva nou în lume: nu sfârşitul istoriei, nu ciocnirea civilizaţiilor sau declinul final iremediabil către vreo anarhie civilizaţiilor sau declinul final iremediabil către vreo anarhie criminală. Mai degrabă, suntem la un punct şi la un moment când criminală. Mai degrabă, suntem la un punct şi la un moment când practicile, instituţiile şi modurile de viaţă bine delimitate, predictibile practicile, instituţiile şi modurile de viaţă bine delimitate, predictibile sau familiare fac loc realităţilor nedefinite, difuze, producătoare de sau familiare fac loc realităţilor nedefinite, difuze, producătoare de anxietate şi violente. Genul de perioadă pe care Augustin l-ar fi anxietate şi violente. Genul de perioadă pe care Augustin l-ar fi putut avea în minte când spunea: ‘nimicul absolut nu a existat. A putut avea în minte când spunea: ‘nimicul absolut nu a existat. A existat un soi de existat un soi de cevaceva lipsit de formă şi nedefinit’” lipsit de formă şi nedefinit’” (Ken Jowitt)(Ken Jowitt)

““Trăim într-o lume în care există din ce în ce mai multă informaţie şi Trăim într-o lume în care există din ce în ce mai multă informaţie şi din ce în ce mai puţin sens”din ce în ce mai puţin sens” (Jean Baudrillard) (Jean Baudrillard)

„„Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se păstreze tăcerea...”Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se păstreze tăcerea...” (Wittgenstein)(Wittgenstein)

Multiculturalism şi post-modernismMulticulturalism şi post-modernism

Această parte a cursului îşi propune să investigheze trei contradicţii Această parte a cursului îşi propune să investigheze trei contradicţii majore care caracterizează şi marchează modul nostru de a gândi majore care caracterizează şi marchează modul nostru de a gândi şi de a trăi la început de secol. Trei contradicţii care sunt generate – şi de a trăi la început de secol. Trei contradicţii care sunt generate – aceasta e teza – de tentativa de a reconcilia două perspective, două aceasta e teza – de tentativa de a reconcilia două perspective, două WeltanschauungWeltanschauung-uri, care sunt, riguros vorbind, imposibil de -uri, care sunt, riguros vorbind, imposibil de reconciliat. Pe de-o parte, reconciliat. Pe de-o parte, liberalismul raţional liberalismul raţional (culminaţia Epocii (culminaţia Epocii Raţiunii sau a Iluminismului, dacă nu consecinţa lui), şi Raţiunii sau a Iluminismului, dacă nu consecinţa lui), şi postmodernismulpostmodernismul (în versiunea sa cea mai radicală – (în versiunea sa cea mai radicală – antifundaţionalismulantifundaţionalismul). ).

Contradicţiile ce vor fi analizate în continuare – care rezultă, în Contradicţiile ce vor fi analizate în continuare – care rezultă, în esenţă, din pretenţia multora dintre noi de a ne declara, în acelaşi esenţă, din pretenţia multora dintre noi de a ne declara, în acelaşi timp, liberali şi postmoderni (antifundaţionalişti, antiesenţialişti sau timp, liberali şi postmoderni (antifundaţionalişti, antiesenţialişti sau constructivişti) – vizează pretenţia şi, mai ales, capacitatea de a constructivişti) – vizează pretenţia şi, mai ales, capacitatea de a justifica mai departe: a). separaţia dintre biserică şi stat; b). justifica mai departe: a). separaţia dintre biserică şi stat; b). construcţia unor “instituţii” sau “identităţi” supra-naţionale; c). construcţia unor “instituţii” sau “identităţi” supra-naţionale; c). perspectiva umanistă şi raţionalistă asupra fiinţei umane.perspectiva umanistă şi raţionalistă asupra fiinţei umane.

Multiculturalism, postmodernism Multiculturalism, postmodernism şi liberalismşi liberalism

““Misiune imposibilă”? - reconcilierea dintre liberalism Misiune imposibilă”? - reconcilierea dintre liberalism şi postmodernismşi postmodernism

Cum am spus la început, sursa contradicţiilor pe care le vom Cum am spus la început, sursa contradicţiilor pe care le vom analiza este o dublă adeziune: la liberalism şi analiza este o dublă adeziune: la liberalism şi postmodernism (antifundaţionalism, constructivism, sau postmodernism (antifundaţionalism, constructivism, sau antiesenţialism). Această dublă adeziune este contradictorie antiesenţialism). Această dublă adeziune este contradictorie pentru că cele două perspective sunt în realitate extrem de pentru că cele două perspective sunt în realitate extrem de greu – dacă nu imposibil – de reconciliat. Este o veritabilă greu – dacă nu imposibil – de reconciliat. Este o veritabilă “misiune imposibilă” - după comparaţia inspirată a lui “misiune imposibilă” - după comparaţia inspirată a lui Stanley Fish – şi a cărei miză subminează subtil, dar tenace, Stanley Fish – şi a cărei miză subminează subtil, dar tenace, străduinţele noastre sociologice la începutul secolului.străduinţele noastre sociologice la începutul secolului.

Sarcina următoarelor lecţii este să probeze aceste aserţiuni. Sarcina următoarelor lecţii este să probeze aceste aserţiuni. Dar înainte de asta, este necesar să definim, coerent şi Dar înainte de asta, este necesar să definim, coerent şi satisfăcător, ce înţelegem aici prin liberalism şi satisfăcător, ce înţelegem aici prin liberalism şi postmodernism.postmodernism.

Multiculturalismul în secolul al XXI-lea: Multiculturalismul în secolul al XXI-lea: “sfârşitul certitudinilor” şi începutul confuziei“sfârşitul certitudinilor” şi începutul confuziei??

contradicţiile semnalate sugerează mai mult decât, eventual, incapacitatea contradicţiile semnalate sugerează mai mult decât, eventual, incapacitatea noastră de a ne clarifica perspectivele şi viziunile; sugerează o stare, o noastră de a ne clarifica perspectivele şi viziunile; sugerează o stare, o atitudine, un sentiment, o atmosferă; o atitudine, un sentiment, o atmosferă; o condiţiecondiţie socială. În esenţă, socială. În esenţă, postmodernismul asta este: postmodernismul asta este: o angajare existenţialăo angajare existenţială. Îl putem numi fie . Îl putem numi fie “sfârşitul certitudinilor” (Ilya Prigogine) fie “procesul Raţiunii” fie oricum altfel. “sfârşitul certitudinilor” (Ilya Prigogine) fie “procesul Raţiunii” fie oricum altfel. Nucleul acestei atitudini este “dezvrăjirea” certitudinilor modernităţii ilustrată Nucleul acestei atitudini este “dezvrăjirea” certitudinilor modernităţii ilustrată prin incapacitatea prin incapacitatea cadrelorcadrelor noastre (încă) moderne de a furniza noastre (încă) moderne de a furniza sensurisensuri sociale – aceasta e rădăcina şi, concomitent, consecinţa postmodernităţii. sociale – aceasta e rădăcina şi, concomitent, consecinţa postmodernităţii. Criza sensului nu este numai individuală; este socială, politică şi economică. Criza sensului nu este numai individuală; este socială, politică şi economică. “Sentimentul postmodern” – “cadru mental” postmodern – este, din nou, “Sentimentul postmodern” – “cadru mental” postmodern – este, din nou, rădăcina şi consecinţa acestei stări de fapt.rădăcina şi consecinţa acestei stări de fapt.

Ceea ce pare că ne lipseşte astăzi – şi ceea ce pare că avem nevoi acum – Ceea ce pare că ne lipseşte astăzi – şi ceea ce pare că avem nevoi acum – este un este un senssens, “, “un espace de sensun espace de sens”, după formula unui cercetător francez ”, după formula unui cercetător francez (Laïdi 1998(Laïdi 1998 şi 1998a). Şi el explică, în continuare: “deşi toate prefacerile pe şi 1998a). Şi el explică, în continuare: “deşi toate prefacerile pe care le experimentăm zilnic pot avea, individual, semnificaţii, nimic nu ar care le experimentăm zilnic pot avea, individual, semnificaţii, nimic nu ar indica faptul că “ele ar avea sens”, dacă prin sens înţelegem trei lucruri: indica faptul că “ele ar avea sens”, dacă prin sens înţelegem trei lucruri: fundament, unitate şi ţeluri finale. “Fundament” ar însemna principiul de bază fundament, unitate şi ţeluri finale. “Fundament” ar însemna principiul de bază de care depinde proiectul colectiv; “unitate” însemnând că “perspectivele de care depinde proiectul colectiv; “unitate” însemnând că “perspectivele asupra lumii” sunt colectate într-un proiect global coerent; iar “ţel” sau “scop asupra lumii” sunt colectate într-un proiect global coerent; iar “ţel” sau “scop final” desemnând proiecţie spre altceva considerat a fi mai bun.final” desemnând proiecţie spre altceva considerat a fi mai bun.

Multiculturalism şi religie Multiculturalism şi religie în secolul al XXI-leaîn secolul al XXI-lea

Trebuie discutat despre consecinţele acestei situaţii pentru viitorul Trebuie discutat despre consecinţele acestei situaţii pentru viitorul societăţilor noastre şi, simultan, pentru viitorul dezbaterilor din societăţilor noastre şi, simultan, pentru viitorul dezbaterilor din disciplinele sociale. disciplinele sociale.

una dintre cele mai importante urmări ale acestei “stări mentale” de una dintre cele mai importante urmări ale acestei “stări mentale” de la început de secol este o consistentă la început de secol este o consistentă resurecţie religioasăresurecţie religioasă. Religia . Religia va fi probabil unul dintre “răspunsurile” cele mai importante la lumea va fi probabil unul dintre “răspunsurile” cele mai importante la lumea nesigură şi deprivată de sens, pentru că religia rămâne “furnizorul” nesigură şi deprivată de sens, pentru că religia rămâne “furnizorul” crucial de semnificaţii şi soluţii existenţiale. Nu e de aceea crucial de semnificaţii şi soluţii existenţiale. Nu e de aceea neverosimil să ne aşteptăm în viitor la o reîntoarcere cu faţa spre neverosimil să ne aşteptăm în viitor la o reîntoarcere cu faţa spre Dumnezeu şi la abandonarea pseudo-religiilor şi pseudo-zeităţilor Dumnezeu şi la abandonarea pseudo-religiilor şi pseudo-zeităţilor care au populat mentalul modern atâtea veacuri.care au populat mentalul modern atâtea veacuri.

Aceasta este explicaţia pentru – aparentul – paradox că un trend Aceasta este explicaţia pentru – aparentul – paradox că un trend mai degrabă secular (sau chiar ateist) – cel postmodern – merge în mai degrabă secular (sau chiar ateist) – cel postmodern – merge în paralel cu o resurecţie religioasă. Consecinţa este că mişcările paralel cu o resurecţie religioasă. Consecinţa este că mişcările spirituale şi religioase trebuie să îşi capete un loc din ce în ce mai spirituale şi religioase trebuie să îşi capete un loc din ce în ce mai însemnat pe agenda sociologiei; acestea pot oferi un cadru spiritual însemnat pe agenda sociologiei; acestea pot oferi un cadru spiritual sau un sau un senssens într-o lume din ce în ce mai văduvită de aşa ceva. într-o lume din ce în ce mai văduvită de aşa ceva.

Bibliografie (I)Bibliografie (I) A Reader in Sociology: Christian PerspectivesA Reader in Sociology: Christian Perspectives (1980), Herald Press. (1980), Herald Press. The Church and the Disorder of SocietyThe Church and the Disorder of Society (1948), An Ecumenical Study prepared under the auspices of (1948), An Ecumenical Study prepared under the auspices of

the World Council of Churches, SCN Press LTD.the World Council of Churches, SCN Press LTD. Acquaviva, Sabino, Pace, Enzo (1994), Acquaviva, Sabino, Pace, Enzo (1994), La Sociologie des ReligionsLa Sociologie des Religions, Cerf, Paris., Cerf, Paris. Barker, Eileen, Beckford, James A., Dobbelaere, Karel (eds.) (1993), Barker, Eileen, Beckford, James A., Dobbelaere, Karel (eds.) (1993), Secularization, Rationalism, and Secularization, Rationalism, and

SectarianismSectarianism, Clarendon Press, Oxford (selecţiuni)., Clarendon Press, Oxford (selecţiuni). Bauberot, Jean (Ed) (1994), Bauberot, Jean (Ed) (1994), Religions et laicite dans L’Europe des DouzeReligions et laicite dans L’Europe des Douze, Syros., Syros. Beckford, Jame A. (1989) Beckford, Jame A. (1989) Religion and Advanced Industrial SocietyReligion and Advanced Industrial Society, London, Unwin Hyman., London, Unwin Hyman. Berger, Peter L. (1970), Berger, Peter L. (1970), A rumor of Angels. Modern Society and the Rediscovery of the SupernaturalA rumor of Angels. Modern Society and the Rediscovery of the Supernatural, ,

Anchor Books, Doubleday & Company, Inc., Garden City, N. Y.Anchor Books, Doubleday & Company, Inc., Garden City, N. Y. ― ― (1973), (1973), The Social Reality of ReligionThe Social Reality of Religion (The Sacred Canopy, 1967), Penguin Books, Ltd, (The Sacred Canopy, 1967), Penguin Books, Ltd,

Harmondsworth, Middlesex, England (111-214).Harmondsworth, Middlesex, England (111-214). Berman, David (1988), Berman, David (1988), A History of Atheism in Britain: from Hobbes to RussellA History of Atheism in Britain: from Hobbes to Russell, Crom Helm., Crom Helm. Bhargava, Rajeev (1998), Bhargava, Rajeev (1998), Secularism and its CriticsSecularism and its Critics, Delhi, Oxford University Press, Calcuta, Chennai, , Delhi, Oxford University Press, Calcuta, Chennai,

Mumbai (selecţiuni).Mumbai (selecţiuni). Bruce, Steve (1992), Bruce, Steve (1992), Religion and Modernization. Sociologists and Historians Debate the Secularization Religion and Modernization. Sociologists and Historians Debate the Secularization

ThesisThesis, Clarendon Press, Oxford (selecţiuni)., Clarendon Press, Oxford (selecţiuni). Campbell, Colin (1971), Campbell, Colin (1971), Toward a Sociology of IrreligionToward a Sociology of Irreligion, the Macmillan Press ltd, London and , the Macmillan Press ltd, London and

Basingstoke.Basingstoke. Casanova, Jose (1994), Public Religions in the Modern World, The University of Chicago Press, Chicago Casanova, Jose (1994), Public Religions in the Modern World, The University of Chicago Press, Chicago

and London (selecţiuni).and London (selecţiuni). Chadwick, Owen (1993) (1975), Chadwick, Owen (1993) (1975), The Secularization of the European Mind in the Nineteenth CenturyThe Secularization of the European Mind in the Nineteenth Century, ,

Cambridge University Press.Cambridge University Press. Cox, Harvey (1969), Cox, Harvey (1969), The Feast of Fools. A Theological Essay on Festivity and FantasyThe Feast of Fools. A Theological Essay on Festivity and Fantasy, Perennial , Perennial

Library, Harper & Row, Publishers, New York, Evanston, and London.Library, Harper & Row, Publishers, New York, Evanston, and London.

Bibliografie (II)Bibliografie (II) Dobbelaere, Karel (1981), Dobbelaere, Karel (1981), Secularization: A Multi-Dimensional Concept, Current SociologySecularization: A Multi-Dimensional Concept, Current Sociology , ,

Volume 29, Number 2, Summer.Volume 29, Number 2, Summer. ― ― (1984), “Secularization Theories and Sociological Paradigms: Convergences and (1984), “Secularization Theories and Sociological Paradigms: Convergences and

Divergences”, Divergences”, Social CompassSocial Compass, XXXI, 2-3, pp. 199-219., XXXI, 2-3, pp. 199-219. ― ― (1998), “Relations ambigues des religions a la societe globale”, (1998), “Relations ambigues des religions a la societe globale”, Social CompassSocial Compass, 45(1), pp. , 45(1), pp.

81-98.81-98. Flanagan, Kieran (1991Flanagan, Kieran (1991), Sociology and Liturgy. Re-presentations of the Holy,), Sociology and Liturgy. Re-presentations of the Holy, Macmillan Press Macmillan Press

Ltd.Ltd. ― ― (1996(1996), The Enchantment of Sociology. A Study of Theology and Culture,), The Enchantment of Sociology. A Study of Theology and Culture, Macmillan Press Macmillan Press

Ltd.Ltd. Flanagan, Kieran, Jupp, Peter C. (eds.) (1996Flanagan, Kieran, Jupp, Peter C. (eds.) (1996), Postmodernity, Sociology, and Religion,), Postmodernity, Sociology, and Religion,

Macmillan Press Ltd., London.Macmillan Press Ltd., London. Gauchet, Marcel (1995), Gauchet, Marcel (1995), Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religieiDezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei , Editura Ştiinţifică, , Editura Ştiinţifică,

Bucureşti.Bucureşti. Gellner, Ernrst (1997) (1992), Gellner, Ernrst (1997) (1992), Postmodernism, Reason and ReligionPostmodernism, Reason and Religion, Routledge., Routledge. Hunter, James Davison and Ainlay, Stephen C. (Eds.) (1996) Hunter, James Davison and Ainlay, Stephen C. (Eds.) (1996) Making Sense of Modern Times. Making Sense of Modern Times.

Peter Berger and the Vision of Interpretative Sociology, Peter Berger and the Vision of Interpretative Sociology, Routledge&Kegan Paul, London and Routledge&Kegan Paul, London and New York (New York (treitrei capitole). capitole).

Francis, Leslie (1999), Francis, Leslie (1999), Sociology, Theology and thre CurriculumSociology, Theology and thre Curriculum, Cassell, London and New York., Cassell, London and New York. Luhmann, Niklas (1984), Luhmann, Niklas (1984), Religiouse Dogmatics and the Evolution of SocietiesReligiouse Dogmatics and the Evolution of Societies , Translated with an , Translated with an

introduction by Peter Berger, The Edwin Melle Press, New York and Toronto.introduction by Peter Berger, The Edwin Melle Press, New York and Toronto. Maddox, Graham (1996), Maddox, Graham (1996), Religion and the Rise of DemocracyReligion and the Rise of Democracy, Routledge., Routledge. Martin, David (1978), Martin, David (1978), A General Theory of SecularizationA General Theory of Secularization, Basic Blackwell, Oxford., Basic Blackwell, Oxford.

Bibliografie (III)Bibliografie (III) ― ― (Ed.) (1980), (Ed.) (1980), Sociology and Theology. Alliance and ConflictSociology and Theology. Alliance and Conflict, The Haevester Press, Sussex., The Haevester Press, Sussex. ― ― (1997), (1997), Reflections on Sociology and TheologyReflections on Sociology and Theology, Clarendon Press, Oxford., Clarendon Press, Oxford. Mathews, Shailer(1896), “Christian Sociology”, Mathews, Shailer(1896), “Christian Sociology”, American Journal of Sociology,American Journal of Sociology, vol. I, Bi-Mouthly, vol. I, Bi-Mouthly,

July 1895 – May 1896, Chicago.July 1895 – May 1896, Chicago. McLellan, David (1987), McLellan, David (1987), Marxism and ReligionMarxism and Religion, Macmillan Press., Macmillan Press. Milbank, John (1991), Milbank, John (1991), The Religious Dimension in the Thought of Giambattista Vico (1668-1744). The Religious Dimension in the Thought of Giambattista Vico (1668-1744).

Part I. The Early MetaphysicsPart I. The Early Metaphysics, The Edwin Mellen Press, Lewiston, Queenston, Lampeter , The Edwin Mellen Press, Lewiston, Queenston, Lampeter (selecţiuni).(selecţiuni).

McLellan, David (1987), McLellan, David (1987), Marxism and ReligionMarxism and Religion, Macmillan Press., Macmillan Press. Nichols, James Hastings (1956), Nichols, James Hastings (1956), History of Christianity 1650-1950. Secularization of the WestHistory of Christianity 1650-1950. Secularization of the West , The , The

Ronald Press Company, New York.Ronald Press Company, New York. Nicholls, David (1994) (1989),Nicholls, David (1994) (1989), Deity and Domination. Images of God and the State in the Nineteenth Deity and Domination. Images of God and the State in the Nineteenth

and Twentieth Centu0,and Twentieth Centu0, 0ries0ries, Routledge., Routledge. ― ― (forthcoming), (forthcoming), Deity and Domination. Divine Analogy and Political Rhetoric in the Seventeenth Deity and Domination. Divine Analogy and Political Rhetoric in the Seventeenth

and Eighteenth Centuries, and Eighteenth Centuries, Routledge. (nu îl am!!!).Routledge. (nu îl am!!!). Novak, Michael (1993), Novak, Michael (1993), The Catholic Ethic and the Spirit of CapitalismThe Catholic Ethic and the Spirit of Capitalism, The Free Press, New York., The Free Press, New York. Pelikan, Jaroslav (1989), Pelikan, Jaroslav (1989), Christian Doctrine and Modern Culture (since 1700),Christian Doctrine and Modern Culture (since 1700), The University of The University of

Chicago Press.Chicago Press. Ramet, Pedro (1988), Ramet, Pedro (1988), Eastern Christianity and Politics in the Twentieth CenturyEastern Christianity and Politics in the Twentieth Century, Duke University , Duke University

Press, Durham and London.Press, Durham and London. ― ― (Ed.) (1989), (Ed.) (1989), Religion and Nationalism in Soviet and Eastern European PoliticsReligion and Nationalism in Soviet and Eastern European Politics, Revised and , Revised and

expanded edition, Duke University Press, USA.expanded edition, Duke University Press, USA. Stark, Werner (1966), Stark, Werner (1966), The Sociology of ReligionThe Sociology of Religion, volume I, Fordham University Press., volume I, Fordham University Press.

Bibliografie (IV)Bibliografie (IV) ― ― (1972), (1972), The Sociology of ReligionThe Sociology of Religion, volume V, Fordham University , volume V, Fordham University

Press.Press. Swatos, William H. (Ed.) (1987), Swatos, William H. (Ed.) (1987), Religious Sociology. Interfaces and Religious Sociology. Interfaces and

BoundariesBoundaries, Contributions in Sociology, Number 64, Greenwood , Contributions in Sociology, Number 64, Greenwood Press, New York, Westport, Connecticut, London.Press, New York, Westport, Connecticut, London.

Thiemann, Ronald F. (1996), Thiemann, Ronald F. (1996), Religion in Public Life: A Dilemma for Religion in Public Life: A Dilemma for DemocracyDemocracy, Georgetown University Press, Washington, D. C., Georgetown University Press, Washington, D. C.

Vovelle, Michel (1988), Vovelle, Michel (1988), La Revolution contre l’eglise. De la Raison a La Revolution contre l’eglise. De la Raison a l’etre supremel’etre supreme, Editions Complex, Paris., Editions Complex, Paris.

Voye, Liliane, Billiet, Jaak, (eds.) (1999), Voye, Liliane, Billiet, Jaak, (eds.) (1999), Sociology and Religions. Sociology and Religions. An Ambiguous RelationshipAn Ambiguous Relationship, KADOK- Studies 23, Leuven University , KADOK- Studies 23, Leuven University Press, Leuven.Press, Leuven.

Whiteley, D. E. H., Martin, R. (1969), Whiteley, D. E. H., Martin, R. (1969), Sociology, Theology and Sociology, Theology and ConflictConflict, Basic Blackwell, Oxford (selecţiuni)., Basic Blackwell, Oxford (selecţiuni).

Westerlund, David (ed.) (1996), Westerlund, David (ed.) (1996), Questioning the Secular StateQuestioning the Secular State, , Hurst&Company, London.Hurst&Company, London.