Tema Uauim an 2 Sem II

3
5/17/2018 TemaUauiman2SemII-slidepdf.com http://slidepdf.com/reader/full/tema-uauim-an-2-sem-ii 1/3       B       P       2     A     N     2     P    r    o     i    e    c     t    u     l     3   -    p    r    o     i    e    c     t    c    u     d    o    u     ă     f    a    z    e     d    e    p    r    e     d    a    r    e  .     C    r    e     d     i     t    e     E     C     T     S    :     4    +     6     /     D    u    r    a     t    a    :     6    +     8    s     ă    p     t  .     /     E    v    a     l    u    a    r    e    :     A     t    e     l     i    e    r     (     f    a    z    a     1     )    +     C    o    m     i    s     i     i     (     f    a    z    a     2     )     D    e    p    a    r     t    a    m    e    n     t    u     l     B    a    z    e     l    e     P    r    o     i    e    c     t     ă    r     i     i     d    e    a    r     h     i     t    e    c     t    u    r     ă PROIECTUL 3: LOCUIREA ÎN COMUNITATE prof. dr. arh. Anca Oţoiu şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin Argument Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul central al arhitecturii. Tema urmăreşte în primul rând surprinderea modulaţiilor posibile ale legăturii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către ceilalţi. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi  în care fiecare membru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând tema unei locuiri în care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă legături. Rând pe rând, identificarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor familiei, legăturile din interiorul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea depărtării sau apropierii lumii, devin subiectul unei explorări personale, în sensul asumării unei lec- turi şi interpretări proprii fiecărei echipe de studenţi asupra temei locuirii, şi particulare, în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară. Obiective şi competenţe Având ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, tema urmăreşte înainte de toate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii. Aceasta se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare  în mod natural, loc, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.)  în sensul  înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în sensul său prim). Peste acest "deja dat" se suprapun datele noi ale unei voinţe de a construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele competenţe pe care parcurgerea temei încearcă să le formeze, ţin mai ales de capacitatea de a conştientiza, reformula şi continua firesc toate aceste date iniţiale. - comunitatea - capacitatea de a reformula critic tema de arhitectură; felul în care pot sta mai multe case împreună; sensul, natura şi calitatea locurilor comune propuse; - integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi timp (care se lasă descoperite treptat pe parcursul procesului de proiectare) şi a influ- enţei acestora asupra deciziilor arhitecturale; - locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea în proiect a nevoilor unor locuitori posibili; raportul şi relaţiile stabilite între ceea ce este privat şi ceea ce este comunitar; - scenariul propriu de locuire "în comunitate" - capacitatea de a formula, refor- mula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care implică transformarea, continuarea, evoluţia tuturor datelor prezente în proiect (vecinătate, co- munitate, locuire); 25

description

Tema Uauim an 2 Sem II

Transcript of Tema Uauim an 2 Sem II

  • BP2

    AN 2

    Pro

    iectul

    3-pr

    oiect

    cu do

    u fa

    ze de

    pred

    are.

    Cred

    ite E

    CTS:

    4+6 /

    Dur

    ata:

    6+8

    spt

    . / E

    valu

    are :

    Ate

    lier (

    faza

    1)+C

    omisi

    i(faz

    a 2)

    Depa

    rtame

    ntul B

    azele

    Pro

    iectr

    ii de a

    rhite

    ctur

    PROIECTUL 3: LOCUIREA N COMUNITATEprof. dr. arh. Anca Ooiuef lucrri dr. arh. Cristina Constantin

    Argument Oscilnd ntre nevoia de intimitate i ntlnirea cu ceilali, locuirea rmne subiectulcentral al arhitecturii. Tema urmrete n primul rnd surprinderea modulaiilor posibileale legturii ntre cas, trit drept centru al lumii, i vecintate, ca deschidere ctreceilali. Lund ca model un fel firesc de a fi al vechilor comuniti n care fiecaremembru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, i explorndtema unei locuiri n care casele se in mpreun, exerciiul caut s surprind legturi.Rnd pe rnd, identificarea dintre un om i casa sa, reunirea membrilor familiei, legturile din interiorul unei comuniti, relaia cu vecintatea, intuirea deprtrii sauapropierii lumii, devin subiectul unei explorri personale, n sensul asumrii unei lec-turi i interpretri proprii fiecrei echipe de studeni asupra temei locuirii, iparticulare, n sensul nelegerii i adecvrii propunerilor la ceea ce locul anumeajunge s cear.

    Obiective i competeneAvnd ca pretext locuirea, vecintatea i comunitatea, tema urmrete nainte detoate formarea unei contiine critice i etice privind mijloacele i consecinele arhitecturii. Aceasta se traduce n nelegerea faptului c arhitectura intervineasupra ceva care se afl deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce aparen mod natural, loc, folosine, activiti, nevoi, oameni, materiale, etc.) n sensulnelegerii, purtrii de grij i ntregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabil nsensul su prim). Peste acest "deja dat" se suprapun datele noi ale unei voine de aconstrui, formulate succint n tema de proiectare. n acest sens, principalele competene pe care parcurgerea temei ncearc s le formeze, in mai ales de capacitatea de a contientiza, reformula i continua firesc toate aceste date iniiale.- comunitatea - capacitatea de a reformula critic tema de arhitectur; felul n care potsta mai multe case mpreun; sensul, natura i calitatea locurilor comune propuse; - integrarea n vecintate - nelegerea i asimilarea datelor pre-existente n loc itimp (care se las descoperite treptat pe parcursul procesului de proiectare) i a influ-enei acestora asupra deciziilor arhitecturale;- locuirea n interiorul i n preajma casei - definirea, nelegerea i traducerea nproiect a nevoilor unor locuitori posibili; raportul i relaiile stabilite ntre ceea ce esteprivat i ceea ce este comunitar;- scenariul propriu de locuire "n comunitate" - capacitatea de a formula, refor-mula, dezvolta, urmri i transmite un rspuns personal i particular care implictransformarea, continuarea, evoluia tuturor datelor prezente n proiect (vecintate, co-munitate, locuire);

    25

  • Coninutul studiuluiSinteza temei de lucru: Nou prieteni s-au hotrt s se aeze la casele lor i au cumprat mpreun unteren mai mare pe strada Someului, n Cluj-Napoca. Pe acest teren de 3000mp vors aib fiecare o cas "la curte", dar i ceva n plus. Fiecare cas va avea intrarea eii o curte proprie, iar mpreun vor fi legate de un spaiu comun, un loc pe caretoate cele nou familii s l foloseasc, de care s aib grij mpreun, unde s sesimt "acas" cu toii. Tema proiectului este felul n care pot sta aceste case mpreun i n locul dat(strzi, vecini, curi, dar i lumea de azi, oameni, nevoi, preocupri, etc.).

    Detalierea temei de lucru:n Cluj-Napoca, strada Someului 15-19, pe un teren actualmente neconstruit, avnd osuprafa de aproximativ 3000mp, se vor propune locuine pentru nou familii. Acestea vorfi gndite astfel nct s poat oferi o calitate a locuirii ct mai aproape de locuirea individual, folosind ns mijloacele relativ modeste ale caselor strnse una n alta, dari avantajele locuirii n comunitate. Va fi pstrat un regim jos de nlime, fiind posibilesuprapuneri pariale ale locuinelor, dar cu acces separat din exterior pentru fiecare dinacestea i curte proprie.Studiul invit la punerea ctorva ntrebri despre ce nseamn a locui n comunitate(nelegnd, criticnd, adaptnd i mergnd mai departe dect exemplele recente de tipcondominiu, ansamblu rezidenial, cohousing). Astfel o parte a terenului va cpta o folos-in comun, va fi curtea tuturor, n grija tuturor, oferind eventual spaii i funciuni supli-mentare, care s completeze locuirea individual. Nuanarea unei folosiri mai mult saumai puin private sau comunitare a terenului dat, ct i deschiderea ctre vecintateaexistent vor fi stabilite n urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecreiechipe de studeni. Tema ndeamn de asemenea la considerarea folosirii cumptate a mijloacelor arhitec-turale i a resurselor materiale i economice, n sensul descris de ntlnirea dintre temaunor locuine relativ ieftine i acutizarea ntrebrilor legate de sustenabilitate n lumea deastzi. Calitatea locuirii va fi cutat mai ales n recuperarea i valorificarea curii, a comu-nitii, sau a vecintii i nu n excese dimensionale, formale sau constructive. Va fi fa-vorizat accesibilitatea i deplasarea pietonal mai degrab dect circulaia auto.Regimul de nlime i ceilali indicatori urbanistici vor fi stabilii n urma analizei ca inteniecoerent i argumentat de ocupare i de folosire a locului i de integrare n vecintateaexistent. Sistemul constructiv i materialitatea vor fi determinate n concordan cu obiectivelestudiului, cu scenariul de locuire propus i principiile arhitecturii durabile.

    Etapele de lucru i redactarea proiectuluiStudiul are dou faze i se va desfura n echipe de doi studeni.Dup ncheierea primei faze, se va organiza o expoziie dezbatere n cadrul creiafiecare atelier va prezenta modul de lucru propus i abordarea proprie a temei, ilustrate cuajutorul a trei proiecte i a altor materiale considerate necesare. Evaluarea final se vaface n comisie26

    Faza I (4 credite, 6 sptmni, juriu n atelier)- Analiza contextului ca lectur personal a vecintii imediate i stabilire a unor datecare pot deveni indicii pentru o intervenie care ine cont de ceea ce este deja dat (pesite-ul concursului CASA vor fi disponibile scurte "reportaje" video surprinznd locul ndiferite momente ale anului);- Investigarea i formularea ca ipotez de lucru a unui scenariu propriu de locuire "ncomunitate". Acest scenariu va fi formulat n scris, desen, etc. rmnnd ns deschisunei evoluii ulterioare;- Identificarea unor tipologii posibile de locuire i documentarea asupra acestora ntr-uncaiet de studiu;- Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, coninnd cel puin vecintatea imediat,case, arbori;- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200, ca instrument de lucru, pentru fiecarepropunere i stadiu diferit al proiectului;- Plan de situaie la scara 1:500, rednd cel puin vecintatea imediat i precizarea acce-selor;- Planuri, seciuni, faade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinznd mpreuntoate locuinele i spaiile comunitare propuse;- Alte piese considerate necesare de echipa de ndrumarea a fiecrui atelier.

    Faza II (6 credite, 8 sptmni, juriu n comisie n presesiune) - Detalierea proiectului presupune co-evoluia problemei i a soluiei, confruntarea iajustarea permanent a datelor i a rspunsurilor posibile, n urma formulrii unor ntrebripersonale i particulare ale fiecrei echipe de studeni, cu ajutorul discuiilor i a direciilorpropuse de ndrumare. Acest proces va fi prezentat ca parte a proiectului final, printr-oplan care va face posibil reluarea drumului, principalele indicii, ntrebri sau ipoteze delucru, scenariul de locuire, datele descoperite din mers i schimbrile importante survenite,etc.- Plan de situaie actualizat la scara 1:500, coninnd cel puin vecintatea imediat i pre-cizarea acceselor;- Planuri, seciuni, faade de ansamblu la scara 1:100 cuprinznd mpreun toatelocuinele i spaiile comunitare propuse; - Macheta actualizat a ansamblului la scara 1:200, integrat n macheta de sit;- Macheta la scara 1:100 a caselor propuse mpreun cu curile lor i spaiul comun; istudii fotografice ncercnd surprinderea integrrii, a atmosferei i a felului n care caselestau mpreun;- Detalierea unei case (stabilite n urma ndrumrii) i a curii sale - n sensul aproximrii idescrierii unui fel al locuirii posibile n interiorul i n apropierea casei - prin planuri i seci-uni, la scara 1:50, coninnd mai ales indicaii asupra materialitii i mobilrii propuse; istudii fotografice n machet, schie de mn, colaje, ncercnd surprinderea atmosferei ia disponibilitii casei de a primi viaa.

    Depa

    rtame

    ntul B

    azele

    Pro

    iectr

    ii de a

    rhite

    ctur

    AN 2

    Pro

    iectul

    3-pr

    oiect

    cu do

    u fa

    ze de

    pred

    are.

    Cred

    ite E

    CTS:

    4+6 /

    Dur

    ata:

    6+8

    spt

    . / E

    valu

    are :

    Ate

    lier (

    faza

    1)+C

    omisi

    i(faz

    a 2)

  • BP2

    AN 2

    Pro

    iectul

    3-pr

    oiect

    cu do

    u fa

    ze de

    pred

    are.

    Cred

    ite E

    CTS:

    4+6 /

    Dur

    ata:

    6+8

    spt

    . / E

    valu

    are :

    Ate

    lier (

    faza

    1)+C

    omisi

    i(faz

    a 2)

    Depa

    rtame

    ntul B

    azele

    Pro

    iectr

    ii de a

    rhite

    ctur

    27

    BibliografieBibliografia cursului Arhitectur. Locuire. Ora, An II, Semestrul 4, UAUIM Gaston BACHELARD, "Casa. De la pivni la pod. Sensul colibei", n: Poetica spaiului,

    Editura Paralela 45, Piteti, 2005, pp. 35-50 i 56-67George Matei CANTACUZINO, "Locuina romneasc", n: Izvoare i popasuri,

    Editura Eminescu, Bucureti, 1977, pp. 63-65Mircea ELIADE, "A-i asuma crearea lumii", n: Sacrul i profanul, Editura Humanitas,

    Bucureti, 1992, pp. 49-56Alain de BOTTON, "Semnificaia arhitecturii" i " Promisiunea unui cmp",

    n: Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureti, 2009, pp. 9-26 i 251-268Florin BICIUC, Experimentul "Celu", Editura Paideia, Bucureti, 2007Bndicte RGIMONT, "Despre habitat" i "ncperile casei", n: Spune-mi cum i-e casa,

    ca s-i spun cine eti, Editura Trei, Bucureti, 2010, pp. 98-120 i 121-150

    Bibliografie documentare:Charles CORREA, Housing & Urbanisation, Urban Design Research Institute, 1999Peter EBNER, Markus KNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative ResidentialArchitecture, Birkhauser, Basel, 2010Brian EDWARDS, David TURRENT (eds.), Sustainable Housing: Principles & Practice, E & FNSpon, 2000 Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing :

    The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers,

    Rotterdam, 2009Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace Houses. Patio Houses.

    Linked Houses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. Atriumhauser. Kettenhauser), Verlag Gerd Hatje, 1967

    David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice, Routledge, 2010Anca Nicoleta OOIU, Locuina niruit strategii ale locuinei durabile, Editura Universitar

    Ion Mincu, Bucureti, 2011Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing Typology, Birkhauser,Basel, 2007

    Criterii de evaluareINTEGRAREA N VECINTATE- urbanitatea - o densitate potrivit i echilibrat; utilizri i funciuni mixte; integrarea locuirii,destinderii, activitilor de lucru; reducerea deplasrii auto i accesibilitatea pietonal;- conectivitatea - caracterul compact, relaii multiple ntre locuine i spaiul comunitii;- adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scrii i a imaginii, particularitatea n unitate, interaciunea ntre locuitorii vechi i noi;- integrarea naturii - evaluarea i, pe ct posibil, pstrarea i amplificarea spaiilor verzi,nelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii;

    LOCUIREA N INTERIORUL/ N PREAJMA CASEI/ N COMUNITATE- identificarea - punerea ntrebrilor i nelegerea nevoilor locuirii, traduse ntr-o conformarepotrivit a funciunilor i a legturilor ntre spaii, regsirea n propria cas (acas);- flexibilitatea - evoluia casei n timp, adaptabilitatea i schimbarea posibil pentru a puteagzdui moduri diferite de a tri, folosine variate, ateptri i nevoi diverse;- comunicarea - interaciunea, locuirea n sens privat i comunitar, posibilitatea unor activitimultiple;- deschiderea - relaii spaiale fireti ntre interior i exterior, extinderi n afar ale spaiilorlocuite, primirea exteriorului nuntru;

    STRUCTURA/ MATERIALITATEA- adecvarea sistemului constructiv i a materialitii la obiectivele studiului, la scenariul delocuire propus i la principiile arhitecturii durabile;- folosirea cumptat a mijloacelor arhitecturale i a resurselor materiale i economice;- chestionarea, nelegerea i redarea corect a principiilor structurale i a rezolvrilor de de-taliu, n concordan cu caracterul i atmosfera spaiilor propuse n proiect;

    REPREZENTAREA- adecvarea discursului i a reprezentrii la propriul scenariul de locuire n comunitate propus,formulat i reformulat n scris;- caracterul unitar, acoperitor i sugestiv al reprezentrilor grafice, machetei i studiilor foto- calitatea i claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului;

    PROCESUL DE PROIECTARE- coerena i capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critic a parcursului propriului proiect;- nelegerea procesului de proiectare ca evoluie simultan a problemei (date disponibile) i asoluiei (rspunsuri formulate) i elocvena redrii condensate n plana de sintez a parcursului;- capacitatea de a colabora constructiv cu colegii i implicarea n activitile comune din atelier.