BUCURESTI

MONITORULCOMUNAL

ANUL LXIV 19

7 Mai 1939

ORGAN OFICIAL

SUPLIMENT

REGULAMENT DE

ALINIERIL

MUNICIPIULUI

la General alStr. N. Filipescu, 21 Lei 40 Exemplarul

IMPRIMERIILE INDEPENDENTA", -BUCURESTI, STRADA R. POINCARE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

REGULAMENT DE CONSTRUCTII ALINIERI ALMUNICIPIULUI

INALT DECRET REGAL

Asupra raportului Presedintelui Consiliului Nostrude Ministri, Ministru Secretar de Stat la Departa-mentul Interne lor Ad-Interim la Ministerul

Nationale, sub. Nr. 52601939.In virtutea dispozitiunilor art. 44 3 din legea

administrativa :

AM DECRETAT DECRETAM

Art. I. - Se de Noi Regulamentul deConstructii Alinieri al Municipiuluipotrivit aprobat prin decizia primariala cuNr. 74/939.

Art. - Consiliului Nostru deMinistri, Ministru Secretar de Stat la Departa-mentul Internelor Ad-Interim la Ministerulrrii Nationale, este însarcinat cu executarea pre-

Decret.

Dat Bucuresti la 4 Aprilie 1939.CAROL

Nr. 1535

PARTEA I-a

TITLUL I

ZONELE ORASULUI CLASELEDE CONSTRUCTII

CAP. I.

Zonele de

Art. 1. - Intreg cuprinsul Municipiului Bucuresti,toate comunele suburbane,

rea determinatä de lege, este urmätoa-rele zone :

1. Zona (ruralä) ;2. Zona doua (locuinte) ;3. Zona (mixtà, adicä pentru locuinte, pentru

comer industrii salubre) ;4. Zona patra ;

5. Zona cincia (industriald) ;La acestea se mai :

Zone regimuri speciale, prevAzute la art. 9urmátoarele.

Intinderea asezarea fiecárei zone este aceeaprevázutá in planul de zonificare cuprinzând strá-zile enumerate tabloul aláturat prezentului regu-lament.

Art. 2. - Fiecare corespunde unui anumitf el de folosire a proprietätii a dreptului de acládi, cum se aratá articolele urmátoare.

Statul Municipiul pot aseza in oricarezonk cládiri pentru servicii cari sunt strict necesare

acel punct pentru siguranta statului, apárareanationalk ordinea publick posturi depompieri, posturi de salvare telefon, etc.

Aceste derogári nu se pot da deck cu avizulmisiunei pentru aplicarea Planului de Sistematizare,

la art. 226 urmátoarele.Art. 3. - In zona (ruralä) - afará de

vatra satului - constructiunile sunt interzise.In pot autoriza numai :

a) Constructiuni de ferme sau exploatki agricole

Consiliului de MinistriMinistrul Internelor

Ad-Interim la Ministerul Apärärii Nationale

. AR.

toate dependintele, cresatoriile locuintele ei,pe terenuri suprafata dimensiunile la

58 respectarea dispozitiunilor dela art. 85privitoare la procentul maxim construibil ;

b) Parceldri cerute de marile intreprindericiale sau industriale, scopul de a con-strui cartiere de (orase-grädini, orase-sate-lite), cari vor fi vândute sau inchiriate personalului

suprafata terenului este de putin 10hectare, se executarea lucrárilor edili-tare (art. 67-71) se construesc dela

putin '70% din parcele.Parcelele astfel creiate nu vor putea avea o

prafatá mai de 500 m. p.c) biserici, monumente, cultu-

sportive, artistice carivaste izolate de restul cládirilor ora-

;

d) spitale fel de asezáminte de ocrotire;

e) cimitire, crematorii ;f) restaurante ;g) mod exceptional, pe anumite terenuri

de Sistematizare, uneleprinderi industriale, cu un caracter special, cariprin natura nu pot fi asezate decât

precum fabrici de explosibile alte asemenea.Locul va fi determinat dela caz la caz prindecizii primariale, date pe baza avizului serviciuluirespectiv.

Autorizatia de cládire pentru fiecare din acesteasezáminte, prevázute la aliniatele de sus, se

numai cu indeplinirea conditiunilor prevázute deregulament pentru aceste numai cu avizulcomisiunii prevázutd la art. 226.

Deschiderile exploatárile de cariere de nisip,sau industrii similare, cari utilizeazd ca

materie solul sau subsolul, sunt interzise intot cuprinsul Municipiului Bucuresti, la liniaforturilor.

Cele existente, care functioneazá a aveatorizatie se vor imediat.

Cele autorizate care azi, vor putea

www.dacoromanica.ro

4 MONITORUL Nr. 19. - 7 Mai 1939

continua, indeplinirea dispozitiunilor prevazutela art. 23 din Legea pentru Organizareapiului Bucuresti din 4 Martie 1939.

Art. 4. - In zona doua (pentru se clá-se instaleazd :

a) Case pentru locuit, in conditiunile prevAzuteprezentul regulament ;b) Ateliere ale micilor meseriasi ca :

tori, etc., dacá pot functiona conditiuni higienicespatiu de mult 30 m. p. uneltele

rnateriile prime folosite, nu produc sgomot, sgu-duituri, fum sau miros urât ori nesänätos.

In punctele un comercial, numaiinteresectiile sträzilor, se admite asezarea prävä-

liilor pentru nevoile cartierului anume acelea caridesfac produse alimentare, farmacii, tutungerii,zerii.

Autorizarea de instalare pentru intreprinderiledela literile se poate da numai ce se vafi luat avizul Comisiunei de aplicare a Planului (C.A. P.), (art. 226), pentru cele dela liteTa b,avizul Consiliului de Higienä.

Art. 5. Zona treia se imparteIn amândouä pärtile se pot clädi instala :prävälii, precum depozite sau industrii dar numaisalubre anume :

- In prima parte (art. 265) se permitprevAzute la categoria A, de industrii.

- In partea doua, industriile prevAzute la cate-goria B. de industrii.

- Un regulament special, de MinisterulMuncii, Ocrotirilor Sociale va fixa felulde industrie instalatiunile din fiecare categorie.

la acestui regulament, fixarea feluluiindustriilor din categorie,se va face avizul Serv. Sanitar.

Art. 6. - In zona patra (comercialä) se potinstala :a) intreprinderi comerciale de ;

b) de orke ;

;

d) depozite industrii salubre numaidin categoria A de industrii ;

e) hoteluri pensiuni ;f) de subsol, dacä se

prospectul cerut de regulament pentru fiecarepere corespunzdtor destinatia ei.

Art. 7. - Zona cincia, industrialä, se:

In prima parte A se pot sau instalaexistente, depozite industrii din ca-

A, C, prevAzute in regula-mentul de Sänätätii,cum cantine pentru

In mod se pot darpentru directorul intreprinderii, persona-

de strict necesar.In partea doua B, a zonei industriale se pot clädi

sau instala existente, numai industriisalubre din categoria D, locuinte pentru director,

paznici, precum cantine pentrutori.

clasä se vorconforma prevederilor art. 3.

Art. 8. - cu altacele preväzute in mod normal pentru zona respec-

sunt tolerate avizul C.A.P. urmä-toarele conditiuni

a) In de locuinte, ele nu provoacä sgo-

mot, aflux de circulatie, violentd,putea turbura

In orice caz teatrele, cinematografele, de in-de sunt interzise.

b) In zona industrialä, numai dacä acestemiri nu pot turburate ele de functionarea

industrillor vecine.In zona numai ele nu aspec-

tul pitoresc al regiunii.In caz, Comisiunea va putea condi-

tiuni speciale de asezare sau dispozitii pentru a seocoli inconvenientele arätate mai sus, stabilind

vecini, siluete, etc.,caz

CAP. 2.

Zone cu regimuri speciale.

Art. 9. - In conformitate planul de sistemati-zare, de zonele de mai sus se stabilescanumite zone cu regim special pe careurmeazá a se pentru serviciipublice ori sociale, sau se adauge la cele existentepentru márirea precum terenuri cäi publicede fel ce se vier sau pentru

celor existente.Aceste zone $ in de zoni-

ficare, cari pot fi modificate ulterior, cu indeplinireaformelor legale, sunt :

a) Zona de ferate ;b) Zona ;

c) Zona lacurilor in douäsubdiviziuni anume

Zona lacurilor menitäproprietatea particularilor.

2. Zona lacurilor plantatiilor menitedomenii publice ;

d) Suprafete de teren rezervate pentru serviciipublice ale Statului, Municipiului, Ilfov,regiilor caselor autonome ;

e) de teren rezervate pentrupiele ;

f) Zone pentru noui grádini publice mari;

g) Suprafate de prevazute destinatiapentru deschiderea de noui publice, sträzi, bu-

strázi subterane, precum- zone de retrageri preväzute pentru lärgirea pie-

arterelor existente ;h) Zone pentru universitare,

lare, artistice ;

i) de teren rezervate pentrude

intrá clädirea de pentrupublici, orfelinate, cdminuri, etc.

j) de teren rezervate pentruspeciale precum canale navigabile, aeropor-turi, ect.

Art. 10. - Pe parcele situate zonele intinde-rile de teren prevAzute la art. 9, exceptia celordin zona plantatiilor (punctul al 1 2) se admite

numai a clddirilor specificate articolulprecedent, chiar aceste afla inproprietatea numai avizul Comi-siunei pentru aplicarea planului.

Toate parcelele in zonele prevAzute la art.9, exceptia terenurilor pentru plantatii destinatea rámâne proprietatea particularä, (punctul al.

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 5

1) cât din parcele situate deretragere, cuprinsä alinierea alinierea

a constructiilor, sunt expropriabile, con-formitate prevederile speciale ale Admini-strative vigoare.

11. - Pe terenurile care numaile la art. 9, a, b, d,

e, g, h, j, se a se numai pe por-tiunea din afara speciale, in conformittae

legii vigoareprezentului

a alinierilor prevAzute de sistema-tizare.

Pentru situate de spatii verzif), se permite, exproprierea

a fi construite conformitateprevederile dela art. '12,58,85 86.

Art. 12. lacurilor per-mite a se de adápost,pavilioane pentru sport pentrupentru de garaje depentru de sport, care acestea

aclue numai'avizul -aplicarea

(C.A.P.) conforrntate art. 86.Acette nu pentru terenurile

care a prevederilelegilor in pästrarea monumentelor

sau cele necesareterenurile situate in zonele

nu expropriazd sepoate admite, mod

ca pentru cele zonapreväzute la

CAP. 3.

de

Art. 13. - Teritoriul Municipiului se imparte insase clase Subdiviziunile lor), corespunzând unoranumite prevederi la remuilprecum :- dimensiuni de

de adâncime a ;

derea parcelei ;

.asezarea cládirilor de stradä deparcelelor, de (gruparea

regimul de a ane-xelor ;- ;- minimä a clädirlior spre

spre curte ; .- ;

la toategulament pentru

Aceste dase de constructii arätate culoriin de

H-aNormele dreptului de a

TITLUL

generale

CAP.

Dreptul de a

Art.

pe pämânt, peste sub ca-racter permanent, :- de zid, beton, fier, sticláalte ;

- locuinte, pentru sauparticulare de

este in cuprinsuldin punct de vedere technic de

prevederile cuprinsetrativä prezentul regulamentdu-se de legilor regu-

vigoare.

2

de regim

Art. 15. - Posesorul portiuni dintatea sau particuilarä trebue obting,tea de parcelare, de deaddogire, de transformare sau de ex-ceptia de reparatii simple(art. 33 b), un certificat de aliniere re-gim" dela Directia Planului Sistematizärii.

Pentru Certificatului de alinieregim" proprietarul sau mandatarul lui va prezenta laDirectia Planului cererede in trei exemplare,conform din urmátor.

Art. 16. de pentru obtinereaCertificatului de regim" trebue

de un inginer, arhitect, subinginer,conductor sau conductor de arhitecturä, in ta-

va fi prezentat copie saupe hârtie rezistentä pe fond una din

: 1/100, 1/250 la 1.000p., pânä 1 ha. 1 ha.

va contine date :a) lunginiea ale dia-

eventual elementelenecesare suprafetii precum re-

servit la

b) calcanelor lianitroferea lungimei

suprafata este mare de4.000 m. p., de elementele cerute de ali-niatele a b, se indica pe deordonatele limite de siste-mul calculate de de ridi-care.

trebue sä nu fie to-lerantelor admise de regulamentelecádastrale in vigoare.

d) Planurile vor fi refäcute, natarulplanului care va fi prezentat gresite, vafi Mimicipale de aplicarea

pe baza unui raportArt. 17. -Pe se de

rectia conformPlanului Sistematizare.

La acest plan, alinierile trasate se anexeazá deDir. Planului foaie pe carese aratä de care aflä

precurn specialepentru pe care este drept

le prin sauPlanul de Sistematizare.

www.dacoromanica.ro

6 MONITORUL COMUNAL Nr. - 7 Mai 1939

In termen de 5 zile dela inregistrare, Directianului SistematizArii va semnala pe dosarul certi-ficatului de aliniere lipsurile de care interesatul vatrebui sä cunostintá semnând.

Date le de mai sus sunt menite serveascä pro-rului pentru proectului de constructie.

Art. 18. - Se de Directia PlanuluiSistematizärii, la cererea proprietarului sau man-

datarului säu, un plan de situatie cu alinierile tra-sate o foaie tip cu toate indicatiunile dela artico-

precedent formând Certificatul dealiniere regim".

Pentru parcelele situate pe preväzute cualinieri decretate, certificatul se ter-men de 10 zile libere, dela data inregisträrii cererii

aceasta cuprinde toate datele piesele cerutede regulament.

datele necesare nu sunt complecte, terme-nul decurge dela data complectárii cererii cu toatedatele necesare.

In cazul când Certificatul de aliniere regim"nu s'a eliberat termenele de mai sus, interesatulpoate cere direct autorizatia de constructie obli-gatiunea de a prezenta certificatul, fácând do-vada a fácut cererea pentru eliberarea acestuicertificat, prin prezentarea biletului, cu deinregistrare al cererii.

Parcelele situate regiunile cari nusau fundáturi, deschise mod legal, sau

cari existá terenuri, cari nu au acces la cu ali-decretate, va ráspunde totusi, la

rerea respectivä, nu se poate elibera certificat dealiniere, la stabilirea unei alinieri decretate peacea regiune.

Art. 19. - Certificatul de aliniere regim"tot continutul este valabil la o eventualámodificare a Planului de Sistematizare sau a anexe-

sale.In cazul când cererea de autorizatie de construe-nu s'a depus termen de un an dela eliberarea

Certificatului de aliniere regirn" - este nece-obligatorie o vizá de a certificatului

când se vor trece eventualelemodificári legale aduse timp. Valabilitateaacestei vize este deasemenea de un an.

vizá se obtine mod gratuit la cerere.

CAP. 3Autorizatia de constructie sau de adogire.

Art. 20. - Penetru f el de lucrári : sápá-turi, cládiri din nou, addogiri, transformári sauparatii pe publice particulare, trebue

se obtiná de inceperea o autorizatie,eliberatá de Primárie conform prevederilor prezen-tului regulament.

Se excepteazä de (art. 33 li-tera a), precum lucrárile de recordare la retelelede apá, canal, gaz electricitate.

Art. 21. - Autorizatia de se obtine pebaza unei cereri, fácutá pe un formular-tip prezen-tatá de proprietar sau de cel reprezintä,contrasemnate de proectant de certificatulde aliniere regim, obtinut prealabil.

Cererea trebue fie de proectul deconstructie, alcätuit din urmátoarele piese :

a) de situatie al elädirilor la scara 1/250cu tuturor distantelor ele,

fatá de limitele parcelei, de alinierile preväzutecertificatul de aliniere regim, precum fatá

de clädirile de pe proprietátile vecine.b) Urrnátoarele planuri de constructie, la scara

1/100 sau 1/50 :1. Planul subsolurilor ;2. Planul tuturor caturilor utilizarea

rilor.Se va prezenta un singur plan pentru toate

rile identice ;3. Planul acoperisului ;4. Planul tuturor fatadelor morsa cládirilor

vecine ;5. Planul unei sectiuni complecte, perpendiculará

pe alinierea sau pietii publice, pe care se vatrasa gabaritul reglementar in care esteclädirea, indicarea ináltimei esiturile din ga-

; alte sectiuni pentru clarificareaproectelor.

In regim se cere câte un profil de fie-care al cládirii indicarea profiluluinului existent, spre a se vedea modul deperire.

d) Se poate cere speciale :- reprezentäri perspective ;- indicatiuni asupra cládirilor vecineforma ;

- la aglornerate semile nete ale coridoarelor ;

- prospectele directe) pentrumerile deschiderile spre când din planuriaceasta nu rezultá in mod evident.

e) Derogärile sau tolerantele cerute pentrufie indicate sau in mod grafic pe

planuri.f) formularul-tip de cerere de autorizatie de

constructie pe planuri trebue fie indicateprafata construitá volumul pentru fiecare etajparte, indicatiunile care se formula-rul respectiv care fie pla-nurile prezentate.

g) Inaintea trecerii la executie la cererea Pri-se vor prezenta eventual calcule de

stentá pentru speciale sau pentruprezentând particularitäti speciale de

Planurile trebue mod deslusit toatedatele cotele necesare pentru a dovedi respecta-rea regulamentului.

Proectul se dublu exemplar serviciuluirespectiv, acesta având facultatea de a cere unexemplar pentru serviciul de apârare

Planul de situatie va fi prezentat in trei exem-plare.

Nu se admit planuri reproduceregraficá, pe fond pe hârtie solidá informat ministerial (0,21 rn. X 0,33 m.), dupá norme-le anexa prezentului regulament ; o seriede planuri formeze un prins mapá.

h) Planurile trebue fie intocmite de un arhi-tect sau conductor de arhitecturk figurând inbloul stabilit de corpul arhitectilor din România

limita drepturilor specificate acest tablou.Ele trebue poarte semnAtura proprietarului

urmätoarele indicatiuni in mod citetSus la stânga

proprietarului adresa terenului pe carese construeste ;

Jos in dreapta :adresa proectantului,

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 7

precurn cemndtura original pe fiecarecopie

Sus la dreapta :Data un numdr de ordine pentru fiecare

a proecetului.Art. 22. - Primdria va cerceta proectul raportcertificatul de aliniere regirn dispozitiuni-

le prezentului regulament, urmând in termen demult 10 zile dela depunerea planurilor sä for-

muleze la locul respectiv din dosarul au-torizatiei ceaduse pentru a se conforma regulamentului. Dela

proprietarul va putea lua deobservatiunile serviciului autorizatiilor, pentru a seconforma.

Daeä nouile planuri cerute nouiasupra acestor planuri se va face

tr'un nou termen de 5 zile.Neprezentarea in termen de trei luni a noilor

sau neindeplinirea formalitä-tilor de pezentul regulament, termenelefixate, atrage anularea toate a-probárile obtinute.

Pentru autorizarea de a se construilare, se va asigura toate lucrárile edili-tare din dreptul proprietátii, au fost executate re-

prevederile art. 67-71.23. - In caz când prin prezentat se

cer derogari sau prevdzute in regulamentpentru care nu se cere avizul Comisiei apli-

care a planului" (C. A. P.) cererea se detre serviciul respectiv de autorizdri.

In cazul când cererea se trimite la C. A. P.,menul de rdspuns de 10 zile sela 20 zile dela depunerea cererei initialesau a nouilor planuri.

Art. 24. - Autorizatia de constructie sese vederea eliberdrii in termen de 10 ziledela definitivd, conformitate art.22 23, asupra nouilor depuse sau asupraindeplinirii obligatiilor formulate de serviciul au-torizatiilor.

Autorizatia de constructie aprobatá ter-men, va Incunostiinta U. C. B.-ul,

autorizatia este Proprietarul trebue säse prezinte la U. C. B. pentru a se conforma obliga-tiilor ce i se von impune.

La prirnirea rdspunsului favorabil al U. C. B.-ului,va imediat Autoriza-

tia de Constructie.Ref uzul eventual de autorizare motivat

proprietarul putând lua cunostintá de aceastala serviciul de autorizatii.

Art. 25. - In caz de refuz de eliberare, desau de a acestui termen, proprietarul este

drept a se adresa instantelor de contencios admi-nistrativ, conditiunile prevAzute de lege.

In cazul când autoritatea sau instanta decontencios au constatat vre-o sau rea

a administratiei, functionarul vinovat va fitras la rdspundere conform legii administrative.

Art. 26. - de eliberarea autorizatiei deconstructie, proprietarul, arhitectulprenorul (sau antreprenorii) vor luatul de a toate prevederile regula-mentului general ale autorizatiei special,semnând pentru aceasta chiar pe formularul autori-zatiei la locul respectiv.

Antreprenorul trebue figureze tabloul sta-

bilit in conformitate regulamentul special al cor-pului antreprenorilor.

In caz se in regie, autorizatiase poate elibera numai semndtura proprietarului

arhitectului diriginte, dar specificarea seexecutá regie sub arhitectului di-riginte.

Art. 27. - In caz de schimbare a antreprenoruluiautorizat, a diriginte sau a

timpul constructiei,este obligat anuntecare a eliberat printr'o

comunicare se poate facehitect sau antreprenor ceea ce-i

fietulle prevAzute de regulament vor fide nouii sau aicuti autorizatia de

Art. 28. -tie este de 2 data aprobärii ei.

lucrarea a fostacestui termen, se va o vizá de

pentru terminare, de care autorizatia pierdevaloarea.

Durata vize a urmätoare esteun an.

intervale s'au insisternatizare lu-

n'a sau terminatd, proectul tre-bue pentru a se conforma schimbärilor &ere-tate, numai eventualataxele achitate ce s'ar atunci pentruun proect care toate

In cazul a planului de sistematizaresau a regulamentuilui de privindtatea organele vao constatare la fata de au fost exe-

La aceastä constatare via fi convocatáinteresatd.

Art. 29. - Sub nici un motiv nu se pot lu-actului zis al

zatiei de dede construe* trebue pe

tier prezentatá organelerdelegate

Art. 30. de a maide pe o sau

unei pentru peo proprietate pe se sau multe

de nu se poate con-formalitate dispozitiunile dela Titlul II despre

conditiunile ale dreptului de ape terenuri parcelate, terenurile considerate

asimilate acest caz o parcelare.Art. 31. Pentru existeute,

mare pesträzii, mai dispuse

care toatede de Prospect, consideratá

ca o parcelare sensul la art. 44

Deasemenea, asezarea a eelpe profunzime, respectând preve-derile estelare, in articolelor

In caz, pentru cari cad pre-articol, se va prezenta, odatá

www.dacoromanica.ro

MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

rerea de de constructie, un plan desamblu al constructiilor a celor vlitoare,

dimensiu-nile

Art. 32. - pentru constructiilese pentru

celelalte ce s'a obtinut in prealabiltorizarea de la Ministerul

dispozitiunile art. 4 la 8.

CAP. 4.

Autorizarea reparatillor simple,

Art. 33. - Lucrärile de reparatii la suntin trei

a) Luerári de de därâmare, care sepermit pentru cládire, precum :- de vlopsitorie zugrävit)la interior ;

- consolidarea când nuse suportii, precum consolidareaimprejmuirilor asezate pe alinieri ; vopsitul

;

- nivelarea pavarea ; de horti-;

- repararea existente, conform re-;- de constructiuni in interiorul

curtilor ;-repararea ;

- repararea sobelor ;- inlocuirea cercevelelor, reparatii la

ferestre ;- de tencuiald, la interior, precumla exterior, când suprafata nu trece de 10

p.- la färärea mat ;

reparatii la burlane, la jghiaburi la ca-;- de ordin sanitar la latrine,

hasnale.La toate aceste lucrári nu se permite asezarea

schelelor pe sau curte, admise numaipaserele mobile ce nu trotuarul saucurtii.

Aceste lucrári se pot face f vreu-nei partea proprietarului.

b) simple, care se permit laexceptia celor insalubre cazier de därâmare,

sau pentru care urmeazá a se face formele demirea cazierelor de precum :

- lucräri de vopsitorie la exterior (vopsitul fata-dei, ;

- reinoirea parchetelor ;- schimbarea dela ferestre,

deschiderile ;- reparatii de de fum sau

de ventilatie ;- reparatiuni la când nu se

mai de 1/3 din suprafata ;

- reparatiuni de tencueli, la interior exterior,a depäsi suprafata de 50 m. p. putându-seschele pe curte.

Pentru este nevoe de o dereparatii simple, timp de 3

Autorizatia de reparatii simple se ter-

men de 5 zile data cererii.succesive de reparatii simple nu se

pot elibera deck la de timp de 6caz contrariu reparatiile simple vor fi consi-

derate reparatii radicale.c) Toate celelalte lucrari considerate ca

ratii radicale anume1. Se considerá ea reparatii radicale sau

mári, interioare sau exterioare menite aornamenta fárá a modifica

scheletul constructiei, (de ex. sau:

- consolidári de temelii, sautarea de ;

- refacerea sau a unei mai mare1/3 din sau ;

- modificarea sau adinspre sau curte ;

- scoaterea umezelei la ;- de la interior sau exterior,când o suprafatä mai mare de 50 m. p., saurefacerea a ;

- schimbarea tocurilor ferestre când semáresc ;- de desfiintare sau construire deduri interioare ;- de ascensoare la cons-

existente ;Aceste se permit numai la care nu

alinierea numai baza auto-rizatii de repararadicale, sau de trnsformári,

timp de 6 luni.Toate considerate

din nou.de radicale se elibereazá in

termen de 10 dela toatedatele necesare preväzute de regulament.

Art. 34. - Pentru reparatii simple, radi-cale precum transformäri, exceptiade arátate la art. 33, litera a, trebue se

respectivá, prezentând o cerereacest sens, pe formular-tip. Pentru reparatii radicale

transformári, cererea trebue deanume

- pentru radicale, cu toate lu-ce se pot pe ele ; cazul reparatiilor

de numai a tâmpláriei a invelitoarei, sepot prezenta mai sumare ;

- pentru transformári, planuri parteacea care se desfiinteazá sau se transformá.

Pentru reparatii radicale pe lângásemnätura proprietarului trebuese semnatede un sau conductor calificat, conditiuniledela art. 21 h.

Formularul va fi de unprenor autorizat, exceptia reparatlilor simplepentru cari nu este necesará.

Art. 35. - existente din alienie-rea fatadelor, dar nu din alinierea sau cons-

cari laterale, de fund sau(prevázute la art. 89-95), se de toate

prin autorizatiile bazas'au cládit, momentul când se vor därâmavederea sau reconstruiri.

La aceste se admit reparatii radicale.Adaosurile, stmt

admise pentru aceste constructii, respectareamätoarelor observatiuni

a)

www.dacoromanica.ro

19. - Mai 1939 COMUNAL 9

prezentului toate privintelefata construitä cuprinzând atât constructiaexistentd partea adäogatá, nu depäseascápe aceea rezultând din respectarea procentuluimaxiM construibil pentru clasa respectivd.

b) La o existentd care ofatá mai mare cea conform art. 85

prezentul regulament, sedaosuri prin suprapuneri de noui caturi numai pe osuprafatá care nu procentul maximconstruibil, pentru o constructie din

pärtei existentenu fi ref

pe legale,

seau fost autorizate.

36. - va puteacând crede de obligatiunea pentru

proprietarii unei sau cartier de a facede précurn reparatiaa fatadelor, la un de 10 ani.

CAP. 5.

Executarea autorizate, estePrimáriei, prin organelle le-

Acest atâtterminarea face in de astricta a impuse

In ce constructia adáposturilor dinvor fi supravegheate

de Zonei deBucuresti sau organele subordine, chiar timpulexecutárii, in ce de executiematerialul intrebuintat, conformitate eurile legii vigoare.

Art. 38. -Sunt permise in cons-tructiei partial ale cari nu

vre-una din normele planului sistematizare,de constructie sau

de Serviciul de Apárare pasivá Mu-Comandantul Zonei de Apárare

Bucuresti.Pentru autorizarea aduse

este serviciulrespectiv, 48 ore modificárilor;pianurile sau suphmentele de continând a-ceste modificári.

ce s'ar aduce de Apá-rare pasivá fixate prin proectu

in termen de 48ore executärii, pentru a putea aprobatedin

La terminarea sevor planuri definitive, arátându-se

a eu toate modificärile. proectu-lui

Executarea totalá sau partialá anerespectând

nile prezentului regulament, toatetinute, atrage oprirea prin o de oprire

nota de se va regula-dela autorizatiei care motiveazä

oprirea lucrárii..

se va constata de oprire sepe inexacte, agentul de care

le-a formulat, va personal eu Pri-de daunele prin intreruperea lucrárii.

se va constata modificárile fácuteimpotriva regulamentului, cererea organelor

de control vor fi so-coteala proprietarului.

In acest caz respectivvor fi deferiti organelor Primáriei pentru constata-rea eventuala aplicare a sanctiunilor.

Dacá unul din cei de ain se fac

e degajat dedere.

Art. 39. nu da sprea umiditate sau a con

relativ suntArt. 40. - va la mo-

cum s'a executat cládirea in raport cuehberatd, de Sistematizare cu prezentul

nu poate fi saudecât putin 6 dela terrninarea

a luerärilor dedespärtitori, sari.

proprietarul va a-nunta in Primdria, cererea de avizul

pentru terminarea constructieitiunile de sus.

0 connsiune Comisiunea de constatarecontrol arátatá la 241, 242), va constatanarea de zidárie arátate mai sus.

In caz când nu s'au nici una din preve-derile planului de sistematizare, sau al prezentuluiregulament Comisia de mai sus a dat avizrabil, constructia va putea fi spre folosintá

6 luni dela data constatärii care se va con-semna proces-verbal.

Art. Dacá dupá 15 zile dela tr-de zidárie, organele Primáriei,

legate a executa controlul, nu s'au pronuntatvre-un sens, termenul de 6 se delb a-

a se mai contro-

42. - via putea cereSoc. de Gaz electricitate, de a refuza furnizarea

gazului electric saulului pentru constructiunile cari nu s'au conformatprevederilor prezentului in privinta con-

acest capitol.Art. 43. - Contra Oomisiunei de Con-

trol, se poate face termen de 10 zile la Comi-sia de a planului de Sistematizare, care esteobligatá a se pronunta in termen de 10 zile, pebaza la fata locului de 2 mem-bri din ei.

TITLUL II

DESPRE PARCELARE CONDITIUNILEDE CLADIRE PE TERENURILE PARCELATE.

CAP. I.

Dreptul parcelare.

- prin ,-,parcelare"unei . de teren, o pro-

www.dacoromanica.ro

o COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

prietate, douä sau mai multe rezultândparcele noi, destinatia de a fi sau nu

nate prin cedgri utilizate pentrupermise de legile vigoare.

Se intelege prin parcelk prezentul regulament,intindere de teren, constituind o pro-

prietate, sau particulard, indivizá carepoate fi utilizatä in conformitate legile regu-lamentele in vigoare.

Din de vedere al dispozitiunilor regulamen-tului de se deosebesc :

1. Parcele existente, acelea cari se gAsesc informa dimensiunile actuale la data intrArii invigoare a de fatä.

2. Parcele creiate, rezultate din parcelarileaprobate data intrárii vigoare a acestuigularnent.

Denumirea simplá de se utilizeazá pre-zentul regulament, nu este cazul a se face dife-rentiere parcele existente nou creiate.

Faptul de a proecta sau de a construi mai mult dedouá pe o constituind un singur trup,

de vedere al autorizärii deconstructie, ca o parcelare sensul celor prevAzutela art. 30 31.

Art. 45. - Propriearii suprafetelor de teren, pe aintindere se pot mai multefabrici sau intreprinderi de au

drciptul le parceleze.Dreptul de parcelare este supus, in afará de pre-

vederile legile regulamnteledispozitiunilor de Sistematizare ale pre-zentului Regularnent.

Art. 46. - Se poate autoriza parcelarea te-:

1. terenul se aflá intregirne sau parteconstruibild sau zona de spatii verzi

(art. 9 alin. f) ;Pentru fiecare portiune de teren se vor aplica

prevederile clasei respective sau aleinferioare, conform art. 60.

2. Dacá a.sezarea natura terenului ridi-de cládiri igienice rezistente.

3. Dacá au trecut cel putin 10 ani dela umplereagropilor, pentru terenurile nivelate acest mod.

CAP. 2.

de ,parcelare

Art. 47. - Pentru a putea obtine autorizatia deparcelare, proprietarul terenului trebue sä-si procure

prealabil certificatul de aliniere regim, care sedela Municipiului in

prevdzute art. 15 urmátoarele ale prezentuluiregulament.

Art. 48. - de autorizare a parcelárii sedepune la pe uncu suprafetei, adresa proprietâtii, numeleadresa a arhitectului sau ingineru-lui care a executat planul care trebue sá fie dintrepersoanele calificate a face aceste lucrári, precumnumele proprietarilor vecini

Art. 49. - Cererea trebue :

a) Un plan de situatie" al proprietätii la171000 sau 1/500 pe care trebue sä figureze :

1. Arátarea vecine atiilor de pe aceste proprietáti cari ar fi asezate pe

apropiere.

2. Modul de asezare de grupare a constructiilorparcele.

Lucrárile edilitare aflátoare pe acest teren sauvecinátatea cea mai apropiatá calescriindu-se natura distanta deproprietatea respectivd.

Pentru insemnarea lucrárilor edilitare prevAzutemai sus, technice ale Municipiului,nele Comunale Soc. de Gaz Electricitate suntdatoare a da cererea a proprietarului, toate

planurile exacte ale lucrArilor edili-tare respective, in termen de 10 dela

cererii. Aceste se vor trasa peplanul de situatie prezentat de parcelator.

b) Planul de parcelare la sc. 1/250 11500 cuarâtarea suprafetei terenului a parcelein parte. Pe planul de parcelare se vor toatesträzile proectate continând elernentele analiticepentru aplicarea pe teren (unghiuri, distante,raze de curburk etc.), precum toate terenurile re-zervate, pentru spatii libere, sau destinate a fi tre-cute domeniul dupá cum se cere la art.63, asezarea in parcele.

c) Sectiunile longitudinale transversaleproectate, la scara 1-100, cu in-

dicarea nivelurilor.d) Tabloul cu parcelele figurate proect, nume-

rotate suprafetei fiecdreia.e) Un justificativ al proectului de par-

celare, continând o evaluare a costului lucráriloredilitare, calculatä dupá preturile unitare, careUzinele Comunale, Soc. de Gaz Electricitateserviciile technice ale Municipiului, in baza prezen-tului regulament, sunt datoare le stabileascd lacerere.

La acestea proprietarul este drept alátureun plan de unitar, sau norme generale

privitoare la unitatea de stil arhitectonic,care a se face toate pe parceleleterenului respectiv.

Planurile prevdzute acest aliniat, trebue sá fieintocrnite de un arhitect, figurând tabloul Cor-pului Arhitectilor.

g) Recipisele pentru plata tuturor taxelor legale.Toate planurile trebue sá poarte afará de

nátura proprietarului, arhitectului sau ingineruluiproectant, mod citet, urmátoarele indicatiuni :

Sus stânga :Numele adresa terenului care se

parceleazá ;Jos dreapta :Numele adresa proectantului,

plicatk precum semndtura in original pecopie.

Data de ordine pentruprezentatk cât piesá a proectului.

Pe cerere sau pe planuri, proectantul va facementiune de derogArile la Regularnent, acestea

Proectantul este resposabil de omisiuni.Plansele piesele dela aliniatele a, b, d, e

f, vor fi prezentate exemplare din cari :2 exemplare se trimit la U. C. B. Soc. de GazElectricitate (art. 52) ;

3 exemplare ;

exemplar se inapoiazá proprietaruluiprobarea provizorie a parcelárii.

Plansele se executá reproducere heliograficápe fond deschis prezentate formatninisterial (0,21 m. X 0,33 m.), dupá normele

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 11

anexa prezentului Fiecareva forma un prins

Art. 50. - Directiunea Planului SistematizAriiMunicipiului va verifica termen de cel mult 10zile dacá proectul de parcelare corespunde cu da-tele din certificatul de aliniere s'au respec-tat prevederile din prezentul regularnent relative laparceldri.

Art. 51. - Cererea de parcelaretoate actele planurile aldturate, se supune spreexaminare Comisiunei de aplicare a Planului" (C.A. P.) la art. 226, cu un referat motivat

raport prevederile Planului de Sistematizareale prezentului Regulament.Cornisiunea avizul pentru sau apro-

bárii având indatorirea dece trebuesc fácute pentru respectarea tutu-

ror ingrádirilor conditiunilor impuse dede Sistematizare acest Regulament

Când se va socoti necesar, se va putea cere refa-cerea cornplectä a proectului parcelärii pentru a in-tra cadrul Regulamentului.

Avizul Comisiunii trebue dat mult 15 ziledela primirea cererii.

Art. 52. - a). Pentru carideschiderea de stäzi, se trimite câte o serie de

vizate de Primdrie, la U.C.B. Soc. de GazElectricitate, cari vor parcelarea res-

poate fi prevazutä de 'apäelectricitate in caz favorabil vor devizulluerdrilor necesare.

Pe baza favorabil al U.C.B.-ului Soc.de Gaz Electricitate, Primaria Municipiului va a-proba autorizatia provizorie de parcelare, care va fi

avizul Comisiunei de aPlanului, ratificdrii organelor prevdzute de

In cazul când se admite executarea lucrárilor edi-litare pe din terenul parcelat, se vaautorizatia nurnai pentru portiunea pentru cares'au executat lucrArile edilitare de parcelator

au receptionate de organele mai sus.In autorizatia provizorie se vor fixa conditiile ce

trebuesc indeplinite de parcelator lucrArile cetrebuesc executate pe cheltuiala sa, in vedereatorizatiei definitive.

Autorizatia de parcelare, sede cátre Primarul Municipiului, nurnai cecrárile edilitare prevázute autorizatia provizorievor fi de Primáriapiului, de U. B. Soc. Gaz Electricitateluate primire de serviciile respective.

b) Cererile pentru parcelárile deschidere dese supun avizul

aplicare a Planului al Directorului PlanuluiSistematizärii, aprobárii Primarului, care aprobareconstitue autorizarea definitivá.

Art. 53. - a) Sunt interzise parcelärile penurile situate pe sträzi, unde nu lucráricanalizare pentru apá potabilä pentru evacuareaapelor uzate unde Primária nu face sau nupoate face lucräri la cari se racordeze acelea ale

;b) Se poate totusi admite parcelarea acestor

renuri proprietarul executá sau costulexecutärii racordärii luerarilor edilitare ale parce-

la acelea conformcerute de U.C.B. Soc. de Gaz Electricitate.

Pe sträzile precum comunele sub-

urbane, unde nu conducte pentru alimenta-rea cu potabilá canalizári pentru evacuarea a-pelor unde nici nu urmeazá a se executa de

sau particulari, lucrári de racordarela retelele orasului, se poate totusi autoriza, avi-zul C. A. P., parceldri pentru cari se aplicá regimul

pentru cl. I. B. parcele suprafata mi-de 2.500 m. p.

In acest caz trebue se execute de parce-lator lucrári locale separate pentru fiecarein parte, cari asigure alimentarea

evacuarea apelor uzate, precum puturi deapá, haznale obisnuite, haznale septice puturiabsorbante.

Pentru toate se va cere inbil avizul U. C.

d) Dacá ulterior executáreide mai sus (adicá regimul I.B.) se vor

pe strada respectivä canalizärile necesare,fie de Primárie, fie de particulari, parcelatoriisau proprietarii riverani, vor putea reduce prinvizare suprafata parcelelor de 2.500 p., conformprevederilor regulamentare, dar numai dupá ce vorfi costul sau se vor fi executat racordurilecesare la conductele de apá canal pentru aleele

noui creiate prin parcelare.Art. 54. - Autorizatia provizorie de parcelare se

in copie de Comunale,Soc de Gaz Electricitate tuturor

ale Municipiului, in atributiunilelucrárile edilitare urbanistice.

Art. 55. - In publicatia de a parcelelor,proprietarul este dator a in intregime textulautorizatiei provizorii eliberate de Primárie sub re-zerva sanctiunilor prevAzute de legea administra-tivá.

Art. 56. - Valabilitatea autorizatiei de parcelareeste de 2 ani dela data aprobárii ei, in care timptrebue fie executate de proprietar recep-tionate de organele toate luerärile edili-tare prevázute planurile aprobate.

Dacá lucrárile edilitare au fost neter-minate acestui termen 2 ani, se va

o de prelungire pentru terminare, fárá decare autorizatia pierde valoarea.

Durata acestei vize a celor urmátoare estean.

Dacá aceste intervale s'au introdus schirnbariin Planul de Sistematizare sau regulament,proectul trebue refácut pentru a se conforma schim-bárilor decretate numai eventuala

taxele achitate cele ce s'ar percepeatunci pentru un proect asemánátor cu caretine toate modificArile.

In caz de introducerea unor modificäri Planulde Sistematizare sau Regulament, privind pro-prietatea respectivá, Primária, prin sale,va face o constatare la fata locului privind lucrárilece au fost executate.

Art. 57. - aprbbarea provizorie ainceperii lucrárilor edilitare, pro-

prietarul, printr'o calificatä, va fixa pe te-ren, prin borne de dimensiunile formele indicatede Directia Planului Sistematizärii, limitele tere-nurilor rezervate alinierea sträzilor decretate.

Dupá aplicarea pe teren a parcelärii, proprietarulva Planului Sisternatizärii unplan cotat, trei exemplare la scara 1/500, a lu-

www.dacoromanica.ro

12 COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai

specificate mai sus, sernnat depersoane calificate, art. 48.

In acest plan se va arata aplicarea pe terens'a conform cu datele din certificatul de ali-niere cu respectarea acestui regu-lament, privitoare la parceldri.

terenul parcelat se va afisa modplanul parcelärii numärul data autoriza-tiei, numele adresa proprietarului, al proectantu-lui parcelärii al antreprenorului lu-

edilitare.lucrarile edilitare a executie cade

sarcina parcelatorului, acesta va preveniria Municipiului cu 5 zile de incepereapentru ca serviciile respective exe-cutarea acestor lucräri.

CAP. 3.

Dimensiuni minime pentru parcele. Suprafata,adâncimea.

Art. 58. - Pentru a o parcelare fi au-torizata, trebue ca parcelele care sesuprafata, fatada adâncimea, prevazute mai jos,pentru fiecare de constructie.

Fiecare conditiune de minimum se va consideraseparat pentru fiecare dimensiune pentru

ele trebuind fie respectate fiecareparte.

In clasa I de constructii anume :a) In clasa I. A. de costructii, suprafata parcelelor

pentru ferme exploatári (art. 3) trebuefie de cel putin 2 hectare sunt situate la

sosele pavate sau pietruite de cel putin 4 hec-tare, sunt situate pe drumuri de Fatada

adâncimea parcelelor trebue fie deputin 50 m.

b) In calasa I. B. de constructii, suprafata parce-lelor trebue fie de cel putin 2.500 m. p., fatada

de 30 m. adâncimea de cel putin 501.

Prevederile acestei clase se aplicä la toate tere-nurile situate pe sträzi unde nu se distribue

sau nu canalizare, precumpentru parcelele particulare existente situate zonade spatii verzi, din raza orasului sau vatra suburba-

prevazute Planul de Sistematizare (art. 53).aceste parcele se admite a se construi o sin-

de locuit cu mult un etajprafata construitä maximum la art. 85(art. 19 Legea pentru Organizarea Municipiului, 4Martie 1939).

2. In II de constructii anume :a) In clasa II A, suprafata parcelelor trebue fie

de putin 600 m. p., având fatada de 20rn. 1. adâncimea de putin 20 m. 1.

b) In clasa II. B, suprafata parcelelor trebue fiede putin 200 m. p. fatada de 10 m. 1.

adâncimea de putin 20 m. 1.mod regim pentru

de putin parcele pentru cari sevor executa, planuri tip de eftinece vor fi supuse in prealabil aprobarii Comisiei deaplicare a Planului" (C. A. P.), se permite o supra-

de 100 m. p., fatada deputin 5 m. 1.

Parcelele terminale ale acestor grupe trebueaibä o de minimum 10 m. 1.

In II. C. suprafata parcelelor trebuefie de putin 300 m. p., fatada de 15m. 1. adancimea de putin 20 m. 1.

3. In clasele III, IV V., suprafata parcelelor tre-bue fie de putin 400 m. p., fatadade 15 m. 1. adâncimea de putin 20 m.

4. In VI, pentru industriale,prafata trebue fie de putin 500 m.p., având o de 20 m. 1. adâncimeade putin 20 m. 1.

5. cladirile cari se pot construi zoneregim special, dimensiunile procentulconstruibil din suprafata parcelelor, vor fi determi-nate pentru caz parte, vedere

. speeiale precumAceste conditiuni speciale se vor impune numai

avizul Cornisiunei pentru aplicarea Planului deSistematizare.

Art. 59. - una din dimensiunile pentrusau adâncime poate corespunde mini-

male mai sus, cealaltá dimensiune trebuindsä o valoare suficienta pentru a determina o

putin suprafata ce-pentru fiecare parte, sau aceea re-

prin aplicarea tolerantelor prevazuteart. 61.

Art. 60. - Pentru cari se vor peparcelele creiate prin parcelari interiorul blocu-rilor de Primaria, in urma avizului Co-misiunei de aplicare a Planului, poate impune pre-vederile corespunzatoare unei clase de constructiiinferioare a terenurilor cari au fatada spresträzile existente in afara carinesc de constructii considerat.

clasä de inferioard alteia, setelege care este un maisau o anterioard ordine deex. cl. A. este inferioara II B. sau clase-

III, IV, etc.Art. 61. - La o parcelare cu mult 5 parcele,

se admite pentru o o de25% pentru de minimum admis deRegulament.

La o parcelare un mai mare de loturi,o din numárul total al loturilor pot benefi-cia de toleranta de 25% pentru numai

configuratia terenului nu permite realizareatuturor parcelelor conform prescriptiunilor Regula-mentului.

Pentru parcelele cari au fatada spre unghiurileintrânde ale aleelor prin parcelare, semite o sub de Regulament,

la 5 m. lungime, numai pentru maximumo cincime din numárul total al parcelelor creiate.

Se admite asezarea parcelelor pe rânduri,unele la alinierea sträzii altele spre fund,

de fund are câte o trecerespre drumul proprietate,

lárgimea de 3 m. o demaximum 25 m., din alinierea

Pe terenurile cari se parceleazä a se creiacari au o adâncime mai deck mini-

mum preväzut de Regulament, se admite o tole-rantä de 25% la adâncime pentru toate parcelele.Pentru se admite de asemenea acestcaz o toleranta de 25% din minimum permis,numai pentru o cincime din total alcelelor creiate.

www.dacoromanica.ro

Nr. 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 13

CAP. 4.

desehise prin pareelare.

Art. 62. - parcelare care nu toate par-celele au acces direct la un drum public existent,trebue putin o la am-bele capete sau Strazile saualeele vor indeplini conditiunile aliniateleurmatoare.

Accesul direct la drum public, se sen-sul fatada parcelei fie la alinierea pe ointindere de putin 3 m.

In toate clasele de constructii, de cl. B.sträzile, aleele cari se prinparcelare trebue minimum 8,50totala, 5,50 m. parte trotuarede câte 1,50 m.

In clasa II B. sträzile aleele deschise trebue sälárgimea de putin 6 m. 5,50

parte a 0,25In de constructie, o proprietate a-

dâncime mare se poate divide parcele, unala alinierea strazii alta spre fund, conditia capa-cela dela fund un acces efec-

de minimum 3 m. creiat pe teren propriu.Aleele infundate, nu pot de 100 lungime,

dela alinierea strazii la fundulLa partea terminala aleea trebue o

de o forma dimensiunile astfel alese,sä asigure intoarecerea unui vehicul din

mult trei Inscriindu-se curbe raza ex-de minimum. Aceste curbe trebeuesc

desenate pe planuri razele bor.este ea portiunea

de care trebue gratuit Municipiului,conform art. 63.

din parceläri la ambele capete,dirnensiunile minime in acest articol nu

pot lungimea de 200 1. ;

sesc lungime, trebue sä fie traversate de altesau prezinte diametru minim

de 20 m. pentru intoarcerea vehiculelor, la distantede ce 200 m.

Pe cât e posibil, se va evita ca o de marecirculatie fie prea des de astf el de

provenite dintr'o parcelare.Art. 63. - Proectul de parcelaré trebue

alei, treceri spre parcele con-ditiunile prezentului Regulament.

Toate aceste suprafete, complect inzestratetoate lucrarile edilitare executate pe cheltuiala par-celatorului, conforimate art. 67-71 inclusiv,se predau Municipiului in mod obligator gratuitde proprietar.

La parcelärile unor terenuri maimare de 10.000 rn. p.,.atât regiunea

regiunea suburbana, afara indeplinirei celorlal-te conditiuni de parcelare trebue se cedeze gra-tuit comunei, pe lângâ terenul necesar deschideriistrazilor, o de teren pentru scopuriblice biserica, terenuri de sport, etc.).

va fi de 10%din intindereaa terenului pentru cele suprafata10.000-20.000 m. p. de 15% pentru

rile mare de 20.000 m. p. (art. 19,Legea pentru organizarea Municipiului Bucuresti, 4

Martie 1939).

CAP. 5.

Unitatea depareelare.

Art. 64. - Toate cladirile ce a se cons-trui pe, parcelele rezultate din divizarea unei sin-gure in indiviziune, trebue fie conce-pute executate unitate de caractertonic, astfeel toate cladirile apará ca un in-treg armonios.

Sunt exceptate parcelarile existente autori-zatii anterioare intrarii in vigoare a prezentului Re-

in care nu s'au asemenea dis-pozitiuni.

Deasemenea se vor respecta prevederile art. 139privitor la esteticä.

Art. 65. - proprietarul terenului aparcelare se cere nu cererea deautorizatie a parcelarii proectul general de

sau unde norme generale care a fi

tematizatä construirea grupului demusetarea lui opere de atunci

va putea impune astfel de norme generalechiar prin autorizatia de parcelare la elibera-rea proprietarul trebue planuri

In caz dispozitiunile V din parteaII-a privitoare la estetica unitatea de caracterarhitectonic, trebuesc aplicate in intregime.

CAP. 6.

pareelelor.

Art. 66. - Parcelele nu se potmicsora decât numai parcele sau celefel micsorate indepelinesc cerute decest Regulament.

Autorizatia de se deavizul serviciului respectiv.

Mai proprietari ai unei singure parcele vorputea cere o autorizatie de constructie,respectând regimul

vor forma un singur grup, regulamen-tar toate de a aveaceiasi construite arhi-tectonic pentru a impresia unei singure

CAP.

autorizareade pe

67. - Pentru executarea luerarilor edilitare,cari cad sarcina proprietarului acesta sau

reprezinta, este dator la UzineleComunale la Soc. de Gaz Electricitate,

de canal, gaz electricitate.Executarea acestor se face pe baza unui

deviz unitare fixate de serviciile res-pective decont la lucrarii.

Proprietarul parcelator trebue executerile de plantatiile prevazute planul deparcelare, impuse planul de sistematizare saude Comisiunea de aplicare a Planului, sub controlul

proectele aprobate prealabil de serviciilerespective.

www.dacoromanica.ro

14 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

Parclatorul trebue sä anunte serviciul drumurilorcel putin 5 zile de inceperea lucrdrilor de

pentru ca poatá supraveghea(conf. art. 57).

Lucrárile de nu pot fi numaice s'au terminat toate lucrärile subterane pre-

cum racordurile penttu apä,canal, gaz, electricitate, etc., pânä la limitaparcele.

Art. 68. - In mod exceptional se vor putea per-mite etape cu avizul Comisiunei de apli-care a Planului (C.A.P.) nu din acestavre-un inconvenient fatä de planul general de par-celare.

Art. 69. - Când toate lucrárile edilitare suntcomplect terminate, sau numai pentru partea apro-

conform articolului precedent, proprietarulparcelelor, trebue sä anunte Municipiuluicare, prin organele sale, va constata consemna

proces-verbal de receptie provizorie, execu-tarea tuturor lucrarilor sau a celor depeportiunea autorizatä.

Art. 70. - Pentru garantarea lucrärilor edilitarede parcelator, acesta va depune la Pri-

pe seama serviciului respectiv, o de 5%din valoarea lucrárilor edilitare, reprezentândrantia de

garantie va servi la eventuale repara-tiuni ce se vor executa contul parcelatoruluitimpul de care se fixeazä la 2 ani delareceptia provizorie.

In cazul când parcelatorul nu a Primäriade inceperea lucrárilor de conform art. 57,timpul de se prelungeste la 5 ani.

Eliberarea garantiei sau eventual a restului de ga-rantie, se va face urma unei constatäri la fatacului, consemnatá proces-verbal de receptiedefinitivä.

In cazul executiei partiale a lucrärilor edilitare,garantia de va fi retinuatá

la terminarea definitivá a lucrärilor.Art. 71. - Autorizarea de cládiri parcele nou

creiate se aprobä conformitate cu dispozitiunileart. 21-32, a se mai cere certificatul de alinierisi regim, numai dupá incheerea perocesului-ver-bal de receptie provizorie.

Pentru parcelári existente anterioareinträrii vigoare a prezentului regulament semite asezarea cládirilor cum au fost arkate, fiecotat, fie desenat la scar* pe planurile parcelareautorizate, fie mentionate autorizatia de par-celare.

In cazul autorizatia unei percelári existente,aprobatá toate forrnele legale, nu prevede nici oasezare pentru clädiri, cotatä sau auto-rizatie parcelarea este construitä proportie maimare de 1/3 din numärul total al parcelelor, atunciasezarea cládirilor pe restul parcelelor se va faceconform prevederilor regulamentului din 1928,obligatiunea ca cazul când o fatadá trebueretrasá, aceastä retragere dela vecini fie deputin 2,50 m.

Dacá conditiunea de a se fi construit putin 1/3din parcelelor nu este indeplinitä dacátotusi pe vreuna din sträzile parcelärii s'au construit1/3 din numárul parcelelor, dupá regulamentul din1928, atunci restul de parcele situate pe stradapectivá vor putea fi construite tot dupä regulamen-tul din 1928, o retragere de minimum 2,50

m. dela vecini.In ce priveste toate celelalte dispozitiuni afará de

procentul construibil suprafata parcelei, se vorrespecta cele impuse de prezentul regulament.

TITLUL III

CONDITIUNI GENERALE PENTRU CLADIRE.

CAP. 1.

Terenurile pe care se poate

Art. 72. - Nu se poate cládi deck pe parcelelecari au acces direct la un drum public.

Se excepteazd parcelele care se folosesc de o ser-vitute de trecere conformitate art. 616 ur-matoarele din codul civil respectarea prevederi»

dela art. 81-84 din prezentul Regulament.Art. 73. - Pe traseul sträzilor noi prevázute in

Planul de Sistematizare nedeschise, se permitconstructiuni conforme prezentul regulamentnurnai aceste cládiri se pot lega reteleleblice de canal, apá electricitate.

Sträzile neprevazute in planurile de alinieri dinanul 1921 se vor potrivit dispozitiunilor art.147 din legea administrativá.

Numai cazul când aceste pot sistema-tiza prevázändu-se in planul actual dezare, se vor aplica dispozitiunile articolelor respec-tive din legea administrativá in privinta contribu-tiunilor relativ la plus valutá (art. 148 Legea Adrni-nistrativd). In ceea ce priveste autorizatia destructie, se vor respecta dispozitiunile dela primulaliniat al acestui articol.

Art. 74. - Pe parcelele existente, in intindereaforma actualá, de dataa prezentului regulament, situate clasele II, III,

(inclusiv) chiar ele nu au suprafata, fa-tada laturile prevázute art. 58 pentru parcelelenou creiate, se poate da autorizatie de cládirese face dovada acea se

de 22 1928, data in-trärii vigoare a regulamentului anterior.

autorizatie se poate da numai dacánul se pe recunoscute prevázutealinieri, aprobate toate formele legale dacá serespectá toate celelalte conditiuni preväzute in acestregulament pentru fiecare clasá parte. terenu-rile care nu corespund dimensiunilor dela art. 58 se

indatorirea specialá se inuintate de caracter arhitectonic una dinproprietätile vecine.

Totusi, Municipiul va putea expropria aceste tere-pentru a le comasa a le revinde, clacá prin

comasári aceste terenuri devin ele regularnen-tare. In acea caz, vechiul proprietar luiau un drept de preemtiune ordinea

Dela aplicatiunea acestui articol se exceptioneazáparcelele prevázute la art. 71, pentru cariaprobári anterioare intrárii vigoare a prezentuluiRegulament.

Art. 75. - Parcelele existente din cl. I A, cl. I Bcl. VI, pentru a fi construibile trebue aibä ace-

leasi dimensiuni ca cele pentru parceläri noi(art. 58).

Art. 76. - Pentru terenurile existentese va creia o fatadá nouá spre o stradá nouzutá Planul de Sistematizare (art. 73) sau spre o

www.dacoromanica.ro

Nr. 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL

de interes local (figurate plan traseupunctat art. 77-80) se deosebesc urmätoarele ca-zuri ;

a) Dacá parcelele riverane cu aceste sträzi aumensiuni putin egale cele prevazute pentruparcelári se vor impune ceea ce privesteprocentul ronstruibil asezarea constructiilor, pre-vederile Regulamentului pentru terenurile creiate

noi.b) Dacá terenurile au dimensiuni inferioare celor

prevázute pentru parcele nou creiate, se vor impunepreväzute de Regulament pentru

lele existente, forma dimensiunile ladata in vigoare a prezentului Regulament.

CAP. 2.

de interes punctate).

77. - In vederea bunei utilizäri de par-ticulari a terenurilor din oras, sunt prevázutenul de sistematizare de interes local, figuratepunctat destinate a satisface interesele proprieta-rilor, cari ar deveni riverani ai acestor

astfel de stradä se va putea numaiparticularii interesati vor contribui sumele

inzestrárii toate lucrdrile edili-tare canal, plantatii), ca co-muna suporte vre-o sau despdgubire

pentru teren, pentru lucrárile executate.Cota-parte de contributie a riveranilor va ra-port fatada fiecáruia conformi-tate devizele, intocmite de serviciile tehnice alePrimäriei, valoarea a terenului aluerärilor edilitare.

Art. 78. - Traseul punctat plan esteobligator pentru particulari, comuna neavând nici oo de a face edilitare deckplata preväzutá la articolul precedent.

Art. 79. de interes indicatepe plan decretat, constructiunile nu

sunt permise de zona care va fi ocu-patá de viitoarea conform prezentuluigulament.

In proprietarul cere autorizatie deeonstructiune, chiar pe traseul punctate nu.ar avea de a construi acest tra-seu, comuna este drept a fie prin

fie prin expropriere, terenul chestiune,acest teren particular al

ca vecinii aibá drept de vedere pe el.Art. 80. - In cazul va pe

a sa cheltuialá de interes local, cariformitate prevederile art. 77 cad totul sar-cina proprietarilor riverani, atunci acesti proprietari

putea beneficia de strada pentruvedere, deck contribuind in modul la

akicolul citat.

CAP. 3.

Art. 81. - corp de care nu este ase-zat direct la stradá, trebue aibá in mod obligator

direct, in depliná proprietate, spreun drum public printr'o Aceastapoate fi sau descoperitä, sau dar numaidela de 3,50 m. sus o lärgime de

putin 3 m.Sunt exceptate dela dependin-

nu garaje sau remize.Cládirile o suprafatá de peste 600 m. p. sau

mai mult 5 etaje, precum cládirile comercialeindustriale care destinatia folosirea

perilor, sau ar putea gázdui la undat, un mare de persoane, precum cinema-tografele, teatrele, de sport,

etc., trebue aibá putin treceribere spre drumurile publice de 3 m. látime, sau

putin una o de 6 m. In acest caz trece-rile pot fi acoperite numai de 3,50 m.

Art. 82. - poate admite ca trecerile desuplimentare conducand spre drumurilefie mai deck acele obligtorii, nu

sub 1,50 Ele pot fi acoperite numai dela2,50 m. sus.

Art. 83. - mai susprevázute se libere ar puteadica precum decoratii de

lampioane, vitrine, firme, etc. In cazulfac trotuare, distanta trotuare trebue fie deeel putin 2,50 m.

Art. 84. - Toate punctele unei cládiri trebuescfel dispuse nu se afle la o depärtare maimare de 25 m. dela un drum public, ori o tre-cere de legáturá sau rnácar dela o curte care aibáuna din aceste se másoará

linie dreaptá proectie orizontalk

CAP. 4.

se poate

Art. 85. - Suprafata pentrufiecare de constructie, respectandu-secaz prevederile art. 118 relativ la curti, este :In I. A.

In clasa II B.In II A.In clasa II BIn clasa IIIIn clasa IVIn clasa V

max. 5% din supr. tota-a terenului

15%25%40%50%65%

In VI se poate astfel valoarearaportului volumul total al supra-

totalá a terenului fie sub media 5, pen-tru fiecare metru patrat de teren, se poate construi5 m. de cladire.

Pentru parcelele existente forma dimen-siunile la vigoare a prezentului regu-lament, exceptia celor provenite din parcelärileprevAzute la art. 71, sau pentru cele fatade la

noi deschise cari au o maideck cea prevázutá la art. 58, suprafata

a se construi, va fi sporitä dupá cummeazá :In clasa I. A. max. 5% din supr. tota-

a terenuluiIn III 60%

In clasä de curtile de aerisirela 2 p., inclusiv, intrá in suprafata

construitä.In dependintele sunt socotite 1/2 din

suprafata de ele, calculul procentuluiconstruibil.

www.dacoromanica.ro

16 MONITORUL COMUNAL 19. - 7 Mai 1939

In constructiile existente sau cele pro-ectate a se pe o nu au putinimea admisä pentrusau pentru cele dosnice, acestea suntatunci acele nu pot fi consideratedinte, pentru care se prevede reducerea de mai

calculul procentului construit.In clasa B, nu se beneficiul respectivcalculul procentului construit pentru dependinte,

pe parcela mai o con-structie bunä stare, având cel putinparter deasupra sau la solului un etaj.

In clasele, suprafata din teren acoperita cuanexe, nu calculul suprafetei construiteaceste anexe nu din suprafata

pentru curte.Portiunea de anexe care acest procent

se va adaog'a la construitg (art. 117).Suprafata terenului libera prin retragerea

constructiilor din alinierea calcululcurtii numai clasele II.

In clasa II A II C, pentru o parcela neconstruitg.izolatg, construite,

admite a se aplica norme de construirecari s'au vecine, in ceeace

procentul construibil care din ase-zarea clädirilor. Aceasta cazul când con-

vecine au fost executate conform regu-lamentul vigoare la data executgrii

Art. 86. - In zona de spatii verzi, cu exceptiaterenurilor se poate construi avizul

pentru aplicarea Planului conform cudispozitiunile art. 12, pe o portiune de maximum15% din suprafata parcelelor, când acesteatuate interiorul limitei urbane 5% pentru celesituate afara acestei limite.

Art. 87. - In clasele II C, III, IV V, pentruterenurile de care un drept sauascutit, suprafata care se poate sedetermina clupä :

Se duce bisectoarea unghiului format de limiteleproprietatii sau de ahnierea fatadelor când sunt pre-vgzute retrageri dela alinierea

Se aliniamentele paralele alinierile fata-delor la o adancimea

pentru constructiile principale pentru clasa(art. 100-106). care paralele se

pe bisectoarea unghiului.Din acest ea centru se un cere eu

raza de 8 m., cazul când alinierile de fund astructiilor sunt fixate la maximum 20 m. din ali-nierea raza de 10 m., când aceastäaliniere este la maximum 25 din aliniereafatadelor.

Portiunea pe care se poate construi estede alinierile fatadelor, de perpendicularile pe ali-nieri duse din centrul cercului amintit mai sus dearcul de cerc cuprins cele

Aceste prescriptiuni sunt aplicabile numai pentruterenul sau portiunea de teren per-pendicularele cluse din centrul cercului, pe alinieri

laturile unehiului de colt.parcela se de aceste limite,

Comisiunea de aplicare a Planului" (C. A. P.) poateadmite dela respectarea limitelor portiuneiconstruibile mai sus, conditiunea canu se procentul de construibilcare ar permis s'ar separat : pe por-tiunea de colt beneficiul prevederii de maximum,

iar pe restul terenului conform procentului regula-mentar pentru clasa respectivg.

In cazul cercurile cluse la mai multe colturise intretaie, obligator este limitat deinvelitoarea acestor cercuri.

forma spatiului liber astfel determinat,se poste interpreta in mai culte feluri, chestiuneava fi supusä Comisiei de aplicare a Planului"(C. A. P.).

Aceste exceptiuni pentru terenurile de colt refe-ritoare la procentul construibil, nu scutesc acesteterenuri de preseriptiunile dela art. 118, in ceeacepriveste minimum de curte cerut de Regulament.

88. - In elasele II C. III, IV, V VI, pentruparcelele existente care au o mai

25 in.. se admite ca suprafata ce arrespectand procentul construibil respectiv,

fie 1/25 din sa, pentrufiecare metru minus, sub de 25 in. acimei, rezultand astfel o a procentului per-mis pentru construire la art. 85.

In clasa II B, suprafata rezultata din apli-carea procentului construibil (art. 85), se

1/20 din valoarea sa pentru fiecare metru in mi-nus fata de adâncimea de 20 m. numai pentruparcelele existente.

micsorare a suprafetei libere sese pot asigura prospectele toate celelalte

prevederi de departare a constructiei dela limiteledela alinieri, prevgzute in prezentul

Regulament planurile de alinieri.Pentru parcelele alte forme decât drept-

unghiu, calculul adâncimei se face construindu-seun dreptunghiu echivalent parcela consideratg,

ca fatada a proprietatii.

CAP. 5.

Alinierile

89. - Asezarea clgdirilor pe teren se faceraport, atât cu strada sau pe care se

clgdirile aflgtoarepe ele.

Liniile pe care se se numesc*nieri anume :

a). liniile dinspre sunt alinieri de ;

b) liniile fundul terenului sunt alinieri defund ;

liniile laterale spre sunt alinieri laterale;liniile care se dosnice sunt

alinieri dosnice.Art. 90. - Alinierile de sunt de

luria) pe alinierile strazilor când casele se

chiar la ;

b) retrase dela paralele sau oblicede ea.

In cazurile, sträzilea fi aliniate din nou, conform planului de

sistematizare, atunci casele se in aceleasiconditiuni. aceste noui alinieri.

91. - Alinierile de retrase sunt defeluri

a) limitative, atunci planul de sistematizareprevede o linie care nu fie depäsitaputându-se de ea fundul tere-nului ;

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL 17

b) obligatorii (care nu pot fi niciparte).

Art. 92. - Alinierile de fund simt limitativela ce fatá de alinierea fatadei

se poate spre fundul terenului.Scopul acestei alinieri este acela de a se curti

obligatorii fundul terenurilor.Art. 93. - Alinierile laterale, vecini, sunt

de trei feluri :a) alinierile la calcan, atunci când terenul se aflä

sau de constructii cu regim ;

b) aliniere retrasä prevederile codului civilale dispozitiunilor acestui Regulament când

nul se zonä sau de cu regimizolat ;

c) mixte, parte la calcan, parte retrase,când terenul se conform detizare de constructii cu regim grupat,având o lipitá de o

94. - Alinierile dosnice sunt :Alinierea de fatadA de fund a caselor care se

pot cládi dosul clädirei depe alinierea de fatadkatunci când adâncimea unui teren asemeneacládiri dosul alinierii de fund când aceasta esteprevázutd planul de alinieri.

Art. 95. - Alinierile sträzilor, alinierile delimitative fixe, alinierile de fund alinierilesnice, sunt pentru fiecare fiecareteren parte planurile de alinieri.

CAP. 6.

Gruparea elädirilor.

Art. 96. sunt :a) principale, asezate pe alinierea de ;

b) dosnice, asezate alinierile dosnicezute numai clasele III. IV V ; aceste constructiitrebue un etaj sau minimum 3 m. mai putin

pentruprincipale (art. 128 urmAtoarele) ;

dependinte, cu de cel mult 5 m.acoperisul la cel mult fatá de orizontalA;

d) anexe, cu ináltimea la 2,50 m. acoperiteterase.

Anexele nu pot avea de f um nu pot cuprindelocuibile, ele destinate numai pentru

garaje, cotete altele asemenea.principale, cele dosnice dependintele,

nu pot fi asezate in portiunile de parceleprinse alinierile de principale sausnice respectarea prevederilor exceptiunilordela art. 100-107.

Anexele pot fi asezate afara alinierilor defund sau dosnice, nu spatiul cuprinsalinierea strázii cea a fatadelor.

Art. 97. - de laterali, cládirile suntde patru feluri anume :

a) izolate, libere de zid comun ;b) grupate câte douk case lipite pe o

celelalte fatade libere ;regim lipite pe calcan la

calcan ;d) regim mixt, grupuri de trei sau mai

multe cari cele dela extremitAtilepurilor se situatia dela litera b, toate

se in situatia dela literaArt. 98. - Gruparea clAdirilor se face confor-

rnitate planul de sistematizare dispozitiunile

prezentului regulament. privitoare la zone, clase,alinieri, unitatea de caracter arhitectonic.

Serviciul respectiv va tine seama de fiecare cazparte la acordarea autorizatiei de sau de

reparatie de asezarea clAdirilor vecine, raportvaloarea higienicd de trdiniciaIn caz de proectul de se va

pune Comisiunei de aplicare a Planului (C. A. P.).Art. 99. - retrageri de vecinii

terali, o cládire o sub10 m. 1., se poate admite asezarea ei o retragere

celei regulamentare, de unul dinfie chiar calcan, o retragere mai

mare din aliniereaacest caz consideratá poate

maximum de 10 m. peste alinierea de fund.de pentru asemenea pro-

se numai avizul Comisiunei de apli-care a planului.

CAP. 7.

A§ezarea de

Art. 100. - Asezarea clädirilor pe teren in ceeacetoate alinierile definite mai sus, se face

pentru fiecare zonA de in dupAse aratA articolele urmAtoare.

Art. 101. - Clasa I de anumea) In I A :- Alinierea fatadelor este retrasA 20 m. din

alinierea sträzii. Aecastá aliniere este limitativk- Fatá de vecinii laterali, trebue

streze izolat. Distanta laterale delalimita proprietAtii, trebue fie de minimum 10

de fund trebue retrase mini-mum 10

- Dependinte anexe sunt admise spre fund,trase minimum 10 m. dela spre vecini

dela fund.In mod exceptional, Comisiunea de aplicare a

nului. poate admite asezarea dependintelor cal-pe limita de fund sau pe limita spre

laterali, urmátoarele cazuri :- Când la alti vecini ai proprietätii ase-

menea dependinte, regulamentareregulamentul anterior.

- Când existA un plan de grupare pentru depen-dintele parcelelor dintr'un bloc intreg.

- Când pentru a-caz fie auten-

b) In clasa I B. :Fatá de alinierea strAzii, clädirile principale tre-

bue asezate pe alinierea fatadelor care poate coin-alinierea sau sA fie retrasA 5 m.

din aliniere, conform planu-lui de alinieri.

Paralelismul laturei fatadei alinierea fatadelornu este obligator,nurile de alinieri.

de laterali, trebuestreze izolat. Distanta fatadelor laterale delalimita trebue fie de minimum 5 m.

de fund, trebue sA fie retrase cuminimum 5 m. dela limita de fund.

sunt admise, minimum5 m. dela alinierea fatadelor 5 dela limitelespre vecinii laterali sau dela fund.

www.dacoromanica.ro

19. Mai

Se admit anexe cu mixtä de 2,50acoperite asezate chiar pe limitasau de a proprietákii, numai sunt retrase

10 din alinierea de asunt construite din

Art. 102. - Clasa de constructii.Clasa II :

alinierea principale tre-bue asezate pe alinierea care poate coin-cide cu alinierea strazii sau fie retrase 5conform cu specificarile planului de aliniere.

Paralelismul fatadei cu alinierea de fa-nu este obligator in cazurile precizate

in planurile de alinieri.de vecinii laterali, cladirile trebue

streze regim izolat. Distanta laterale delalimita fie de minimum 4

de fund cladirile trebue sä fie retraseminimum 4 limita de fund.

Dependinte anexe sunt admise numai sprefund. retrase minimum din alinierea fata-delor minimum 4 dela limita spre vecini

dela fund.Se admit anexe de 2,50

acoperite asezate chiar pe limitasau de fund a proprietatii, numai sunt retrase

putin 10 din alinierea de a con-structiilor calcanul existent, la

regulamentare situate parcelelea se creia calcane descoperite.

In cazul se admite asezarea dependintelorcalcan pe ele fie executate din zi-

b) Clasa II :

de alinierea principale tre-bue asezate pe alinierea care fie

minimum 5 din alinierea sauconform planul de

de vecinii laterali se regimgrupat mixt, specificarea planului de ali-nieri.

In regimului grupat, distanta fatadeirale a fiecárui dela spre ve-

trebue :

- pentru parcelari din nou, momen-tul vigoare a Regulamentului, putin

1/3 din ináltimea deasupra solului, a planseuluisuperior al catului considerat ;

- pentru terenuri existente forma pu-tin 1/4 din ináltimea mai sus pentrufiecare

retragere nu poate fi mai de 2,50principale nu trebue

nierea de fund la 15 din alinierea fatadelorpentru parcelari noui, aprobate dupa data

vigoare a Regulamentului la 20 m. pentrucelele existente forma la

de limita dela fund, fatada cat tre-bue fie :

- pentru parcelari noui putin 1/2 dintimea la supe-rior al consderat ;

- pentru terenuri existente formaputin 1/3 din mai sus pentrufiecare

retragere trebue fie de putin 3 in.,a alinierile de fund, prevazute prin

prezentul Regulament pentru clasa respectiva.Dependinte anexe sunt admise spre fund,

trase minimum 5 m. din alinierea fatadelor,2,50 dela limitá spre vecinii laterali mini-mum 3 dela limita de fund.

Se admite asezarea dependintelor calcan pemita de fund se la un cal-can evistent pe proprietatea acest caz de-pendintele trebue executate din

Clasa II C.- de principaletrebue asezat epe alinierea fatadelor care poate coin-cide sau nu alinier'ea conformrilor planului de alinieri.- de laterali se regimulsau grupat specificarea de alinieri.

In cazul regimului grupat, distanta late-a la limita proprietatii vecine

trebue fie :pentru noi putin din

deasupra solului a planseului superior alcatului considerat ;

- pentru terenuri existente forma pu-tin 1/4 din mai sus, pen-tru cat.

retragere nu poate fi mai de 2,50Cládirile principale nu trebue ali-

nierea de fund in mod general la 20 dinalinierea fatadei pentru noi la 25pentru terenurile existente forma la data in-

vigoare a aestui Regulament decontrarii planul de alinieri.

de limita dela fund, fatada cat tre-bue fie :

- pentru parcelari noi, putin 1/2 dinmea constructiei la superioral catului considerat ;

- pentru terenuri existente forma la in-trarea vigoare a prezentului Regulament,lin din considerata mai sus pentrucare cat parte.

retragere trebue fie de putin 3 m.,a alinierile de fund prevazute

prezentul regulament pentru clasa respectiva.- Dependinte anexe sunt admise spre fund re-

trase minimum 5 dela alinierea fatadelor,2,50 dela limitele spre vecinii laterali 3 dela limita de fund. Ele pot fi asezate pe limita late-

sau de fund, se la calcane existen-te la vecin, sau caz de vecini,

transcrisd.Art. 103. - In clasa III de constructii :

de alinierea principaletrebue asezate pe alinierea fatadelor, care poatecoincide cu alinierea sau poate fiedin aliniere conform specificarii Planului delinieri ;- de vecinii laterali, se

regimul admitandu-se regimul gru-pat urmatoarele cazuri :

pe laturile sträzii expuse spre nord ;- caz de grupare de ansamblu pentru maimulte parcele, avizul Comisiunei de aplicare aplanului ;- caz de vecini, care fietentificata

- pentru care se poatemite regim izolat aprobarea Comisiei decare a Planului.

In cazul regimului grupat retragerea fatadei late-

www.dacoromanica.ro

MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

a cat, dela limita spretrebue :

- pentru parcelari din nou putin 1/3 dindeasupra solului a planseului superior al

catului considerat ;- pentru terenuri existente forma nepro-

venite dintr'o parcelare intrarea invigoare a Regulamentului, retragerea trebue fie

1/4 din mai sus,pentru fiecare cat parte.

retragere nu poate fi mai de 3 m.Cladirile principale nu trebue ali-

nierea de fund la 20 m. din alinierea fatade-pentru parcelari noi la 25 m. pentru terenuri

existente forma data intrarii vigoare aregulament, de specificari contrarii in

planuri de alinieri.de limita dela fund, fatada fiecarui tre-

bue sä fie :

- pentru parcelari noi, çu din in-constructiei, la planseul

perior al catului considerat ;- pentru terenuri existente, forma

1/3 din considerata mai sus pentru fie-care cat parte.

departare trebue fie de putin 3 m.,a alinierile prevazute prin prezentul

Regulament pentru clasa respectiva.Pe portiunile din terenurile existente forma

la data vigoare a prezentului Regularnent,cari au mai putin de 12 m. adâncime, cladirile pot fi

chiar pe limita de fund a parcelei sau se potalipi intinderea la calcanele existentede pe parcele vecine.

Sunt permise dosnice, asezate re alinie-rile dosnice, acolo acestea sunt specificate inplanul de alinieri.

Dependinte anexe sunt admise spre fund aalinierea dependintelor care se stabileste la o

de 50 m. d ealinierea Ele tre-bue fie retrase minimum 5 m. dela aliniereafatadelor putin 3 m. dela limitele spre ve-

laterali sau de fund. Ele pot fi asezate pe limi-se alipeste de un calcan existent la vecini.

In acest caz dependintele trebue executate din

Art. 104. Clasa IV de .

Fatä de alinierea principale tre-bue asezate pe alinierea fatadelor care poate coin-cide alinierea sau poate fie din

aliniere, se in planurile dealinieri.

de laterali se genera-regimulCu avizul de aplicare a Planului se

poate admite regim grupat sau izolat :- pentru publice ;- caz de vecini autentica

;- cazul când terenul sau terenurile vecine,care se retragerile, au mini-

mum 20 m. lärgime la fatada ;- pe terenul vecindela limit& o regulamentará ce priveste

de regulamentuldin 1928. In acest caz Comisiunea de aplicare anului se va pronunta majoritate de treimi,asupra asezárii a noi acestuiregulament.

regim grupat retragerea fatadei laterale a fie-cárui cat, dela limita spre vecini, trebue

:

- pentru parcelari din nou putin dindeasupra solului a superior al

catului considerat, minimum 3 m.- existente forma la intra-rea vigoare a acestui Regulament, putin1/4 din considerata mai sus pentru fiecarecat parte.

retragere trebue fie de minimum3 metri.

retragere se numai dela etajul insus (catul III), la caturi (parterregimul obligator. aconstructiilor pentru caturi, pan-tele trebue fie identice, care aconstruit având prioritate.

principale nu pot alinierea defund la 20 m. din alinierea fatadelor pentru

noi la 25 m. pentru terenuri existente,de contrarii planuri de alinieri.

Dependinte anexe sunt admise respectând ace-conditiuni ca la clasa precedenta (cl. III).

de limita dela fund, fatada cat tre-bue fie :

pentru parcelari din putin 1/2 dinla

al catului considerat ;- pentru existente neprovenite

parcelare ulterior a pre-zentului Regulament, retragere trebue fie

putin de 1/3 din considerata mai suspentru fiecare cat parte.

retragere trebue fie de putin 3 m.a alinierile de fund prevazute prin

prezentul Regulament pentru respectiva.Sunt permise constructiuni dosnice, asezate

dosnice, acolo unde acestea sunt specificateplanul deIn mod exceptional avizul Comisiunei pen-

tru aplicare a Planului se pot permite, la construe-tiuni, laterale la 40 m. adâncime delaalinierea fatadelor, numai acolo cal-cane de constructii ve,cine, regulamentare re-gulamentul din 22 1928 ceea ce privesteamplasamentul

Se permit izolate spre fund, la 40 m.din alinierea fatadelor, conditiunea ca fatada fie-

cat fie dela limita spre vecinii late-1/3 respectiv 1/4 din deasupra

lului, a planseului superior al catului considerat,cum terenul provine dintr'o parcelare

sau la intrarea vigoare a prezen-tului Regulament.

retragere nu poate fi mai de m.Art. 105. - Clasa V. de

de alinierea cladirile principale tre-bue a_sezate pe alinierea care poate coin-cide alinierea sau poate din

aliniere, cum se planurile dealinieri.

Cládirile principale nu trebuenierea de fund fixatá in mod la 20 m. dinaliniera fatadelor, pentru din nou si 25m. pentru terenuri existente forma latia acestui Regulament, de contrariiin planuri de alinieri.

www.dacoromanica.ro

20 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

de laterali, se in generalmul

Cu Comisiunei de aplicare sepot admite regimul grupat sau izolat :

- pentru publice ;- in caz vecini autenticä

;

pe terenul vecin pe care aconstrui, clgdire dela limitá respec-

Reguiamentului din 22ceea ce priveste amplasamentul

mea.In regim grupat, retragerea fatadei laterale a fie-

cat, dela spre vecinii proprietätii trebue

pentru terenuri provenite parcelareminimum 1/3 deasupra solului

a superior al catului considerat ;pentru terenuri existente forma la intra-

rea vigoare a acestui Regulament cel putin 1/4din consideratä mai sus pentru fiecareparte.

retragere trebue fie cel putin de3 metri.

retragere se numai dela etajul IIin sus (catul III inclusiv), la primele caturi(parter etaj) regimul obligator.

Inältimea verticald a constructincr, pentru pri-mele caturi, pantele acoperiseIor trebuesä fie identice, care a construit primul avândprioritate.

In mod exceptional avizul Comisiunei de a-plicare a Planului se pot permite, la construcRuni,calcane laterale, la 40 adâncime dela ali-nierea fatadelor, numai undede constructii vecine, regulamentare, regula-mentul din 22 1928 ceea ce priveste am-plasamentul

Se permit aripi izolate spre fund la 40adâncime din alinierea fatadelor conditiuneafatada fiecärui cat fie retrasá dela limita lateraláspre vecin putin 1/3, respectiv 1/4 dinmea deasupra solului a planseului superior al catu-lui considerat, cum terenul provine dinteoparcelare sau este un teren existent, formasa, sau provenit dinteo parcelare anterioarätiei acestui regulament. Aceste retrageri nu pot fimai ca 3

Depenedinte anexe sunt admise respectând ace-leasi conditiuni ca la clasele III IV.

In afará d eaceste specificári, clädirile trebueasigure prospectele spre curte spre vecini, arátatela art. 110

Fatá de limita fund, fatada cat tre-bue fie depártatä ;

- pentru terenuri provenite dinteo parcelareeel putin 1/2 din construetiei

la superior al catului conside-rat minim 3 ;

- pentru terenuri existente, forma lacretarea acestui Regulament, retragere tre-bue fie egalá putin 1/3 din Inältimeasideratä mai sus pentru fiecare cat parte.retragere trebue fie putin 3 m.

In nici un caz nu pot fi alinierile de fundprevázute de prezentul Regulament sau limitelemise mod exceptional mai sus pentru

Sunt permise dosnice asezate alinie-

rile dosnice, acolo unde acestea suntnul de alinieri.

Pentru un bloc care constitue oproprietate mai multe se ad-mite se astfel toatá

poatá fi ocoperitg pe toatátructiei.

curte care nu poate fiplaneuri intermediare, trebue se conformeze

art. 118, paragrafultreilea.Art. 106. - VI de constructii :

Fatá de alinierea cládirile principaletrebue pe alinierea care poate coin-cide alinierea sträzii sau fie retrase din acea-stá aliniere, cum in planurile dealinieri.

Fatá vecinii laterali, se regimul inchissau grupat ad

In regimului grupat, constructia dopeproprietatea pe careconstrui, este retragerea

pentru fatada cat dela limita sprea :

- pentru noi 1/3 dindeasupra solului a superior al ea-

tului ;- terenuri existente, in forma lor, la in-trarea in vigoare a prezentului regulament, retra-gerea putin de 1/4 dinconsideratä sus pentru in parte.

retragere nu poate fi mai de 3de fund se poate aplica regim grupat

existente, caz de aeordeu

In caz contrariu, retragereaeat anume

- pentru terenuri provenite 'din pareeläri noi eelputin 1/2 din constructiei la

superior al catului ;

- pentru terenuri existente, forma lor, pu-1/3 din consideratá mai pientru

care cat in parte.retralgere nu poate fi mai 3 m.

Dependinte anexe admit condi-ea V.

Art. 107. -In clasa II II C, pentru te-existente, in forma lor

vigoare a prezentului relgulament, pentru par-celele din parcelárile cu toate formele

poate admite o mai pentrusau chiar pe

nierea loturilor estenumai pe pentru care s'a prevázut

ceasta deArt. 108. - In se permite asezarea

constructiilor importante, publice sau particulare,de numai

sunt retrase eel putin 10 dela sprevecini ale asigurand directe

art. 110-116.admite deasemenea clasá

de portar, retrase eu minimum 3 delamitebe spre având o de maximum 3

acoperisul maximum 30° fatá deorizontalá.

Art. 109. - Pentru a se putea aplica modretragerile respective ale de pe

parcelele forme neregulate, au late-

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 21

pe .alinierea sträzii, se va calatura a proprietatii care

tersecteazá alinierea im unghiu mai marede 450 acesteia este mai

de 45° se va considerade fiecare caz se aplica retragerile co

modul cum se limitade fund.

CAP. 8.Vederi direete (praspecte).

110. - cladirilor teren trebueastfel pe prevazute

precedent privitor la fiecare

din loe pentru a vedereaminarea camerelor jos

Vederea prospectul,locului care trebue o fereastra

sau exterioarä a dede ar vederea, se

linie pein

stânga o de plan ori-

a vederei directe este notatápe figuri (vd.) se pe axa

mai susPentru pentru cotarea pe

a (prospect), in-tre situate pe aceastävedere se va socoti pe pentru fie-

in parte (% vd.) másurându-se delade proprietatii.

o este ferestre altede suprafata de

art. 175 având in fata prospectul regulamen-tar, pentru ferestrele deschiderilementare nu se cer prospectele din acest capi-

dacá toate departárile

Vederea trebue fie deprezenta, dar de s'ar pu-

tea de care proprietari de vecini inconformitate cu drepturile pre-acest

Art. 112. - Vederea (vd.) pentrutrebue sá fie

portiunea pentrusau din la m.

asupra nivelului pardoseleiin sus.

Intre situate pe vecine,trebue pentru fiecare proprietateparte, a vederiirecte mai sus, cerându-se -% vd. putin' 3 Vederea se va

cum s'a la art. 111 in acestticol dela deschiderea la limita sprevecin a proprietätii.

Pentru trebuese asigure putin 1/2 prospectua cerut de

pentru camereleArt. 113. -In mod exceptional ca-

merilor (ferestre sau usi) care lu-mina din curti cari o

publice sau curti dosnice, nu suntdepartate de de sau cu mai

mutt de in., pot avea o vedere 2/3 dinportiunea pentru

sau din m., de-asupra respective in.sus, de 5

Deasemenea pentru cladiri situate pe pro-vecine, vedere se va socoti

pentru fiecare proprietate parte a-nume va fi eu eel putin 1/3din sau

dela 1 m. deasupra nive-pardoselii considerate sus, de

2,50 m.Aceastá se dela deschide-

rea de la limita vecin a proprie-s'a lar art. 112.

Se au asigurata vederea des-chiderile de situate pe portiunile delaterale ale constructii1or cari dau spre o curte late-

in strada sau eu o curtecare o razá de un unghiu

de minimum proectie orizontalk denul fatadei.

Art. 114. Inlatura reprezinta eel

1/3 din curtii, se admite pentruchiderile pe portiunea de care pri-meste lumina sub o inclinare de minimum

in proectie de planul fatadei,se asigure nurnai 2/3 din valoarea vederei directe

la art. 112..Art. 115. - In niciun caz curtile mici de aerisire

nu pot asigura prospectele acestuitol, pentru deschiderile de cari dau ele.

Art. 116. - Toate aceste directe sub-tuturor .dispoiztiuni privitoare la

asezarea ingulament planul de alinieri de limitele

CAP. 9.grádini

Art. 117. - Se curte, deprevederile prezentului portiunea

din uneiterase, peroane, anexe, etc.

In toate de nu se incalcutut suprafetei construite, de teren a-coperite cu anexe, când anexe nu

mai mult de 1/10 cerutáde pentru curte.

procent, se va a-la suprafata

curtilor supuse prevederilorcap. '7, III, art. 100.--109,

zarea cladirilor pe suprafata pareelei prevederilorprezentului capitol.

aunt categorii :a) de fatadá, prevazute de siste-

matizare intre alinierile

b) precum cele laterale sau dosnice,aunt acelea liber, fie strada, fieansamblul curtilor dosnice din interiorul unuifie un alt liber public, rezevat pe baza pre-vederilor de Sistematizare ;

de toate defie existente, fie posibile viitor pre-

prezentutui

www.dacoromanica.ro

22 MONITORUL COMUNAL

In categorie deci toate curtilenumai pe limita parcelei cari pot fi

prin construirea pe parcelele vecine, fie calcano - pentru

de mai fi pe nicio de din laart. 119.

Cel din dinprocentul maxim pentru respectiva,

sä fiea) I de :

- Curteaa

nei din aratat la art. 85.b) In II de ianume :- II A : Curtea este cu

liber construirea dinparcelei, in art.

In II C. : Ourteaperirea eu a aibá minimum30 m. p.

-Curtile eu exceptiacelelor de aerisire de art. 115.

- Curtile deschise pot aveao egalá eel mult

pentru deschiderealor egalä eel 2/3 dinmaxima'.

In elasele III, IV V se permit cude 60 p., esire la

printr'un de putin 3 m. de eelm.de trebue aibe

de p. la 2 m. p.vor eu un de pardosealascurgere la canal.

parcelei, con-Regulament o

de minimum 30 m. p.d) In IV V, 3/4 din suprafata

curtii, pe primelorcaturi, ca de etc.

Partea din constructie care por-nu avea mai mare de 8 m. de

gabaritul. continua respective,retragerile dela vecini, prevá-

zute deo pe eel putin

3/4 perirnetru de sau libere, poatefie astfel interioará

pe sa, de acoperitdar neintreruptmea esirea la printr'un

de putin 3 m. Malt de eel putin3,50 m.

acest caz, din curtea de mai. sus nu pot primieamerele locuibile, din

magazine se deschid in hall.e) In VI, curtea construirea

acestui trebueo de 30 m. p. .

119. - Suprafata a denu poate fi esite

de constructie, exceptând soclurile ci ciubucelemaximum 0,15 cornisele streasinele esiteeel 0,50 m. spre interiorul minime.

Pentru mai mare deck mini-cerut de Regulament, aceste pot

Nr. 19. - 7 Mai 1939

inta nu limitele mai

TITLUL IV

INALTIMI, GABARITURI, ESITURIDIN GABARIT.

CAP. 1.

Gabarit,

Art. 120. gabaritpermis a se utiliza pen-

tru,Gabaritul se determing verticale per-

alinierile preväzute pentruin art. 89-95.

Pentru principale, constätr'to linie verticalá, verti-calá a piciorul pe alinierea

la art. 128planul fie arc de

cere raza de 4 m. eu tangenta la west arc decere, la 45°, fie o

sau 30° 'conform specificarilor pentru de

Aceastá linie se la culiniile gabaritului, construit pesau potrivit

In grafie, este deci figurat printr'olinie de in care trebueste

al ei, orieum s'argabaritul paralel el dar totdeauna per-

pe aliniere.In toate de constructii, de I, pri-

cat, deasupra maxime verticale, tre-bue fie retras 1,20 planul

dus prinacestui -gabarit, permise de Regulament

sunt specificate la art. 130 urmátoarele.Pentru o mai aplicare a prevederilor pre-

eaturile unei se

- Parter (sau locuibil) catul careare pardoseala mult 1 m.trotuarului.

- cele care au pardoseala lasunt

cuprinse in intregimedin

- Caturi retrase - situate euprinsplanul dus la ma-

a gabaritului.Art. 121. - pentru fiecare

fiecare drinn public sau pentru por-tiune a se zone prin art-

va putea oricänd, in spe-ciale, planurile demisiunea de aplicare a stabilaesca

in cadrul Planului de Sistematizare.Art. Latura gabaritului

timea verticalá, dela suprafatatrotuarului din dreptul proprietatii, laintersectiei vertical al gabaritului

sau sela art. 120 128.

Pe se face

www.dacoromanica.ro

fatadei pentru a carorlungime de nu trece de 30

La pe sträzi atree de se:ructiei pentru fiecare portiune de 30 m. mäsurate

nufiecare parte pe aceia ad-

de pentru res-

La casele fronton, se va1/3

care restul nu trebue

In cazul este depentru se va

considera un fronton triunghiular construit pe oreal având o

cu a acestuia.un teren este limitat de diferite,

fie de atunci se pentrurile dela pentru din

respective,limita dintre de

pentru deArt. 123. - La de de

cu eape strada cea

nuatá la o de 15 m. pe strada cea

de 15 se socoteste in:

tesituri, dem. se dela intersectia alinierilor dea

Pentru de 15dela intersecta cu alinierea de fa-

Pentru rotunjite, distanta de 15 m. sela

perpendicular pe biseetoarea unghiuluiprelungirea fatadei.

In pentru parcele desiunea de a poate permite pentru

depe ele o medie pentruambele fatade, se cons-

racordeazd f a stricaa

Când supuse con-ditii de diferite, este 10 17

dela colt mai sus,mai spre

vecin, pe portitmea ce excede oputin m. sau un calcan deco-

retragere se pentruparte din constructia care

pentru constructia ceaArt. 124. -In se permit

asezate dosnice,verticala a acestora éste eu eel

pentru principaleminus etaj sau 3 exceptie

la art.fund, sau deschise,

cládirilor este dependenta de vederea amerelor art. 110 a

in un caz spre

Peste mai sus

pentru cládirile dosnice, gabaritul se a-mod pentru clAdirile principale pentru fie-

care in parte.Art. 125. -In de sunt

permise principale micimaximum permis in art. 128 pentru

parte, a mai mult de un etajsau 3 sub aceste maxime.

dosnice nu au inferioard detime.

Art. 126 - publice pentrucele particulare considerate importante, pentru

de aplicare a Planu-lui acorda dela

permise art. 128.127. - Sporurile de eu

zul a Planului, impun oa suprafetei construite, in

de ori-zontale (suprafata nu fie maideck in cazul când nu s'ar admis de

In acest caz suprafetei de a ficonstruita, se va con-siderând o de 3,50 m. dela

laArt. 128. - Ináltimea gabaritul regulamentar se

pe toate constructilor sprespre vecin se determina pentru cladirile

principale cum :

1. In clasele I A. I B. de constructii, gabaritulobligator este format din de 8continuata o linie la 606 deorizontala. In cl. I B., max. 1 etaj 58).

2. In clasa II de constructii anume :a) clasa II A, gabaritul obligator este format

din verticala de 12 m.o linie la 60° de

Deasupra acestei de 12 se admite un sin-gur etaj locuibil, indiferent lui, timp

se gabaritul regulamentar. In plus seadmite pe maximum 1/3 din lungimea adei, motive arhitectonice, de maximum 4peste verticalA.

b) In clasa II B, gabaritul obligator estedin inältimea verticald multdistanta alinierile fatadelor a trecede 8 continuata un de raza de4 m. tangenta la 45°de orizontala.

In II C, gabaritul obligator este format dinverticala dis-

tanta alinierile a trece de12 continuatä de raza de 4

tangenta la arc la fatá deorizontalA.

3. In III de gabaritul este formatde

alinierile a trecede 18 pentru proprietatile situate interiorularterei a 3-a 15 pentru cele exterioareacestei artere, prevazutá Planul de Sistematizare.Gabaritul se peste verti-

cu un de cerc eu raza de 4 tangenta laarc la 45° de orizontala.

4. In clasa IV de gabaritul este formatdin verticalädistanta alinierile fatadelor, a trecede 21 continuatA arc de raza de

www.dacoromanica.ro

4 OMMAL -- 7 1939

4 m. tangenta la acest arc inclinatä la 45° deorizontald

5. In clasa V de constructii, gabaritul este formatdin verticalä cel mult egalä cudistanta alinierei plus 4 m. a trece

de 24 continuata cu un arc de cu razade 4 m. tangenta la acest arcmult 45° de orizontalä.

La cladirile pentru care se admitealinierea de fund la 25 din alinierea fata-dei, gabaritul obligator se catre fund pe linia

pentru fatadele acestor aripi.6. In clasa VI de gabaritul este format

din egalä eel multdistanta alinierile fatadelor a trece dem. arc de de 4 m. cu tan-genta la acest mult deorizontald

In clasele II B, II C, III, IV, VI, pestenáltimea verticala se permitetruirea a mult etaje retrase partea supe-

a gabaritului, ca aceste etaje de-mai mult de 7 m. admisâ

clasa respectiva.Primul va fi retras eu 1,20 m. din planul fa-

tadei, art. 120.8. Pentru dosnice, clasele care aces-

tea permise, gabaritul obligator se construestepe alinierile cele laterale, aceleasinorme ca cele pentru principale deo-sebirea verticala trebue fie

putin 1 etaj sau minimum 3 m. maidecât aceia pentru principale.

9. In toate de constructie, gabaritul obligator pentru dependinte, este format de

de eel mult 5 m. omaximum 30°, de orizon-

Acest se construeste pe alinierilepärtärile la art. 96-109.

10. Anexele se pot aseza deasemeni toatesele, continute gabarit format de

verticala de 2,50 terminat la parteaprintr'o linie orizontalk corespunzatoare

acoperirei respectând prevederile desezare dela art. 96-109.

Art. 129.- Constructiile pot avea o maimare maximum admis pentru respectivä,

sunt retrase dela eu departárilela art. 100-109 privitor la asezarea elädirilor art.110-116 privitor la prospecte.

In acest constructia a numaximum admis de regulament trebue fie

dela asigure prospectele cerutemod ; iar constructia a

maximum permis mod normal, se va re-trage dela o diferentadintre departarea vecine,zultând din considerarea cele mari

calculata pentru inältimea nor-mald In ce prospectele asigurate de con-structia cea se aceleasi norme de calcul

mai sus.CAP. 2.

Art. 130.- trebue sá intre toateelementele anexele ei gabaritul determinat

se capitolul de mai sus.Se esiri din gabaritul regulametar al

dirilor principale sau dosnice numai pentru pärtilede constructie prevAzute la articolele urmatoareanume :

Art. 131.- fundatiilor pot din alinie-rea constructiilor sau de constructie caresunt in retragere de alinierea strázii,dimensiune. Tälpile zidurilor asezate pe aliniereasträzilor pot eventual sä iasä la maximum 0,20m. din aliniere cu conditiunea ca fie asezate la

putin 1,50 m. sub nivelul sä nunici o atingere luerkilor edilitare subterane. Esituraacestor tälpi va fi desenatá mod pesectiunile proectului.

Soclurile trebue asezate pe alinierileprevAzute Regulament planuri a depásinierea sträzii, I II a depási aliniereafatadelor in cl. III, IV, V VI, putând sprecurtea regulamentará distantelela art. 119.

Chepengurile sunt strict interzise trotuar pre-cum grädinile de pentru proprietätilesituate clasa III, IV, V VI.

Art. 132.- Luminatoarele de amenajate introtuarele publice la nivelul acestora fiadmise la 1 m. avizul Comisiei deaplicare a Planului de Sistematizare al U.C.B.-ului,

trotuarul are o lärgime de putin 2,50m. pentru a nu stânjeni circulatia.

Aceste luminatoare trebuese construite dinteunmaterial rezistent.

In acest caz Municipiul va percepe taxele cuveniteasezárii lurninatoarelor pe trotuar, ar fi fostcreiate aceste lumitatoare, va putea pecele intretinute urma unui preaviz de 30zile.

de alimentare combustibil pot fiadmise conditiuni, bordura trotua-rului a depäsi nivelul trotuarului.

In acest caz, aprobarea U.C.B.-ului conductapoate fi asezatä sub astfel pe toatägimea lui, niciunul din punctele nu co-boare mai mult de 0,40 m. sub nivelul

in acest caz va percepe taxele regula-mentare pentru utilizarea trotuarului.

Atât lumitatoarele cât gurile de alimentare, ne-cesitá o cerere de autorizatie deaceia a

Ciubucele treptelor exterioare pot depäsi aliniereamaximum 0,15 m. Incadramentelee de

elemente decorative, bur-lane, etc., pot alinierea cu maximum 0,15

trotuare la 3 m. maximum0,20 m. pentru cu peste 3 m. cuconditiunea desfäsurarea nu 1/3din fatada pe strada respectiva.

Decoratiunile brâuri, parapete,cornise de ferestre, etc., pot alinierile cumaximum 0,15 m. conditiunea ca ele ase-zate la minimum 2,50 m. deasupra solului.

Art. 133.- Balcoanele pot depási cu maximum0,90 m. alinierea strkii cu maximum 1,20 m. ce-lelalte alinieri, respectând dispozitiunilelui Parapetele nu pot depäsi 1,30time totalä (dela fata inferioará a balconului)bue asezate la o de putin 3,50 dea-supra natural sau a trotuarului de sub bal-con, atât clädirile asezate pe alinierea strázii

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL 25

cât pentru cele asezate pe alinierea a fa-tadei. Pentru .asezatealinierei de se libertatea

se dela solul naturalsau dela trotuarul de sub balcon.

Balcoanele de deasupra strázii trebuesc re-trase m. dela

Ele pot fi prelungite la cândvecini, atunci balcoanele trebue

fie linie orizontalä.Pe cu fatadelor

sub 10m. se pe fatadele sprenurnai alinierea

m.. Art. - Bow-windowurile sunt ace-

ca cu:

lor pe respectivA anu 1/3 aeesteia.

Suprafata fartadei se lungimeaa re-

gulamentard pentru clasa strada2. Fatá de vecini, plan tre-

când prin verticala ce cele fatadecine care face un unghiu de 45° planul fatadei

Deasemenea se admite acest caz construireapentru una

3. Se admit bow-windowuri ode mai mare mai

sus, cu ca de ceplanul fie echivadent ce

ar rezulta din respectarea conditiuniloratât pentru pentru

esirea lui fatadei cu maxianum 0,90 m.acest caz vor arate aceasta

prin figuri coterea pentru

pede 10 m.

dowurile nu acestede 0,30 m.

fatadele laterale de bow-windowurileadmise

ceea ce. dispen-sate de conditia sus in cazul sub10 m. alinierile

Art. 135. - Terasele permise numai pe tere-nului deasupra

considerate atare :Terasele descoperite la ;- la 2,50deasupra desoeperite de

alte eleanente dePartea din aeoperitA, situatä deasupra

interrioaresuprafetei consitruite.

situate pe terenul de fatadásunt spre Ele nu pot

1/2 dinprafata de pot ce-rerea nici o in de

a suprirnarea grAdinilor defatadá.

Art. 136. - exterioare suntsupuse ea terasele.

137. - Marchizele pot fi esite din

trotuarului, aavea scurgerea pe trotuar con-

urmátoarele conditii :1. nu servi drept balcon, oferind

trecerea pe sub ;

2. fie la 3,50 m. dea-supra ;

3. suprafata de10 m. p., sá putin 1/2 dintransparentá

.4. transversale pe aliniere sun toleratea depási alinierea maximum din lär-guinea fárá a avea o sensul paralel

fatada, mai mare ca 0,50 m. plátind taxele derespective. Firmele au mai ea 1/2

m. p. trebue fie ajurate, sau perfecttransparente pe 8/10 din suprafata lor.

cari ar perspective potfi interzise complect. Interzicerea se poate decidepe baza avizului technice pentru aplicarea Planului.

5. Cornisele din aliniereamum din lárgimea a depási

6. Motivele de alecarne, etc., trebue fie gabaritralel acel superioare a situat la

depártare deLungimea planul fatadei a acestor,motive

nu trebue 1/3 dinfatadei respective a clAdirei.

Art. 138. - Balustradele, aticele,pot ocupa lungime a acestora con-

ditia de nu avea de 1,20 m.trebuind fie asezate vertical al fatadei.

ESTETICA

CAP.

Unitate de arhitectonic

Art. - grupate douá câte tre-bue sä se prezinte imitate de

Municipiul are de a impune pentrumite portiuni de

de sau un stil

Unitatea de se poate impunede Primárie pentru plantatii.

-Toate descoperite trebuesc tratate arhi-tectual earaicterul cládirii.

In conformitate cu eeie Titlul II,de

tuturor ce a se pe terenuriparcelate este obligatorie.

când coloritul exteriorproectate nu alb, crem sau vreo

de acestea, se spre aprobare unrând de ale modul

Comisiunea de aplicare a va daasupra caracterului

Unitatea de caracter sau de stil, se va aplica nu-mai pe baza unui program sau aprobatformele legale.

CAP. 2

Curti

Art. 140. - In clasele II A, II B. partea de

www.dacoromanica.ro

26 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. 7 Mai 1939

care se alinierea sträzii dea clädirilor (grádina de trebue fie

amenajatá cu arbori, plante etz. Inclase aceste portiuni din curtea de fatadá

pot fi numai pavate.141. - curtii poate fi plantat sau

vat, gustul interesul proprietarilor res-pect area deschiderilor de a vecineprevazute la art. 110 urmátoarele.

CAP. 3

MonumenteleComisiunea Istorico-Artistic .

Art. 142. - Toate declarate monumentese se vechilu stil.

respectivä nu se elibereazá de Primáriedecât dupá ce au fost aprobate de Comisiu-

Monumentelor Istorice.T:iate cládirile din vecindtatea morniment is-

trebuesc zidite in stilul rnärimea care nupoate strica pe care mo-numente reprezintä.

Art. 143. - In timp de cel mult 12 luni dela pu-nerea aplicare a acestui Regulament o Comisiuneistoirco-artisticá va studia determina toatecare prezintá un interes istoric artistic pentru

Bucurestilar evolutia arhitecturii sale.Incheerile Comisiunei se vor cadastrul

istoric al se in Planul deSisternatizare, dupá ce hotärârile ei vor fi aprobatede

Art. 144. - Comisiunea istorico-artisticd se corn-pune din anume :

1. Comisiunii Monumentetlor Istorice.2. Directorul Serviciului Menumentelor Istorice"

din Ministerul Artelor.3. 2 istariografi cari ocupat cu trecutul

imprejurimilor.4. Un geograf un cartograf s'au

trecutul5. Profesorul de de artleor

dela Universitatea din Bucuresti.6. Un al Patriiarhiei.7. Presedintele Prietenii8. Doi arhitecti doi pictori

arhiteeturei.9. Direetorul Planului Sisternatiizärii.10. Doi de Comisia Teehnicá de

a Planului prezentului Regulament.11. Directorul Arhivelor Statului.12. Directorul Arhitecturii.Municipiului.Art. 145. - Monumente-

Istorice, prezideazä Comisiune,lipsa sa, eel mai dintre membri.

Art. 146. - Comisiunea va lucra fie fiesau trei pentru câte o parte a

Municipiului dupá cum va147. - prevázuti la art.

144, punctele 3, 4, 8 10, se vor deciziede Primarul

Art. 148. - propunere deeadastrul istoric se va face referat moti-vat de cel putin doi membri ai Ocmisiunii, iar apro-barea se va prin vot eu majoritate amembrilor subcomisiunii respective.

Comisiunea va putea rezerva unele luerári nu-mai pentru plenul ei.

Art. 149. - acestei Comisiuni trebue sáratificarea Comisiunei Monumentelbr Istorice,

CONDITIUNI TEHNICE DE CLADIRE

CAP. 1

Stabilitatea rezistenta constructiilor

Art. 150. - trebuesc execUtatedin materiale seopului.

Dirnensiunile pieselor construc-tive trebue asigure o stabilitate, ostare conformitate eu principiile teehni-cei modenne.

Art. 151. - Municipiul poate stabili prin deciziepe baza avizului pentru

plicare a Pianului, reguli sau desionare cari s'ar dovedi necesare pentru a se asigurarezistenta

Deasemeni Municipiul este drept a cere inunele cazuri calcule de pentru unele

sau din cládiri caritechnice deosebite.

verificare derea pe arhitectul proeetant, diriginte, petreprenor.

CAP. 2

Fundatii

Art. 152. - Fundatia cládirei trebue pesol eel putin la o adâncime de un metrufatá de suprafata solului spre a nu suferi consecin-

Art. 153. - Zidurile sub solululuiizolate mod eficace umezelei din exterior(chiar in unui teren actualmente uscat).

- Pentru zidurile de subsol sau trebuestabilitá izolarea zid fundatie.

izolare eel putinprintr'un strat orizontal unul vertical din mate-rial impermeabil, sau chiar prim inglobarea acestuimaterial massa constructiei.

Art. 154. - Eventual, aprobarea Primáriei sepeate permite de straturi de aer ziduriexterioare de protectie, chiar sub suprfaata trotuaru-lui sträzii eu conditia a dome-niului public nu siguranta lucrárilor edili-tare subterane nu de 0,25 m.rea- va putea stabili taxe pentru utilizarea

ziduri pest aliniere.

CAP. 3

Ziduri

Art. 155. - Toate zidurile exterioare interioare,trebuesc dimensionate pentru a rezista eforturilor lacari ar fi in mod normal sau accidental.

Art. 156. - exterioare trebue fie eelputin de o tencuite pe ambele (mi-nimum 0,32 m.) sau tencuite pe ozul cárámidei aparente. Ele pot fi mai subtiri

sunt aleätuite din materiale o putere izo-putin egalá a zidului de o cárámidá.

Art.. 157. - Zidurile tuturor trebue

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 27

fie din Municipiuva o a de deacest

Se admite a amenaja calcanele spre vecini,ziduri de ziduri din beton sticlá trans-lucidä, numai in de amina, a fi pentru a nu creiadere vecini. Aceasta nu creia nici o servi-tute rdci o a dreptului de

ecinului.In mod se urrndtoarele

derogäri :a) In clasa I A, I II A, ziclurile cládirilor prin-

cipale pot fi de lemn sau de paiantä cazul cândconstructia nu are mai mult de 200 m. p. suprafatá

cuprinse aceasta etajele,din lemn numai cazurile când ele nu

sunt asezate lipite de limita spre vecin.va indica mod pe planurile prezentate

la autorizare, care sunt zidurile de lemn depaiantä.

b) Pentru mai mari, 1/2 din totalitateadurilor poate fi executatá din lemn, paiantä, etc.

Prin decizie primarialä, pe baza avizuluiComisiei de aplicare a Planului, consul-tarea comandantului Corpului pornpierilor arectiunei Controlului LucrArilor Technice, Primáriapoate modifice dispozitiunile dela punctele a b,ale acestui articol, nevoe.

Art. 158.- Se pot din materiale combusti-bile urmAtoarele feluri de constructii :

a) Chioscuri de lemn pentru desere, popicArii, tribune pentru sport, peretii nu

de 3 m. sunt de ori-ce alte constructiuni precum dela sau delalirnitele parcelei cu cel putin 3,00 m.

b) Magazii, birouri closete provizorii, pentrusantier, executate mod prezentabil izolate devederea publicului prin imprejmuirile reglemen-tare de (vezi art. 212), toate acesteamise numai pe durata lucrärilor.

La terminarea anuntAriiPrimáriei despre aceasta, proprietarul antrepre-norul trebue desfiinteze toate lucrdrilezorii.

CAP. 4.

Cosuri de fum.

Art. 159.- Cosurile trebuesc asezate in general tnzidurile interioare. Cosurile situate in zidurileterioare in special acele care se delatrebue fie armonie fatadele ogrosime de putin 0,28 m. spre exterior.

Cosurile trebuesc construite contiuni cariasigure pe stabilitate rezistentä, conducerea

fumului in atmosferá, sá permitázitarea nu constitue un pericolde incendiu.

Art. 160.- Cosurile vor fi construite respec-tarea urmätoarelor prescriptiuni technice :

1. fie construite din sau din alteteriale incombustibile ;

2. peretii cosului trebue aibe o grosime deputin 0,14 m. pentru zidurile interioare,pentru focare sobe obisnuite ;

3. fie tencuite sau rostuite pe din pepe dinguntru fie tencuite

sau olane sau conducte speciale binearse ;

4. sectiunea interioard pentru focare sobeobisnuite, trebue un diamentru de pu-

0,14 m. este circularä ; 0,14 X 0,22 m.este dreptunghiulará axele de 0,20 + 0, 25 m.când are o elipticá.

- pentru centrale alte spe-ciale, sectiunea cosului grosimena peretilor trebue

functie de toate elementele respective ;- cosul trebue pästreze pe cel

putin sectiunea netá ;

- unghiurile interioare la sectiunea dreptunghiu-rotunjite ;

5. fie conduse mod vertical, toa-clädireie la deasupra aco-

perisului. Ele pot deviate dela verticali numaicând constructia o cere neapärat, mult cu30°.

6. fie prelungite deasupra acoperisuluiputin 0,60 m. de coamei celei maidicate, la nevoe ancorate insului cazul când acesta are pante mari.

cosurile nu ajung la nivelul coamei ele tre-buesc prevazute aparate speciale pentrudirea fumului.

In cazul când o constructienul vecin la care se alipeste, proprietarulcele trebue prelungeascd amena-jate calcanul scund, conform art. 221.

7. fie prevAzute cu deschideri pentru curAtireaasezate fie pod, fie pe terasä. Acestea trebue

fie rezistente, executate din betonsau duble de metal. Deschiderile trebuesc

o sectiune putin ainchiderea fie realizatá printr'un

dispozitiv sigur ;8. Fata interioarä fie depirtatä putin 0,16

m. de ;- constructie lemn, trebue fie la o dis-de 0,50 m. de deschiderile de curi-

tire ;9. nu serveasci decât un singur focar ; mod

exceptional se ca un si deserveascádoui sau sobe situate apartarnent al

cat ;10. In cazul când cosurile sunt inaccesibile prin

pod la panti mai mare de 40°clusiv, previzute de acces fie demetal, fie de un material special la deschiziturile practicate ;

11. de ale instalatiunilordustriale, trebue aibá aparate fumivoreformitate prescriptiunile din regulamentele Ser-viciului Sanitar.

12. In zonele industriale se permeite construireametalice, numai pentru constructiile

instalatiunile industriale.

CAP. 5.

pardoseli.

Art. 161. - trebuesc dinmateriale incombustibile, beton,fier,

Conform formulate de Ministerulrului la misurile de apiraresivi, de de eel pulin 470 m.

www.dacoromanica.ro

28 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

proectie va aveaobligatoriu de beton

Se pot admite alte 'procedeuri de constructiipentru pianseuri, din incombustibilede o din beton armat.

In mod pentru IA, se permit de lemn cu plan-

dintre cat trebuefie din

de lemn trebue:

a) fie umplute eu materiale care nu nuputrezesc ;

b) planseuri deasupra cdrora bäifie iMpermeabile pe

suprafata ;

fie dedesUbt cu lemnsau alte materiale.

Art. 162. - Este cu pardosirea

Pentru camerae dela parter, neavânddesubtu de lemn se va aseza pe unstrat de baton eu o grosime m.

pentru subsolurilemeada pe de beton de cal

0,10 in.

CAP. 6.

Invelitori, burlane, jghiaburi.

Art. 163. - -Invelitorile tuturor trebuescdin materiale

Bunt de lemn,gudronat alt material

face pentru cl. I (zona ruralä) unde seadmit numai pentru

sau alt material similar ea alteasemenea.

Art. 164. La mare,impuneproprietarilor

zitive contra precum pentru apiedica acoperisurilor desau ale

Art. 165. Toate sprejghiaburi de metal sustinute

au cârlige de fier, de cazul pantelesunt el dispuse

Jghiaburile avea burlane de sicurgere.Art. 166. - scurgere trebuesic

tate din metal. Ele o distantá de0,025 m. fixate cu

dePe canalizate, apele trebuese

colectate canalul spre a fi condusecanalul exceptie fatadelor

pe alinierea sträzii când apele pot fidireict

Pe canalizare,borne la trotuar preväzute la partea infe-

eu de fontä, scoborâte

CAP. 7.

Art. cat, nu se gäseste lavelul solultd, parte independentä a

trebue solul

careacest

tre-buesc prevdzute eu conducAnd eel putin

soluluial nu trebue fie mai de-

pártat de 30 m. de o distantárându-se coricloarele de circulatie.

Art. 168. - Toate rampele vor fi execu-numai din material

du-se nurnai interioare de a-cari un etaj.

,Art. 169. - Toate conduc la uneivon fi luminate direct sau

luminate prin sunt considerateindirect.

Pentru singur etaj, la lumi-indirect, distanta ganguri trebue fie

de putin 0,10 m.clädirea are mai un etaj, dis-

vanguri se calculeazd la0,10 câte 0,20 pentru fiecare etaj plus.

Pentru in se ad-mite ca din dela cea-

In acest caz tot despártitor trebue fácutdin geamrui, de vanguri care nu pot aveamai de 0,30 m.

Trebue ca adâncirnea casei carese ia nu patru mete.

de casa fiemai o fereastrd de aeri-

prin cum searatá mai sus, intrá

Art. 170. -In privinta sarile separt in douä categtorii :

a) drepte, la de este con-stituitä din drepte, fiecare pu-

4 trepte (incluSiv podestele) dede eel mult 45° exclusiv.

b) linia de constitueo norrnalele punictelorunghiu de putin 45

trebue aibá o de1.00 când cládirea are

etaj.Pentru constructiile mai multe etaje,

treptei se 0,05care etaj la primul. Sc.ara va avea aceiasilungime de tot ei.

de serviciu drepte trebue aibá ome de de putin 0,75 iarcurbe 0,90 m. cu lumina de0,50

Se admit formá de numaila legând parterul pivnita saunul. Aceste trebue un pivot cugrosimea de 0,10 trepte cu lungimeade putin 0.60

Art. 171. la etajeleunei pe de nutrebue fie de 35°.

In mod spre sau sprepod se pot face o la 45°.

curbe, delinia ce se la de

trebue fie cal putin

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai MONITORUL COMUNAL

0,25 m. la de 0,15 m. de va avea

trebue sä pe tot parcursul oliberá de putin 2,20 m. la prindpale

2 m. la celelalte, dela muchia treptei.Se adrnit in mod normal

rile de locuit, cari dela nivelul soluluila parterul eu maximum 2 m.

Când parterul este mai mare de 2 m. sau estevorba de etaje, de anului se va pronunta proectate.

Art. 172.- Clädirile industriale clädirile cuaglomeratiuni mari ca : expozitii, säli dedans, etc., mai mult de un etaj, trebue aibátoate executate din materiale necombustibile

asezate case zidite izolate cu in-combustibil, care permit esirea din toaterile la aer liber.

scara deservepe mai mult de 50 persoane,ea trebue trepte cu lungimea de1,20 metri.

fiecare in plus peste cele 50, seva 0,01 la lungimea treptei, sau seva prevede o

In calculele de mai sus de persoane seva aprecia socotind o pentru fiecare 10p. de de de spectocole, pentrucare se va regulamentarespeciale, tinându-se seama de numárul de persoanepentru care amenajata sala.

In afará de aceste obligatorii se vor preve-dea necesitate sari cu alte dimensiuni.

Art. 173.- Intrárile cari conduc dela spreo scará principald trebue aibá lárgimea de

putin 1,30 spre de serviciumum m.

La o parter un etaj când intrarea nudeserveste apartamente de câte eel mult4 camere de ea poate avea o lárgi-me de m.

Se prin lárgimea a acestor treceri,distanta liberá socotitá la partea cea mai

ziduri, tocuri sau pervazuri numai pentrupartea de canaturi manevrabile, iar nu fixe.

In toate trecerile sau intrárile de mai sus, suntinterzise depozite de materiale, gherete,

vitrine, etc., ar trecerea.174. - Proprietarii elddirilor existente, cari

au din intrdrile cerute deregulamentul de dându-le destinatie sau,

autorizatie, asezând gherete,vitrine, etc., trebue ca termen de sá le

stare de functionare ca la

CAP. 8.

Ferestre

Art. 175. - Fiecare trebue aibátre o suprafatá putin 1/6din podelei carnerii. Ferestrele trebue sá

din sau dinteo curteputin jumátate din suprafata f

restrei trebue fieAdâncimea camere locuibile sau a unei prá-

fi de eel de 3 ori des-chideri de

este pentrunelocuibile.

Closetale de bae pot fi preazute nuu ferestre. Ele trebue ventilate, mod

Art. 176. - La casele fatada pe alinierea strá-toate ferestrele dela parter subsol ce

dau spre trebue seelädirei, cládirilor cu

mari de persoane (teatre,localurile publice la cari se afrá. In aces caz ele trebue fie retrase spreteriorul zidului cu cel putin lárgimea canaturilor,spre a nu se creia obstacole in La intráriledin spre subsol, nu se admite a se depásinierea cu lucrári servind a permite

CAP. 9.

Closete hasnale.

Art. 177.- putin treide trebue in eiun pentru servitori, am-

preazute apá eurgátoare.Clädirile ou multe apattamente vor supuse

prevederi pentru fiecare apartament in parte.apartament, acela definit la art.

200 (3 camere de o sau 2 camere,

eu o mare m. p.,trebue aibá un closet intrare in

La se unpentru pentru etaj.

cinematografele toatetrebue aibá la

etaj câte closet pentru fiecare 50 per-soane precum un urinoar pentru 100 per-soane.

clddirile industrialetrebue aibá la etaj un

set pentru 20 persoane, unpentru fiecare 40 un pentrumâlni.

un cai-aeter ca peclosetele urinoarele

altele la dispozitiaToate de cele parti-

grupate avânddeosebite.

Art. 178. - dispuse astfelusor, trecere in aer liber,

a avea intrarea din de bu-sau sufragerii ;

late camerile deNu sunt permise latrine separate de

därei, deck mod provizoriu, pe sträzille necania-lizate.

Trebue caz prevázute cabinele necesarepentru a se executa instalatia

momentul se va canaliza strada.In nici un nu avea una din

mai deck m.Art. 179. Pe strázile unde nu

U. C. B.-ul nu impune alte se pothasnale scurgere, conditiunile demai jos.

Hasnalele trebuesc afara cládirei, avândla eel 0,50 m. deasupra stratului de

superior.

www.dacoromanica.ro

MONITORUL Nr. Mai

fundul, hasnatelor trebuesezidite din beton, bine arsä sau

astf el asigurelitatea.

Tot interiorul trebue tencuit un stratde mortar de ciment de putin 0,02 m.pe de 0,05 m. pe fund.

tencuialá trebue sclivisitá cu ciment.Grosimea fundului peretilor trebue

fie de 0,42 m. de putin0,28 m.

Distanta partea exterioará ala limita spre Vecin, trebue fie de eel putin 1

distanta limita terenului spre stradá, nupoate fi mai de 4 m.

In de aceastea, hasnaele trebue seforme regularnentelor U. C. B.-ului.

Art. 180. - Closetele tuturor pentru ca-fenele, birturi, restaurante, cele ale hote-

precum alede-educatie, a ale tuturor

unde se aiduná lume trebue aibá par-din material impermeabil executatA

lichidele sá se hasna.Art. - Se costrui alte sisteme de has-

cele descrise in de cuconditiunea sistemul intrebuintat, fie tot

de arátat aprobatde C. B.

CAP. 10.

Másuri contra incendiului.

Art. 182. - In general- toatedin material in toate

bor, de derogArile laart. 157, 158, 161, 163, 168, sau prin prezen-

Regularnent nu s'a stabilit vreun alt deprotectie contra focului.

ce se va studia se va anexala acest regulament o de materiale consideratenecombustibile sau prezentAnd grade debustibilitate.

Art. 183. - Prirnária poate cere se execute zi-duri de contra :

a) la racordärile constructiilor pe limitaa proprietátilor, executAnd chiar numai un zidmun larea unei zidul comun neatins ;

b) pentru a incáperile eu focare desau focare un de incen-

diere ;c) la dealungul la

distante de mult 50 m. de ;

d) grupate sau regim chiarse admit de

se impune ea la de50 1., sá se execute ziduri putinde o

In de poate impune altedecizii primariale.

184. - protector se dinbeton sau alt material necombustibil, o

grosime de 0,28 sauasigure protectie eel

de de 0,28 m. superioare, zidulpoate fi redus la 0,14 m., numairnásura care rezistenta lui e asiguratk

Alceste ziduri se dela temelie, strábátAndtoate cládirei, prelungindu-se deasupra

cu putin 0,20Ele trebue fie tencuite pe ambele fárá

a deschideri sauLa cládirile desvoltate lungul strázii

permit deschideri zidurile protectoare, eleprevázute cari pot fi bine necorn-bustibile.

Art. 185. - lase o un

sau de poate admite proteja-perete

despArtitor de 0,14 m., pepárti dela la acoperi§.

Art. 186. - derile cadirilor industriale comerciale, trebuescconstruite,

industriale.Art. 187. industriale sau

institutiunile de spec-eazármile, trebuesc

de numár suficient, in-stalate indicate regulamentele U. C.B. de de serv. Pompierilor.

Art. 188. - In sobe defier pardoseala este de lemn, aceasta tre-bue protejatá in- dreptul focarului pe otime de 0,60 m. eu un necombustibil.

Art. 189. - Toate celeparticulare eu mai de 4 apartamente trebue

caanera sau intrarea prin-un sau o gearn,

care se eude cele de

Art. 190. - Pentru industriale, pese

preväzute de regulamentele speciale.

CAP. 11.

Instalatii de depozite de

Art. 191. - Focarelede interiorul_zate pe fundatii sau pardoseli

Art. 192. de sau piatrá tre-bue fie depártate putin 0,15 m. de

chiar tencuite sauprotector.

Focarele de fier se aseza pardosealá in-o de 0,50 de

de lemn.La cuptcare .sunt interzise pardoseli deArt. 193. - pentru centrale

tre-buesc instalate cari pot fi ven-tilate afará, fie

de prevAzute prizeArt. 194. - Camerile pentru depozitat

tibiul, dispusementelor speciale orice caz

direct exterior,tejate prin usite de fier.

Art. 195. - situate delaetajul II sus, trebuese prevAzute eel

eu sectiune de0,14 X rn., de cazul ele au sobe.

Pentru nelocuibile, cazul clnd n'au

www.dacoromanica.ro

-- 7 MONITORUL COMUNAL

sobe, trebue putin prinpozitia unei ventuze de

ventuze de evacuare,asezatä superior.

ventilatii se vor prevedea numai pentrusituate dela etajul II (inclusiv) sus,

conform cerintele de

12.

Instalatii canal, gaz electrcitate

Art. 196. - Toate alimentareaapá, gaz sau energie

instailatiunile de se executa con-form speciale ale U. C. B. Soc.de Electrichate.

de mare -tensiune, vor fi

de .t'chnic regularnentele speciale ; dea-trebuesc ca

nu pentru oameni197. La care suprafata

totailá pe etaje de putin 2.000 inclusiv, tre-bue se o la sau parter,pentru transforrnatorului Aceas-

va fi direct din saumai aproape de

al Soc. Gaz E-lectricitate.

sau se con-existentd,. un atelier sau alte in-

dustriale deservite eleetricitate prinintermediul unui post dea-semeni o respectivä,

eu de dhstributie aSoc. de Gaz

Pentru situate pede nu va

de din sau de reparatiuniradicale, ce va devedi aangajat executarea, in a lu-

pentru a con-achitat de Gaz Electricitate

de racorduri.Art. 198. - va rezervareaonice alte cari vor fi gasite in

cesare racordärii sau viitoarepublice.

Art. 199. pentru ascesoare trebuescrespecte respective

cabinelor, aleopririlor, se lapriotectia precum lade protectie in cazul instalatein casa

13.

locuibile

Art. 200. Sunt considerate camere locuibile,a socoteala de durata in care sunt

losite : de lucru, per-sonale, publice

ateherele, de servibori,precurn care sunt

destlnate a fi locuite zilnic, clase, de recreatie,de gimnastieá, etc.

peri pentru 1/2 din fixat inregulatnent pentru locuibile.

In regulamentul de pentru aplicarearespective, se apartamente,

grup format din putin 3 de oin de 3 ca-

Primaria, eu avizul Comisiunei pentru aplicare aeste a declara alte in-

higienei,este necesar.

Art. 201. - camere, decele dela precedent, sunt nelo-

Deasernenea sunt nelocuibile toate a-nexele precum : garaje,depozitele.

202. - Stint considerate.situate la pardoseala

eel mult 1 m. sub planului altrotuarului (subsol suntgurate prOspectele necesare.

Aceste nu pot curtivederii directe ,(prospect).

In V de nu se admitcuibile (subsol).

Art. 203. - trebuefie protejate contra umeZelei, miro-sului prevázute du-

care dea direct trebue fiede dimensiunile cari asigure lumi-

narea la art. 175.Sunt socotite cari dau

acelea dinspre sau regulamentarela art. 117, 119.

de locuibile, fiecare in-dividuald direct sau

Art. 204. - admite as:ezarea locui-depozitelor,

mai de suntprrotejate deacces la camere sunt dintr'uririal

Art. 205. - Carnerele locuitde 2,70 la toate catu-

rile laretrase Superioare a

maxime verticale, se2,50 m. cea ridi-

a tavanului. nu poste mai2/3 din

Art. 206. - se directsub atunei se va dintrepriori eu o propriecontra intempieriilor.

CAP.

Garaje, grajduri, depozite de

Art. - prezentul Reguament sebese : garaje publice, conside-rate ea intreprinderi comerciale.

Se aceleapostesctiei considerate.

puiblice sunt considerate acelea caridapostese mai multe automobile, in schimbulconstituind o

www.dacoromanica.ro

r. 19. 7 Mai

Se construirea garajelortoate sä preväzute

apelorfi fie ea dependinte anexe,

in principal alpermite

sanitare.La aceste garaje sunt strict

cesare pentru intretinerea garate.Aceste di garaje trebue asezate o dis-

de 5 m. de spre vecini pentru aferi de zgornote vecine. Eleasazate chiar pe

tre-

Rezervoarele publice sevor executa regulamentelor speciale. -

Art. 208. - 1) In zona zona 5nu se permite din sau in-

de grajduri existente ;Grajduril se vor desfiinta termen

de un intrarea in vigoare a prezentului

2). In 2 3nu se nou acele existente sunt con-

la - 3 - pentrugrajchirile din sub-urbane.

3). In zona (ruralg) in subur-bane se permite construirea din nou saude grajduri in caele asezate unei eu

dela fund.din

cele eixstente trebue urmdtoareleconditiuni :

sub pardosealä o eu im-care scurgerea

;

aibá pardoseala debeton de eel putin 0,10 m. grosime.

In zora I comunele se poate tolerapardoseala din

spre vecin trebue fie construitun strat protector izolator contra ;

deschklerile grajdurilor, ferestre, rtrebuefie la o depgrtare de putin 5 m. toate

de de locuit.In de acestea se vor prevedea depozitele

deGrajdurile existente, cari nu vor

prevgzute devor desfiintate.

209.. - In regiunile nu senoaiele, la se

pentru gunouie.In tot Municipiului,

serviciul. de ridicarea gunoaielor,fiecare trebue se un toeventilat unde se aseze pen-

strángerea gunoaielor.din grajduri se va gropi spe-

dale numai acolo unde se permit asemenea depo-Aceste gropi fi zidite ,tencuite acoperite

eu Aceste depozirte trebuesc depàrtateputin 10 dela limita spre minimum10 dela limita spre preväzfindu-serat aces public

de 2,50

trebuesc fiecare zi.

CAP. 15.

Imprejmuiri,

Art. 210. - proprietätile Mu-exceptiunea agricole din

comunele suburbe, trebue imprejmuiteexistente consolidate chiar nu

pe dânsele constructiuni.In cazul proprietarUl nu singur

prejmuirea, va soma executetermen de 20 iar in de necornfonnare,

executade Primárie pentru

se un titlupe baza proprietarul fi urmärit,

.conform Legi de urmärire veniturilor publice, a-plicându-se osebit de aceasta, stabilite (art.

din Legea pentru Organizarea 4Martie

a) executate din(beton fier, de

1). clasa I, imprejmuirile pot fitate oricare a, sau

din aceste materiale, fie sub deeu fárá fie opace eu

mentiunea in I A, se pot admite garduri desau

2). B, la pot fiexecutate din din dela litera a,sau matriale, conditiaca eel putin 2/3 suprafata gardului, considerândlungimea sa 2 m.,

trotuarului, fie degrilaj care se vedea.

clasele II. II. C lafi executate fier, sub de

grilaj, fie fie pe un de demaximum 0,60 eventual de

In clasele III, IV Vfi exeicutate fier sau soiclu.

In (III, IV V) suntde cele

4). In VI, la pot ficutate din dela litera a, sau

aceste materiale, desau de sau soclu.

ler ajunge la maximum 4'5). In speciale, se pot Co-

fel de

6). publice a-de aplicare a

pentru vedere.a va de maximum

2 de el. VI ea 2 mai

Pe II se pot impune a seexecuta .unitar, detime 1 2

La un monumental se poateadmite, dupá caz mai seadmite pentru celelate

Art. 211. Intro vecini se admite a se executaimprejmuiri de sau de lemn,

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 33

se pe partea

imprejmuirei vecini nu poatede 2,50 m.

Când se o zidárie pevor face pe

párti plante deArt. 212. - Se pot admite

din de :

- pentru ;- pe cari hi stare

Imprejmuirile provizorii lemn sau plase deexecutate bune

de respectiv, Bind executatedin date la rindea.

Când proprietatea ar fi supusä retragerii,muirea trebue asezatá pe alinierea nouä,când proprietatea trebue iasá la se poateadmite, mod asezarea imprejmuirei pelinia de

tuturor imprejmirilor de pe alinierea strä-zilor trebue spire interior.

Locurile virane trebuesc laconstruirea un grad de 2 m.

Art. 213. - trebuescfi folosite pentru sco-

eu autorizatia Comisiunei de aplicare aA. P.) numai o de

nu s'ar a sträzii.Se poate permite grádinilor decorative de

aranjarea simple f de iarbá binetretimute.

Nu este permis a se sau a se suprima ode aproape de 1,00 m. dela

aliniere, a Primáriei.

CAP. 16.

Conditiuni de suburbane.

214. - Prin pe bazaavizului pentru aplicare ava putea admite suburbane, derogäridela din Bucu-resti ,stabilindu-se in mod general spe-

de edificare pentru fiecare suburban&toate se va satisfacerea

igienice necesare

17.

de luat

Art. 215. - Antreprenorul desantier sunt datori la toate pen-tru a stânjenirea jurul santierului.

selateral dacá nu existá mai

o de uluci de 2,50m. superioare tésite un

de 450 exterior.Imprejmuirea trebue preväzutá o poartá care

se spre interior care poatá fiin Deasemenea pentru

se pot practicaprejmuire ferestre, cari fi inchise timpulrepaosului.

Toate materialele, precum aparatele ne-cesare asezatetei

Art. 216. - trebuescsub controlul antreprenorului care ráspun-

de soliditateaLa ficare la care se se va face câte

o din groase de 0,04 m., binepite una de uluci de 2,00 m.

pentru a molozului risipireaprafului.

este interzisä depozitarea demateriale cantitate mai mare deck este necesarpentru lucrul curent.

Pentru etaje, in timpul scheleletrebuesc prevgzute cu inclinatesolid contra panta nufie mai mare 1/2 pe va fizute parapet, de 0,90 m.

de materiale trebue fiezute dispozitive de protectie pentru evitarea

dentelor.Art. 217. - Pentru folosirea trotuarului

când nu spatiu pentrusau depozitarea materialului, proprietarul care

sau o trebueo

La o lárgime 2 trebuelásatá pentru o putin de0,80 m. ; trotuarelor mai largi pen-tru feicare in plus peste de se

adäoga lásatá liberá un plus de0,20 m.

Dacá trotuarul are o prea pen-a se putea lárgimea circu-

latiei, se poate autoriza lárgimi,ca proprietarul sá execute un tro-

tuar provizoriu de lemn, de 0,80 ocupând oportiune din pavajul construit felca sá nu scurgerea care fieminat noaptea.

Când s'ar socoti necesar, poate obliga peconstructor sá amenajeze sub o add-postitá, de putin 3 m. pentru a depraf moloz pe cei cari circulá pe trotuar.

In cazul la sau a acoperisuluistradá, ori când se vopseste fatada,

rul este obligat a pune la extremitätile cládirei câteo sau aseze schele fixe - sau mobile -iesind cel mult 1,25 din aliniere,parapete de 0,90 pentru a nu intrerupecirculatia pe trotuar.

Art. 218.- Trotuarul trebue protejat o podeade scânduri pe portiunea dinaintea camioa-nelor cärutelor ; aduse vor fi supor-tate de proprietate.

de pe trotuare protejati In tim-lucrárilor o de lemn

pe de 2 m.Art. 219.- trebue sá aibá un birou,

de dimensiuni in raport importantacutat din la care se

toate planurile, autorizatia condica detier.

Pe tot timpul executárii lu-construite haznalele closetele ne-

cesare pentru vor fi legate modobligator la canalizarea strázii, U. C. B.-ul admitând

legáturá provizorie.

www.dacoromanica.ro

34 MONITORUL COMUNAL Nr 19. -- 7 Mai 1939

Art. 220.- pentru o constructiese face sub nivelul fundatiei casei vecine, care

este chiar pe cel care construeste esteobligat toate pentru a pune sigu-

proprietatea vecing, fie executândpe portiuni fie executand subzidiri sau chiar spriji-nind constructia

Art. 221.- Proprietarul care-construeste din nou,sau etaje la o existentg, la omai mare a clädirilor vecine, este obligat

pe cheltuiala sa cosurile depetile vecine aläturate de cu 0,60m. constructiei cele mai

Aceste cosuri trebuese fie zidite conformprevederile dela art. 156 bine ancorate.

Art. 222.- Proprietarul care o construe-tie trebuie urmAtoarele mäsuri

a) Sä la nevoe toate lucrgrile de sprijinirepentru vecink când aceasta n'ar putea su-porta aceste sprijiniri.

Deasemenea dgrâmarea se subnivelul fundatiei vecinului, care o face este obli-gat sä ia aceleasi rngsuri de pentru pro-prietatea interesatk cum se aratá laart. 220.

b) Molozul provenit din trebue stropitadunat in interiorul proprietätii transportat

nu se neputând fi depozitat in

Tot timpul construirea,sau alte lucräri la o constructie, proprietarul estedator se ca sä se stropeascg drep-tul sale, la strázii,tinând strada in stare ca rigorelenu se astupe.

La terminarea lucrgrii trebue ridicate imediatimprejmuirea, barierile, schelele, trotua-rul de materiale redându-1 circulatiei.

Materialele rgmase, vor fi ridicate din oficiu dePrimgrie in contul proprietarului.

Art. 223.- Santierele trebue luminate modtificial pe intuneric tot dureazäpentru a se evita accidentele.

- Lucrgrile de constructie trebue continuateintrerupere toate zilele lucrgtoare. intreruperemai mare de luni, atrage obligatia pentru pro-prietar suprime carealinierea.

Deasemenea la inchiderea santierului pentru iar-trotuarul trebue liberat redat

stare.- In tot timpul lucrarea, trebue se

aseze la mod vizibil una sau mai multefirme model, de dimensiunile 1,00/1,60 m. continând

numele adresa arhitectului proectant sauriginte, pe cele ale antreprenorului. suntmai multi, pe va figura numele antreprenoru-lui constructor.

Toate acestea sunt necesare pentru a se face usorcontrolul de organele autorizate.

TITLUL VIIORGANELE DE APLICARE ALE PLANULUI DE

SISTEMATIZARE ALE PREZENTULUIREGULAMENT

CAP. I.Dispozitiuni generale,

Art. 224.- In conformitate legea administrati-legea pentru organizarea Municipiului Bucu-

Primarul Municipiului este organul superioraplicarea Planului de Sistematizare

a dispozitiunilor prezentului RegulamentArt. 225.- In indeplinirea atributiuni, el

este ajutat de serviciile technice ale Muni-cipiului sectoarelor, de organe specialeanume :

a) Comisiunea de aplicare a Planului(C. A. ;

b) Comisiunea Municipalg de Sistematizare.Alcätuirea, atributiunile de functiona-ale acestor cornisiuni, sunt prevAzute in artico-

lele urmAtoare, in conformitate dispozitiunileLegii de Organizare a Municipiului.

CAP. 2.Comisiunea pentru

de Sistematizare.

Art. Comisiunea pentru aplicarea Planuluide Sistematizare a prezentului Regulament, secompune din membri de drept, functionari ai Pri-

Municipiului, ai unor cor-puri. speciale membri numiti de Primarulpiului.

Membrii de drept sunt :a) Ajutorul de primar respectiv.b) Directorul Planului Sistematizárii.

Directorul Municipiului.d) Directorul Uzinelor Comunale Bucuresti sau

delegatule) Directorul Contenciosului Municipiului.2. delegati confirmati prin decizia

Primarului Municipiului :a) Un delegat al Corpului Arhitectilor, specializatchestiuni de urbanisticä.

b) Un delegat al Colegiului Inginerilor specializatchestiuni de urbanisticg.

3). de Primarul i a-nume :

- Doi ingineri arhitecti, dintrede Monumentelor

Serviciului de Autorizatii,de Au-

Sectoare, asistá lade Aplicare Planului, pentru

respectiV.Art. 227. - Co-

aplicare a Planului defi numiti de Primar.

este sauarhitectii dela Planului Sistematizárii, nu-mit General la propunerea Presedintelui

Art. 228. -In caz de lipsà, drept dela1 al precedent, la

lucrárile Comisiunei de subdirectorii serviciilor re-spective.

delegarea numirea membrilorpunctul 2, se se un numár e-gal de

Art. 229. - prevgzuti la2, art. 226,

la art. 228 sunt in an derile pe care le reprezintg.

la punctul 3 art. 226, sunt nu-miti de pe timp de patru

La expirarea de sub

www.dacoromanica.ro

Nr. 19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 35

2 3 se din nou, sau se ace-norme mai

Art. 230. totpe precum ori

câte ori este nevoe.Ea luareazá membri

eu majoritate de eel putin patruce se

decizie de PrirnarulArt. 231. - Membrii Comisiunei se pot de

dreptul deAbsenta nemotivt mai de trei a

atrage cali-de Primarul

drept a numi un alt de aceiasi specialitate

Art. 232. - Coniisiunea pentru aplicareade Sistematizare, la arerele :

1). a. - intocmirea deSistematizare ;

b. de recordare a nouhd Planexistente ;- prevederi

de Sistematizare ;d. - ordina de executare a

prevgzute plain.Aceste se exercitä sub form de avize

cari au un caracater consultativ.2). avize toate cheetiunile de

Plamil de de Regulamentul de Con-structii.

Toate Comisiunei privitoare laile de Sistematizare la glanurile de par-

vor fi supuse aprobärii Comisiunei Superioarea Planurilor de Sistematizare de pe Ministerulde Interne.

233. - trebue de Pri-marul Municipiului obligator :

a). care urmeazá a fi supusediscutiunilor Comisiunii detizare ;

-b). oricgrei a prezentului Regulament.Art. 234. - Opinia Comisiunei este

aviz care se

Dacä decide impotriva avizuluinei, atunci el trebue decizia sa.

Art. - stmt prezentatede respective de unferat.

Directorul se poate adre-sa Comisiunei de aplicarezare, a cere onsultativ privintainterpretári regularnentului

reclamlatiunilor relativ lasau

Art. 236. - Stabilirea norrnelor practicetionare a se va face prin

pe baza propunerilor Comisiunii,ce se vor primele urmätoarestituirei ei.

CAP. 3.Comisiunea de Sistematizare

introduceri eventuale modiitcári a deSisternatizare.

Art. 238. - Comisiunea Municipalg de Sistemati-zare se din rnembrii :

1. - Primarul Municiplului eu ;2. Toti Comisitmei aplicare a

nului de Sistematizare.3. - Primari ai Municipiului.4. - General al Municipiului

5. - Corpului sau delega-s6u.

6. - Resctortil Academiei de Arhitecturä.7. -Rectorul Politechnice din Bucureti.8. - Presedintii de9. - de ingineri.

- Un arhitect al Patriarhiei.- Un delegat Ministerului Agriculturii

12. delegat al Stat Major Ar-matei.

13. - Directorul General al Ferate.14. - Prietenii Bucu-

15. - Profesorli de Artelor dedela Universitatea

16. - Prefectul17. - de Indus-

trie din18. - Consiliului Technic Superior.19. - Presedintele Consiliului Technic al

20. - Comandantul de Pompieri.21. - Casei Grädinilor.22. - al Capitalei.23. -Un desemnat de Ministerul

Eforiilor24. - Directorul General25. - Un delegat Ministerului Natio-

26. delegat al Comisiunei Superioare anurilor de Sistematizare Ministerul deInterne.

27. -Un delegat al Aerului Ma-rinei, Antiaeriene aTeritoriului al zonei derare Bucuresti.

28. Un delegat al Ministerului Educatiei Na-tionale.

29. - Directorul U. C.30. - Directorul Soc. de Gaz31. - directiilor comunale intere-

sate la tech:nice ale

Art. 239. - Primarul lu-Comisiunii, in ajutorul desemnat.

Toate chestiunile se pun in discutie pe bazaraport Comisiunei de aplicare a Planului.

Art. 240. - se supunaprobgrii al Municipiu-

lui cerute de legea

CAP. 4.

Comisiuni de constatare control.

Art. 237. - Comisiunea de Sistemati- Art. 241. - eontrolu technic alzare este un organ de de personalul calificat al ser-da avizul, cererea asupra respectiv, se vor institui fiecare an prin

www.dacoromanica.ro

36 MONITORUL COMUNAL Nr. 19. - 7 Mai 1939

decizii primariale, Comisiuni speciale de constatare,atâtea se vor gäsi necesare.

Fiecare din aceste Comisiuni va fi cornpusä dintrei membrii : un medic al serviciului decontrol al constructiilor, un arhitect sau inginer alDirectiei Sistematizkii un delegat al

Pasive.La astf el nu ar

putea dovedi cu rezolvarea lucrkilor, se vor puteanumi aceste comisiuni alti dintrepersoanele cari nu functionari ai Minicipiului.

Art. 242. - Procedura de functionare a Comisiu-nei de control va fi conformitate instructiunilece se vor da printeo decizie a Primäriei, pe baza pro-punerilor Comisiunei technice de aplicare a Planuluide Sistematizare.

Aceste Comisiuni vor executa controlul construe-in conformitate prevederile acestui Regu-

lament legilor vigoare.

CAP. 5.

Constructii insalubre constructii lipsite

Art. 243. - Constatarea insalubritatii sau a lipseide resistentä a imobilelor, avizelorde evacuare se face conformitateprevederile art. 25-26 din Legea pentru Organi-zarea Municipiului Bucuresti din 4 Martie 1939.

Prin derogare dela dispozitiunile art.. 314 din Legeade de Salubritate

nalk pentru Municipiului Bucuresti vor functionapatru comisiuni instituite de Primar, câte una de

sector una sau mai multe ,cornisiuni,pentru comunele suburbane.

Aceste comisiuni se compun din urmátorii:

Medicul al Municipiului sau un medic delegatde ;

Un arhitect, un inginer un avocat din Muni-cipiu.

functionarea acestor cornisiuni suntpreväzute in legea mai sus amintitä in Regula-mentul de fatä.

executarea deciziunilor detate, rämase definitive, se va face decipiului prin Directia Planului Sistematizärii,urma dispozitiunilor date de Primarul Municipiului

de delegatulArt. 244. - In cazul când lucrdrile impuse prin

deciziunea organelor cornpetinte, nu se executä deproprietar, vor fi executate de Primäriecontul proprietarului care va fi dat debittuelile respective, conform legii de urmärire per-cepere a veniturilor publice.

art. 245. - Când o clädire nu osuficientá care asigure folosirea ei

plinâ proprietarul este obligat a executalucrárile necesare ei sau s'o desfinteze.

Nu se admit de consolidare, reparatlidicale, transformdri sau adgogiri, cutarea dispozitiunilor legilor regulamentelor invigoare.

Art. 246. - Când o constructie amenintábusirea totalá sau partialk prezentând un pericol

pentru viata locatariIor sau a trecdtorilor,va lua de evacuare

pe baza avizului dat constatkii la fata lo-

a Comisiunii de Salubritate prevázutä laart. 243 din acest capitol potrivit dispozitiunilorart. 25-26 din legea pentru organizarealui Bucuresti.

TITLUL VIII

MASURI REFERITOARE LA APARAREA PASIVA

CAP. 1.

Art. 247. - va impune pentru construe-confornaitate

prescriptiunile pentur apárarea pasivä stabilite deConaandamentul Zonei de Apärare Pavisá Bucuresti,ale norme vor figura anexa care fac parte

prezentul Regulament.Aceste anexe vor putea suferi modificki ori de

ori se vor impune noui norme pentru apkareapasivk corespunzând progresele ce se vor realizain acest domeniu.

TITLUL IXCALIFICAREA RASPUNDEREA PERSOANE-LOR CARE PROECTEAZA EXECUTA LUCRARI

CONSTRUCTIE

Art. 248. - Arhitectul este specialistul caremeste proectul unei dirijeazd execu-tia, veghind la respectarea prevederilor continuteregulament aplanurilor autorizate. El este ráspun-zátor, solidar constuctorul, fatá de Primárie pen-tru abatere dela dispozitiile prezentului regu-lament.

In când acel care proecteazd acel care di-rijeazá sau supravegheazd executarea suntpersoane deosebite, se disting : arhitectul proectant

diriginte.Art. 249. -Au dreptul a a

rija de constructie, arhitectii figurând ta-boul de Corpul Arhitectilor dinConductorii limita drepturilor conferite de legile

deciziile vigoare.Este strict interzis

de a prezenta proecte care aurealitate de persoane care nu au acest drept, sub

sanctiunile prevázute la art. 256.Art. 250. - Arhitectul proectant este in mod obli-

gator diriginte al pânä la termi-narea ei.

cazuri de fortá majork arhitectuleste impiedicat de a dirija executarea pro-prietarul acceptarea a autorului proectului,poate angaja un alt arhitect diriginte care va luaasupra sa toate indatoririle ce rezultá dinbligatiune.

Art. 251. - Constructor este specialistultablourile respective intocmite de Municipiu,un regulament al constructorilor depublice, care executá o constructie conformitate

proectul, directivele desau conductor conform art. 249 aprobat demárie.

Art. 252. - Lucrári intreprindere sunt aceleaexecutate de un constructor corespunde defini-tiunei dela art. 251 baza unei pro-prietarul sub supravegherea arhitectului diriginte.

In nici un caz arhitectul sau proectantnu poate fi constructorul lucrárii proectate de el,

www.dacoromanica.ro

19. - 7 Mai 1939 MONITORUL COMUNAL 37

cum nici constructorul poate proec-tul executä.

Art. 253. - regie sunt acele execu-tate preväzut la art. 251 ci numaide sau cari iau lu-crul acord) direct de proprietarsau mandatarul Lucrarea executá pe ráspun-derea arhitectului diriginte, care face spe-cialä, observarea, celor acest titlutitlul X despre Sancpuni.

La luerdrile in regie de executie trebuefie semnate de o calificatá conform art.

249 care rdspunderea in regie.

TITLUL X

SANCTIUNI.

Art. 254. - Proprietarii vor efectua lucräride parcelare, construire, reparatie sau renovare, des-chideri de sträzi, fundáturi, pasagii saude pentru executarea cärora prezentul Regu-lament cere o autorizatiune prealabilá, deorganele Primäriei precum cei cari vor executalucrárile nerespectarea prevazute

respective, vor fiprevdzute in legea administrativá din 14 August

lege.Primäria, timp va putea oprirea

luerdrilor, când proprietarul respectiv se vareguiamentare.

Art. 255. - conductorii viniovati des'ar impotriva prevederilor

Regulament a de Sistematizare, sunt pa-de sanctiunea temporare per-

petue de a prezenta planuri pentruautorizare, la Municipiului.

proprietarii, Primäria din oficiu,supune aceste conductori-

prevazute la art. 258, care ascultândva aviza.

Avizul se supune Prirnarului Munici-piului spre aprobare.

Art. 256. - Arhitectilor care pre-zintá proecte de persoane cari nu au acestdrept, se pedeapsa pe timp de una

doudsprezece luni a dreptului de a prezentaspre autorizare.

Aceastä ridicare de drepturi fi majoratäla trei ani caz de recidivä.

Art. 257. - Arhitectul diriginte uneieste dator a veghia la stricta respectare a planurilorautorizate.

este responsabil de aduse in timpulconstructiei care ar fi contrare regulamentului.

In caz de doveditä a arhitectului i se vaplica ridicarea temporard pe timp de una ladouäsprezece a dreptului de a prezenta proectepentru autorizare.

In caz de recidivá putea fijoratá trei ani.

Art. 258. - Pentru aplicarea delaart. 255, 256 257, se institue o comisiune

:

DirectorulDirectorul Arhitecturei Municipiului.

Conteciosului Municipiului.Un delegat Corpului Arhitectilor din România.Un delegat al Academiei de Arhitecturá.

Un delegatUn delegat Politeehnice.

Comisiunii va fi un magistrat,putin cu de Presedinte de Tribunal care va fidesemnat de de Justitie.

Se vor desemna cazul dea unor membri ai Comisiu.nei.

Comisiunea pe Directialui

Art. 259. - Contraventiunile se constatá detre special delegate,erea de proces-verbal ce se va aproba-rea Primarului sau a delegatului judecátoruluide ocol eompetent, care va aplica respec-tive.

Constatarea de nepermisede regulament se face de servi-ciilor techince ale Primáriei consemnate pro-cesul-verbal, dresat acest scop, baza se

face pe cale f inter-(art. 151 Legea Ad-tivá).

Art. 260. - Pentru contravenpunile flagrantegentul constatator poate amenda ca-zul care contravenientul recunoscând faptul, con-vine contravenpunearându-i-se o dintr'un carnet cu In4cest caz contravenientul nu va fi dat judecatá.

Când contravenientul nu-si recunoa%e vina,va constata faptul prin proces-verbal vajudecdtoriei competente (art. 50 din Legea

Administrativä din 14 August 1938).

TITLUL XI

TRANZITORII

CAP. 1.

Certificatul de aliniere regim.

Art. 261. - la definivarea ali-nieri decretarea toate formele legale Cer-tificatul de aliniere un caractermativ.

CAP. 2.

DIVERSE.

Art. 262. - la intocmirea tablouluiprinzatorilor de pubhce particulare,

vigoare prevederile deciziunilor actualele listede Municipiu.

Art. 263. - Pentru a se usura prezentu-lui Regulament, solutiile pe un aviz alComisiei de aplicare a cari defi-nitive, se publica, constituind prece-dente valoarea de jurisprudente.

Art. 264. - In caripentru.aplicarea sau nu a beneficiiilor sau

prevazute regulament, se vor aplica dis-pozitiuni regulamentare cari sunt mai favorabileprorietáPi respective.

Art. 265. - Zona partea I-a, prevá-zutá la art. 5 din prezentul regulament, corespunde

zona din planul director.Art. 266. - la aprobarea decretarea

nului de sunt aplicabile planu-lui director de sistematizare, decretat la 9 Mai 1935

modificárile aprobate toate formelelegale, conform din anexa

www.dacoromanica.ro