Xanadœ - UAUIM

Pentru mine ºi generaþia mea Barcelona se con-jugã cu numele lui Ricardo Bofill. Anul 1968!Nu împlinise înca 30 de ani ºi ºocase lumea cu

cele douã nãucitoare viziuni de la Manzanera:Xanadú ºi Zidul Roºu.

Erau doar semnalul rãbufnirilor de sub dictaturaArhitecturii Internaþionale.

A urmat Walden 7 la Barcelona, o cu totul altã viziu-ne a "unitãþii de locuire conformã" ºi la putin timpTaller de Arquitectura, grupând în jurul lui arhitecþi,poeþi, filozofi, lanseazã, prin pana lui Jose AgustinGoytisolo, sfidarea din prima zi a anului 1975:Manifestul Diavolului.

"� lumea s-a transformat într-o sferã minusculã,populatã de furnici de tot felul,de marimi ºi pofte diverse,ºi nimeni nu este de acord cu aproape nimeni,ºi peste tot se cautã noi tipuri de grupuri ºi comunitãþi,ºi toatã lumea þipã,ºi toatã lumea scrie,ºi nimeni nu face nimic.Suntem deci o bandã scindatãde indivizi de toate culorile,care se urãsc mult,sau care uneori se iubesc cu o pasiune puternicã, dar care de fiecare datã se simt încã mai singuri.Nu existã un singur sfârsit al Lumiici doar mici sfârºituri ale micilor lumi�"

1c ã l ã t o r i e d e s t u d i i n a n u l I I I n 2 0 0 5 - 2 0 0 6

barcelona - ghid de arhitecturã modernã

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

Xanadú

Zidul Roºu

pri

ma

verb

a

A fost erupþia doctrinarã a celor ce-ºi vor înscrieprotestul în Miºcarea Postmodernã.

Mi s-a pãrut emblematic ca el sã aparã în Catalonia ca-re îi zãmislise pe Dali, Picasso ºi Miro ºi care plãtise tri-butul dramatic al taberei republicane a razboiului civil.




Walden 7

pri

ma

verb

a

Dar mai era ceva ce nu meritã uitare.

Pe mai toate meridianele acelei lumi tinere, pornitãîn cãutarea identitãþii ºi a viitorului, chiar dacã uniitrãiau acut într-un prezent psihedelic, se scria peeºarfe îndemnul intrat deja în legendã: "Make lovenot War !".

Cred cã acea generaþie fiinþând la limita paradoxu-lui, martorã a trecerii de la Franco la Regele JuanCarlos ne dãruie Barcelona de azi - o vitrina amodernitãþii, pe care ma încumet sã o denumesccapitala arhitecturii.

Aici se întâlnesc nume de prestigiu de pretutindeni:S.O.M, Arata Isozaki, Alvaro Siza, Rafael Moneo,Richard Meier, Jean Nouvel, Richard Rogers, Herzog& de Meuron, Zaha Hadid, Toyo Ito si "the showmust go on�"

Vã invit sã-i cãutaþi, sã-i "degustaþi" pe viu, fãrã auita sã vã întoarceþi pentru câteva clipe la izvoare �la lecþia de prfecþiune ºi serenitate din pavilionul luiMies van der Rohe.

Mircea Ochinciuc




Coordonator: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

Text ºi foto: prep.arh. Mihai Duþescu

Design: asist.arh. Andra Panait

pri

ma

verb

a


barcelona - ghid de arhitecturã modernãpri

ma

verb

a


Pavilionul se ridicã pe un soclu de 53 x 17 m,paralelã cu axa centralã a expoziþiei. Proiectulrãspunde unei compoziþii de dreptunghiuri

verticale ºi orizontale care pun în valoare calitatea ºiculorile diferitelor materiale folosite: acoperiºul esteun plan, independent de pereþi, susþinut de optcoloane de oþel-inox, de secþiune cruciformã. Pereþiiapar ca un joc de planuri ce articuleazã soaþiul, fãrãa-l obstrucþiona. Pavimentul este o mare suprafaþãde travertin, în care sunt sãpate douã bazine cu apã- unul exterior ºi altul în curtea interioarã.

Materialele folosite aduc o anumitã preþiozitatesobrã în compoziþie: plãci mari de marmurã ocru-roºcat ºi verde smarald, travertin ºi inox, draperiigrele de catifea roºie. Special pentru acest pavilion,Mies van der Rohe a proiectat scaunul Barcelona,care a devenit una din piesele iconice ale mobilieru-lui de design.

Întreg ansamblul reprezintã una din capodoperelearhitecturale ale Miºcãrii Moderne.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãpav

ilio

nu

l G

erm

anie

i


Pavilionul Germaniei,1929, reconstruit 1986

a u t o r : L u d w i g M i e s v a n d e r R o h e

r e c o n s t r u i t : I g n a s i d e S o l à - M o r a l e s ,C r i s t i a n C i r i c i , F e r n a n d o R a m o s )

Avenida del Marquès de Comillas


barcelona - ghid de arhitecturã modernãpav

ilio

nu

l G

erm

anie

i


Având o arhitecturã de referinþã pentru aºa-numitul �Modernism catalan� - de fapt, uncorespondent regional al curenturlui euro-

pean Art Nouveau - acest edificiu industrial a fostrecuperat de cãtre fundaþia culturalã a celei maiimportante bãnci spaniole. Intervenþia asupra vechi-ului edificiu s-a fãcut cu discreþie, în timp ce extin-derea, cu un aparat de acces, spaþii publice amena-jate ºi anexe, aduce o exprimare arhitecturalã con-temporanã, cu trimitere directã la arhitecturaPavilionului Germaniei, aflat la câteva zeci de metridistanþã.

Ansamblul gãzduieºte atât expoziþii ºi evenimenteartistice permanente, cât ºi manifestãri noi, pe bazaunui program cultural dinamic ºi orientat în specialcãtre arta contemporanã.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãcaix

a fo

rum


Caixa ForumCalle de Mèxic 36-44 (vizavi de Pavilionul Germaniei - arh.

Mies van der Rohe)

a u t o r e d i f i c i u o r i g i n a l ( 1 9 1 1 ) : J o s e pP u i g i C a d a f a l c h

r e s t a u r a r e s i a m e n a j a r i i n t e r i o a r e( 2 0 0 2 ) : R o b e r t o L u n a

e x t i n d e r e s i a m e n a j a r i e x t e r i o a r e( 2 0 0 2 ) : A r a t a I s o z a k i


barcelona - ghid de arhitecturã modernãcaix

a fo

rum


Proiectul pentru turnul companiei regionale degestiune a apelor a fãcut subiectul unui con-curs internaþional, câºtigat de echipa condusã

de arhitectul francez Jean Nouvel. Proiectul propuneun semnal puternic pentru o zonã destructuratã aBarcelonei - districtul 22@ - care este supusã unormultiple operaþiuni de conversie funcþionalã a infra-structurilor industriale dezafectate, în spaþii pentrubirouri ºi servicii destinate în special industriei IT.

Silueta generalã a turnului se doreºte a fi o referinþãla forma rotunjitã a stâncilor de la Monteserrat, delângã Barcelona. Pe de altã parte, membranatranslucidã a lamelelor de sticlã lasã sã se întrevadãculorile ºi jocul texturat al ferestrelor împuºcate (cao referinþã la golurile turlelor de la Sagrada Familia),încercând ºi o trimitere la metafora apelor, simbolulfuncþiunii principale a clãdirii.

Din punct de vedere structural, turnul izbuteºte sãevidenþieze aproape emfatic tipologia de �tub întub�, deoarece întreaga clãdire se sprijinã doar petubul central de beton armat al casei scãrilor ºi ser-viciilor, chiar dacã poziþionat excentric, ºi pe coajaperforatã neregulat, fãrã a fi nevoie de alte ele-mente structurale suplimentare.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãturn

ul

AG

BA

R


turnul AGBAR (Agua Barcelona), 2004

Plaça de les Glòries Catalanes

a u t o r : A t e l i e r s J e a n N o u v e l


barcelona - ghid de arhitecturã modernãturn

ul

AG

BA

R


Aceasta este cel mai recentã urbanizatã zonãa Barcelonei, parþial obþinutã prin reabil-itarea urbanã a unor zone defavorizate ºi

parþial prin edificãri noi, într-un parteneriat public-privat. Ca ºi Villa Olimpica, zona Forumului este o(co)lecþie de urbanism ºi arhitecturã contemporanã.A strâns laolaltã clãdiri semnate de Herzog & deMeuron, Jean Nouvel, Josep Lluis Mateo etc, pre-cum ºi spaþii publice semnate de Enric Miralles, FOA,Elías Torres & José Antonio Martinez Lapeña sauÁbalos & Herreros.

Operaþiunea urbanã definitorie a fost reabilitarea,conversia funcþionalã ºi completarea þesutului urbanexistent, prin prelungirea pânã la malul mãrii a Av.Diagonal [axa structurantã a oraºului modern -cartierul Eixample / Ensanche - configurat dupã pla-nurile lui Cerd?]. Aceastã axã se încheie cu ForumPlaza - un mega-edificiu multifuncþional, proiectat lascarã metropolitanã ºi teritorialã, care, pe un plantriunghiular, poate gãzdui simultan zeci de eveni-mente culturale ºi artistice diferite.

Întreaga zonã a gãzduit începând cu martie 2004Forum de les Cultures - o manifestare internaþionalãpentru studiul ºi promovarea unor strategii culturaledurabile.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãforu

m p

laza


Forum Plaza,2001-2004

Avenida Diagonal, zona Forum

a u t o r i : H e r z o g / d e M e u r o n a r c h .


barcelona - ghid de arhitecturã modernãforu

m p

laza


Este doar unul din cele câteva parcuri noi ºispaþii publice amenajate în zona Forum de lesCultures 2004. Alãturi de acesta, se pot vizita

cele proiectate de Foreign Office Architects sau Ába-los & Herreros.

Diagonal Mar este un exerciþiu care face parte dindemersul proiectual mai amplu al lui Enric Miralles,de recuperare ºi continuare a limbajului expresiv allui Antoni Gaudí. Ca ºi acesta, Miralles a reuºit sã-ºidezvolte o puternicã formaþie profesionalã de peis-agist, care a dus la rezultate surprinzãtoare ºi în pro-ducþia sa de arhitecturã.

Parcul Diagonal Mar foloseºte elementele naturaleîntr-un mod inedit, încercând o dezafectare criticã aunora din legile naturii (legea gravitaþiei, a circuitu-lui apei în naturã, anumite reguli de cultivare ºiîntreþinere a vegetaþiei, a formãrii ºi folosirii unorforme de relief etc), dând naºtere unui peisaj con-troversat, o artificializare voitã a peisajului natural.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãpar

c d

iag

on

al m

ar


Parc Diagonal Mar,2000-2003a u t o r i : E M B T A r q u i t e c t e s - E n r i c

M i r a l l e s , B e n e d e t t a T a g l i a b u e

Avenida Diagonal, zona Forum



c d

iag

on

al m

ar


Având Jocurile Olimpice din 1992 drept obiec-tiv, Barcelona a reuºit sã transforme o zonãurbanã destructuratã [industrie abando-

natã, cãi ferate ºi locuinþe vechi]. Dupã sistemati-zare, aceasta a devenit una din cele mai eficiente[d.p.d.v. al profiturilor obþinute ulterior de cãtremunicipalitate], mai atractive ºi mai populate ariiurbane din Europa.

Este vorba despre 150 ha de oraº nou, cunenumãrate spaþii publice, infrastructurã, un portnou, servicii, culturã ºi 2000 locuinþe. Prin câtevaartere, dintre care pietonalul La Rambla este ceamai celebrã ºi aglomeratã, s-a legat centrul oraºuluide litoral, fãcând din acest ansamblu nu numai unpol funcþional extrem de important în structuraoraºului, dar ºi o atracþie turisticã.

Proiectul foloseºte ca punct de plecare structuraurbanã adiacentã - aceea a tramei stradale a luiCerdà. Ansamblul este unitar, dar punctat de lucrãriale unor arhitecþi de top: Enric Miralles / CarmePinòs - sistem de pergole pe Avenida d'Icària, ÁlvaroSiza - pavilionul de meteorologie pe PasseigMarítim, SOM - turnul-hotel de les Arts, MartínezLapeña / Torres Tur - locuinþe colective în PlaçaTirant lo Blanc, Viaplana / Piñón - locuinþe colectiveºi birouri pe Avenida d'Icària, Josep Benedito /Augusti Mateos - centru ecumenic pe Calle deJaume Vicens Vives, Carlos Ferrater - locuinte colec-tive pe Calle de Ramon Turró etc.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãora

ºul

olim

pic


Sistematizareaoraºului ºi a portuluiolimpic, 1985-1992

zona Villa Olímpica

a u t o r i : M B M A r q u i t e c t e s - O r i o lB o h i g a s , J o s e p M a r t o r e l l ,D a v i d M a c k a


barcelona - ghid de arhitecturã modernãora

ºul

olim

pic


Întreg ansamblul se dezvolta în jurul unei serii decurti, atât interioare cât si exterioare, care artic-uleaza diferitele sali de expozitii, iluminate zenital.

Dinspre acces, anticipat de un turn care contine osala de conferinte, barul ºi biblioteca, traseul de viz-itare a spaþiilor interioare configureazã un circuitprecis, controlat în detaliu, în functie de programulmuzeal ºi de evenimente expoziþionale.Caracteristice pentru imaginea ºi volumetria exte-rioarã sunt trimiterile la limbajul expresiv ºi formal allui Joan Miró, dupa cum ºi folosirea betonuluiaparent pentru toate elementele portante.

Ca ºi locuinta personalã a lui Miró, de pe insulaMallorca, ºi proiectul pentru acest muzeu a fost fruc-tul colaborarii intense ºi al prieteniei dintre pictor ºiarhitect.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãmu

zeu

l Ju

an M

iró


Fundatia si muzeulJoan Miró, 1972-1975

a u t o r : J o s e p L l u í s S e r t & a s s .

Montjuïc, Plaça de Neptú



zeu

l Ju

an M

iró


Acest munte/deal, Montjuïc, a fost supusunor operaþiuni de urbanizare cu ocaziaJocurilor Olimpice din 1992. În urma unui

concurs restrâns, celor câteva facilitãþi urbane exis-tente dinainte de 1992 [Muzeul Juan Miró, Muzeuldin Palau Nacional, Grãdinile etc.] li s-au adãugat unnou stadion [arh. Vittorio Gregotti + autorii master-planului], o salã de sport [arh. Arata Isozaki], JardinBotanic - Grãdinile Botanice [arh. Carlos Ferrater],un centru de presã ºi transmisii sportive [arh. RicardBofill], precum ºi turnul de telecomunicaþii proiectatde Santiago Calatrava în 1991.

Toate aceste obiective sunt rãspândite liber într-uncadru natural verde, relativ nealterat. De peMontjuïc ne putem bucura de priveliºti panoramiceasupra întregului oraº. Deosebite sunt ºi grãdinileamenajate pe acest deal, din care poate cea maispectaculoasã este Grãdina de Cactuºi - aflatã pepanta dealului, dinspre port.

La baza dealului se aflã Pavilionul German al laExpoziþia din 1929 [arh. Mies van der Rohe] ºi medi-ateca La Caixa - o fabricã de secol 19, exemplarãpentru aºa numitul Modernism Catalan - echivalen-tul Art Nouveau european. Aceastã structurã indus-trialã a fost extinsã ºi convertitã în mediatecã, ate-liere ºi galerie de artã contemporanã. Aflatã în ime-diata vecinãtate a Pavilionului, arhitectura noiiextinderi, din anii �90, face o discretã trimitere laarhitectura acestuia. De remarcat ºi pergola dinmetal corodat ºi sticlã, opera lui Arata Isozaki.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãmo

ntj

uïc


Sistematizare ºiechipamente peMontjuïc, 1985-1992

a u t o r i : C a r l e s B u x a d é , F e d e r i c o C o r r e a ,J o a n M a r g a r i t , A l f o n s M i l à

Avenida de l'Estadi - Passeig de Minici Natal


barcelona - ghid de arhitecturã modernãmo

ntj

uïc


Proiectul face parte dintr-o serie mai amplã deoperaþiuni urbane post-olimpice. Intervenþiapropusã creeazã un nou pasaj-debarcader

peste cel existent. Spre deosebire de acesta, proiec-tul aduce reale calitãþi spaþiului public. Centrul mul-tifuncþional ºi comercial Maremagnum, edificat încadrul acestei operaþiuni urbane, adiacent uneipieþe plutitoare, este legat de þãrm prin intermediulunui sistem pietonal complex, cu piaþete, concav-itãþi, pasarele ºi pergole, al cãror design intrã în dia-log cu peisajul marin ºi portuar.

Principalul element caracteristic al Maremagnumeste peretele concav dispus pe faþada sudicã, careprintr-un sistem de panouri de sticlã reflectorizantã,dã naºtere unui joc interesant de imagini rãsturnateale contextului, aducând totodatã luminã naturalãºi imagini ale mãrii ºi portului de yachturi în interi-orul edificiului.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãram

bla

de

mar


Rambla de Mar ºiMaremagnum, 1990-1995a u t o r i : V i a p l a n a / P i ñ ó n a r q s .

Moll de les Drassanes - Moll de la Fusta


barcelona - ghid de arhitecturã modernãram

bla

de

mar


In cadrul lucrãrilor de rebilitare a zonei Raval -Barri Xino - muzeul ocupã terenul a ceea ce fus-ese o instituþie de caritate a cartierului, având o

dispunere rectangularã, cu latura lungã spre nou-configurata Plaça dels Angels.

Intrarea se face printr-un gang, care se doreºte oreplicã a acestor spaþii tradiþionale cartierului Raval,pentru ca mai apoi sã se acceadã un cilindru careconecteazã cele douã aripi ale clãdirii. În cea micãsunt gãzduite birourile ºi serviciile, în timp ce aripaprincipalã conþine spaþiile expoziþionale. O rampãlungã conecteazã toate nivelele acestei aripimuzeale, oferind în acelaºi timp o adevãratã prom-enade architecturale ºi vederi cãtre piaþeta foarteanimatã, din faþa muzeului.

În aceeaºi zonã, având chiar curte comunã cu curteadin spate a muzeului, se gãsesc ºi alte edificii cufuncþiune culturalã: CCCB (Centrul de CulturãContemporanã din Barcelona - autori: Viaplana &Piñon) ºi Facultatea de ªtiinþe ºi Comunicare,Universitatea Ramon Llull (autori: Freixes, Miranda,Bou & Gonzales).



zeu

l d

e ar

tã c

on

tem

po

ran

ã


Muzeul de ArtãContemporanã, 1988-1995

a u t o r : R i c h a r d M e i e r & P a r t n e r s

Plaça dels Angels



zeu

l d

e ar

tã c

on

tem

po

ran

ã


Este opera neterminatã a lui Gaudí, asupracãreia încã se lucreazã ºi astãzi. În 1884, Gaudía iniþiat lucrul pe acest proiect, început de

Francesc de Paula del Villar, modificând succesivconcepþia originalã. În linii mari, catedrala sebazeazã pe adaptarea unei planimetrii neogotice -plan bazilical cu cinci nave, în cruce, si cu o absidãfinalã amplã - aducându-i modificãri importante:deambulatoriul perimetral ºi marile porþi de acces,de mare impact figurativ ºi structural.

Studiul structural al întregului ansamblu reprezintã,probabil, conceptul generator al edificiului. Aceststudiu, al sistemelor de bolþi ºi turle, a fost realizatpe machete din fire ºi cabluri, echilibrate ºi puse întensiune cu greutãþi de plumb, dupã legile normaleale gravitaþiei. Întregul ansamblu structural almachetei este studiat cu ajutorul oglinzilor dispusededesubt, generând structura nervurilor care ulteri-or a fost pusã în operã.

La baza turlelor, Gaudí a construit câteva mici edi-ficii parohiale, acoperite cu un sistem de bolþi ondu-late, suprafeþe conice ºi riglate, desenate ulterior deLe Corbusier în periplul sãu prin Catalunya.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãSag

rad

a Fa

mili

a


Catedrala SagradaFamilia, 1882-1926

a u t o r : A n t o n i G a u d í

Plaça de la Sagrada Familia, Calle de la Marina, nr. 253


barcelona - ghid de arhitecturã modernãSag

rad

a Fa

mili

a


La Pedrera este situatã la o intersecþie, pe unul dincele mai importante bulevarde ale Barcelonei, lacâteva sute de metri de cealalta capodoperã a luiGaudí - casa Batlló (1905). Este conceputã ca unvolum monocrom, din piatrã bucciardatã, încoro-natã de un etaj retras ºi o terasã tratatã ca un peisajabstract, aproape suprarealist.

Refuzând orice clasificare istoricã sau referinþã stilis-ticã, La Pedrera conþine aluzii dintre cele maidiverse: aripi, vele ºi pânze, aluzii la estetica navalãsau a arenelor de lupte, criptografie biblicã ºi refer-inþe sexuale, totul într-un volum masiv, înconjuratde balcoane, cu decoraþii din fier forjat de inspiraþievegetalã (ca ºi în cazul altor detalii ºi decoraþii, aces-tea au fost proiectate de Josep M. Jujol).

Planul este aproape liber, sprijinit pe coloane ºi pefaþada autoportantã, ºi se organizeazã în jurul adouã curþi interioare de formã elipsoidalã, corespun-zãtoare celor douã corpuri ale casei.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãcasa

Milà


Casa Milà (La Pedrera)1906-1910

a u t o r : A n t o n i G a u d í , c o l a b o r a t o r :J o s e p M . J u j o l

Passeig de Gràcia, nr. 92


barcelona - ghid de arhitecturã modernãcasa

Milà


Este unul din cele mai faimose parcuri dinlume, configurat pe baza formelor structuraleale naturii. La bazã a stat o comandã pentru

o lotizare de tip oraº-grãdinã, cu 60 parcele.

Întreg ansamblul este organizat în jurul unei pieþe-belvedere, care iniþial ar fi trebuit sã fie o piaþãagroalimentarã acoperitã, în sala hipostilã dededesubt. Acest parc de o frumuseþe stranie încãreprezintã o piatrã de încercare în designul peisagis-tic, pentru modul în care referinþele biologice ºi min-erale sunt edificate în piatrã - coloane, capiteluri,parapeþi etc. De asemenea, de remarcat sunt ºi�glumele� introduse deliberat de Gaudí: coloanelipsã la sala hipostilã de sub piaþa-belvedere, basore-liefuri din bucãþi de mozaic colorat la banchetaºerpuitoare din piaþa-belvedere - la al cãrei design alucrat ºi Josep M. Jujol - sau monºtri, ºopârle, semneale zodiacului.

La aproape 100 ani distanþã, Parcul Diagonal Mar,ca ºi alte intervenþii peisagere ale lui Enric Miralles,reprezintã o încercare contemporanã de continuarea acestui limbaj formal ºi conceptual extrem de par-ticular.



c G

üel

l


Parc Güell, 1900-1914

a u t o r : A n t o n i G a u d í , c o l a b o r a t o r :J o s e p M . J u j o l

r e s t a u r a r e : E l í a s T o r r e s , J o s é A n t o n i oM a r t i n e z L a p e ñ a ( 1 9 8 4 - 1 9 9 3 )

Calle d'Oltot



c G

üel

l


Igualada este unul din oraºele aflate în aºa-numi-ta �arie metropolitanã� a Barcelonei, care s-abucurat de o intervenþie arhitecturalã contem-

poranã devenitã ulterior emblematicã pentru nouaºcoalã de arhitecturã catalanã: cimitirul nou, operade tinereþe a lui Enric Miralles ºi a soþiei sale de atun-ci, Carme Pin?s. Ulterior, lui Enric Miralles - decedatprematur - avea sã-i fie depus trupul aici.

Acest ansamblu, ca multe din operele lui Miralles, sesitueazã undeva la limita arhitecturii pure, la conflu-enþa cu studiile peisagere. Trãdeazã influenþe bru-taliste, trimiteri la operele târzii ale lui Corbusier, darºi germenii unui limbaj expresiv extrem de personalpe care Miralles avea sã-l dezvolte în proiecteleviitoare.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãcim

itir

ul

Igu

alad

a


Cimitirul nou de laIgualada, 1986-1991

a u t o r i : E n r i c M i r a l l e s , C a r m e P i n ò s

Igualada


barcelona - ghid de arhitecturã modernãcim

itir

ul

Igu

alad

a


EAces t ed i f i c iu , t ip i c pent ru�Modern i smu l Cata lan� , a gãzdu i tin i þ i a l s ed iu l ed i tu r i i Montaner i

S imon. Marea sa lã de lucru d in inter ior ,v i t ratã d in belºug, se înscr ie ef ic ient înnoua parce lare a cart ieru lu i E ixample /Ensanche . Ap l i ca rea recent -dezvo l ta te itehnologi i a structur i lor metal ice se com-binã cu structura d in cãrãmidã portantã,aparentã, a faþadei , pr in intermediu l unuis i s tem de e lemente structura le art izanale ,bogat decorate.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãpal

atu

l d

e co

ng

rese


Palatul de Congreseal Cataluniei (1996-2000)A u t o r i : C a r l o s F e r r a t e r , J o s e p C a r t a ñ a

Avenida Diagonal 661


barcelona - ghid de arhitecturã modernãpal

atu

l d

e co

ng

rese


Convert i tã recent în fundaþ ie º i medi -atecã pentru opera unuia d intre ce imai renumiþ i art i º t i cata lani contem-

porani , c lãdirea se bucurã de o insta laþ iesculpturã adãugatã de Antoni T?pies peacoper i º , completând întrucâtva înã lþ imeaprea micã a c lãdir i i în raport cu edif ic i i levec ine , cu ca re face f ront s t rada lcomun.dificiul se divide în trei corpuri separateprin intermediul a douã strãzi interioare care permitcomunicarea vizualã între Diagonal ºi GrãdinileTorre Melina, oferind luminã naturalã în interior.Primul corp al edificiului, intrarea principalã, conþineun amplu vestibul cu un amfiteatru pentru 2500 per-soane, sub care se situeazã salonul de banchete.Corpul central prezintã un spaþiu generos, subdiviz-ibil, ºi la nivelul superior un spaþiu multifuncþional încare pereþii pot fi aranjaþi liber, în funcþie de eveni-ment ºi de cantitatea de luminã naturalã doritã. Altreilea corp, cu o formã curbã, adãposteºte cafe-neaua, o agenþie de turism, birouri ºi servicii anexe.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãFun

dac

ió A

nto

ni

Tàp

ies


Fundació AntoniTàpies (1881-1886),restaurare: (1987-1990)A u t o r : L l u i s D o m è n e c h i M o n t a n e r

S c u l p t u r a : A n t o n i T à p i e s

Calle d'Aragó 255


barcelona - ghid de arhitecturã modernãFun

dac

ió A

nto

ni

Tàp

ies


Acest edificiu, rezultat în urma unui concursrestrâns, propune rezolvarea mai multorprograme funcþionale diferite, unele destul

de flexibile ºi nedefinite, într-o scarã mult mai maredecât cea a oraºului tradiþional. Pentru asta, clãdireaa fost supranumitã �un zgârie-nori orizontal�.

Principala problemã, în acest caz, a fost volumetriaurbanã: acest bloc conecteazã, pe toatã lungimeasa, o faþadã urbanã punctatã de neregularitãþi, pecare le asumã întocmai ca punct-forte al arhitecturiisale. Astfel, rezultatul final încearcã reprezentareametaforicã a unui întreg oraº, într-un singur edificiula scarã macro-urbanã.


barcelona - ghid de arhitecturã modernãIlla

Dia

go

nal


Illa Diagonal - edificiumultifunctional(1986-1993)

Autor i : Rafae l Moneo, Manuel de So là -Mora les

Avenida Diagonal 555-559


barcelona - ghid de arhitecturã modernãIlla

Dia

go

nal


Xanadœ - UAUIM

Documents

Transcript of Xanadœ - UAUIM