tea Decontarilor Cu Bugetul

8/3/2019 tea Decontarilor Cu Bugetul

1/23

INTRODUCERE

Capitolul I. Esena decontrilor cu bugetul i importana contabilitii lor

1.1. Sistemul de impozite i taxe pe plan mondial

1.2.Sistemul de impozite i taxe, caracteristica i clasificarea decontrilor cu bugetul nRepublica

Moldova, importana evidenei decontrilor cu bugetul

1.3.Evaziunea fiscal i modalitti de combatere,

II. Contabilitatea decontrilor cu bugetul privind impozitul pe venit

2.1. Contabilitatea creanelor i datoriilor privind impozitul pe venit al persoanelor juridice

2.2. Contabilitatea creanelor i datoriilor privind impozitul pe venit al persoanelor fizice

3.2. Modul de ntocmire a declaraiei privind impozitul pe venit

Capitolul III. Contabilitatea decontrilor cu bugetul privind TVA i Taxa perceput nfondul

rutier

3.1. Contabilitatea creanelor i datoriilor privind taxa pe valoare adugat(TVA)

3.2. Modul de ntocmire a declaraiei privind TVA

3.3.Taxe percepute n fondul rutier 3.4. Reflectarea decontrilor cu bugetul n rapoartele

financiare


2/23

Introducere

Contabilitatea reprezint un sistem informaional utilizat pentru cuantificarea, prelucrarea

itransmiterea informaiilor utile n procesul de luare a deciziilor economice.n condiiile

economiei de pia, contabilitatea este chemat s asigure cu informaie obiectiv iveridic,

coninut n rapoartele financiare ale ntreprinderilor, toate grupele de utilizatori, cum

snt proprietarii i angajaii ntreprinderilor, investitorii i creditorii, acionarii, bursele de

valori,serviciul fiscal i alte organe de stat, structurile de pronosticare a dezvoltrii

economiei.Scopul acestei lucrri de curs este s examinm metodica de contabilizare a datoriilor

pe termenscurt, conform prevederilor principale ale noului sistem contabil, care a intrat n

vigoare la 1ianuarie 1998 n conformitate cu Hotrrea Guvernului Republicii Moldova "Cu

privire la reformacontabilitii" numrul 1187 din 24 decembrie 1997.Datoriile reprezint

"destinaii viitoare probabile ale beneficiilor economice,rezultnd dinobligaiile actuale ale unei

anumite entiti de a transfera bunuri sau de a presta servicii altor entitin viitor, generate de

operaiuni sau evenimente din trecut. Printre acestea se numr : datorii alentreprinderii, sume

datorate furnizorilor pentru bunuri sau servicii achiziionate pe credit, sumemprumutate adic

sume datorate bncilor n urma unor credite de rambursat, drepturi salarialedatorate angajailor,

impozite datorate statului i servicii ce urmeaz a fi prestate. Ca obligaii,datoriile reprezint

drepturi recunoscute prin lege. Cu alte cuvinte, legea d creditorilor dreptul de acere vnzarea

activelor companii dac aceasta nu reuete s-i achite datoriile. Creditorii au prioritate n faa

proprietarilor i trebuie achitai complet naintea recompensrii acestora din urmchiar dac

stingerea unei datorii consum toate activele unei ntreprinderi."

1Obiectivele dup care m-am condus n timpul studierii temei alese au fost :

-Caracterizarea i clasificarea datoriilor;

-explicarea modului n care se aplic principiile legate de constatarea, evaluarea i clasificaren

cazul datoriilor;

- prezentarea formelor de efectuare a decontrilor cu furnizorii;

- prezentarea modului de contabilizare a datoriilor comerciale, financiare i calculate petermen

scurt;

-nregistrarea operaiunilor legate de contabilitatea salariilor;- prezentarea principalelor conturi n care se ine evidena privind datoriile pe termen scurt.

Sistemul financiar-bugetar include relatiile sociale privind formarea si utilizarea resurselor

financiare ale statului - fondurile bugetare si extrabugetare. El este conceput pentru a asigura o

dezvoltare efectiva a economiei, realizarea functiei sociale si alte functii ale statului. O "artera"

importanta a sistemului financiar-bugetar o reprezinta impozitele.


3/23

Impozitul este o contributie baneasca n sensul ca persoanele fizice si juridice snt datoare sa

participe dupa anumite criterii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii, necesare

finantarii unor trebuinte social-economice n folosul ntregii colectivitati. Este o contributieobligatorie n sensul ca toate persoanele fizice si juridice care beneficiaza de actiunile sau

obiectivele finantate din fondurile generale ale societatii trebuie sa participe la formarea acestor

fonduri. Impozitele snt prelevari cu titlu nerambursabil n sensul ca odata facute n scopul

formarii fondurilor generale ale societatii, ele snt utilizate numai la finantarea unor actiuni si

obiective necesare tuturor membrilor societatii si nu unor interese individuale sau de grup.

Stabilirea autoritara unitara a impozitelor prezinta importanta sub doua aspecte: cel al

instituirii exclusiv de catre organele de stat carora li s-a rezervat aceasta competenta si cel al

reglementarii unitare prin norme fixe aplicabile pe ntreg teritoriul statelor si pentru toti

contribuabilii. impozitul se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute n

sensul ca subiectele impozabile datoreaza contributia numai n cazul cnd realizeaza veniturile

prevazute de lege ca impozabile sau dobndesc sau poseda bunuri care conform prevederilor

legale snt impozabile. Impunerea unor venituri sau bunuri dintre cele care nu snt prevazute n

actele normative prin care se instituie veniturile bugetare snt abuzive si ilegale, ele fiind

restituite de ndata celor de la care s-au perceput fara temei legal. n Republica Moldova, Codul

Fiscal1[5]adoptat prin legea Nr 1163-XIII din 24.07.97. n articolul 5 prevede definitia legala a

impozitului prin care acesta este o plata obligatorie cu titlu gratuit,care nu tine de efectuarea unor

actiuni determinate si concrete de catre organul mputernicit sau de catre persoana cu functii de

raspundere a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata. Totodata

este prevazut ca taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit care nu este impozit.

Trebuie de mentionat faptul ca interpretnd aceasta definitie legala nu este necesar de luat n

consideratie forma de exprimare ct esenta celor expuse, deoarece, daca se face o interpretare

mot-amot atunci se ajunge la o contrazicere n privinta terminologiei, fiindca art.93 din Codul

Fiscal prevede ca taxa pe valoare adaugata este un impozit.

Impozitele moderne, n conceptia doctrinei financiar-fiscale contemporane snt mijlocul de

realizare a veniturilor publice individualizat si particularizat de elementele sale esentiale2 .Astfel ele includ:


4/23

1. Subiectul impozabil - este persoana fizica sau juridica prevazuta de legislatia fiscala,

careia i revine ndatorirea de a plati un impozit oarecare. Alaturat obligatiei de a plati impozite,

subiectului impozabil i revin ndatorii de a se nregistra la organele fiscale n vederea atribuirii

codului fiscal, de a declara bunurile sau veniturile proprii, de a ntocmi anumite evidente scrise

etc., precum si drepturi de a cere nlesniri legale, de a contesta operatii ilegale etc.

Legislatia fiscala stabileste subiectele impozabile indiferent de cine suporta de fapt impozitele.

Potrivit distinctiei fundamentale dintre impozitele directe si cele indirecte, n cazul impozitelor

directe subiectul impozabil este si suportatorul impozitului. Pe cnd n cazul impozitelor indirecte

subiectul impozabil i revine o ndatorire formala de a plati impozitul care fiind inclus n pretul

de vnzare sau circulatie a unui bun este suportat de o alta persoana si anume de cea care

cumpara produsele sau bunurile a caror vnzare sau circulatie este supusa impozitelor.

Articolul 13 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede n calitate de subiecti ai impuneriipersoanele fizice si juridice cu exceptia societatilor, care obtin pe parcursul anului fiscal venit

din orice surse aflate n Republica Moldova, precum si persoanele juridice si fizice rezidente care

obtin investitional si financiar din surse aflate n afara Republicii Moldova.

2. Obiectul impozabil - denumit traditional materie impozabila - este bunul, venitul etc.

pentru care se datoreaza impozitele directe precum si vnzarea, punerea n circulatie etc. a unor

produse n cazul impozitelor indirecte. Acest obiect este specificat prin dispozitiile legilor

referitoare la impozite si este elementul de distinctie a impozitelor ntre ele, constituind totodata

unul dintre criteriile de clasificare a impozitelor. Obiectul impozabil si cel taxabil au evoluat n

timp n raport de transformarea veniturilor curente ale cetatenilor, de aparitia si disparitia unor

specii de venituri impozabile ale persoanelor att fizice ct si juridice, de diversificarea

activitatilor lucrative si comerciale impozabile etc.

Conform legislatiei n vigoare obiect al impunerii n Republica Moldova este venitul brut

(inclusiv facilitatile) obtinut din toate sursele de catre orice persoana juridica sau fizica,

exceptnd deducerile si scutirile la care are dreptul aceasta persoana. Pentru determinarea

obiectului impozabil, rezultatul financiar obtinut de catre persoana ce practica activitatea de

antreprenoriat si determinat n conformitate cu Standardele Nationale de Contabilitate3[7] se

corecteaza (majorat, micsorat) cu unele venituri si cheltuieli tinnd cont de prevederile Codului

Fiscal. La efectuarea corectarilor, rezultatul financiar se micsoreaza (majoreaza) numai respectiv

la suma venitului sau cheltuielilor care au fost constatate conform SNC si au influentat la


5/23

formarea rezultatului financiar. Pentru determinarea obiectului impozabil, rezultatul financiar se

majoreaza la suma corectarii veniturilor si se micsoreaza la suma corectarii cheltuielilor.

3. Unitatea de evaluare - reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al

impozitului n raport cu baza sa de calcul. n functie de anumite criterii cum ar fi posibilitatile

tehnice de determinare, obiectul si natura venitului, cuantumul banesc al impozitului, sestabileste o cota fixa sau cota procentuala4[8].

n conformitate cu art.15 din Codul Fiscal al Republicii Moldova suma totala a impozitului pe

venit se determina:

a) pentru persoanele fizice, inclusiv gospodariile taranesti (de fermier) si ntreprinderile

individuale:

- n marime de 10% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 12180 lei;

- n marime de 15% din venitul anual impozabil suma ce depaseste suma 12180 lei si nu

depaseste 16200 lei;

- n marime de 28% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 16200 lei;

b) pentru persoanele juridice - n marime de 28% din venitul impozabil.

4. Unitatea de impunere - reprezinta unitatea n care se exprima obiectul sau materiaimpozabila, adica: leul n cazul veniturilor, metrul patrat sau hectarul n cazul terenurilor etc.

5. Asieta - reprezinta ansamblul masurilor privind asezarea veniturilor bugetare -

identificarea subiectului si materiei impozabile, evaluarea acesteia si stabilirea cuantumului de

plata. Actiunea de asezare ncepe constatarea si evaluarea obiectului sau materiei impozabile si

totodata a platitorului. n practica financiar-fiscala se folosesc metode indirecte de identificare si

evaluare n raport cu aspecte exterioare ale obiectului impozabil, pe baze forfetare cnd agentul

de impunere stabileste mpreuna cu platitorul marimea aproximativa a materiei impozabile, pebaze administrative cnd evaluarea se face de agentul fiscal pe baza datelor ce le detine si metode

directe bazate pe administrarea de probe (declaratia contribuabilului sau altei persoane).


6/23

6. Perceperea sau incasarea venitului reprezinta realizare efectiva a acestuia. Pentru

perceperea impozitelor se folosesc urmatoarele metode: metoda platii directe, metoda retinerii si

varsarii si metoda aplicarii de timbre fiscale.

a) Metoda platii directe este utilizata att pentru veniturile provenite de la persoane juridice

ct si pentru veniturile provenite de la persoanele fizice, acestea avnd obligatia de a plati, dea varsa impozite, taxe din proprie initiativa, la termenele legale n contul bugetului de stat.

b) n conformitate cu instructiunea Ministerului Finantelor din 29 ianuarie 2001 cu privire la

modul de calculare si achitare a impozitului pe venit de catre persoanele ce practica

activitatea de antreprenoriat5[9] orice persoana obligata sa achite impozitul pe venit

conform titlului II al Codului Fiscal, prezinta declaratia fiscala completata potrivit cerintelor

Serviciului Fiscal de Stat si formei stabilite. Suma impozitului pe venit care urmeaza sa fie

varsata la buget n decursul anului fiscal de gestiune se stabileste de catre contribuabili desine statator si fara solicitarea suplimentara din partea Serviciului Fiscal de Stat.

c) Metoda retinerii si varsarii sau stopajul la sursa este folosita n cazul veniturilor

impozabile realizate de catre persoanele fizice sau de la unitatile specializate (diferite

prestari de servicii). Unitatile n cauza au obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse n

contul bugetului de stat sumele datorate de acestia, eliberndu-le numai veniturile nete. n

Republica Moldova asa o modalitate de percepere este prevazuta n capitolul XV din Codul

Fiscal.

d) Metoda aplicarii de timbre fiscale este folosita n cazul unor taxe cuvenite bugetului de stat

pentru serviciile solicitate institutiilor de stat.

7. Termenul de plata - reprezinta data la care sau pna le care un anumit impozit trebuie

varsat la bugetul statului. n stabilirea termenului de plata se are n vedere incasarea ritmica la

buget a veniturilor, ct si posibilitatea de plata a detinatorilor de obiecte sau materiale

impozabile.

Termenul de plata se fixeaza sub forma unui interval de timp n cadrul caruia sumele

datorate trebuie varsate la buget, situatie de con scadenta (data limita) este ultima zi a perioadei

respective. Termenul de plata se poate fixa si sub forma unei zile fixe cnd scadenta si termenul

de plata coincid.


7/23

Momentul platii la buget a unui impozit devenit exigibil nu coincide ntotdeauna cu cel

al nasterii obligatiei platitorului. Obligatia platitorului se naste de regula n momentul cnd acesta

a intrat n posesia obiectului impozabil iar stingerea are loc la termenul de plata.

Pentru depasirea termenului de plata se aplica majorari de ntrziere prevazute de lege n

procente pentru fiecare zi de ntrziere. Intervalul de timp pentru care se calculeaza majorarile dentrziere, ncepe cu ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de plata, pna n inclusiv

ziua platii impozitelor sau taxelor restante din initiativa debitorului ori,n cadrul procedurii de

executare silita a creantelor fiscale restante.

Conform articolului 84 din Codul Fiscal, plata impozitului pe venit se efectueaza n rate

(preventiv) trimestrial, n patru etape - nu mai trziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie, 31

decembrie ale anului fiscal. Aceasta plata poate fi varsata la buget prin doua metode si totodata

trebuie sa fie egal:

- cu o patrime din impozitul ce urmeaza sa fie achitat n anul precedent daca plata se

efectueaza n patru etape sau o patrime si trei patrimi din impozit daca plata se face n

doua etape;

- cu suma impozitului calculata pentru a fi achitata n anul fiscal curent, reiesind din

obligatiunile fiscale efective obtinute n fiecare perioada mentionata mai sus.

8. nlesniri, drepturi si obligatii ale contribuabililor snt elemente legal admise delegislatia fiscala.

nlesnirile (facilitatile) snt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri sau

scutiri si au n vedere anumite situatii deosebite, de exceptie, n care anumiti platitori realizeaza

obiectul sau materia impozabila.

Acordarea nlesnirilor se face tinnd seama de conditii specifice de munca, de faptul ca

unele unitati nregistreaza costuri mai ridicate dect cele n conditii normale, folosesc forta de

munca n curs de calificare sau cu capacitate redusa de munca (handicapati, invalizi etc.). Aceste

nlesniri au ca scop stimularea valorificarii anumitor resurse materiale, a productiei unor marfuri

si sporirea rentabilitatii. Se mai acorda nlesniri si n vederea sprijinirii familiei, favorizarii

persoanelor n vrsta sau cu capacitate redusa de munca.6[10]


8/23

Deasemenea, la incasarea venitului bugetar se acorda amnari sau esalonari, plata

anticipata, care trebuie sa tina seama de posibilitatile de plata ale detinatorilor obiectului sau

materiei impozabile. Amnarea sau esalonarea platii unor impozite este admisa numai n cazuri

limitate, avnd n vedere dificultatile intervenite n situatia patrimoniala a debitorilor n preajma

scadentei.

Plata anticipata este relevanta n cazul impozitelor al caror cuantum anual se datoreaza

n rate trimestriale sau semestriale.

Drepturile si obligatiile platitorilor snt reglementate n vederea asigurarii legalitatii la

stabilirea si incasarea obligatiilor bugetare. n acest sens debitorii au dreptul sa ceara aplicarea

corecta a normelor legale n legatura cu evaluarea si incasarea impozitelor, sa ceara si sa li se

admita acordarea nlesnirilor legale, sa faca contestatii la organele competente cernd revizuirea

impunerii sau recalcularea impozitului, atunci cnd considera ca prevederile legale nu au fostaplicate corect. Pentru platile efectuate au dreptul sa accepte compensari cu obligatii viitoare sau

sa ceara restituirea lor.

Dintre obligatiile platitorilor se mentioneaza datoria de a pune la dispozitia organelor

financiare toate informatiile cerute n vederea evaluarii corecte a bazei de calcul, declararea

obiectului si materiei impozabile, plata n cuantumul si la termenele prevazute a impozitului etc.

9. Calificarea impozitului se refera la stabilirea caracterului local sau central al

impozitului si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat. n conformitate cu art.6 Codului

Fiscal impozitul pe venit este considerat impozit republican.

1.2 Clasificarea impozitelor

n practica financiar fiscala se ntlneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu

numai ca forma dar si ca continut. Pentru a sesiza mai usor efectele diferitor categorii de

impozite pe plan economic, social si politic este necesara gruparea acestora pe baza unor criterii

stiintifice.7[11]

I. Dupa trasaturile de fond si de forma impozitele pot fi grupate n:

1. Impozite directe;


9/23

2. Impozite indirecte.

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice si

juridice, n functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de

lege. Ele se ncaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. n

cazul acestor impozite subiectul si suportatorul impozitului snt n intentia legiuitorului una siaceeasi persoana, desi, practic uneori acestea nu coincid.

Daca se tine cont de criteriile care stau la baza asezarii impozitelor directe atunci acestea pot fi

grupate n impozite reale si impozite personale.

a) Impozite reale - se stabilesc n legatura cu anumite obiecte materiale (pamnt, cladiri

etc.) facndu-se abstractia de situatia personala a subiectului impozitului. Ele mai snt

cunoscute sub denumirea de impozite obiective sau pe produs deoarece se asaza aspra

produsului brut al obiectului impozabil, fara a se face nici o legatura cu situatia subiectului

impozabil.

Cele mai raspndite impozite reale pe plan international au fost cele privind impunerea

pamntului cladirilor, diferite activitati neagricole precum si circulatie capitalului banesc-

n mai multe tari din Europa n secolul trecut a fost instituit impozit funciar. Calculul

acestuia se face pe baza cadastrului care consta n descrierea si inventarierea terenurilor din

fiecare localitate, trecerea lor ntr-un registru, precizarea suprafetei de teren, a valorii fiecareiporcule de teren, cu mentionarea veniturilor realizate de pe terenurile respective.

Dezvoltarea industriei, comertului, a manufacturilor a dus la cresterea numarului

industriasilor, mestesugarilor, a comerciantilor si a liber-profesionistilor. Acestea plateau un

impozit stabilit dupa unele criterii exterioare cum ar fi: natura ntreprinderii; marimea

capitalului; numarul lucratorilor, capacitatea de productie etc. Acest impozit se numea impozit

pe patenta. Dupa cum se poate observa el nu asigura echitatea fiscala, o buna parte din materia

impozabila era sustrasa de la impozitare, ntruct impozitul mentionat nu era asezat n functie decapacitatea contributiva a contribuabilului.

Un alt impozit instituit era impozitul pe capitalurile banesti plasate n operatii banesti

speculative. Impozitul se determina pe baza sumei dobnzilor pe care mprumutatul le platea

pentru capitalul luat cu mprumut sau tinndu-se cont de cuantumul dobnzilor pe care le ncasa

pentru capitalul dat cu mprumut.


10/23

Cu toate neajunsurile ale acestor categorii de impozite, ele se practica n prezent ntr-o

serie de tari dezvoltate si n curs de dezvoltare.8[12]

b) Impozitele personale se asaza asupra veniturilor sau averii n strnsa legatura cu

situatia personala a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective.

Acest impozit se aplica asupra veniturilor persoanelor fizice sau juridice, pe avere si asupravenitului realizat sub forma profitului. La impozitele personale, n mai multe tari s-a trecut n

a doua jumatate a secolului XIX si n primele decenii ale secol. XX-lea.

Capitatia a fost cel mai vechi impozit personal si era stabilit ntr-o suma fixa. Cu timpul

apare impozitul pe clase ce face o deosebire ntre viata de la oras si cea de la sat. Dezvoltarea

comertului duce la concentrarea meseriilor la oras si la instituirea impozitului pe clase de

venituri.

Principalele forme ale impozitelor personale snt: impozitul pe venit si impozitul pe

avere. Impozitul pe venit este cea mai perfectionata forma a impozitelor personale, fiind stabilit

diferentiat pe categorii de contribuabili, persoane fizice si persoane juridice.

La moment actual pe plan international se duc discutii aprinse n privinta mpartirii

impozitelor directe n reale si personale. Tot mai mult se contureaza ideea potrivit careia

impozitele nu pot fi mpartite n reale si personale, deoarece aceasta clasificare contravine

conventiilor internationale privind drepturile omului, iar n al doilea rnd (si cel mai esential)

impozite personale contravin principiului obiectivitatii impozitelor care este un principiu de baza

a impozitarii, potrivit caruia impozitarea se face obiectiv, indiferent de calitatile personale ale

contribuabililor.9[13]

II. Dupa obiectul impunerii, impozitele pot fi clasificate n:

1. Impozite pe venit;

2. Impozite pe avere;

3. Impozite pe consum (pe cheltuieli).


11/23

Impozitele pe venituri snt categorie care la nceput se percepeau numai asupra veniturilor

persoanelor fizice,fie n varianta de impozit pe venitul global al fiecareia dintre aceste persoane,

fie n varianta mai multor reglementate distinct pe grupe sau cedule de venituri din agricultura,

industrie si comert,din exercitiul liber al unor profesiuni, venituri sub forma salariilor, venituri

mobiliare etc. alaturat acestora s-au dezvoltat impozitele pe veniturile societatilor sau ale

persoanelor juridice.

Impozitele pe avere s-au diversificat ca impozite propriuzise asupra averii avnd ca obiect

valoarea bunurilor mobile si imobile ale fiecarui contribuabil, impozite asupra circulatiei averii

cum snt cele pe succesiuni, donatii de imobile, pe actele de vnzare-cumparare a bunurilor

imobile etc., precum si impozite pe substanta averii ca impozite exceptionale percepute de

exemplu pe averea obtinuta n mprejurari de razboi.

Impozitele pe faptele de consum alcatuiesc o categorie moderna de impozite cu un cuprins demare varietate, ncepnd cu impozitele incluse n preturile de vnzare a bunurilor de consum cu

denumiri diferite - impozit pe cifra de afaceri, impozit pe circulatie marfurilor, accize etc.aceste

prime impozite pe fapte de consum snt armate de taxele sau monopolurile fiscale incluse n

preturile de vnzare a tutunului si altor produse monopolizate, taxele vamale etc.10[14]

III. n functie de scopul urmarit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate n:

1. Impozite financiare;

2. Impozite de ordine;

Impozite financiare snt instituite n scopul realizarii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor

statului. Astfel de impozite snt n primul rnd impozitele pe venit, taxele de consumatie etc.

Impozitele de ordine snt introduse mai ales pentru limitatrea anumitor actiuni sau n vederea

atingerii unui tel ce nu are caracter fiscal. De exemplu prin instituirea unor taxe ridicate la

vnzarea bauturilor alcoolice si a tutunului se urmareste limitarea consumului acestora, avnd n

vedere efectul lor nociv asupra sanatatii persoanelor care le consuma.11[15]

IV. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se pot grupa n:


12/23

a) Impozite permanente;

b) Impozite incidentale.

Impozitele permanente se ncaseaza periodic (de regula anual= iar impozitele incidentale se

introduc si se ncaseaza o singura data (de exemplu impozitul pe avere sau pe profiturile

exceptionale de razboi).

V. Dupa institutia care le administreaza:

1. n statele de tip federal se disting impozite federale, impozite ale statelor

provinciilor sau regiunilor membre ale federatiei si impozite locale.

2. n statele de tip unitar se ntlnesc impozite ale administratiei centrale de stat ti

impozite ale organelor administratiei publice locale.

Cea mai importanta clasificare a impozitelor este cea care nfatiseaza impozite n raport cu

modul perceperii n doua categorii: impozite directe si impozite indirecte. nsa, si aceasta

clasificare de rnd cu cele prezentate mai sus este una relativa si nu absoluta.

Astfel unii autori rusi cum ar fi I.G.Rusacova12 considera ca mpartirea impozitelor n directe si

indirecte, are n vedere pe de o parte impunerea veniturilor, iar pe de alta parte impunerea

cheltuielilor. n realitate, nsa, granita de delimitare dintre acestea este foarte relativa si depinde

de modul de interferenta dintre impozitele n cauza. Astfel daca luam impozitul pe venit care este

un impozit direct si l privim ca inclus n pretul de realizare, aceasta devine indirect, iar daca

luam taxa pe valoare adaugata ca impozit indirect, la imposibilitatea includerii sale n pret,

devine un impozit direct. Cu toate acestea este relativa doar clasificarea impozitelor n directe si

indirecte dar nu si sistema de impunere directa si indirecta a veniturilor care real si permanent

functioneaza pe fonul totalitatii de impozite.

Impozite directe, n evolutia lor, au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se

stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati, fie pe venit sau pe avere.

Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Cu

deosebire n primele decenii ale secolului XX n locul impozitelor asezate pe obiecte materiale

sau activitati, deci al impozitelor de tip real, si-au facut aparitia impozitele stabilite pe anumite


13/23

venituri (salarii, profit, renta= sau pe avere, deci impozitele de tip personal, care au adus printre

platitorii de impozite si marea masa a muncitorilor si functionarilor13.

Astfel impozitele directe, fiind nominative si avnd un cuantum si termene de plata precis

stabilite si cunoscute de platitori, ele snt de preferat n locul impozitelor indirecte, deoarece la

acestea din urma, consumatorii diferitor marfuri si servicii de regula nu stiu cu anticipatie cnd simai ales ct vor plati statului cu titlu de impozite indirecte.

Ca forma de baza a impozitelor personale, impozitele pe venit au putut fi introduse atunci cnd s-

a nregistrat o anumita diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest

moment a fost marcat de aparitia muncitorilor si functionarilor care realizau venituri sub forma

salariilor, a industriasilor, comerciantilor, bancherilor care realizau venituri sub forma

dividendelor, a proprietarilor funciari care obtineau venituri sub forme rentei etc.

n general, impozite, dupa esenta si continutul sau se realizeaza sub mai multe forme care snt

specifice de la un stat la altul, ceea ce n rezultat formeaza sistemul de impozitare a statului.

Dupa felul si numarul de impozite, structura lor, modalitatile de percepere, cotele de impozitare,

mputernicirile fiscale ale diferitor organe de stat, teritoriul pe care se aplica, subiectii la care se

aplica, facilitatile fiscale acordate sistemele de impozitare difera de la un stat la altul si la prima

vedere par incomparabile.14[18] nsa la o analiza mai profunda se pot depista doua laturi

comune a oricarui sistem de impozitare:

1) Cautarea permanenta a cailor de marire a veniturilor din bugetele de stat;

2) Stabilirea sistemelor fiscale n baza principiilor fundamentale ale teoriei economice:

echitatea fiscala, justetea si eficacitatea impozitarii.

Prima dintre aceste laturi se realizeaza n forma reformelor fiscale, introducerea de impozite noi,

schimbarea bazei de impozitare, corelatia ntre diferite impozite, manipularea privind

impozitarea n diferite cote (progresiva, proportionala) etc.

n ce priveste a doua latura, atunci felul sistemului fiscal n mare masura depinde de atasarea

puterii executive la una sau alta teorie economica. Cu toate acestea, desi fiecare sistem fiscal din


14/23

orisice stat are conceptiile sale si foloseste termenii sai specifici, ele snt asemanatoare n

problemele sale fundamentale.

Tot asa este si ideea privind impozitul pe venit daca este sa-l privim ca un subsistem din sistemul

fiscal al statului. Astfel, n toate sistemele fiscale n calitate de subiecte ale impozitului pe venit

apar persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse.15[19]

n majoritatea cazurilor impozitul pe venit se asaza pe fiecare persoana care a realizat venituri,

fiind, deci, o impunere individuala. Atunci cnd veniturile obtinute n comun de mai multe

persoane nu se pot individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat

la realizarea acestora.

Relaiile agenilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare,

achitare i declarare a impozitelor i taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o

totalitate de impozite i taxe divizate n:

y impozite generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adugat, accizele,impozitul privat, taxa vamal, taxele percepute n fondul rutier;

y impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxapentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaii locale i loterii,

taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicitii (reclamei), taxa pentru dreptul de a

aplica simbolica local, taxa pentru amplasarea unitilor comerciale, taxa balnear, taxa pentru dreptul de a vinde n zona vamal, taxa pentru dreptul de a presta servicii de

transportare a cltorilor etc.

Modul i termenele de achitare a impozitelor i taxelor, cotele acestora, facilitile

acordate, precum i subiecii i obiectele impunerii se reglementeaz de Codul fiscal, Legea

privind taxele locale, legea bugetului de statpe anul respectiv, i alte acte normative.

Pentru generalizarea informaiei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i

sanciunilor economice este destinat contul de pasiv 534 Datorii privind decontrile cu

bugetul.n creditul acestui cont se reflect datoriile calculate fa de buget privind impozitele

i taxele, iar n debit plile virate efectiv. Soldul este creditor i reprezint suma datoriilor

ntreprinderii privind plile datorate bugetului la sfritul perioadei de gestiune.


15/23

Evidena analitic a datoriilor privind decontrile cu bugetul se ine pe feluri de impozite i taxe.

n cadrul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul pot fi deschise

subconturi n funcie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceeai structur format la contul

225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul.

Planul de conturi prevede i alte conturi pentru contabilizarea decontrilor cu bugetul

care au o utilizare mai redus datorit specificului efecturii operaiilor economice. Astfel, contul

535 Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat este destinat generalizrii informaiei

privind sumele impozitului pe venit, TVA i accizelor aferente procurrilor, calculate, dar care

nu sunt obligatorii spre plat pn la ndeplinirea condiiilor prevzute de legislaia n vigoare.

La momentul apariiei obligaiei de plat a acestor impozite, sumele lor se trec n contul 534

Datorii privind decontrile cu bugetul .

Contabilitatea impozitului pe venit

Modul de determinare i de eviden a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se

reglementeaz de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea obligaiilor fiscale

aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 77 din

30.01.2008i S.N.C.12 Impozitul pe venit i.

Obiectul impozabil l reprezint venitul obinut din sursele prevzute la art. 18 al Codului

fiscal. Nu se impoziteaz venitul obinut din sursele prevzute la art. 20 al Codului fiscal.

Totodat la moment pentru agenii economici n baza art. 15 din Codul fiscal este

stabilit cota 0 % a impozitului pe venit.

Pentru determinarea impozitului pe venit, la ntreprindere se calculeaz venitul contabil(pierderea contabil) care reprezint profitul (pierderea) perioadei de gestiune pn la

impozitare. Acest profit se determin n cursul anului de gestiune prin calcul n Raportul de

profit i pierderi, iar la sfritul anului n contul 351 Rezultat financiar total. n debitul

acestui cont sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activiti, iar n credit veniturile

acumulate pe tipuri de activiti. Comparnd suma total a veniturilor cu suma total a

cheltuielilor, se obine rezultatul financiar al perioadei pn la impozitare.


16/23

n legislaia fiscal sunt prevzute reguli de constatare a veniturilor i cheltuielilor n

scopuri fiscale, iar n S.N.C. reguli de calcul i constatare n scopurile contabilitii financiare.

De aceea apar:

1. venituri i cheltuieli recunoscute conform legislaiei fiscale, dar care nu sunt recunoscutede regulile S.N.C.;

2. venituri i cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de regulilelegislaiei fiscale.

Acest fapt face necesar calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale.

Venitul impozabil (pierderea fiscal) reprezint venitul (pierderea) contabil al perioadei de

gestiune corectat n conformitate cu regulile stabilite de legislaia fiscal. Acesta se determin la

sfritul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mrimea

diferenelor permanente i temporare.

Modul de determinare a diferenelor permanente i temporare, de constatare a datoriilor i

activelor amnate privind impozitul pe venit i de prezentare n rapoartele financiare este

examinat n cartea Noul sistem contabil al agenilor economici din Republica Moldova (vol.2).

Datoriile curente privind impozitul pe venit n cursul anului se reflect n felul urmtor:

y debit contul 731Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit,y credit contul 535Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat .

Achitarea n avans a impozitului pe venit se reflect prin formula contabil:

y debit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul,y credit contul 242 Conturi curente n valut naional.

La sfritul anului suma impozitului pe venit pltit n avans se nregistreaz prin formula

contabil invers:

y debit contul 535 Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat, subcontulImpozitul pe venit pltit n avans,

y credit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.

Concomitent, suma efectiv a impozitului pe venit se nregistreaz prin formula contabil:


17/23

y debit contul 731Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit,y credit contul 534Datorii privind decontrile cu bugetul.

Trecerea n cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate n avans

pe parcursul anului se nregistreaz prin formula contabil:

y debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul,y credit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul.

n contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul se reflect suma impozitului pe

venit n mrime de 5 % reinut la sursa de plat n conformitate cu art. 90 al Codului fiscal:

y debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 532 Datorii fa de personal

privind alte operaii, 539 Alte datorii pe termen scurt,

y credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit n mrime de 5 % reinut la sursa de plat se

reflect prin formula contabil:

y debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetuly credit conturile 241 Casa, 242 Conturi curente n valut naional .

Contabilitatea datoriilor fa de buget privind taxa pe valoarea adugat

Taxa pe valoarea adugat reprezint un impozit indirect care, potrivit normelor n

vigoare, se stabilete pentru operaiunile privind transferul proprietii asupra bunurilor, precum

i prestrile de servicii. Aceasta este o tax care se aplic valorii adugate la fiecare stadiu al

circuitului economic. Ea se calculeaz pentru livrrile de bunuri, vnzri, prestri de servicii,

precum i pentru importului de bunuri i servicii.

Conform titlului III al Codului fiscal TVA se reflect n contabilitate n baza principiului

specializrii exerciiilor (metodei de calcul).


18/23

Livrrile de bunuri i servicii pot fi grupate n livrri impozabile cu TVA la cota standard

20%, cotele reduse 5% i 8%, la cota zero i livrri scutite de TVA (neimpozabile).

Subiecii impozabili snt:

1. persoanele juridice i fizice care desfoar activitate de ntreprinzator, cu excepiaautoritilor publice, instituiilor publice, specificate la art.51, i deinatorilor patentei de

ntreprinzator, i care, ntr-o oricare perioad de 12 luni consecutive, a efectuat livrri de

mrfuri, servicii n sum ce depeste 200 000 lei, cu exceptia livrrilor scutite de

T.V.A.;

2. persoanele juridice i fizice care import mrfuri, cu exceptia persoanelor fizice careimport mrfuri de uz sau consum personal, a cror valoare nu depseste limita stabilit

de legislaia n vigoare;

3. persoanele juridice i fizice care import servicii considerate ca livrri impozabileefectuate de persoanele menionate.

Data obligaiei fiscale este sau momentul livrrii bunurilor sau prestrii serviciilor, sau

momentul eliberrii facturi fiscale, sau momentul primirii plii, n funcie de ceea ce a avut loc

mai nainte.

Livrrile impozabile cu TVA trebuie nsoite de factura fiscal document cu regim

special care justific operaiunea economic, suma TVA i atest dreptul trecerii n cont a TVA

la cumprtor, cu excepia vnzrilor cu amnuntul n numerar la respectarea condiiilor

prevzute de legislaia n vigoare, cnd eliberarea facturii nu este obligatorie. Procurrile i

livrrile sunt nregistrate cronologic, respectiv, n Registrul de eviden a procurrilor i

Registrul de eviden a livrrilor, n baza crora se ntocmete Declaraia privind taxa pe

valoarea adugat.

Fiecare subiect impozabil este obligat s achite suma TVA datorat bugetului, s

ntocmeasc i s prezinte Declaraia privind taxa pe valoarea adugat pentru fiecare

perioad fiscal nu mai trziu de ultima zi a lunii care urmeaz dup perioada fiscal.

Taxa pe valoarea adugat aferent livrrilor de bunuri i servicii impozabile cu TVA pe

piaa intern se reflect n creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul n

coresponden cu debitul conturilor de mijloace bneti sau creane.


19/23

La ncasarea n avans a mijloacelor contra livrrilor ulterioare se reflect prin urmtoarele

formule contabile:

1. la suma avansului primit:

y debit contul 242 Conturi curente n valut naionaly credit contul 523 Avansuri pe termen scurt primite

2. la suma TVA calculat prin mrirea sumei avansului primit la 6:

y debit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetuly creditul contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

La procurarea mrfurilor n scopul desfurrii activitii de ntreprinztor pe piaa

intern sau prin import, TVA aferent se trece n cont n baza facturilor fiscale, chitanelorfiscale sau declaraiilor vamale i se reflect prin formula contabil

y debit contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul iy credit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522

Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 539 Alte datorii pe termen scurt

TVA aferent importului de servicii se calculeaz i se reflect ca datorie la buget i se

trece la cheltuielile perioadei.

Suma TVA de pltit la buget se calculeaz lunar ca diferen dintre TVA aferent

vnzrilor din creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul i TVA aferent

cumprrilor reflectate n debitul acestui cont. n cazul obinerii unui sold debitor aferent taxei pe

valoarea adugat la contul specificat, acesta se trece la creane n baza notei contabile prin

formula contabil:

y debit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul,y

credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Achitarea sumei TVA la buget n cazul cnd se obine sold creditor se reflect prin formula

contabil:

y debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul,y credit contul 242 Conturi curente n valut naional.


20/23

Contabilitatea datoriilor fa de buget privind accizele

Accizul reprezint un impozit indirect de stat care se stabilete pentru unele mrfuri de consum

i pentru activitatea desfurat n domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit, de regul, se

include n valoarea de cumprare a mrfurilor supuse accizelor, iar la vnzarea ulterioar nu este

calculat i, ca urmare, accizele sunt achitate de ctre productorul sau importatorul de mrfuri

supuse accizelor.

Baza impozabil a accizelor o constituie volumul ]n expresie natural, n cazul cnd cota

accizelor este stabilit n suma absolut la unitatea de msur a mrfii, sau n etalon valoric, n

cazul n care cota accizelor este stabilit n procente, numit ad valorem.

Valoarea impozabil a accizelor n expresie valoric poate fi: valoarea de pia a mrfii,

fr TVA i accize; valoarea n vam a mrfurilor supuse accizelor importate determinat

conform legislaiei vamale; valoarea licenei pentru activitatea desfurat n domeniul jocurilor

cu noroc. Suma accizelor de achitat la buget se calculeaz ca diferena dintre suma accizelor

ncasat sau de ncasat i suma trecut n cont de ntreprinderea productoare conform legislaiei

fiscale.

Obligaia de plat a accizelor apare la data livrrii (transportrii) mrfurilor supuse

accizelor din ncperea de acciz care reprezint totalitatea locurilor ce aparin subiectului

impunerii, inclusiv cldirile, ncperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, situate separat i

determinate de certificatul de acciz, n care mrfurile supuse accizelor se prelucreaz i/sau se

fabric, se expediaz de ctre subiecii impunerii i unde se desfoar jocurile cu noroc.

La procurarea mrfurilor supuse accizelor pe piaa intern sau prin import n scopul

revnzrii lor ulterioare, suma accizelor calculat se include n preul de procurare a mrfurilor

supuse accizelor i se reflect n debitul conturilor211Materiale sau 217 Mrfuri.

Dac agentul economic procur marf supus accizelor cu intenia de o prelucra sau a

produce alt marf supus accizelor, suma accizelor se reflect n debitul contului 225 Creane

pe termen scurt privind decontrile cu bugetul ,subcontul 2251 Accize de trecut n cont ,

pentru a fi trecut n cont la respectarea condiiilor prevzute de legislaia n vigoare.


21/23

La livrarea de mrfuri supuse accizelor din ncperea de acciz care se produc de

productor, sau se procur fr documente care confirm achitarea accizelor i se livreaz

ulterior, suma accizelor calculate se include n preul de vnzare al mrfurilor produse

(prelucrate) i se nregistreaz ca datorie fa de buget n creditul contului 534 Datorii privind

decontrile cu bugetul.

Suma accizelor de pltit la buget se calculeaz lunar n mrimea accizelor aferente vnzrilor

de mrfuri supuse accizelor din creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Pentru productorii i preluctorii de mrfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea n

cont, suma accizelor de pltit se calculeaz ca diferena dintre accizele aferente livrrilor de

mrfuri supuse accizelor creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul i

accizele aferente cumprrilor de materii prime supuse accizelor care s-au utilizat n procesul de

producie, reflectate n debitul acestui cont, conform legislaiei n vigoare.

Toi pltitorii de accize, cu excepia importatorilor, indiferent de faptul dac ei dein sau

nu certificat de acciz, trebuie s prezinte Declaraia privind accizele n termen de o lun care

urmeaz dup luna n care a fost efectuat livrarea mrfurilor supuse accizelor.

Contabilitatea datoriilor fa de buget privind alte impozite i taxe

Agenii economici calculeaz i achit impozitele i taxele locale. Taxele locale se aplic de

ctre autoritile administraiei publice locale n limitele competenei lor i n conformitate cu

Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se

aprob de ctre Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ine de

competena organelor administraiei publice locale n mrimea ce nu depesc cotele maxime

stabilite de Parlament.

Calcularea impozitelor, taxelor i altor defalcri obligatorii (cu excepia impozitului pe venit,

TVA i accizele) se reflect n felul urmtor:

y debit contul 713 "Cheltuieli generale i administrative",y credit contul534 Datorii privind decontrile cu bugetul.


22/23

Calcularea sanciunilor economice (amenzilor, penalitilor) privind plile la buget se

nregistreaz prin urmtoarea formul contabil:

y debit contul714 Alte cheltuieli operaionale ,y credit contul534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Amenzile, penalitile privind impozitele i taxele, precum i sanciunile economice cu privire la

nclcarea legislaiei n vigoare, nu sunt recunoscute ca deduceri n scopuri de impozitare i se

constat ca diferene permanente aferente cheltuielilor la calcularea venitului impozabil.

Evidena sintetic i analitic a datoriilor privind decontrile cu bugetul se reflect n

registrul pentru contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul care se elaboreaz de sine

stttor de fiecare ntreprindere i se ine pe tipuri de impozite i taxe. La sfritul perioadei de

gestiune datele din registrului sintetic specificat se trec n Cartea mare.

Sistemul fiscal actual, creat pe parcursul etapelor de trecere de la economia centralizat

laeconomia de pia, trebuie s fie adoptat la noile condiii de pia. n numeroase cazuri

lipsesc principiile fiscale, care stimuleaz creterea economic i care pe larg sunt aplicate n

ntreagalume. Lipsa acestor principii creeaz dificulti pentru productorii locali i prezint un

obstacoln calea investiiilor locale i strine n economia naional.Impozitele sunt un element

necesar n relaiile economice ale societii chiar din momentulapariiei statului. Evoluia i

modificarea formelor statului neaprat sunt urmate de modificri ale sistemului fiscal. n

prezent, ntr-o societate civilizat impozitele constituie pentru stat sursa principal de

venituri. n afar de aceasta funcie pur-financiar, mecanismul fiscal se aplic dectre stat

pentru a influena procesul de producie, dinamica i structura acestuia,

procesultehnico-tiinific


23/23

Bibliografie.

Acte legislative:

1.Codul Fiscal al Republicii Moldova, cu ulti mele modificri. (Monitorul Oficial nr.

197-200/666 din 31.12.2009) Chiinu, 2010;

2 . C o n s t i t u i a R e p u b l i c i i M o l d o v a , a d o p t a t l a 2 9 i u l i e 1 9 9 4

( M o n i t o r u l o f i c i a l a l Republicii Moldova, 1994, nr.1), cu ultimele modificri.

Volume:

1 .Ga l ina Ul ian , Mar iana Doga-Mrzac , L i l i a Ro ta ru : F inan e pub l i ce :

note de curs Chiinu, 2007;

2. Nicolae Popescu: Finane publice: finane, bugete, fiscalitate Bucureti,

2002.

3.Claudia Plmdeal: Fiscalitate Chiinu, 2009;

4.Dumitru Moldovan: Curs de teorie economic C hiinu, 2006.

tea Decontarilor Cu Bugetul

Documents

Transcript of tea Decontarilor Cu Bugetul