tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

66
Contabilitatea, fiscalitatea si controlul taxei pe valoarea adaugata Cuprins : Capitol 1........................................Introducere 3 1.1. Sistemul fiscal şi componentele sale?................4 1.1.1 Impozitele şi taxele ca venituri ale statului.....4 1.2. Impozitele, componente de bază ale sistemului fiscal. 8 1.2.1 Principiul randamentului..........................8 1.2.2 Principiul simplicităţii..........................9 1.2.3 Principiul stabilitatii...........................9 1.2.4 Principiul echivalenţei...........................9 1.2.5 Principiul neutralităţii..........................9 1.2.6 Principiul echităţii.............................10 1.2.7 Principiul legalităţii...........................10 1.3. Clasificare şi structuri ale impozitelor şi taxelor. 11 1.3.1 Structura resurselor financiare la bugetul de stat 11 1.3.2 Clasificarea impozitelor.........................12 1.4. Structura impozitelor indirecte.....................15 1.4.1 Structura resurselor financiare la bugetul de stat 15 1.4.2 Monopolurile fiscale.............................17 1.4.3 Taxele vamale....................................18 1.4.4 Taxele de timbru şi de inregistrare..............20 1.5. Caracteristici principale ale impozitelor indirect. .20 1.5.1 Taxele cu caracter obligatoriu...................21 1.5.2 Taxele cu titlu definitiv şi nerambursabil.......21 1.5.3 Prelevare fara contracompensatie.................22 Capitol 2........Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor indirecte 23 2.1.1 Cote ART 140/Cod fiscal..........................24 2.2.1 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugata....28 2.2.2 Sfera de actiune a TVA..........................28

Transcript of tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Page 1: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Contabilitatea, fiscalitatea si controlul taxei pe valoarea

adaugata

Cuprins:

Capitol 1. Introducere......................................................................................................31.1. Sistemul fiscal şi componentele sale?.....................................................................4

1.1.1 Impozitele şi taxele ca venituri ale statului.....................................................41.2. Impozitele, componente de bază ale sistemului fiscal............................................8

1.2.1 Principiul randamentului................................................................................81.2.2 Principiul simplicităţii....................................................................................91.2.3 Principiul stabilitatii........................................................................................91.2.4 Principiul echivalenţei....................................................................................91.2.5 Principiul neutralităţii.....................................................................................91.2.6 Principiul echităţii.........................................................................................101.2.7 Principiul legalităţii......................................................................................10

1.3. Clasificare şi structuri ale impozitelor şi taxelor..................................................111.3.1 Structura resurselor financiare la bugetul de stat.........................................111.3.2 Clasificarea impozitelor................................................................................12

1.4. Structura impozitelor indirecte.............................................................................151.4.1 Structura resurselor financiare la bugetul de stat.........................................151.4.2 Monopolurile fiscale.....................................................................................171.4.3 Taxele vamale...............................................................................................181.4.4 Taxele de timbru şi de inregistrare...............................................................20

1.5. Caracteristici principale ale impozitelor indirect..................................................201.5.1 Taxele cu caracter obligatoriu......................................................................211.5.2 Taxele cu titlu definitiv şi nerambursabil.....................................................211.5.3 Prelevare fara contracompensatie.................................................................22

Capitol 2. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor indirecte.......................................232.1.1 Cote ART 140/Cod fiscal.............................................................................242.2.1 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugata...............................................282.2.2 Sfera de actiune a TVA................................................................................282.2.3 Livrarea de bunuri (teritorialitatea TVA).....................................................292.2.4 Faptul generator şi exigibilitatea TVA........................................................312.3.1 Principii generale..........................................................................................342.3.2 Evidenţa TVA...............................................................................................362.3.3 Baza de impozitare.......................................................................................39

Page 2: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Capitol 1. Introducere

Prin alegerea acestei lucrări, încerc să-mi îmbunatăţesc modul meu de a

percepe mai uşor acest impozit indirect-TAXA PE VALOAREA

ADAUGATA(TVA), ce contribuie la formarea unor venituri fiscale ale

statului, de regulă aceste impozite sunt instituite de stat asupra vânzarilor de

mărfuri şi prestarilor de servicii.

Impactul Taxa pe valoarea adugată asupra economiei, a apărut pentru prima

dată sub forma unor timbre în Franţa 1954, la iniţiativa lui Maurice Laure,

ulterior acest impozit a fost introdus şi în Europa, Asia, Africa şi America

Latina.TVA-ul nu s-a numit dintotdeauna TVA, în România în timpul

perioadei comuniste s-a numit Impozit Pe Circulaţia Mărfurilor(ICM). Taxa

pe valoarea adăugată a fost introdusa în România prin Ordonanta de Guvern

nr.3/1992, aprobata prin Legea nr.130/1992, fiind un impozit platit atat de

persoanele fizice cat şi juridice.

Pe continentul european în anul 1967dupa 10 ani de la semnarea Tratatului

de la Roma, în cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost adoptate o

serie de directive care au pus bazele legislaţive ale acestui tip de impozit

indirect.

In prima etapă organele de decizie CEE au mers pe linia armonizarii

legislaţiei ţărilor comunitare pe linia Taxei pe valoarea adăugată, Directiva

2006/112/CE- Sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată, iar în

momentul de faţă toate ţările comunitare sunt obligate să folosească acest

impozit indirect.

2

Page 3: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Toate impozitele duc la scăderea nivelului de trai al populaţiei, dar în mod

diferit. Astfel, impozitele indirecte nu afectează veniturile nominale, ci numai

pe cele reale, ceea ce înseamnă că micşorează puterea de cumparare, dar

totodată aduce un venit statului.

1.1. Sistemul fiscal şi componentele sale

Într-o economie de piaţă, fiscalitatea îmbracă un dublu aspect pentru agenţii

economici. Pe de o parte, ea se concretizează în prelevăari obligatorii către

stat, cu influenţă asupra trezoreriei întreprinderii.Acest aspect dă conţinut

noţiunii de sarcină fiscal. Pe de altă parte întreprinderea poate folosi şi în

interesul ei principiile şi metodele fiscale.Astfel, în activitatile de exploatare,

financiară sau de investiţii ale intreprinderii se pot folosi metode şi tehnici ale

căror incidenţă fiscală oferă avantaje concretizate într-o situaţie de trezorerie

favorabilă. Aşezarea şi perceperea impozitelor se pot realiza numai prin

utilizarea şi punerea în functiune a unui mecanism fiscal, a unor metode,

tehnici şi instrumente fiscale, prin aplicarea cărora să fie respectate principiile

fiscale. Sistemul fiscal este structurat pe trei componente independente:

1.1.1 Impozitele şi taxele ca venituri ale statului

Impozitele şi taxele reprezintă veniturile bugetului de stat care provin

de la persoane juridice şi fizice. În momentul încasăriilor, impozitele şi

taxele nu au o destinaţie specială. Dupa încasarea lor, sunt utilizate în

vederea efectuarii cheltuielilor publice pentru realizarea funcţiilor şi

sarcinilor puterii şi instituţiilor sale.

3

Page 4: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Sistemul de impozite şi taxe trebuie să îndeplinească următoarele

functii:

Finanţarea cheltuielilor publice, urmarindu-se obiectivul de

randament bugetar. Nivelul prelevărilor obligatorii este, în buna măsură

determinat de mărimea cheltuielilor publice. Se pot distinge, din acest

punct de vedere, sisteme fiscale mai liberale (în care sarcina fiscal

suportată de contribuabili este mai redusă) şi sisteme fiscale

intervenţioniste, în care statul îşi propune să finanţeze mai multe

activităţi şi are nevoie de resurse mai mari, mobilizate îndeosebi prin

impozite şi taxe (dar şi prin împrumuturi sau alte resurse nefiscale).

Redistribuirea veniturilor conform principiului echităţii, care

poate fi interpretată în sensul că, pe de o parte, cheltuiala cu impozitul

ar avea rolul de a corecta repartiţia veniturilor primare, pentru a o face

cat mai echitabilă de aici tehnici precum şi progresivitatea impunerii;

Stabilizarea activităţii economice sau corectarea dezechilibrelor

în scopuri de eficienţă ecfonomică. Impozitul este un instrument de

politică economică şi poate juca un rol în sensul stimularii, descurajării

sau stabilizării unor componenţe. Această funcţie este privilegiată sau

nu după cum ne situăm într-un sistem mai intervenţionist sau într-unul

mai liberal. Se poate spune că această funcţie se bazează într-o anumită

măsură, pe ipoteza potrivit căreia funcţionarea spontană a pieţei nu

permite realizarea optimului colectiv-fiscalitatea poate astfel să fie

utilizată pentru a corecta unele eşecuri ale pieţei.

4

Page 5: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

1.1.2 Mecanismul fiscal.

Mecanismul fiscal reprezintă ansamblul de metode şi tehnici de

impunere privind veniturile fiscale statului precum şi instrumentele

impunerii.

Impunerea se realizează prin utilizarea următoarelor metode:

1)Autoimpunerea –este metoda potrivit căreia subiectul impozabil îşi

determina obiectul impozabil şi mărimea impozitelor, contribuţiei şi

taxei respective ca urmare a respectarii, cadrului legal în vigoare.

Ex: impozit pe profit, impozit pe dividend, impozit pe venitul de natura

salariilor, impozit pe venitul microintreprinderilor.

2)Impunerea directa-are în vedere faptul că măsurarea obiectului

impozabil este efectuat de către fiscalitate potrivit influenţei

determinării la faţa locului. Este asimilată impunerii directe,

determinarea mărimii obiectului impozabil pe baza declaraţiei întocmite

de către contribuabil şi verificate de către autoritatea fiscală.

Ex: impozitul pe clădire, taxele pentru mijloacele de transport, impozit

pe venitul agricol.

3)Impunerea indirectă- presupune determinarea obiectului impozabil

prin utilizarea unor influente colaterale.

Ex: stabilirea taxelor vamale, comisionul vamal.

4)Impunerea forfetara- are în vedere determinarea unei sume fixe ca

impozitul datorat de către o persoană care are calitatea de contribuabil

pentru o perioadă de timp determinate.

Instrumentele impunerii are influenţă de a ştii cu certitudine veniturile

care vor fi alocate la bugetul statului.

În conţinutul acestora sunt prevazute următoarele categorii de

informaţii :informaţii despre identificare contribuabil;informaţii cu

5

Page 6: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

privire la obţinerea sau realizarea obiectului impozabil( în funcţie de

activitatea desfasurată sau caracteristicile bunurilor existente).

-algoritmul de calcul şi determinarea mărimii obligaţiilor fiscale.

1.1.3 Aparatul fiscal.

Aparatul fiscal decurge din însăşi legile care reglementează impozitele

şi taxele. Statul îndeplineşte sarcinile fiscale prin instituţiile autorităţii

publice (Parlament şi Guvern). Fiscul reprezintă administartorul care

are ca sarcină determinarea perceperea şi urmarirea încasării sumelor

care reprezintă obligaţiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu

reglementările în vigoare.

În domeniul fiscal sunt utilizate mai multe noţiuni. Alături de

motivaţia de fiscalitate este utilizată si ea de fisc, definit ca

administraţie, în sarcina caruia revin calculul, perceperea şi urmarirea

plăţii impozitelor şi taxelor datorate statului de către contribuabili. Este,

de asemenea folosit termenul de fiscal (care priveşte fiscul sau aparţine

acestuia).

Ministerul Finanţelor Publice se organizează şi funcţionează ca

organ de specialitate al admnistraţiei publice centrale, în subordinea

Guvernului, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul

finanţelor publice.

Ministerul Finanţelor Publice contribuie în mod eficient transparent

şi orientat la elaborarea şi implementarea strategiei şi a Programului de

guvern în domeniul finanţelor publice, în exercitarea administrării

generale a finanţelor publice, asigurând utilizarea pârghiilor financiare

şi valutare în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru

stimularea iniţiativei agenţilor economici.

6

Page 7: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Ministerul Finanţelor Publice asigură, prin redistribuirea veniturilor,

desfăşoară activităţi din domenii de interes public, cum este cel social,

cel economic, cel al apărării naţionale şi ordinii publice.

Instiţutiile aparatului fiscal:

Parlament

Guvern

Ministerul Finanţelor Publice

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Agenţia Naţională a

Vămilor

1.2. Impozitele, componente de bază ale sistemului fiscal.

Impozitele şi taxele reprezintă fundamental şi motivaţia pe care este

construită fiscalitatea. Ele sunt instituite prin legi sau alte acte

normative bazate pe legi. La nivelul unei ţări, ansamblul impozitelor şi

taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice formează sistemul

fiscal. Principiile fiscalităţii stau la baza aprecierii eficienţei sistemului

fiscal, cât şi impozitele şi taxele reglementate de Codul Fiscal, acestea

sunt următoarele:

1.2.1 Principiul randamentului

Impozitul este apreciat în funcţie de randamentul său bugetar.

Obiectivul ar fi maximizarea randamentului impozitului pentru un cost

dat sau diminuarea costului gestiunii sale pentru un randament dat.

7

Page 8: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

1.2.2 Principiul simplicităţii

Impozitul flexibil se adaptează rapid la necesităţiile politicii

conjucturale. În acest context, flexibilitatea poate fi apreciată ca

sensibilitatea bazei de impozitare la evoluţia activităţii economiei, şi se

spreciază, de exemplu, tehnica stopajului la sursă permite o adaptare

mai rapidă a veniturilor fiscal ale statului în conjunctura.

1.2.3 Principiul stabilitatii

Modificarile frecvente ale legislaţiei fiscale sunt sursa de ineficacitate

şi, în plus, un impozit vechi este mai uşor acceptat de către

contribuabili. Chiar dacă acest principiu este apparent contradictoriu

sau cel precedent (Principiul flexibilităţii), întodeauna este de dorit o

anumită stabilitate a impozitului pentru a-i asigura pe contribuabili

împotriva arbitrariului, a le menţine încrederea în sistem şi a permite ca

deciziile lor să fie luate în condiţiile unei mai mari certitudini.

1.2.4 Principiul echivalenţei

Sarcina fiscală suportată de contribuabil trebuie să fie corelată cu avantajele

pe care i le procură cheltuielile publice, prin accesul la bunurile şi serviciile

publice. În teoria fiscală se apreciază ca modelul teoretic al echivalenţei

suferă numeroase limitări care ii reduc aplicabilitatea practică.

1.2.5 Principiul neutralităţii

Impozitul nu trebuie să contravină unei mai bune administrari în

economie, el trebuie să incite la o gestiune mai bună la nivelul

contribuabilului. Necesitatea ca impozitul să se stabilească dupa reguli

8

Page 9: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

unitare pentru toţi, fără disciminări directe sau indirecte. În teorie se

afirmă că neutralitatea impozitului depinde şi de elasticitatea ofertei şi a

cererii pentru bunurile sau factorii de productie care fac obiectul

impunerii. Cu cât elasticitatea este mai mică cu atât impozitul este mai

neutru.

1.2.6 Principiul echităţii

Contribuţia fiecăruia la acoperirea cheltuielilor publice trebui să se facă

în funcţie de capacităţile contributive. O problemă o reprezintă

determinarea şi măsurarea acestor capacităţi contributive care depind de

considerente politice, economice, sociale, morale, filosofice. Indictorii

care se folosesc la determinarea capacităţii contributive pot conduce la

alegerea unei structuri optime între 3 categorii predominate de impozit:

pe venit;pe capital si pe cheltuieli.

1.2.7 Principiul legalităţii

Impozitul trebuie să aibe mereu la bază o reglementare legală.

Reglementările legale din domeniul impozitelor şi taxelor au apărut şi

s-au impus de-a lungul timpului ca urmare a experienţei acumulate de

agenţii fiscali şi în urma evoluţiei doctrinei în domeniu. În România se

află în plină elaborare un sistem fiscal care se doreşte a fi performant .

9

Page 10: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

1.3. Clasificare şi structuri ale impozitelor şi taxelor.

1.3.1 Structura resurselor financiare la bugetul de stat

Impozite directe

Venituri

fiscale Impozite indirecte

Venituri

curente Venituri vărsăminte de la

nefiscale instituţiile publice

vărsăminte din

profitul net al regiilor

autonome

Resursele financiare

Venituri venituri din privatizare

din capital

venituri din valorificarea unor

bunuri aparţinând statului

10

Page 11: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

1.3.2 Clasificarea impozitelor si taxelor

Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criteri deoarece unul şi

acelaşi impozit poate avea diferite implicaţii în viaţa social-economica, în

functie de poziţia de pe care a fost apreciat. Asemenea de criterii de clasificare

sunt:

Impactul asupra suportatorului;

impozite directe-se stabilesc în sarcina platitorului fie în functie de venitul pe

care il obţine, fie în funcţie de averea sa.Ca regulă generală, la impozitele

directe platitorul şi suportatorul impozitului sunt una şi aceaşi persoana.

impozite indirecte- nu se stabilesc în mod direct de platitor, ci asupra

vânzarii de bunuri sau prestarilor de servicii şi lucrări. Ele vizează cheltuirea

veniturilor, motiv pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. La

impozitele indirect suportatorul este cu totul altă persoană decat plătitorul, în

cele din urmă, suportatorul fiind consumatorul final.

Neutralitatea faţă de contribuabil;

impozite reale-se stabilesc în funcţie de mărimea materiei impozabile

(immobile,pamant etc) făcând abstracţie de situaţia personală a plătitorului;-

impozite personale-sunt cele ce ţin cont de situaţia contribuabilului şi sunt

reprezentate, în special, de impozitele pe venit, aceste impozite se mai numesc

şi impozite subiective.

11

Page 12: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Obiectul impozabil;

-impozite pe venit;-impozite pe avere;-impozite pe cheltuieli(pe consum)

Scopul introducerii impozitului;

-impozite cu caracter fiscal –adică urmaresc să producă venituri pentru

buget şi se vizează randamentul lor;

-impozite cu caracter de ordine-adica cu scopul de a asigura ordine într-

un anumit sector(ex.taxa pe divort)

Frecvenţa perceperii;

-impozite permanente(marea majoritate);-impozite incidentale

Locul în care impozitul devine venit.

-impozite federale;-impozite ale statelor;-impozite ale colectivităţilor

locale.

O altă clasificare mult mai detaliată a impozitelor directe şi indirecte:

Impozitele directe- acestea reprezintă forma cea mai uzuală de impunere:

Impozitul pe venit;*Impozitul pe venitul persoanelor fizice

o *Impozitul pe venit retinut la sursa;*Impozitul pe salarii;*Impozitul pe

venituri din drepturi de proprietate intelectuala;*Impozitul pe venituri

din activităţi desfasurate în baza contractelor de agent, commision sau

mandat comercial;*Impozitul pe venituri din activităţi desfaşurate în

baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului

12

Page 13: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Civil.;*Impozitul pe venituri din activitatea de expertiză contabilă şi

tehnica, judiciara şi extrajudiciara;*Impozitul pe venitul obţinut de o

persoană fizică dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil,

potrivit titlului IV, care nu generează o persoana juridică;*Impozitul pe

venitul global.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice

o Impozitul pe profit;*Impozitul pe veniturile

microintreprinderilor;*Impozitul pe dividend;*Impozitul pe venituri din

vânzarea activelor.

Impozitul pe avere

o Impozitele indirecte

o *Taxele de consumaţie;*Taxa pe valoarea adugata;*Taxele

vamale;*Monopolurile fiscale;*Taxele de înregistrare şi de timbre.

13

Page 14: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

1.4. Structura impozitelor indirecte.

1.4.1 Structura resurselor financiare la bugetul de stat

Taxele de consumaţie – sunt impozite indirecte care se includ în preţul de

vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe

impozitul.

Taxele de consumaţie cuprind:

a) taxele generale pe vânzări (impozitul pe cifra de afaceri)

b) taxele speciale de consumaţie (accizele)

a) Impozitul pe cifra de afaceri a fost introdus după primul război

mondial fiind aşezat asupra cifrei de afaceri a întreprinderilor industriale,

comerciale şi a celor care prestează servicii.

Impozitul pe cifra de afaceri poate lua următoarele forme:

din punct de vedere al încasatorului:

impozit cumulativ (multifazic, impozit în cascadă, în

piramidă sau bulgăre de zăpadă) – se percepe la

produsele care ies din procesul de producţie spre

consumatorul final, al adăugându-se la fiecare verigă

parcursă de produsele respective în circuitul economic.

S-a practicat o perioadă în Germania, Olanda.

impozit unic (monofazic) – se încasează o singură dată

indiferent de numărul de puncte intermediare prin care

trece o marfă în parcursul său de la producător la

consumator. Se practică în SUA.

14

Page 15: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Din punct de vedere a materiei impozabile :

Impozit pe cifra de afaceri brută – se calculează prin

aplicarea cotei de impozit asupra întregii valori a

mărfurilor vândute sau a prestărilor de servicii, în care

se cuprinde şi impozitul plătit în verigile anterioare;

Impozit pe cifra de afaceri netă – se aplică asupra

diferenţei dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare,

adică numai asupra valorii adăugate de fiecare

participant la procesul de producţie şi circulaţie a mărfii

respective;

Impozitul pe cifra de afaceri netă mai este cunoscut şi sub denumirea de

TVA.

Accizele

Accizele (taxele speciale de consumaţie) – sunt aşezate asupra unor

produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de

cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă un randament

fiscal cât mai ridicat.

Accizele se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de măsură, fie în

baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare.

Accizele se stabilesc în sumă fixă (echivalentul euro/um) pentru :

alcool, vinuri spumoase, bere, ţigarete, tutun, benzină, motorină, cafea, etc.

15

Page 16: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

În cote procentuale, accizele se stabilesc pentru : blănuri naturale,

bijuterii din aur, parfumuri, aparate video, cuptoare cu microunde, iahturi,

arme, bărci cu motor, autoturisme, etc.

Baza de impozitare este diferită în funcţie de felul operaţiunilor, astfel

pentru produsele din producţia internă: preţul de livrare mai puţin accizele, iar

pentru produsele din import : valoarea în vamă la care se adaugă taxele

vamale şi alte taxe speciale. De exemplu,

- pentru ţigări : acciza = acciza specifică + acciza ad valorem

- pentru aparate de aer condiţionat : acciza = baza de impozitare x cota

- pentru uleiuri minerale : acciza = baze de impozitare x acciza specifică x

curs valutar

1.4.2 Monopolurile fiscale

Statul instituie monopoluri fiscale asupra producţiei şi/sau vânzării unor

mărfuri (tutun, sare, alcool, cărţi de joc, etc).

Monopolurile fiscale pot fi :

depline

nedepline

Monopolurile fiscale depline se impun atât în sfera producţiei materiale,

cât şi în cea a comerţului cu ridicata sau cu amănuntul.

Monopolurile fiscale nedepline (parţiale) privesc numai producţia sau

numai comerţul.

16

Page 17: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Printre ţările în care monopolurile fiscale au adus încasări la buget,

putem menţiona : Italia (asupra tutunului şi chibriturilor), Germania (asupra

alcoolului ), Spania (asupra tutunului şi petrolului).

Monopolurile fiscale se instituie de către stat în principal din 2 motive:

pentru că în acestă plajă de produse (tutun, alcool, băuturi

alcoolice) se petrec cele mai importante fenomene de evaziune,

iar prin preluarea de către stat a producerii sau desfacerii

acestora se înlătură în mare măsură aceste aspecte negative;

pentru că activitatea din acest domeniu este producătoare de

câştiguri importante;

În România primul monopol fiscal a fost cel al sării (1832), apoi a mai

existat monopolul tutunului (în timpul domnitorului Al. I. Cuza 1964 ),

monopolul cărţilor de joc (1866), monopolul hârtiei de ţigaretă (1900).

Ultimul monopol fiscal instituit în România a fost în 2000 asupra

comercializării alcoolului etilic şi rafinat. Ulterior, în 2001 s-a renunţat la

acest monopol.

1.4.3 Taxele vamale

Taxele vamale pot fi percepute de către stat asupra importului,

exportului şi tranzitului de mărfuri. În practica fiscală internaţională, taxele

vamale care se utilizează cel mai frecvent sunt cele asupra importului de

mărfuri.

De asemenea, după forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi:ad-

valorem,specific şi compuse:

17

Page 18: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

taxele vamale ad-valorem se exprimă ca procent din valoarea

mărfurilor importate;

Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sumă fixă pe unitatea

fizică de marfă importată;

Taxele vamale compuse apar ca o combinaţie a primelor două;

Cotele de impunere sunt prevăzute în tariful vamal de import al

României şi sunt exprimate în procente (diferenţiate pe mărfuri

sau grupe de mărfuri care fac obiectul taxării: mărfuri

agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime etc.)

aplicabile la baza de calcul exprimată în lei. Tariful vamal este

cel în vigoare la data înregistrării declaraţiei pentru stabilirea

valorii în vamă. Cotele cele mai frecvente sunt cuprinse între

10% şi 30%. În general, taxele vamale de import pentru

produsele finite sunt mai mari decât cele pentru materiile prime

şi semifabricate.

Modul de calcul a taxelor vamale

Baza de calcul a taxelor vamale o reprezintă valoarea în vamă a

mărfurilor importate La valoarea în vamă, în măsura în care au fost

efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţul mărfii, se includ:

     cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera

română;

     cheltuieli de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe

transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern;

     costul asigurării pe parcursul extern.

18

Page 19: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Baza de impozitare a taxelor vamale este reprezentata de valoarea în

vama a marfurilor.Cotele de impunere sunt prevazute în tariful vamal: -

Comision vamal - reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001

privind reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru

prestarea serviciilor vamale şi care constituie venit cu destinatie speciala al

bugetului de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1994 privind constituirea şi

utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de

control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unitati vamale.

TOTAL DREPTURILOR VAMALE DE PLATIT =Taxe vamale + Comision

vamal + Accize + Taxa pe valoarea adaugata, aceasta este suma care va trebui

să o achite persoana fizica sau juridica dupa caz.

1.4.4 Taxele de timbru şi de inregistrare

Taxele de timbru (poartă acestă denumire pentru că încasarea lor se face prin

aplicarea de timbre fiscale)– se percep la efectuarea de către instituţiile

publice a unor operaţii, cum sunt : autentificarea de acte, eliberarea unor

documente (de exemplu : cărţi de identitate, paşapoarte, permise de conducere

auto, etc), legalizări de acte, etc.

Taxele de înregistrare – se percep la vânzări de imobile, la constituirea,

fuzionarea sau dizolvarea societăţilor de capital; de asemenea, ele se percep

asupra fiecărei operaţii de vânzare şi respectiv, cumpărare la bursă, etc.

1.5. Caracteristici principale ale impozitelor indirecte

Impozitele şi taxele sunt caracterizate prin cateva elemente specifice:

19

Page 20: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Potrivit legislaţiei tarii noastre impozitele nu imbraca decat forma baneasca,

element ce-l diferentiaza de orice obligatii neexprimate şi necalculate în bani.

Natura de plata generala a impozitului rezulta din obligatia care se refera la

grupe sau categorii de contribuabili şi nu la subiecti individual determinati.

Caracterul unilateral al obligatiei, în sensul ca beneficiarul neconditionat al

platii este statul, iar contribuabilul nu poate pretinde un echivalent corelativ

direct individual, este vorba despre un caracter ireversibil al impozitului

Noţiunile de impozit cuprinde şi elemente de stabilire a obligatiilor fiscal în

sarcina contribuabililor- aceasta cinsta în procedura fiscala pentru

identificarea concreta a subiectului şi obiectul impunerii, calcularea

impozitului de plata cu ajutorul cotelor de impozit şi platile acestuia la

termenele şi conditiile prevazute de lege şi nu în mod arbitrar.

1.5.1 Taxele cu caracter obligatoriu

ceea ce presupune ca toate persoanele fizice si/sau juridice care realizeaza

venituri dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere să participe

prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;

1.5.2 Taxele cu titlu definitiv şi nerambursabil

sunt plati catre stat cu titlu definitiv şi nerambursabil, în sensul ca odata

facute, ele sunt utilizate numai la finantarea unor actiuni şi obiective necesare

membrilor societatii; Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa unei

obligatii de restituire, direct catre contribuabili, a sumei percepute

20

Page 21: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

1.5.3 Prelevare fara contracompensatie

sunt o prelevare fara contracompensatie sau fara vreun echivalent direct şi

imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.

Sintetizand pluritatea definitiilor mentionate şi multe altele ce exista în

literatura de specialitate , considera ca, impozitul reprezinta o forma de

prelevare silita la dispozitia statului, fara contraprestatie directa şi cu titlu

nerestituibil, a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice / juridice,

în vederea acoperirii unor necesităţi publice . Aceasta definitie releva ca

impozitul are următoarele caracteristici :

a. impozitul nu presupune şi o prestaţie directă ( şi imediată ) din partea

statului . Prin aceasta impozitele se deosebesc de taxe, în cazul carora

exista un raport de contraserviciu direct . Desigur, impozitele presupun

realizarea unor contraservicii publice ( aparare naţională, securitate şi

ordine publică, asistenţă socială, reprezentarea ţării pe plan extern, etc.)

dar acestea nu sunt percepute uşor de oricare dintre contribuabili .

Aceste servicii publice există şi se manifesta pentru intreaga comunitate

umana a fiecarei ţări .

prelevările cu titlu de impozit sunt nerestituibile , astfel că niciunul dintre

contribuabili nu poate pretinde o piaţă directă din partea statului, pe baza

impozitelor suportate . Prin aceasta impozitele se deosebesc de împrumuturile

publice care sunt purtatoare de dobânzi ( şi alte avantaje) şi rambursabile

(amortizabile) .

21

Page 22: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Capitol 2. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor indirecte

Capitol 3. Reglementarea impozitelor indirecte în România

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)1

TVA – este un impozit indirect care se varsă la buget de către fiecare entitate (care apare în calitate de vânzător) şi se suportă de consumatorii mărfurilor sau serviciilor respective o dată cu cumpărarea lor.

Este denumit impropriu taxa deoarece impozitul este o prelevare obligatorie şi fără contraprestaţie pe când taxa presupune o contraprestaţie de servicii de către stat sau instituţii ale statului.

Principalele caracteristici ale TVA sunt : Este un impozit general, deoarece în

principiu se aplică la toate tranzacţiile privind bunurile şi serviciile;

Are un caracter universal - deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;

Este un impozit neutru, deoarece cota de impunere se aplică asupra tuturor activităţilor economice;

TVA permite fiecărui agent economic să scadă din taxa pe valoarea adăugată colectată pe cea deductibilă aferentă operaţiunilor din stadiile anterioare necesare realizării produselor sau serviciilor;

Unicitatea – indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, adică deşi trece prin 2 sau mai multe entităţi economice, impozitul este acelaşi ca nivel al cotei de impozitare şi ca mărime în valoare absolută;

Conform codului fiscal se cuprind în sfera de aplicare a TVA operaţiunile impozabile care îndeplinesc cumulativ trei condiţii :

- să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plată;

- să fie efectuate de persoane impozabile; - să rezulte din activităţi economice reglementate prin lege;

1 Lege 345/2002

22

Page 23: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Prin persoană impozabilă se înţelege orice persoană care, indiferent de statutul său juridic, efectuează de o manieră independentă diverse activităţi economice.

Capitol 4. Cote TVA2

4.1.1 Cota standard de 19 %

Livrari de bunuri mobile si immobile efectuate de catre agentii economici inregistrati ca platitori de TVA catre beneficiari cu sediul sau domiciliul in Romania, cu exceptia cotelor scutite de TVA;

Vanzari de bunuri catre persoanele fizice nerezidente in Romania;

Importul de bunuri mobile, precum si vanzarea acestora catre beneficiari;

Prestarile de servicii pentru care locul impozitarii, este situate in Romania;

Produse din carne comestibila de animale si pasari domestic, inclusive organe si maruntaie, vandute in stare proaspata, preparate si sub forma de conserve;

Peste si produse comestibile din peste Produsele necomestibile provenite de la animale si pasari

domestice; Preparate si semipreparate culinare Faina de grau secara si orez; Faina destinata notretului pentru animale.

2.2.2.Cota redusă de 9 % se aplică pentru :

livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste cu excepţia celor

destinate exclusiv publicităţii;

dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente

istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi

botanice, târguri, expoziţii;

2 Art 140-Legea 571/2003

23

Page 24: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora cu excepţia

protezelor dentare (care sunt scutite de TVA);

livrările de produse ortopedice (cârje, bandaje, centuri, fotolii rulante);

medicamente de uz uman şi veterinar;cazarea în cadrul sectorului

hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea

terenurilor amenajate pentru camping

TVA se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra bazei

de impozitare. Baza de impozitare este constituită din :

contrapartida ce a fost obţinută sau urmează a fi obţinută de

furnizor din partea cumpărătorului;

- preţurile de achiziţie sau după caz, preţul de cost; Se includ în baza de

impozitare taxele şi impozitele precum şi cheltuielile.

2.2.3. Cota redusa de 5% pentru:

Aceasta se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor

ca parte a politicii sociale , inclusive a terenului pe care sunt construite.

Livrarea de cladiri , inclusive a terenului pe care sunt construite,

destina spre a fi utilizate drept camine de batrani si pensionari;

Livrarea de cladiri, inclusive a terenului pe care sunt construite,

destinate pentru crese, centre de recuperare si reabilitare pentru

copii cu handicap;

Livrarea de locuinte care au o suprafata de maxim 120m patrati,

nu depaseste platfonul de 380.000 lei, achizitionata de orice

persoana necasatorita sau familie

24

Page 25: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

2.2.4. Operatiuni scutite cu drept de deducere

Din punct de vedere ethnic, Legea inlocuieste’’cota 0%’’ cu

sintagma’’ operatiuni cu drept de deducere’’, mentionand in mod

expres ca, incepand cu data intrarii in vigoare a Legii, se interzice

utilizarea expresiei’’ cota 0% TVA’’.

Transporturile international

Exporturile si unele servicii aferente acestora.

Stat

Cod

stat

Cota

standard

T.V.A.

Cota

redusă

T.V.A.Stat

Cod

stat

Cota

standard

T.V.A.

Cota

redusă

T.V.A.

% % % %

Austria AT 20 10 Grecia GR 19 9

Belgia BE 21 6 Irlanda IE 21 13,5

Bulgaria BG 20 7 Italia IT 20 10

Cipru CY 15 5-8 Letonia LV 18 5

Danemarca DK 25 - Lituania LT 18 5-9

Estonia EE 18 5 Luxemburg LU 15 6

Finlanda FI 22 8-17 Malta MT 18 5

Franta FR 19,6 5,5 Marea Britanie GB 17,5

Germania DE 19 7 Olanda NL 19 6

Polonia PL 22 7 Portugalia PT 21 5-12

Republica

CehaCZ

19 5România RO

19 9

Slovacia SK 19 10 Slovenia SI 20 8,5

Spania ES 16 7 Suedia SE 25 6-12

Ungaria HU 20 5

25

Page 26: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Cotele de taxă pe valoarea adăugată aplicabile în statele membre accesorii

(comisioanele, cheltuielile de transport, manipulare, ambalare). TVA este un

venit care alimentează şi bugetul UE deoarece ţările membre varsă o cotă din

încasările realizate pe seama TVA la acest buget. Armonizarea TVA în UE a

presupus reguli unice asupra : sferei de aplicare, bazei de impozitare,

operaţiunilor supuse impozitării, persoanelor impozabile, operaţiunilor scutite.

O aliniere a nivelului şi numărului cotelor încă nu s-a realizat în ţările membre

UE, dar Comisia Europeană a propus 2 cote : cota standard (între 15-25%) şi

cota redusă (minim 5 %).

Capitol 5. Taxa pe valoarea adaugata-principalul impozit indirect

Taxa pe valoarea adugata reprezinta principalul impozit indirect din tara

noastra din punct de vedere al volumului incasarilor la bugetul de stat cat şi al

sferei de aplicare conform legii 571/2003, prevederilor, procedurilor şi

normelor metodologice de aplicare din Codul fiscal:

5.1.1 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugata

In sfera de aplicare TVA, se includ operatiile effectuate în

România,care indeplinesc cumulative următoarele conditii:sa fie o livrare de

bunuri sau o prestare de servicii cu plata; locul de livrare a bunului/prestare de

servicii este în România;operatiunile să fie effectuate de catre o persoana

impozabila(sa fie inregistrata în scopuri de TVA); operatiile să rezulte dintr-o

26

Page 27: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

activitate economica(productie, comert, agricultura,prestari de servicii,

profesii libere; importurile unde cota de TVA este aceasi daca acestea ar fii

fost produse în tara, iar importul în regim suspensibil (transit) nu intra în sfera

de aplicare TVA.;achizitiile intracomunitare de bunuri cu exceptia cazului în

care sunt effectuate de o persoana impozabila, care efectueaza numai livrari de

bunuri /servicii pentru care taxa nu este deductibila, sau de o persoana fizica

neimpozabila ori cazului unde valoarea totala a acestor achizitii

intracomunitare nu depaseste parcursul anului calendaristic/ nu a depasit pe

parcursul anului anterior platfonul de 10.000 euro.

5.1.2 Sfera de actiune a TVA

1.Operatiuni taxabile cu cota de 19% sau cota redusa de 9%, taxa se aplica la

suma obtinuta din livrari de bunuri/prestari de servicii.

2.La operatiunile scutite cu drept de deducere, nu se datoreaza TVA, dar se

poate deduce TVA ce a fost platita pentru bunurile/serviciile prestate.

3. Operatiuni scutite fara drept de deducere, la acestea nu se datoreaza TVA,

nici nu se poate deduce TVA aferenta bunurilor/serviciilor prestate.

5.1.3 Livrarea de bunuri (teritorialitatea TVA)

Livrarea de bunuri presupune transferul dreptului de proprietate, în categoria

livrărilor de bunuri efectuate prin plata/plata în rate. Executarea silită

lipsurile din gestiune, situaţiile în care s-a dedus TVA, iar dupa aceea s-a

27

Page 28: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

schimbat folosinţa bunurilor; punerea gratuită a unor bunuri la dispoziţia unor

persoane, distribuţia de bunuri către asociaţi.

Nu sunt considerate livrări de bunuri următoarele: bunurile distruse în urma

unor calamităţi naturale;stocurile degradate care numai pot fi valorificate,

perisabilităţi.;casarea în limite legale a unor imobilizări care numai pot fi

valorificate, aceasta se poate chiar şi înaintea expirării duratei de viaţă utilă

(mostrele, sponsorizările, etc.).

Excepţii

Locul livrării de bunuri reprezintă locul unde se găsesc bunurile în momentul

când începe expedierea sau transportul, care sunt expediate/transportate de

furnizor,de comparator /terţ, instalează sau montează bunul respectiv,

bunurile livrate la bordul navelor, aeronavelor, trenurilor(locul de plecare a

transportului cu pasageri).;livrarea de gaze naturale, electricitate către

distribuitor(locul unde este stabilit distribuitorul);livrarea de gaze naturale,

energie către terţi(locul livrarii este locul utilizării şi consumul efctiv).

Locul prestării de servicii în vederea aplicării regulilor: închirierea de bunuri

sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing;

transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor.;utilizarea

activelor în alte scopuri precum şi punerea lor la dispozitia unor persoane cu

titlu gratuit, dacă TVA-ul afferent bunurilor necesare pentru prestarea de

serviciu a fost dedusă.

Nu constituie prestării de servicii cu plată:

28

Page 29: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

-utilizarea bunurilor rezultate din activităţile economice ale persoanelor

impozabile, ca parte a unei prestării de servicii efectuată în mod gratuit în

cadrul acţiunilor de sponsorizare sau protocol.; în cazul serviciilor prestate în

mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoane care au efectuat

iniţial livrarea de bunuri/servicii.

Livrările intracomunitare sunt scutite de TVA cu drept de deducere, la acestea

nu se înregistrează TVA aferenta vânzarilor, în alte state member ale U.E.,

dacă în schimb TVA deductibila inregistrata la achiziţia bunurilor vândute,

poate fi dedusă. Astfel operaţiile sunt scutite cu drept de deducere dacă

îndeplinesc două condiţii elementare:

a)se face dovada transportului prin contracte încheiate şi documente de

transport iar pentru transportul efectuat de către beneficiar trebui să existe

confirmarea că acesta a ajuns la destinaţie.

b)Clientul trebuie să transmită furnizorului un cod valabil de înregistrare în

scopuri de TVA, dintr-un alt stat membru U.E., decât cel în care începe

transportul.

Achiziţia intracomunitara se referă la obţinerea dreptului de a dispune, ca şi

proprietar de bunuri, de transportul dintr-un stat membru. Achiziţia nu este

scutită de TVA, intreprinderea care importă o achiziţie este obligată să

înregistreze atât TVA deductibil cât şi TVA colectat aferent. Această operaţie

poartă denumirea de Taxare Inversă (Autotaxare a TVA).Exoprtul este scutit

de TVA cu drept de deducere la fel ca şi livrările intracomunitare.

Importul se impoziteaza cu TVA, acest impozit este plătit în vamă de către

importator.

29

Page 30: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

5.1.4 Faptul generator şi exigibilitatea TVA 3

Factorul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile

legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine

îndreptaţită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata

taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amanată.

Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor/prestărilor de servicii, cu

excepţtiile:pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, unde

faptul generator are loc la data în care consignatarul livreaza clienţilor săi;

pentru bunurile transmise în vederea testării, faptul generator are loc la data

acceptarii de către beneficiar; pentru activitatea de producţie,locul livrării are

loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării

stocurilor; în cazul livrării de bunuri /prestari de servicii care se efectuează

continuu, generând decontări sau plăţi successive cum sunt livrările de gaze

naturale, de apă, servicii de telecomunicaţie, energie electrică, etc, faptul

generator intervine în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru

bunurile/prestările de servicii livrate, dar perioada nu poate depaşi 1an.

În cazul operaţiilor de închiriere, leasing, concesionare/arendare, faptul

generator intervine la data specificată în contract pentru efectuarea plaţii.

3 Art 134 din Codul Fiscal, introdus prin Legea 343/2006, modificat prin OUG nr. 109/2009

30

Page 31: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Exigibilitatea taxei pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii.

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator, cu

următoarele excepţii:a)la data emiterii unei facturi, înainte de data la care

intervine faptul generator;b)la data la care se încasează avansul; c) la data

retragerii numerarului, pentru livrările de bunuri/prestări de servicii.

Cazul livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă, exigibilitatea taxei

devine cel mai tarziu în data de 15 a zi a luni următoare în care a intervenit

faptul generator. Totuşi exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacă

factura este emisă înainte de data de 15 a lunii următoare celei în care a

intervenit faptul generator.

Cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, acesta este prezentat prin

intervenţia faptului generator, la data în care ar intervene faptul generator

pentru livrarea de bunuri similar statului membru, în care se face achiziţia.

Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii dacă aceasta este emisă în cea

de a-15-a zi a luni în care a intervenit faptul generator.

Cazul importurilor de bunuri

-În acest caz cestea sunt supuse taxelor vamale, agricole sau altor taxe

comunitare similar, stabilire ca urmare a unei politici commune, unde faptul

generator şi exigibilitatea TVA, intervin la data la care intervine faptul

generator şi exigibilitatea acelor taxe intracomunitare. În caz contrar faptul

generator şi exigibilitatea taxei intervin la data în care a intervenit faptul

generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare, dacă bunurile importate ar fi

fost supuse unor astfel de taxe. În cazul în care bunurile importate sunt

plasate în intr-un regim vamal special faptul generator şi exigibilitatea taxei

31

Page 32: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

intervin la data în care acestea incetează a mai fi plasate intr-un astfel de

regim.

Baza de impozitare

Baza de impozitare este constituită din tot ceea ceconstituie contraprestaţie

obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor/prestator din partea

cumparatorului, beneficiarului sau a unui terţ, exclusive subvenţii direct legale

de preţul acestor operaţiuni.Baza de impozitare cuprinde următoarele

elemente:

-impozitele şi taxele daca prin lege nu se prevede astfel, cu exceptia TVA.

-cheltuielile accesorii cum sunt:comisioanele;cheltuielile de

ambalare;transporturi şi asigurare, solicitate de către furnizor sau prestator

cumparatorului/beneficiarului.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a)rabatuurile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate

de furnizor, numai cuprind sumele reprezentate de: daune, interese stabilite

prin hotarâre judecatorească definitivă şi irevocabilă, penalizarile şi orice alte

sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau partială a obligaţiilor

contractuale.

b)dobânzile după data livrarii sau prestările

32

Page 33: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Capitol 6. Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adugată

6.1.1 Principii generale

Taxa pe Valoarea Adaugată (TVA) este un impozit indirect, bazat pe

criteriul deductibilităţii. Din punct de vedere economic valoarea adăugată este

un indicator care permite măsurarea valorii nou create de intreprindere în

urma activităţii sale.

Valoarea adăugată poate fi definită ca diferenţa între valoarea bunurilor şi

serviciilor produse de intreprindere si cea a serviciilor şi bunurilor utilizate

pentru realizarea lor-numite consumuri intermediare.

Din punct de vedere contabil valoarea adăugată este definită ca diferenţa între

producţia exerciţiului cu marja comercială şi consumurile provenite de la terţi.

Valoarea = Marja + Productia -Consumuri provenite

Adaugată Comercială Exerciţiului de la terţi

Marja comercială se calculează ca diferenţa între vânzările de mărfuri şi costul

de cumparare al mărfurilor vândute.

Producţia exerciţiului este dată de suma între producţia vândută, producţia

stocată şi producţia de imobilizări necorporale şi corporale.

Consumurile provenite de la terţi reprezintă ansamblul cheltuielilor cu materii

prime şi materiale consumabile, cu serviciile efectiv prestate de terţi, inclusiv

personalul angajat din afara intreprinderii.

33

Page 34: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Valoarea adugată permite remunerarea factorilor: forţa de muncă (salarii), stat

(prin impozite, taxe vărsate la stat), creditări prin dobânzi vărsate şi private

(prin beneficii).

Valoarea = Factorul capital uman + Factorul stat + Factorul capital

Pornind de la aceasta definiţie, calculăm valoarea adăugată pentru a determina

baza de impozitare a TVA.

In al doilea rand, TVA poate avea un cost pentru intreprindere, deoarece

elaborarea declaraţiilor privind decontul de TVA şi ţinerea unei contabilităţi

detaliate necesită forţă de munca deloc neglijabilă.

Literatura de specialitate il defineşte ca un cost de gestiune pentru

intreprindere. Datorită modului defectuos de încasare a facturilor pentru

întarzierea lor, intreprinderea poate să aibe un cost legat de gestiunea

trezoreriei, deoarece intreprinderea recuperează TVA deductibilă pe

cumpărarile de bunuri şi servicii cu un decalaj mare de timp. Aceaşi situaţie

apare şi în cazul avansurilor pentru contractele ce urmează să fie realizate

ulterior de furnizori.

TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final.

Intreprinderile au rolul de a colecta impozitul în contul fiscalităţii şi de a vira

diferenţa dintre TVA colectată şi TVA deductibilă la bugetul de stat.

34

Page 35: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

6.1.2 Evidenţa TVA 4

Aplicarea prevederilor din Legea nr. 345/2002 necesită întocmirea

următoarelor documente obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea

adaugată:

a)Dispoziţia de livrare serveşte ca:

-document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor

valori materiale destinate vânzării;

-document justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predarea;

-document de baza pentru întocmirea avizului de insoţire a mărfii sau facturii;

b)avizul de insotire a mărfii este un formular cu regim special, distribuit de

unitatea fiscal teritorială şi serveşte ca:

-document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor

valori destinate vânzarii, trimise pentru prelucrare la terţi, în custodie sau spre

păstrare;

-document de însotire pe timpul transportului;

-document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului,

-document pentru întocmirea facturii;

-document de primire în gestiunea cumpăratorului.

4 H.G. nr.831/1997 pentru aprobarea formularelor commune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora/M.O. 368/19.12.1997.

35

Page 36: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Avizul de însotire a mărfii se întocmeste de către unităţile care nu au

posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării mărfurilor, produselor sau

a altor valori materiale, datorită unor condiţii obiective. Se emite de către

compartimentul desfacere, care semnează de întocmire. Pe avizul de însotire

emis pentru valori materiale trimise la terţi pentru prelucrare se face

menţiunea pentru prelucrare la terţi.

Avizul de însoţire a mărfii nu reprezintă un document legal pentru exercitarea

dreptului de deducere a taxei pe valoarea adugată la cumparatori. Acestia au

obligaţia să solicite furnizorilor emiterea facturilor în termen de 3 zile?

c)Chitanţa fiscala-este un formular cu regim special, distribuit de unitatea

fiscal teritorială care serveşte ca:

-document justificativ privind cumpărarea unor produse sau prestarea unor

servicii în situaţia în care nu se întocmeşte factura;

- document justificativ de înregistrare în contabilitate

- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului.

d)factura este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală

teritorială şi serveşte ca:

-document de baza căruia se întocmeste instrumental de decontare a

mărfurilor şi produselor livrate, livrarilor sau serviciilor prestate.

-document de încărcare în gestiunea cumpăratorului.

36

Page 37: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

-document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului cât şi în cea

a clientului.

Documentele pentru centralizarea operaţiilor efectuate de către agenţii

economici înregistrati în scopuri de TVA, în decursul unei luni:

e)jurnalul pentru vânzari, prin acesta se înteleg următoarele:

-registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de valori materiale sau

a prestărilor de servicii;

-document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adugata colectata;

-document de control a unor operaţii înregistrate în contabilitate.

Jurnalul pentru vânzari - acesta se întocmeste într-un singur exemplar, se

completează zilnic pe baza unor documente justificative.Unităţile care sunt

scutite de obligaţia emiterii unei facturi, trebuie să întocmească zilnic un

document numit Borderoul de vânzare/încasare, în acesta este descris toate

vânzarile/incasarile dintr-o zi, şi cu acest Borderou se înregistreaza zilnic în

Jurnalul pentru vânzari, şi se stabileşte taxa pe valoarea adăugată colectată.

f) jurnalul pentru cumpărări conţine şi este stabilit astfel:

-registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale

sau a prestărilor de servicii;

-document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată;

-document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate;

37

Page 38: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Jurnalul pentru cumpărări se întocmeşte într-un singur exemplar, în care se

înregistrează zilnic documentele tipizate pentru stabilirea corecte a taxei pe

valoarea adăugată.

g) decontul pentru TVA, este un document care trebuie depus la organul

fiscal în fiecare lună, în data de 25 a lunii pentru luna precedenta. În decontul

de TVA este evidenţiată suma taxa exigibilă şi suma impozabilă.

6.1.3 Baza de impozitare

Fiecare agent economic poate înregistra 5 tipuri de TVA :

- 4426 TVA deductibilă (care se înregistrează atunci când agentul

economic achiziţionează materii prime, materiale)

- 4427 TVA colectată (când agentul economic vinde produsele)

- 4428 TVA neexigibilă (atunci când vânzarea de bunuri se

realizează pe baza documentului ,,Aviz de însoţire a mărfii” urmând

ca agentul economic să emită factura ulterior). La sfârşitul

lunii se efectuează regularizarea TVA, respectiv dreptul de deducere

ceea ce presupune scăderea din TVA colectată a TVA deductibilă.

Diferenţa rezultată va trebui să fie plătită statului sau recuperată de

la acesta, după caz, înregistrându-se astfel :

- 4423 TVA de plată (atunci când TVA colectată > TVA

deductibilă)

- 4424 TVA de recuperat (atunci când TVA colectată < TVA

deductibilă)

38

Page 39: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

În acest fel se evită impozitarea în cascadă (impozit aplicat la impozit) iar TVA se aplică numai valorii adăugate din fiecare stadiu al circuitului economic, respectiv producţie sau comercializare. Inregistrarea operatiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 442-Taxa pe valoarea adaugata.Fiecare agent economic poate înregistra 5 tipuri de TVA :

- 4426 TVA deductibilă (care se înregistrează atunci când agentul economic achiziţionează materii prime, materiale) - 4427 TVA colectată (când agentul economic vinde produsele) - 4428 TVA neexigibilă (atunci când vânzarea de bunuri se realizează pe baza documentului ,,Aviz de însoţire a mărfii” urmând ca agentul economic să emită factura ulterior)

La sfârşitul lunii se efectuează regularizarea TVA, respectiv dreptul de deducere ceea ce presupune scăderea din TVA colectată a TVA deductibilă. Diferenţa rezultată va trebui să fie plătită statului sau recuperată de la acesta, după caz, înregistrându-se astfel :

- 4423 TVA de plată (TVA colectata > TVA deductibila) TVA de plata=TVA colectata-TVA deductibila - 4424 TVA de recuperat (atunci când TVA colectată < TVA deductibilă), adica: TVA de recuperat=TVA deductibila-TVA colectata.

În acest fel se evită impozitarea în cascadă (impozit aplicat la impozit) iar TVA se aplică numai valorii adăugate din fiecare stadiu al circuitului economic, respectiv producţie sau comercializare.TVA colectata.Suma TVA facturata clientilor depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile, TVA facturata= baza impozabila * cota de TVA.Baza impozabila cuprinde livrari de bunuri sau prestari servicii ca suma totala a pretului negociat intre vanzator si comparator in contrapartida cu livrarile de bunuri sau prestarile de servicii. Se include si toate cheltuielile, taxele de orice natura, in afara de TVA.Baza impozabila= Pretul net total, fara TVASunt incluse in baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse TVA, urmatoarele elemente: pretul de vanzare; cheltuieli accesorii la vanzare ca:accize, taxe vamale pentru bunurile de import;cheltuieli cu receptia si punerea in functiune a mijloacelor fixe.Baza de impozitare(Bi) se determina integral la livrarea de bunuri, prestari de servicii si operatiuni de intermediere, la intocmirea facturilor diferentiat pe fiecare categorie de operatiune.Astfel pentru:

39

Page 40: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Livrari de bunuri; Bi a TVA =Pretul net + Accize+ Alte cheltuieli,Prestari de servicii; Bi a TVA= Tariful negociat,Operatiuni de intermediere; Bi a TVA= Valoarea comisionului obtinut,Bunuri executate de agentii economici pentru folosinta proprie,Bi a TVA= Costul de productie sau pretul de piata, Bunuri si servicii de import:Bi a TVA= Valoarea in vama +taxe vamale+ alte taxe si accize a bunurilorPentru locatia de gestiune;Bi = Contravaloarea suportata de salariatiPentru activitatea de intermediere in turism;Bi = Pretul/tariful incasat inclusiv TVA – pretul facturat de prestatia serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si alti prestatori – cheltuielile effectuate de agenti (asigurare auto, taxe pentru viza, diurnal si cazare pentru soferi, taxe de autostrada, parcare, combustibil).TVA colectata aferenta activitatii de intermediere in turism, se calculeaza prin aplicarea cotei recalculare de 15,966% asupra bazei de impozitare determinata mai sus.Pentru vanzari de bunuri in regim de second-hand;Bi = Pretul de vanzare inclusiv TVA –pretul de cumparare al bunurilor respective.Pentru operatiuni realizate de casele de amanet;Bi= pretul de vanzare al bunurilor care devin proprietatea casei de amanet prin necesitatea imprumutului.Pentru bunuri care devin proprietatea casei de amanet si sunt cedate cu titlul gratuit sau folosinta proprie; Bi = Pretul de achizitie al bunurilor.

Bibliografie

HG nr 192 din 25.02.2009

OUG nr. 29 din 25.03.2009

40

Page 41: tea tea Taxei Pe Valoarea Adaugata

Legea 571/2003

Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003,cu modificarile si completarile ulterioare(M.O. nr. 927 din data 23 decembrie 2003)

Legea nr.345 din 1 iunie 2002 privind tax ape valoarea adaugata.

41