LUCRARE DE LICENTACONTABILITATEA DECONTARILOR COMERCIALE

Facultatea de ________________________ ELEV : MORARU MIRELA DIANA PROFESOR INDRUMATOR : GALICEANU MIHAELA

2012

1

1.1. ARGUMENT

Definitie : Contabilitatea decontarilor comerciale in afaceri - Afacerea , in trecut, avea un inteles limitat, negativ, fiind asimilata unei speculatii tranzactie financiara , comerciala sau industriala bazata de obicei pe specula sau pe speculatii, in dauna avultului obstesc sau cel privat. Afacerile sunt create de intreprizatorii promotori ai unei anumite oportunitati si care utilizeaza un capital de risc cu scopul obtinerii de profit (intreprindere cu rezultat favorabil). Afacerile in tarile cu economie de piata sunt definite ca activitati desfasurate in diferite forme de organizare juridica care initiaza, promoveaza si dezvolta pe risc propriu activitati aducatoare de castig, (indeletnicire, ocupatie). Afacerea este intermedierea unui schimb de bunuri si servicii intre detinatorul sau proprietarul acestora si consumatorul intermediar sau final al bunurilor ori serviciilor respective, cu scopul obtinerii unui castig.

1.2.Forme de organizare a afacerilorAfacerea proprietate individuala: - aceasta apartine unei singure persoane fizice care detine autorizare in acest sens. - poate fi organizata cu usurinta , fara cheltuieli prea mari, iar sistemul de evidenta si impozitare sunt mai simple. - are si neajunsuri: raspundere juridical nelimitata privind riscurile si datoriile, dificultati in obtinerea de capital, in transferul de capital, limitarea in timp a duratei acestui tip de afaceri. Afacerea in parteneriat: - in varianta simpla, intelegere verbala sau in varianta parteneriat intre doua sau trei persoane, au la baza acorduri scrise. - se pot forma cu usurinta, cu costuri reduse . - are si dezavantaje: raspunderea limitata a afacerii si dificultati in obtinerea capitalului. Corporatia:

2

- este persoana juridica distincta fata de proprietari si manageri, poate incheia contracte si a detine bunuri in proprietate. are durata existentiala nelimitata , iar proprietatea este divizata in parti din capitalul social , numite actiuni, iar raspunderea detinatorilor de actiuni este limitata. valoarea afacerii de acest tip este cea mai mare pe urmatoarele considerente: capacitate mare de a atrage capital si deci de crestere a afacerii, valoarea unui activ depinde de capacitatea acestuia de a fi transformat in bani, in unele tari exista facilitati fiscale pentru acest tip de organizare a afacerilor.

Interesul pentru afaceri este reprezentat de : actionari; manageri, conducatori, directori; partenerii de afaceri; investitorii; creditorii; salariatii; statul; organizatii neguvernamentale etc.

1.3.Obiectivul oricarei afaceriTeoria economica neoclasica precizeaza ca obiectiv major al afacerilor maximizarea valorii afacerii, adica maximizarea averii proprietarilor. Fenomenul presupune obtinerea profiturilor maxime , ca sursa principala de crestere a valorii afacerii si deci a averii proprietarilor. In cazul afacerilor cotate la bursa , obiectivul este maximizarea capitalizarii bursiere , adica cresterea actiunii valorilor cotate. Maximizarea valorii afacerii se poate realiza prin: Abordare patrimoniala activul net este averea proprietarilor Activul net= Activul total Obligatii ( valoarea elementelor patrimoniale din bilant)

Abordarea financiara :

-

presupune sperantele de castig ce le va aduce afacerea prin prisma activelor ce le detine ; anticipeaza valoarea afacerii prin : o profiturile viitoare previzioante intr-un orizont de timp finit sau infinit, o profituri actualizate sau capitalizate, pe baza unei rate de actualizare.3

Teoria multicriteriala face referire la optimizarea relatiilor intre participantii la activitatea afacerii, respectiv intre publicul afacerii. Sunt urmarite cateva dintre obiectivele stabilite de conducerea afacerii , astfel: - teoria manageriala; - teoria comportamentala; - teoria semnalului; - teoria de mandat; Teoria manageriala: cauta o maxima definire a utilitatii afacerii, prin actiuni manageriale: optimizarea numarului de salariati, cresterea remuneratiei acestora, reducerea costurilor, maximizarea profitului, cresterea investitiilor etc. Teoria manageriala , in acest context inseamna cresterea economica a afacerii, realizata sau posibil de realizat prin valoarea cifrei de afaceri sau prin marimea patrimoniului afacerii. Teoria comportamentala: presupune indeplinirea rezultatului negocierilor purtate intre participantii la viata afacerii, fiecare dintre acestia avand propriile obiective si scopuri, cum ar fi: productia, stocurile, vanzarile, noi piete, salariul, profitul etc. Teoria comportamentala urmareste motivul care ii determina pe participantii la afacere sa ramana in afacere, astfel in cazul angajatilor, nivelul salariului si a altor avantaje sau bonusuri oferite, ii determina sa ramana fideli afacerii. Actionarii, datorita dividendelor primite isi mentin investitiile in afacere. Teoria semnalului presupune realizarea unei optimizari a comunicatiei intre toti participantii la viata afacerii, prin diminuarea costului transmiterii, receparii si a verificarii semnalelo( manageri, actionari, salariati, creditori, clienti, etc.) Teoria semnalului este activitatea dusa de manageri de a convinge asupra unor semnale privind rata de distribuire a dividendelor, privind cresterea economica , privind rata indatorarii etc. pe ceilalti participanti in viata afacerii. Scopul acestei actiuni a managerului este de a dovedi eficienta muncii tuturor in afacere si de a curs actiunii proprietarilor , a creditorilor de a verifica semnalele transmise de manager. Teoria de mandat, adica maanageii sunt mandatati de proprietarii afacerii in gestionarea acesteia. In colaborarea dintre manager si proprietari, apar actiuni de convingere a proprietarilor de catre manageri privind buna intentie si priceperea lor, dar si actiuni de edificare a proprietarilor asupra intentiilor managerilor. Rezultatul acestor actiuni se poate concretiza in a atragerea de noi proprietari, in cresterea numarului de actionari ( convertirea obligatiunilor in actiuni, prin motivarea suficienta a creditorului de a deveni proprietar in afacere).

Obiectivele generale ale existentei afacerilor; - supravietuirea; - profitul; - cresterea economica.

4

- Aceste obiective se pot realiza numai daca participantii la viata afacerilorurmaresc scopuri financiare, astfel: Prin indicatori absoluti: Scopuri financiare Echilibrul financiar Cresterea economica Flexibilitate

Indicatori absoluti -fond de rulment -trezoreria neta -nivelul ciferei de afaceri -nivelul profitului -capacitatea de autofinantare -marja bruta

Sursa: Stancu I. Finante, Editura Economica, 1996, pag 44

Prin indicatori relativi: Scopuri financiare Echilibrul financiar Rentabilitate financiara Crestere economica Flexibilitate

Indicatori relativi Rata indatorarii Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii economice Rata indatorarii

Sursa: Stancu I.- Finante, Editura Economica, 1996,pag.44

Mandatarea conducerii afacerilor

Mandatarea conducerii unei afaceri se realizeaza pe baza unui contract de mandat , care este o intelegere scrisa, prin acordul de vointa realizat intre agajator ( parte din contract) si una sau mai multe persoane , denumite mandatar sau mandatari ( cealalta parte din contract), de a presta servicii prin delegare de autoritate si transfer a puterii de decizie de la angajator la persoana mandatara. Pentru conducerea afacerii relatiile de mandat pot fi: o Proprietari si manageri, o Proprietari si creditori

Mandatul dintre proprietari si manageri In general micile afaceri sunt conduse de proprietari care devin si managerii propriilor afaceri, prin urmare ei incearca sa faca tot posibilul pentru realizarea obiectivului afacerii , adica maximizarea profitului, implicit cresterea averii personale. In cazul in care unul dintre proprietari este si managerul mandatat al afacerii si doreste la un moment dar sa-si vinda partea de proprietate catre parsoane fizice sau juridice exista posibilitatea5

aparitiei unui conflict de interese, astfel chiar daca este manager si proprietar i se cuvine mai putin de 100% din averea afacerii, a firmei. Asfel cu cat numarul de actiuni detinute de manager este mai mic, conflicul de interese creste, iar managerul va avea tendinta sa solicite facilitati suplimentare ( ce ar trebui sa fie suportate de ceilalti proprietari), cum ar fi active moderne puse la dispozitia sa. Pentru a se evita acest conflict de interese a aparut si se incheie contractul de mandat , care defineste interesele diferite ale partilor ce au convenit de comun acord la momentul semnarii acestuia. In cazul afacerilor a caror actiuni se tranzactioneaza pe piata de capital , mandatul de manager implica costuri mai mari decat la afacerile mici sau inchise( actiunile nu sunt tranzactionate la bursa). Cele mai dese conflicte intre manageri si proprietari sunt urmare, a unor achizitii pe datorie angajate de manager, cum ar fi : creditare pentru potentiala dezvoltare a afacerii, emiterea unei oferte publice de cumparare, se incearca achizitionarea de actiuni, modifica statutul companiei , dintr-o societate deschisa, intr-o societate inchisa , in care sa detina majoritatea proprietatii. Pentru a se evita posibilele actiuni de culise ale managerilor cu mandat , proprietarii ( actionarii din afara ) vor angaja alte costuri de mandat, suplimentare, in scopul desfasurarii de actiuni care sa limiteze la minim un comportament nedorit al managerilor prin: - Monitorizarea activitatii manageriale - Modificari in structura afacerii ( firmei) Solutia optima pare a fi remunerarea managerilor in functie de performantele afacerii, fenomen coroborat cu activitatea de control a managerilor. Proprietarii au parghii prin care ii pot determina pe manageri sa actioneze in interesul lor astfel: amenintarea cu concedierea - amenintarea cu preluarea - stimulente manageriale structurate. Amenintarea cu concedierea- practic, cand managerul nu detine pachetul de control( numarul cel mai mare de actiuni), proprietarii pot determina pe manageri sa-si schimbe politica de management a afacerii sau sa renunte la functia de manager. Amenintarea cu preluarea , se aseamana cu concedierea , iar preluarea afacerii prin cumpararea actiunilor acesteia apare atunci cand capitalurile proprii sunt subevaluate comparativ cu posibilul profit al afacerii in viitor. In general interesul managerilor este de a maximiza pretul actiunilor oricarei afaceri, tocmai pentru a evita orice preluare a actiunilor de noi actionari, ( dar nu totodeauna acesta este si interesul proprietarilor prezenti). Stimulente manageriale structurate, practic au cea mai mare eficienta in maximizarea pretului actiunilor ( motivarea baneasca a mangerilor e legata de performantele afacerii administrate). Tipuri de stimulente practicate: - managerul are posibilitatea de a cumpara actiuni ale afacerii intr-un moment viitor definit, dar la un pret stabilit in present. - oferirea managerului, cu titlu gratuit a unui anumit numar de actiuni, in functie de realizarea cresterilor anticipate pentru performantele afacerii. Aceste cresteri pot fi masurate prin indicatori cum sunt: Profit pe actiune; Rata rentabilitatii activelor; Rata rentabilitatii financiare Rolul stimulentelor manageriale : - antreneaza managerii pentru a uza de factori pe care ii pot controla, astfel incat sa reuseasca maximizarea pretului pe actiune; - atrag si mentin in afacere managerii cu buna pregatire si de calitate.

6

Mandatul dintre proprietari si creditori Contractul de mandat poate avea ca obiect, posibilul conflict ce poate sa apara intre proprietari si creditori. Intrucat creditorii pun la dispozitia afacerii fonduri, care exprimate in cost sunt rata dobanzilor calculate in functie de : - gradul de risc al activelor detinute de afacere; - gradul de risc al activelor ce urmeaza a fi achizitionate; - structura capitalului, in sensul ponderii obligatiilor in totalul capitalului afacerii; - previziunile stabilite in ceea ce priveste schimbarile in structura capitalului afacerii. Profiturile obtinute din proiectele afacerii, revin in proportie mai mare proprietarilor , intrucat creditorii pot beneficia numai de dobanda stabilita anterior, in contract. Daca din proiectele afacerii se inregistreaza pierderi, creditorii vor trebui sa suporte alaturi de proprietari o parte din acestea. In realitate, exista situatii cand proprietarii afacerilor prin intermediul managerilor incearca sa-si atraga o parte din averea creditorilor. Asemenea incercari sunt penalizate de creditori , iar acestia isi iau masuri de siguranta: - restrictii impuse in contractele de credit, - rata dobanzilor pentru creditul acordat este mult mai mare fata de rata dobanzii de pe piata, tocmai pentru a compensa eventualele riscuri, - pentru acea afacere, in viitor nu se vor mai acorda credite. Managerii , ca mandatati atat ai proprietarilor cat si ai creditorilor , au rol important in realizarea si mentinerea echilibrului , intre interesele proprietarilor si ale creditorilor. Concluzie, toti participantii la viata afacerii trebuie sa aiba o comportare onesta unii fata de altii, pentru realizarea obiectivului proprietarilor , de maximizare a profitului, de crestere a averii acestora si a pretului actiunilor.

1.4.Mediul economic al afacerilorOrice afacere se desfasoara intr-un mediu , acesta impreuna cu activitatea proprietarilor, a managerilor si a angajatilor vor influienta valoarea afacerii, a pretului pe actiune. Mediul intern al unei afaceri este determinat de politica strategica stabilita, care se refera la : - metode de productie; - metode de finantare; - tipuri de produse si/sau servicii; - politica de lichiditati; - politica de dividende; Modelul economic impune influiente asupra afacerii,cum sunt: - standardele de angajare, - reglementari privind mediul, - reglementari privind protectia muncii si a securitatii locului de munca, - acte normative care reglementeaza: o concurenta; o monopolurile; o impozite; o protectia consumatorului etc. Este necesar a se identifica si clarifica o serie de probleme referitoare la afacere( tipul afacerii, stadiul afacerii, programul de functionare, caracterul continuu sau sezonier,etc.), dar7

individualizandu-le pentru nivelele de maturitate ale afacerii. Raspunsurile la aceste probleme pot fi stabilite prin planificarea afacerilor, in sensul a ceea ce este afacerea respectiva, adica planul de afaceri al afacerii, in perspectiva urmatorilor 5 ani, chiar 10 ani. Intrarea in mediul unei afaceri noi, presupune a analiza aspecte privind:

- motivul intrarii sau a implicarii in afacere; - proprietarii si eventual experienta acestora in afaceri; - posibilitatile manageriale, tehnice, de aprovizionare, vanzare si finantare; Preluarea unei afaceri existente, presupune a analiza aspecte privind: - tendinta vanzarilor; - cai de redresare a afacerii aflate in declin; - evaluarea si analiza stocurilor; - verificarea relatiilor de credit comercial; - cunoasterea creantelor si cai de recuperarea a acestora; - inventarierea si cunoasterea valorii ramase si a performantelor aferente imobilizarilor corporale si necorporale detinute de afacere; - verificarea lichiditatilor afacerii; - cunoasterea aspectelor juridice ale afacerii, etc. Cateva secvente, ca componente ale planului de afaceri 1. Localizarea afacerii prezinta interes pentru cei care doresc sa intre in afaceri sau sa-si extinda afacerea existenta; 2. Descrierea produselor/ serviciilor cu descrierea avantajelor oferite si a aspectelor care fac ca acestea sa fie indezirabile pentru clienti; 3. Personalul afacerii, pentru mica afacere se impune angajarea unui specialist in resurse umane sau consultarea permanenta a acestuia, urmarindu-se planificarea eficienta a nevoii de personal a afacerii; 4. Managementul operatiunilor afacerii. La micile afaceri intreprinzatorul ajutat de contabil si jurist indeplineste toate responsabilitatile manageriale, practica demonstreaza ca falimentul afacerii este determinat in mare masura de lipsa cunostintelor economico-financiare-fiscale si manageriale , iar ca sfat se considera ca este foarte importanta asocierea intre intreprinzatorul dispus sa riste si intreprinzatorul prudent, cu experienta, asigurindu-se astfel echilibru in mersul afacerii. In conducerea operatiunilor afacerii intereseaza in principal : datele personale ale asociatilor, experienta in activitati similare, obligatii si responsabilitati, salarii, resurse disponibile pentru afaceri.

1.5.Afacerile si asigurarea unei dezvoltari durabile in agriculturaDezvoltarea durabila in agricultura8

Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii de pe langa ONU , pana in anul 1987 a identificat peste 60 de definitii ale conceptului de dezvoltare durabila. Potrivit acestora dezvoltarea durabila trebuie sa intruneasca in mod armonios cele trei dimensiuni esentiale : economica, sociala si ecologica. In contextul Raportului Brundtland ce a fost prezentat in cadrul Comisiei Internationale a Mediului si Dezvoltarii, in 1997, dezvoltarea durabila este cea care satisface cerintele prezentului fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a raspunde propriilor nevoi. Acest tip de dezvoltare impune criterii de protejare a ecosistemelor, a solului, a aerului si a apei dar si de conservare a diversitatii biologice avand necesitatile generatiilor viitoare. Dezvoltarea durabila presupune asigurarea unui echilibru intre cresterea economica si protectia mediului, realizand satisfacerea cerintelor nu numai cele prezente , dar si de perspectiva ale dezvoltarii sociale. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile presupun: - Redimensionarea cresterii economice tinand seama de folosirea cat mai eficienta si echitabila a resurselor, incat sa se obtina produse de calitate cu deseuri minime si netoxice; - Conservarea calitatii mediului si a resurselor naturale; - Participarea ferma a organismelor de guvernare in luarea deciziilor privind economia si mediul; Conceptul de agricultura durabila cunoaste o circulatie la scara planetara. In dezbaterile Congresului al XXI-lea al Asociatiei Internationale a Economistilor Agrarieni(Tokio,1991), conceptual a fost definit ca avand trei componente: - cresterea economica( capitalul) - distributia (piata) - mediul inconjurator( componenta ecologica) Realitatea demonstreaza ca unele tari sau chiar in regiuni ale aceleiasi tari lucreaza in contexte economice, sociale si ecologice diferite. Se defineste astfel un nou concept ferma durabila din agricultura ce se caracterizeaza prin practicarea unui management performant, pastreaza biodiversitatea si este profitabila pe termen lung. Agricultura durabila include pe linga protectia mediului inconjurator si dimensiunea umana.La randul sau dimensiunea umana include urmatoarele componente: - fermierii: o care deja aplica tehnologii avansate ale agriculturii durabile; o care practica agricultura durabila doar daca acet lucru se poate face fara pierderi materiale importante si daca au acces la informatii si tehnologii specifice; - consumatorii: o a caror cerere pentru produse agroalimentare ecologice, de calitate este recunoscuta; o ce trebuie informati despre costurile sociale totale ale produselor agricole, rezultat al unor productii intensive. Formarea unei agriculturi durabile este un proces de lunga durata si foarte greu de realizat, intrucat exista numeroase bariere in adoptarea practicilor si tehnologiilor specifice acestei forme de agricultura (informatii despre cerintele consumatorilor si cele privind productiile sunt mascate; aparitia unor comunitati agricole inflexibile la noile tehnologii; tendinta guvernelor de a subventiona input-urile, inclusiv apa pentru irigatii, nerespectarea etichetarii pesticidelor, prin urmare, continuarea poluarii apelor subterane). Agricultura durabila nu poate fi pur ecologica, intrucat utilizeaza din plin , dar judicious relizarile chimiei si bilogiei pentru a ridica randamentul culturilor. Agricultura durabila este un concept cu o definitie larga si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele obiective:9

o asigurarea securitatii alimentare o conservarea calitatii mediului si a resurselor naturale de care depinde agricultura; o sustinerea viabilitatii activitatilor agricole si cresterea calitatii vietii fermierilor si a celorlalti membrii ai societatii; o participarea populatiei, in luarea deciziilor privind nevoile umane. Infiintarea unei afaceri , tinand seama de dezvoltarea durabila a agriculturii trebuie sa tina seama de urmatoarele: -solul si clima; -marimea gospodariei; -raportul ogor-pajiste; -spatiul pentru grajduri si cladiri; -gunoiul lichid sau solid, spatial ocupat de gropi in mc -rotatia culturilor si asolamentul; -lucrarile solului; -combaterea buruienilor si daunatorilor; -forta de munca disponibila; -desfacerea produselor recoltate; -finantare. Organizarea si dezvoltarea afacerilor agricole in conformitate cu obiectivele dezvoltarii durabile trebuie sa rezolve probleme referitoare la : 1. Dimensiunea si marimea afacerii agricole; o Organizarea teritoriului pe baze sttintifice; o Lucrari de imbunatatiri funciare; o Imbunatirea lucrarilor agricole prin perfectionarea structurii activelor productive ( mecanizare, chimizare, seminte din soiuri si hibrizi, superioare etc.) 2. Structura de productie orientarea fermierilor catre produse curate, par a fi cele mi cautate; 3. Structuri organizatorice si de marketing in agricultura, pentru valorificarea excedentului de productie, pentru informare, consultanta, fara deplasarea fermierului in acest scop, de asemenea aprovizionarea cu diverse materiale, sa se faca la comanda si de calitate, fara pierdere de timp pentru beneficiar.

1.6.Exploatatiile agricole in RomaniaActe normative: Legea nr.31/1990 Legea privind societatile comerciale (MO 413/2002), modificata si actualizata Legea nr.36/1991Legea privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura (MO 97/1991) 10

Legea nr.82/1991 Legea contabilitatii, republicata si actualizata cu modificarile si completarile aduse de Ordonanta 70/2004 (MO 48/2005)

Particularitile privind organizarea i funcionarea entitilor cu profil agricol,numite exploataii agricole, sunt precizate n actele normative adoptate de Guvernul Romniei (OUG 108/27iunie 2001,privind exploataiile agricole, aprobat prin Legea 166/10 aprilie 2002 i Normele metodologice de aplicare ale acesteia, modificate i copletate prin HG 734/11iulie 2002, si cu modificari, completari aduse de Legea nr.166/10.04.2002,Legea 137 din 26.04.2004 si Legea nr.320/14.07.2006). In contextul legislaiei menionate , putem defini: Exploataiile agricole sunt ferme agricole prin care se pune in valoare pamantul , animalele si celelalte mijloace de productie , interconectate intr-un sistem unitar , in vederea executarii de lucrari , prestari de servicii si obtinerii eficiente de produse agricole. Ferma agricola este forma de exploatare a pamantului si/sau a altor bunuri rurale de catre o persoana fizica sau juridica ce produce pentru piata. Exploatatiile agricole sunt cele reprezentate de agenti economici, respectiv o persoana sau un grup de persoane fizice sau juridice. Obiectul de activitate al agentului economic de tipul sau natura exploatatiei agricole, mai sus definita poate fi: CAEN 01 -Agricultura, vanatoare si servicii anexe CAEN 011- Cultivarea plantelor , gradinaritul destinat pietei;horticultura CAEN0111-Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. CAEN0112-Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera CAEN0113-Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii Iar daca se doreste ferma: CAEN012-Cresterea animalelor CAEN0121-Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui CAEN0122-Cresterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, magarilor, cararilor si asinilor CAEN0123-Cresterea porcinelor CAEN0124-Cresterea pasarilor CAEN0125-Cresterea altor animale CAEN013-Activitati in ferme mixte( cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) CAEN0130-Activitati in ferme mixte(cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) CAEN014-Activitati de servicii anexe agriculturii, cu exceptia activitatilor veterinare;gradinarit peisagistic) CAEN0141-Activitati de servicii anexe agriculturii;gradinarit peisagistic (arhitectura peisagera) CAEN0142-Activitati de servicii pentru cresterea animalelor, cu exceptia activitatilor veterinare CAEN015-Vanatoarea, ocrotirea vanatului, inclusiv activitati de servicii anexe CAEN0150-Vanatoarea, ocrotirea vanatului, inclusiv activitati de servicii anexe CAEN02-Silvicultura, exploatare forestiera si servicii anexe CAEN020-Silvicultura, exploatare forestiera si servicii anexe CAEN0201-Silvicultura si exploatare forestiera CAEN0202-Servicii auxiliare silviculturii si exploatarii forestiere CAEN05-Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe CAEN050-Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe11

CAEN0501-Pescuitul CAEN0502-Piscicultura Exploataiile agricole pot fi formate din terenuri, animale i mijloace necesare procesului de producie agricola, aparinnd unuia sau mai multor proprietari. Exploatatiile agricole se diferentiaza in functie de: o natura juridica a acestora; o forma de proprietate; o natura activitatii pe care o desfasoara; o dimensionarea acestora; o Formele juridice in care se pot organiza exploatatiile agricole sunt cele prevazute de legislatia in vigoare. Persoanele juridice organizate sau care se vor infiinta in una dintre formele juridice prevazute de legislatia in vigoare sunt considerate exploatatii agricole daca indeplinesc conditiile prevazute in in mod expres. Exploatatiile agricole dupa forma de proprietate pot fi: a) exploatatii agricole din domeniul privat( societati comerciale,unitati de cult, societati agricole) b) exploatatii agricole cu capital de stat sau mixt(societati nationale, societati comerciale) c) exploatatii agricole care au preluat in concesionare , arendare sau care administreaza bunuri din domeniul privat al statului. (societati nationale, institute si statiuni de cercetare si productie agricola, unitati de invatamant agricol si silvic, consilii locale si judetene). Exploataiile agricole dup natura activitii pe care o desfoar: o exploataii agricole pentru sectorul vegetal o exploataii agricole pentru sectorul animalier o exploataii agricole pentru sectorul piscicol Exploataiile agricole difereniate dup marimea economica si denumirea acestora sunt: a) expolataii agricole comerciale b) exploataii agricole familiale Exploataiile agricole comerciale vor fi conduse sau administrate de specialisti acreditati in domeniul agricol.( ORDIN 69/13.02.2002 Privind aprobarea Regulamentului de acreditare a persoanelor fizice care pot conduce si administra exploatatii agricole, MO 137/21.02.2002). In vederea acreditarii specialistilor agricoli se vor depune la Directiile Generale pentru Agricultura si Industria Alimentara judetene cate un dosar care va cuprinde : curriculum vitae, cazier judiciar sau declaratie pe propria raspundere, documente care sa ateste absolvirea unei forme de invatamant agricol tehnic sau economic, corespunzator profilului exploatatiei agricole. Specialisti agricoli sunt persoane fizice care au absolvit o forma de invatamant agricol, tehnic sau economic autorizat, mediu sau superior, si care detin o diploma corespunzatoare profilului exploatatiei agricole pe care o conduc si o administreaza. Examinarea specialistilor agricoli consta in testarea pe baza de interviu , a capacitatii si aptitudinilor manageriale ale acestora.12

In cazul schimbarii profilului exploatatiei agricole, specialistii agricoli care conduc si administreaza exploatatii agricole au obligatia sa sustina o noua examinare in vederea acreditarii.

Dimensionarea exploatatiilor agricole:Pentru sectorul vegetal a) cereale, plante tehnice si medicinale -zona de cmpie 50ha -zona de deal 20ha b) pajisti naturale cultivate i culturi furajere pentru zona de munte c)legume d)plantaii de pomi i pepiniere 2ha 5ha 25ha

e)capunerii, arbuti fructiferi 1ha f)plantaii de vii nobile, pepiniere i hamei 5ha g)sere i solarii h)ciupercrii Pentru sectorul animalier a)vaci de lapte sau bubaline b)taurine la ngrat c)oi sau capre d)cai de rasa e)cai la ngraat f)porci g)alte specii de animale h)gini outoare i)psri pentru carne j)staii de incubaie k)alte specii de psri l)apicultura m)strui n)iepuri o)animale de blan 15capete 50capete 300capete 15capete 50capete 100capete 100capete 2 000capete 5000capete 200.000capete 1000capete 50familii 15capete 500capete 100capete13

0,5ha 0,2ha

Pentru sectorul piscicol a) bazine amenajate pentru producerea puietului de pete 10ha

b)bazine amenajate pentru producerea petelui de consum 20ha c)pastrvrii Pentru exploataiile mixte Acestea vor fi formate din cote-parti ale dimensiunilor care vor da un ntreg, n echivalen din cumulul de activitate. Echivalena terenurilor agricole i a efectivelor de animale pentru determinarea dimensiunii minime a exploataiei mixte este precizat n normele metodologice de aplicare a ordonanei de urgen mai sus menionate. Exploatatiile agricole cu dimensiuni minime sub cele prevazute sunt exploatatii agricole familiale. Exploataiile agricole familiale pot fi conduse i administrate de respectivii proprietari, atestai nceea ce priveste pregtirea agricol ( ORDIN 225/24.03.2003 privind aprobarea regulamentului de atestare a producatorilor agricoli care conduc si administreaza exploatatii agricole familiale). Atestarea privind pregatirea agricola a producatorilor agricoli care conduc si administreaza exploatatii agricole familiale si care nu au urmat o forma de invatamant agricol, tehnic sau economic acreditata, mediu sau superior precum si cursuri de profil initiate de centrele judetene de consultanta agricola se face de catre o comisie de atestare. Pentru atestare producatorul agricol trebuie sa prezinte urmatoarele acte: buletinul de identitate sau carte de identitate, adeverinta de la Consiliul local din care sa rezulte ca este producator agricol si detine in exploatare teren agricol si/ sau animale de productie sau reproductie, iar acestea sunt inscrise in Registrul agricol, act prin care se face dovada inregistrarii la primarie a exploatatiei agricole familiale. Producatorul va prezenta verbal comisiei de atestare elemnetele privind infiintarea, functionarea, profilul si marimea exploatatiei agricole familiale pentru care solicita atestarea. 1ha

Exploataiile agricole se pot constitui din:a)

Terenuri dobndite n proprietate de persoane fizice sau juridice conform prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicat i a Legii nr.1/2000 pentru reconstruirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i a celor forestiere.

b) Terenuri dobndite prin acte juridice ntre vii i pentru cauz de moartec)

Terenuri rezultate n urma schimburilor efectuate,conform prevederilor Legii nr.54/1998, privind circulaia juridic a terenurilor

d) Terenuri rezultate prin asocierea liber consimit a proprietarilor individuali14

e) Terenuri concesionate f) Terenuri arendate g) Terenuri n proprietate comun, deinute n devlmie h) Terenuri n proprietate comun,pe cote- pri. Exploatatiile agricole comerciale: Acestea vor beneficia de faciliti financiare din partea statului pentru investiii privind cumprarea de teren cu destinaie agricol,de tractoare, utilaje agricole,instalaii pentru irigat,construcii de spaii de producie, de protecia mediului, construcii de adposturi i instalaii zootehnice, sere, plantaii de pomi, via-de-vie,hamei, cpunerii i altele asemenea ), subvenii pe produs, n scopul mbuntirii eficienei economice, a creterii produciei i a indicilor de calitate ai produselor agricole, similare celor practicate n statele Uniunii Europene. (lista produselor agricole, fondurile si sursele de finantare se aproba anual de Guvern ;prin an de productie se intelege perioada corespunzatoare caracteristicilor biologice ale produselor sau grupelor de produse agricole, numit si an agricol). Producatorii agricoli, proprietari sau administratori de exploatatii agricole pot beneficia de credite potrivit legii. Pentru garantarea creditului primit, pot fi ipotecate bunurile imobile sau gajate bunurile mobile, inclusiv certificatele de depozit, precum si terenurile agricole aflate in proprietate.

2. Contabilitatea i finanele entitilor cu profil agricol si agroalimentar 2.1.Rolul contabilitii i finanelor

Procesul managerial al oricrei entiti nu este de conceput far informaii, iar principala surs de informaii att structurate ct i sistematice este contabilitatea. Informaiile contabile se15

completeaz cu informaiile oferite de piaa financiar, adic, piaa monetar-valutar, cea de capital, de asigurri i cea imobiliar. Constituirea i dezvoltarea entitilor cu profil agricol, a activitilor ei curente , chiar i cele extraordinare, genereaza informaii pe care exploataia le produce i le utilizeaz n mod obinuit, dar i cu frecvene diferite. Contabilitatea este un proces de colectare, de clasificare i de comunicare a informaiilor privind tranzaciile economice i financiare, nregistrate prin imagini codificate, cu ajutorul unui limbaj specific ,care prezint averea i activitile diverse ale exploataiei agricole. Entitatea agricola este: spatiul economico-social in care se organizeaza contabilitatea , caracterizat prin urmatoarele elemente: -existenta unui centru de decizie care foloseste informatia contabila; -activitatea acesteia are la baza o autonomie functionala; -detine un patrimoniu are o tripla reprezentare: juridica, economica si sociala. Entitatea juridica este detinatoarea unui patrimoniu si este angajata intr-un raport juridic complex de drepturi si obligatii ce privesc constituirea si dezvoltarea patrimoniului acesteia. Entitatea economica este reprezentata de unitatea economica detinatoare de patrimoniu care aloca si utilizeaza factorii de productie cu scopul obtinerii de profit. Entitatea sociala reprezinta o unitate detinatoare de patrimoniu ce utilizeaza resurse umane cu scopul atingerii unui scop social.

2.2.Organizarea i conducerea contabilitiiRspunderea pentru organizarea i conducerea contabilitii oricarei entitati revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii unitii respective, potrivit legislatiei in vigoare (Legea contabilitatii nr.82/1991, actualizata si republicata). Persoanele juridice organizeaz i conduc contabilitatea, de regula, n compartimente distincte, conduse de ctre directorul economic, contabilul-ef sau alta persoana imputernicita sa ndeplineasc aceasta funcie. Aceste persoane trebuie sa aib studii economice superioare i rspund mpreun cu personalul din subordine de organizarea i conducerea contabilitii, n condiiile legii. Contabilitatea poate fi organizat i condus pe baza de contracte de prestri de servicii n domeniul contabilitii, ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate n condiiile Ordonantei Guvernului nr.65/1994 privind organizarea activitii de expertiza contabila i a contabililor autorizai, cu modificrile i completrile ulterioare, care rspund, potrivit legii. La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizat n compartimente distincte, care nu au personal calificat ncadrat, potrivit legii, sau contracte de prestri de servicii n domeniul contabilitii, ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate n condiiile actualei legislatii i care au nregistrat o cifra de afaceri anuala de pana la echivalentul n lei a 50.000 euro, rspunderea pentru inerea contabilitii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaia gestionrii unitii respective. Informaiile furnizate de contabilitate sunt instrumente ale managerului, n procesul lurii deciziilor, al planificrii operaionale i strategice. De asemenea aceste informatii sunt utilizate si in procesul de control si audit.. Informaiile produse de entitile agricole pot fi clasificate n patru categorii: informaii operaionale informaii privind contabilitatea financiar informaii privind contabilitatea de gestiune informaii contabile privind satisfacerea necesitilor fiscale

16

Informaiile operaionale sunt cerute de conducerea zilnic a activitilor entitii, spre exemplu:produsele recoltate i pregtite pentru vnzare, msura n care clienii nu i achit facturile la timp, sumele datorate i de plat salariailor, reinerile din veniturile salariale,etc.Ele stau la baza alimentrii cu informaii a celorlalte categorii de informaii amintite. Informaiile privind contabilitatea financiar sunt necesare att pentru utilizatorii interni ct i pentru cei externi entitii. Cel mai frecvent utilizator intern este managerul ntreprinderii, iar din suita utilizatorilor externi amintim: investitorii actuali , dar i cei poteniali, finanatorii bancari , dar i ali creditori, puterea public(ageniile guvernamentale), consilieri i analiti finaciari, partenerii comerciali, salariaii, iar uneori publicul. Oferta informaiilor din partea entitilor, poate fi pus sub presiune de diferii utilizatori, dar n virtutea existenei principiului unicitii ofertei de informaii, asigurat prin acelai set de reguli contabile, va permite diverilor utilizatori externi realizarea unei comparabiliti ntre pachetele de informaii puse la dispoziie de dou sau mai multe entiti, poate chiar concurente. Informaiile privind contabilitatea de gestiune satisfac nevoia de informaii numai la nivelul managerilor. Informaiile furnizate de contabilitatea financiar nu sunt suficiente pentru deciziile manageriale, prin urmare contabilitatea de gestiune i atinge obiectivele sale prin: determinarea costurilor pe unitate de produs recoltat, pe serviciu prestat, pe activiti, dar i pe centre de responsabilitate (ferm, locaie, punct de lucru,etc), furnizarea informaiilor pentru masurarea performanelor etc. Acest tip de informaii sunt utilizate pentru realizarea funciilor manageriale cum sunt: planificarea, implementarea i controlul. Cele prezentate nu in s sublinieze c scopul contabilitii este doar de a pregtii informaia pentru un proces decizional pertinent si fiabil, contabilitatea i asum i rspunderea pentru cea mai bun calitate a informaiei contabile, fenomen verificat de auditul financiar. Sistemul contabil romnesc este n plin proces de armonizare i convergen cu normele contabile internaionale. Armonizarea contabil este determinat n principal de posibilitatea comparrii situaiilor financiare anuale nu numai pe plan intern, ci i extern, astfel in contextul globalizarii economice, obiectivele contabilitatii nu mai sunt doar un raspuns al teoriei contabile ci si a intereselor principalelor grupuri de utilizatori si a normelor contabile regionale si internationale. Primele entiti, respectiv societile mari, cotate la Bursa de Valori Bucureti sunt cele care au fcut primul pas spre armonizarea contabilitii romneti cu Directiva a IV-a a Comunitii Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Pentru acest tip de uniti economice , ncepnd cu 1 ianuarie 2007 se va trece la Normele Internationale de Raportare Financiara(I.F.R.S.), cea ce reprezint o nou etap n armonizarea i convergena contabil internaional. Incepand cu 1 ianuarie 2006 toate entitatile economice folosesc reglementari contabile in conformitate cu Directivele Comunitatii Economice Europene, conform legislatiei in vigoare emisa in acest scop, OMFP nr.1752/17.11.2005, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, fiind impartite in doua categorii: o entitati mari si foarte mari; o entitati mijlocii si mici. Criteriul de departajare al acestor entitati este urmatorul prag de semnificatie: total active : 3.650.000euro cifra de afaceri: 7.300.000euro numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50 Pentru societatile care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre aceste criterii de normare: o conduc contabilitatea conform cu directivele europene; o intocmesc situatiile financiare de baza, format din 5 componente;17

o sunt auditate de auditori financiari autorizati. Pentru societatile care la data bilantului, nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de normare: o conduc contabilitatea conform cu directivele europene; o intocmesc situatiile financiare anuale simplificate , adica 3 componente obligatorii,celelalte doua sunt facultative; o situatiile financiare anuale sunt certificate potrivit legii, de cenzorii alesi si aprobate de adunarea generala.

Finanele au menirea de a pregtii procesul decizional prin analiza financiar i s fundamenteze planificarea-economico financiar, deciziile de finanare precum i finanarea pe termen lung., toate avnd ca scop major creterea averii proprietarilor de capital a ntreprinderii. Finanele fac parte din procesul managerial i se concretizeaz n alocarea eficient a capitalurilor spre maximizarea profiturilor cuvenite investitorilor.

2.3.Obiectul contabilitii

Obiectul contabilitii agenilor economici il formeaz : patrimoniul, rezultatele financiare elementele extrapatrimoniale.

2.3.1. Patrimoniul -obiect al contabilitiiPatrimoniul devine i este obiect de studiu al contabilitii unei persoane juridice sau fizice numai dac este utilizat n activitatea economic a acesteia ,cu scopul realizrii de bunuri sau prestarea de servicii destinate terilor. De asemenea patrimoniul poate fi utilizat i n activiti administrative i social culturale n scopul satisfacerii unor cerine ale entitilor. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand unui subiect de drepturi si obligatii (entitate numita titular de patrimoniu) si a tuturor bunurilor si valorilor economice la care acestea se refera (obiecte de drepturi si obligatii). Interpretarea acestei definitii se poate deduce pri explicitarea catorva conceptii privind obiectul contabilitatii:18

1.Conceptia juridica: prezinta realitatea economica prin prisma raporturilor juridice, a drepturilor si a obligatiilor banesti ale unui titular de patrimoniu dar si a bunurilor si valorilor corespunzatoare. 2.Conceptia financiara: priveste resursele ce apartin investitorilor intr-o entitate. Aceste resurse se numesc, pe de o parte, resurse financiare , care pot fi aduse de proprietarii entitatii si atrase de la terti, iar pe de alta parte pot fi numite resurse economice, in momentul utilizarii concrete a resurselor financiare. 3.Conceptia economica: priveste capitalul care apartine investitorilor intr-o entitate economica, mai mult cu referire la existenta, starea, miscarea si transformarea acestuia in cadrul entitatii. 4.Termeni foarte uzuali:active patrimoniale si pasive patrimoniale. Activele patrimoniale reprezinta totalitatea drepturilor de proprietate si creante care se constituie in bunurile si valorile economice ale titularului de patrimoniu. Pasivele patrimoniale reprezinta obligatiile entitatii fata de proprietarii sai, respectiv fata de terti. ( cu toate ca titularul de patrimoniu are drepturi si obligatii). Patrimoniul prezint o serie de trsturi: este unic i indivizibil, este personal, adic aparine unei persoane i este netransmisibil, se refer la o globalizare juridic, economic i financiar a entitii pe care o reprezint.

In practica contabil romnesc , dar si in scop didactic se face uz de imbinarea conceptiilor economica si juridica a patrimoniului, potrivit creia, acesta se prezinta ca patrimoniu economic si ca patrimoniu juridic. Prezentarea patrimoniului n contabilitate este sub forma unei balane cu dou pri egale, astfel, partea din stnga egalitii este numit sau denumit patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalitii este numit patrimoniu juridic. Patrimoniul economic = Patrimoniu juridic Patrimoniul din punct de vedere juridic, este definit ca totalitatea drepturilor, a obligaiilor exprimate n form bneasc i care aparin unei persoane fizice sau juridice. Este format din drepturile i obligaiile cu valoare economic i care sunt cauza sau proveniena juridic a elementelor patrimoniale ale unei entiti.

Patrimoniul, din punct de vedere economic este definit ca totalitatea valorilor corporale i necorporale ce aparin unei persoane fizice sau juridice.Este format din bunurile economice evaluabile n bani i care i formeaz substana material ( cldiri, maini, mrfuri, materiale, creane, valori n curs de decontare, disponibiliti, cheltuieli inregistrate in avans etc).. innd sema de componentele menionate se poate formula o nou prezentare a patrimoniului n contabilitatea unei societi: Bunuri economice = Capitaluri(Drepturi)+Obligaii Active patrimoniale = Pasive patrimoniale. Patrimoniul oricarei entitati este prezentat in documetele de sinteza economico-financiara , prin elementele patrimoniale detinute .19

Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv obligatiile rezultate din posesia si exploatarea acestora. 1.Activele patrimoniale prezinta urmatoarea structura: a) Necorporale Cheltuieli de constituire, Cheltuieli de dezvoltare, Fond comercial, Concesiuni, brevete, Alte imobilizari necorporale. Active imobilizate Corporale Terenuri, Constructii, Instalatii tehnice, Mijloace de transport, Animale si plantatii Alte imobilizari corporale. b) Active circulante Stocuri Materii prime, Materiale consumabile, Materiale de natura obiectelor de inventar, Produse finite, reziduale, Marfuri, Ambalaje Creante pe termen scurt Avansuri acordate furnizorilor, Clienti, Efecte comerciale de primit, Decontari cu asociatii privind capitalul Investitii financiare pe termen scurt Titluri de plasament, Actiuni proprii, Alte investitii financiare pe termen scurt Disponibilitati banesti Numerarul din caseria unitatii, Disponibilitatile banesti aflate in conturi bancare, Alte valori(tichete de masa, timbre etc.) Avansuri de trezorerie Financiare Titluri de participare, Interese de participare, Creante imobilizate.

c)Cheltuieli inregistrate in avans Abonamente si chirii platite in avans Cheltuielile inregistrate , in cursul anului curent pentru culturile agricole cu timp de recoltare in anul urmator

2.Pasivele patrimoniale prezinta urmatoarea structura: a) Datorii Datorii pe termen lung Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, Sume datorate institutiilor de credit Datorii pe termen scurt Furnizori, Efecte comerciale de plata, Datorii fata de personal,fata de bugetul consolidat al statului si alte organisme si institutii

20

b)

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Provizioane pentru litigii, pentru garantii acordate clientilor si alte provizioane

c) Venituri in avans Venituri in avans, Subventii pentru investitii d) Capitaluri proprii De provenienta externa Capital social, Primele legate de capital De provenienta interna Rezultatul exercitiului, Rezerve din reevaluare, Rezerve legale, alte rezerve Rezultatul reportat

2.3.2. Rezultatele financiare obiect al reflectrii contabileIntr-o entitate viabil, cu activitate permanen, patrimonial aflat n administrarea acesteia este supus unor micri i transformri complexe n derularea obiectului su de activitate, cu scopul obinerii unor rezultate financiare. Micarea i transformarea elementelor patrimoniale, n procesele economice dintr-o entitate , sau dintre entitate si terti, prin operaii economice, care genereaz fie cheltuieli, fie venituri, constituie tot obiect al contabilitii entitii respective. Rezultatul - o mrime valoric, pozitiv, denumit profit sau beneficiu, cand veniturile sunt mai mari dect cheltuielile, -o mrime valoric negativ , denumita pierdere cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. a)Cheltuielile sunt sumele, respectiv valorile pltite sau de pltit, grupate dupa cum urmeaza:

Cheltuieli de exploatare Cu stocurile, Cu lucrarile si serviciile executate de terti,

Cheltuieli financiare Privind imobilizarile financiare, Privind investitiile financiare pe termen scurt21

Cheltuieli extraordinare Privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

Cu impozite, taxe si varsaminte asmilate, Cu personalul,cu asigurarile si protectia sociala, Cu amortizarile si provizioanele

Din diferente de curs valutar Privind dobanzile, Privind sconturile acordate.

b)Veniturile sunt sumele sau valorile ncasate sau de ncasat in urma livrarilor de bunuri,a executrii de lucrri sau prestrii de servicii, grupate dupa cum urmeaza: Venituri din exploatare Din vanzarea produselor finite, recoltate Din vanzarea marfurilor, Din executarea de lucrari si prestari de servicii, Din productia stocata (depozitata), Din productia de imobilizari, Din subventii de exploatare sau investitii, Din provizioane Venituri financiare Din imobilizari financiare, Din investitii financiare pe termen scurt, Din creante imobilizate, Din diferente de curs valutar, Din dobanzi, Venituri extraordinare Din subventii pentru evenimente extraordinare si altele asimilate

Venituri Cheltuieli = Rezultat economico-financiar Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare = Rezultat din exploatare Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat financiar Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare = Rezultat extraordinar Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultatul curent Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar Cheltuiala cu impozitul pe profit /impozitul pe venit = Rezultatul exercitiului

2.3.3.Elementele extrapatrimoniale

Societatile comerciale se pot afla in situatia in care unele elemente patrimoniale sa nu poata fi integrate in activele si pasivele societatii,dar sunt exploatate in interesul acesteia, motiv pentru care sunt considerate extrapatrimoniale. Dintre acestea aminitim: o angajamente ( giruri, cautiuni, garantii) acordate sau primite in relatiile cu tertii; o mijloace fixe luate cu chirie; o valori materiale primite spre prelucrare , in pastrare sau custodie; o stocuri de natura obiectelor de inventar; o efecte scontate si neajunse la scadenta; o alte valori extrapatrimoniale.

22

2.4.Principiile contabilitatiiInformatiile furnizate de contabilitate trebuie sa ofere o imagine fidela asupra situatiei patrimoniului entitatii si asupra rezultatelor obtinute, de aceasta, la finele exercitiului financiar . Pentru cresterea increderii in imaginea fidela realizata de contabilitate, trebuie ca la organizarea contabilitatii oricarei entitati sa se tina seama de mai multe principii, dintre care aminitim: cel al continuitatii activitatii, in sensul ca entitatea isi continua in mod normal activitatea in viitor fara a intra in stare de lichidare sau de reducere a activitatii. cel al permanentei metodelor, adica metodele de lucru contabile trebuie sa ramana aceleasi de la un exercitiu financiar la altul, pentru a putea compara informatiile privind patrimoniul sau rezultatele activitatii entitatii in perioade diferite de gestiune. cel al prudentei , prin care se impune contabilizarea oricarei pierderi probabile si necontabilizarea profiturilor sperate, chiar daca acestea sunt foarte probabile. Prudenta mai presupune si stabilirea la finele fiecarui an a unui patrimoniu real. cel al independentei exercitiului, presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii entitatii, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului financiar la care se refera. cel al evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv , in sensul de a se determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de active si de pasiv. cel al intangibilitatii bilantului de deschidere, adica bilantul de deschidere a unui nou exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de incheiere a exercitiului precedent, respectiv patrimonial de la sfarsitul anului se reporteaza la inceputul anului urmator. cel al necopensarii , adica interdictia compensarilor intre avere si datorii, intre drepturi si angajamente, intre elemente de activ si cele de pasiv. cel al prevalentei economicului asupra juridicului, principiu ce se aplica de entitatile mari si foarte mari la intocmirea situatiilor financiare individuale si cele consolidate. cel al pragului de semnificatie , cu referire la posibilitatea combinarii cifrelor arabe ce preced elementele de bilant si de cont de profit si pierdere, poate fi aplicat numai de entitatile mari si foarte mari.

2.5. Tratamente contabile2.5.1. Evaluarea elementelor patrimoniale se stabileste prin acte normative in speta, cu respectarea urmatoarelor reguli: 1. la data intrarii in patrimonial societatii: elementele patrimoniale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel: - bunurile ce sunt aport la capitalul social, la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii; - bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea justa; - bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achizitie; - bunurile produse in entitate, la cost de productie 2. cu ocazia inventarierii: elementele de active si de pasiv vor fi evaluate la valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei;

23

3. la inchiderea exercitiului financiar: elementele de activ si de pasiv se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, respective valoarea contabila pusa de accord cu rezultatele inventarierii. De asemenea elementele monetare si nemonetare exprimate in valuta trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar. 4. la data iesirii din entitate, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare, denumita si valoare contabila sau cost istoric. Pentru o percepere cat mai corecta a tratamentelor contabile amintite este bine sa cunoastem sensul urmatoarelor expresii: -valoare justa = suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti afalte in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv. -costul de achizitie = pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respective. - costul de productie = repzinta costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de obtinerea productie respective.

2.5.2.Conversia elementelor patrimonialeIn Situatiile financiare anuale, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate cum sunt depozitele bancare, creante, datorii in valuta), trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau fata de cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exrcitiului, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli, dupa caz.

2.5.3.Inventarierea elementelor patrimonialeInventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza. In temeiul prevederilor Legii 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, unitatile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute de la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor,in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii: -la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului sau a altor organe prevazute de lege;

24

-ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere; -ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune; -cu prilejul reorganizarii gestiunilor; -ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora; -in alte cazuri prevazute de lege; Inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei unitati. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de pasiv si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii.Lucrarile de inventariere se efectueaza de catre comisii de inventariere formate din cel putin 2 persoane, iar din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective. Bunurile inventariate se vor inscrie in listele de inventariere, iar dupa finalizarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv , acestea vor fi inscrise in Registrul inventar.

3.DESCRIEREA COMPONENTELOR PATRIMONIULUI

3.1.CAPITALURILECapitalurile proprii reprezinta dreptul titularilor de patrimoniu (actionari si asociati) asupra activelor unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se constituie din aportul proprietarilor, din profit si din alte surse proprii: Capitalurile proprii = Active -Datorii In contabilitatea financiara, capitalurile proprii se structureaza in doua categorii:

- capital propriu nominalizat, reprezentat de capitalul social , care seinregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire si a documetelor justificative privind varsamintele de capital.

- Capitaluri proprii nenominalizate reprezentate de capitalul acumulat decatre entitate ca urmare a unei activitati economice profitabile, in care se include:primele de capital,rezervele,rezultatul exercitiului financiar si rezultatul reportat.25

Capitalul social exprima valoarea totala a aporturilor subscrise si/sau depuse de actionari sau asociati. Documentele privind evidenta capitalului social sunt: Actul constitutive;documente privind varsarea capitalului social: chitanta, foaie de varsamint, process verbal Registrul actionarilor(asociatilor). Evaluarea capitalului social Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane.Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori: Valoarea nominala este data de raportul dintre valaorea capitalului social si numarul de titluri emise(actiuni sau parti sociale). Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare-cumparare a titlurilor, care se stabileste de regula, prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta. Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale. Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala. Valoarea financiara exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului annual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata. Valoarea contabila sau bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de titluri.Activul net contabil proprii(Drepturi). Principalele caracteristici ale societatilor comercialeTip de societate Indicatori Marimea minima capitalului social a Parti sociale Parti sociale Societati in nume colectiv SNC Societati in comandita simpla SCS Societati in comandita pe actiuni SCA 25.000euro, in echivalent lei actiuni 0.10lei Minim 5 Nelimitata solidara tuturor asociatilor comanditati Societati pe actiuni SA 25.000euro, in echivalent lei actiuni 0.10lei Minim 5 Sunt obligati numai la plata actiunilor lor Societati cu raspundere limitata SRL 200lei Parti sociale 10lei Maxim 50 Sunt obligati numai pana la concurenta aportului

de predare-preluare;

=

Total activ Datorii, sau Activul net contabil = Capitaluri

Capitalul este divizat in: Valoarea nominala minima a unei action/parti sociale Numar de proprietari Responsabilitatea proprietarilor

Nelimitata solidara

si

Nelimitata si solidara a tuturor asociatilor comanditati

si a

3.2. IMOBILIZARILEActivele imobilizate sunt active detinute pe o perioada mai mare de un an si economice viitoare.26

generatoare de beneficii

In functie de natura lor activele imobilizate pot fi: imobilizari necorporale, imobilizari financiare, imobilizarile necorporale si corporale in curs de executie.

imobilizari corporale si

Imobilizarile necorporale sunt active identificabile, nemonetare si fara support material ce se concretizeaza in : cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare,concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie,programe informatice, etc Imobilizari corporale sunt bunuri tangibile de folosinta indelungata, reprezentate de terenuri, constructii, instalatii, masini, utilaje, mobilier, aparatura birotica, etc Imobilizari financiare sunt investitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute pe termen lung precum si creante imobilizate, cum ar fi imprumuturile si garantiile acordate pe termen lung. Evaluarea se evalueaza la urmatoarele valori:valoarea de intrare, de inventar, contabila neta, bilantiera, reziduala. Valoarea de intrare sau contabila se determina in functie de modul de dobandire, astfel: -imobilizarile procurate cu titlu oneros se evalueaza la cost de achizitie; -imobilizarile obtinute din productie proprie se evalueaza la cost de productie; -imobilizarile aduse ca aport la capitalul social se evalueaza la valoarea de aport; -imobilizarile primite gratuit se evalueaza la valoarea justa, care reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat in cadrulunei tranzactii, cu pretul determinat I mod obiectiv. Valoare de inventar este valoarea stabilita la inventarierea activelor imobilizate si care este stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul de piata. Valoarea contabila neta este valoarea ramasa, se calculeaza prin deducerea din valoarea contabila a amortizarilor si ajustarilor constituite. Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile, iar ajustarile sunt echivalentul valoric al deprecierilor sau pierderilor de valoare reversibile a imobilizarilor. Valoarea bilantiera sau valoarea contabila neta, adica valoarea contabila bruta diminuata cu amortizarile si ajustarile cumulate pentru depreciere sau pierderea de valoare. Valoarea reziduala este valoarea neta pe care o entitate estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii. In cazul casarii, valoarea reziduala reprezinta diferenta dintre valoarea materialelor si piselor recuperate si cheltuielile efectuate in vederea dezmembrarii. Imobilizarile necorporale Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea unei societati comerciale sau modificarea actului persoanei juridice. Concesiunea reprezinta dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii obtinut de o persoana numit concesionar si de o alta persoana numita concedent. In contractul de concesiune incheiat intre cele doua parti, se prevad, printe altele, durata concesionarii bunurilor sau serviciilor, precum si pretul sau redeventa care trebuie platit de catre concesionar in schimbul folosirii bunurilor sau serviciilor concesionate. Dreptul de superficie este dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau asupra unei plantatii, afalate pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acestui teren. de de constituire, fiind reprezentate de taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare,

cheltuieli de prospectare a pietei, precum si alte cheltuieli legate de infiintarea sau extinderea activitatii

27

Imobilizarile corporale

denumite si imobilizari materiale sau active fixe

tangibile, cuprind bunurile

materiale de folosinta indelungata, care indeplinesc urmatoarele caracteristici: -sunt utilizate in productia de bunuri, in prestarea de servicii, in activitati administrative sau sunt inchiriate tertilor; -au durata normala de functionare mai mare de un an -au valoarea la momentul achizitiei mai mare de 1800lei, potrivit legislatiei in vigoare. Din categoria imobilizarilor corporale fac parte: terenurile, amenajarile la terenuri,constructii, masini,utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica, avansuri pentru investitii etc. Sunt considerate de asermenea, imobilizari corporale si : investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune; investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor cu modernizarea, realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijloacelor fixe. Nu sunt considerate imobilizari corporale: -componentele imobilizarilor corporale procurate cu ocazia reparatiilor, care au ca scop restabilirea parametrilor tehnici initiali ale acestora; -constructiile si instalatiile provizorii; -animalele tinere, animalele la ingrasat, pasarile si coloniile de albine; -padurile; -echipamentul de protectie si de lucru,imbracamintea speciala si accesoriile de pat, indifferent de valoarea si -sculele, instrumentele si dispozitivele folosite pentru fabricarea anumitor produse de serie sau pe baza unor comenzi;

3.3.AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALEExpresia valorica a uzurii care se include in mod esalonat in cheltuieli se numeste amortizare. Amortizarea imopbilizarilor corporale se calculeaza, pe baza unui plan de amortizare, din luna urmatoare punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare. Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre proprietarul acestora. Nu se supun amortizarii: terenurile, lacurile, baltile si iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii; tablourile si operele de arta, bunurile din domeniul public finatate din surse bugetare. Duratele normale de utilizare In Romania duratele normale de utilizare ale imobilizarilor corporale sunt stabilite centralizat prin Hotarare de Guvern si sunt revizuite la un interval de maxim 5 ani. Entitatile economice amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare: liniara, degresiva, accelerata. Utilizarea regimului de amortizare se aproba de Consiliul de Administratie sau administratorul entitatii.

28

3.4. STOCURILEStocurile sunt active circulante achizitionate sau produse pentru consum propriu in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. Acestea sunt formate din: materii prime, materialele de natura obiectelor de inventar. Materiile prime sunt bunurile ce participa direct la fabricarea produsului, in care se regasesc total sau partial, fie in starea lor initiala fie transformata. Materialele consumabile sunt bunurile ce participa direct la procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit sau recoltat. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta: materiale consumabile si

-

acele bunuri care nu indeplinesc in mod cumulative conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor corporale, adica fie au durata de utilizare mai mica de un an , fie au valoarea de intrare mai mica de un an.

-

echipamentul de protectie, echipamentul de lucru si imbracamintea speciala impusa pentru anumite locuri de munca, de normele de protectia muncii sau de regulamente speciale;

Stocurile se pot clasifica astfel: -dupa forma fizica si destinatie: marfuri, materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse semifabricate, produsele finite, produsele recoltate, produse reziduale, animalele si pasarile, ambalajele, productia in curs de executie,etc -dupa apartenenta la patrimoniu: stocuri care fac parte din patrimoniu, care se pot afla in spatiile proprii, fie se afla la terti in custodie, pentru prelucrare sau reparare si stocuri care nu fac parte din patrimoniu, dar se afla in gestiunea entitatii, fiind primite de la terti pentru prelucrare, reparare, etc. Evaluarea stocurilor Evaluarea stocurilor , potrivit reglementarilor romanesti se face la urmatoarele momente: intrarea in marfuri, ambalaje, materiale de natura patrimoniu, inventarierea acestora, incheierea exercitiului financiar precum si la iesirea lor. Stocurile cumparate ( materii prime, materiale consumabile, obiectelor de inventar, etc) se evalueaza la costul de achizitie, cost ce poate avea urmatoarea structura: pretul de cumparare fara tva + taxe nerecuperabile( taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare, etc) +cheltuieli de transport, manipulare+tva inscrisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este platitor de tva. Stocurile fabricate, recoltate, se evalueaza la costul de productie, format din : cheltuieli directe ( materii prime, materiale auxiliare si salariile muncitorilor direct productivi) + cota de cheltuieli indirecte ( amortizarea imobilizarilor + reparatii + salariile specializate) Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa ( de utilitate), adica pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale. Stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, ce se stabileste in urma evaluarii. personalului de conducere din sectii sau fermele

3.5. DECONTARILE CU TERTII 29

In desfasurarea activitatii sale orice entitate intra in relatii cu diferite persoane fizice si juridice, care in contabilitate sunt numite terti, spre exemplu : furnizori, clienti, asociati, diversi creditori, debitori, bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale si al fondurilor speciale, etc.Acest tip de relatii, consemnate in documente contabile, se reflecta in contabilitate sub forma datoriilor si a creantelor. Creantele sunt drepturi cuvenite creditorilor ( unitatea pe care o administram sau in care lucram), de a pretinde de la debitori, clienti sume banesti, echivalentul valoric al bunurilor livrate sau al prestatiilor efectuate. Creantele se reflecta in contabilitate din momentul crearii dreptului fata de terti pana in momentul stingerii( incasarii lor). Datoriile sunt surse externe ( straine de unitatea pe care o administram , sau in care lucram) puse la dispozitie de catre terti. Creditorul este persoana care a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie. In contabilitate aceste datorii sunt reflectate din momentul crearii angajamentelor pana in momentul stingerii (platii) lor.

Cele mai frecvente datorii si documentele in care acestea se reflecta:Categoria terti Furnizori Personalul anagajat de Natura datoriilor Datorii din operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari si servicii Salarii brute,indemnizatiile pentru concediul de odihna, , premii, participarea la profit, etc si Restituirea aportului, dividende, alte sume datorate, etc. Impozit pe profit, impozit pe venit, TVA de plata, impozit pe veniturile salariale, alte impozite si taxe,etc. Contributia la asigurarile sociale, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, , ajutorul de somaj, etc. Avansuri primite Documente privind angajarea datoriilor Factura cu sau fara tva, avizul de insotire al marfii Statul de plata al salariilor, lista de indemnizatii, ordin de deplasare, etc Nota de contabilitate, situatii de calcul. Jurnal de cumparari, jurnal de vanzari, , decont privind TVA, stat de plata al salariilor, situatii de calcul. Stat de salarii, lista de indemnizatii, desfasuratorul contributiilor sociale Documente privind plata datoriilor Ordin de plata, ce, bilet la ordin, chitanta, etc Stat de plata al salariilor, lista pentru plati partiale, ordin de deplasare, ordin de plata pentru alimentarea cardurilor de salarii,etc Dispozitia de plata catre caserie, ordin de plata pentru alimentarea conturilor de card,etc. Ordin de plata, chitanta de trezorerie. Ordin de plata, chitanta-trezorerie

Asociati actionari

Bugetul statului

Bugetul asigurarilor sociale,protectiei sociale si al fondurilor speciale Cienti-creditori

Nota de contabilitate, situatii de calcul,etc.

Billet la ordin, chitanta, ordin de plata, etc.

Cele mai frecvente creante si documentele in care acestea se reflecta:Categoria de terti Furnizoridebitori Clienti Natura creantelor Avansuri acordate Creante livrare sevicii din de operatiuni de bunuri,lucrari, Documente privind crearea drepturilor Factura cu sau fara tva Factura cu sau fara tva,aviz de insotire a marfii Documente privind incasarea drepturilor Ordin de plata, billet la ordin,chitanta Ordin de plata,cec, billet la ordin,chitanta, etc.

30

Personalul salariat Bugetul asigurarilor sociale, protectiei sociale si al fondurilor speciale Bugetul statului

Avansuri acordate, platite in plus Indemnizatii sociale

salarii

Stat de plata al salariilor,lista de polata a indemnizatiilor, lista de avans chenzinal,etc. Desfasuratorul indemnizatiilor sociale

Stat de plata al salariilor,lista de indemnizatii,lista de avans chenzinal,chitanta, etc. Ordin de plata

Impozite varsate in plus, TVA de recuperat Aport social subscris

Asociati actionari

si

Jjurnal de cumparari, jurnal de vanzari, decont privind tva, statul de salarii, situatii de calcul Declaratia de subscriere, act de constituire

Ordin de plata

Foaie de varsamant,process verbal de predare-preluare

3.6. TREZORERIA Trezoreria, ca expresie , cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o unitate economica( afacere), pentru a face fata platilor scadente. Lichiditatile monetare sunt mijloace banesti efective pe care le detine o entitate, ce pot fi structurate astfel: -numerarul aflat in caseria unitatii; -disponibilitatile banesti aflate in conturile din banci; avansurile de trezorerie; Echivalentele de numerar sunt investitii financiare pe termen scurt, care sunt usor convertibile in mijloace banesti efective ce pot fi structurate astfel: -titluri de plasament: actiuni,obligatiuni, etc. -valori de incasat: efecte comerciale, cecuri, etc. -alte valori:timbrele fiscale, bonuri valorice de combustibil, tichetele de masa, etc. Trezoreria face referire la operatiile monetare, care include incasarile si platile curente si care se efectueaza in legatura directa cu decontarea drepturilor de creanta si a obligatiilor scadente ale unitatii economice. Organizarea contabilitatii trezoreriei trebuie sa aiba in vedere mai multe obiective: -efectuarea platilor si a incasarilor la termenele scadente; -evidenta si controlul operativ al operatiilor de trezorerie cu si fara numerar; -fundamentarea bugetului de trezorerie; -gestionarea eficienta a investitiilor financiare si a creditelor bancare pe termen scurt; -respectatrea legislatiei financiar-bancare si fiscale. Operatiile financiare sunt asimilate trezoreriei insa genereaza angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt. Fluxurile de trezorerie reprezinta ansamblul operatiilor monetare si financiare pe care le efectueaza o unitate, pentru asigurarea mijloacelor banesti si efectuarea decontarilor curente.31

4. DESCRIEREA COMPONENTELOR CONTULUI DE PROFIT SI PIERDEDECHELTUIELILE SI VENITURILE

In activitatea oricarei entitati se desfasoara o diversitate de operatii care angajeaza cheltuieli si genereaza venituri, fenomene percepute si gindite de orice persoana. Astfel putem definii: Cheltuielile sunt fie diminuari ale unor elemente de activ, fie majorari ale unor elemente de pasiv, care genereaza o diminuare a beneficiilor economice. Practic efectuarea cheltuielilor se deruleaza in mai multe etape successive, in cadrul carora pot fi delimitate patru momente: -momentul angajarii cheltuielilor, este momentul cumpararii de bunuri stocabile, de lucrari, de utilitati si servicii, necesare activitatii, cand apare obligatia de plata catre furnizori. -momentul consumului, este utilizarea efectiva a resurselor in scopul satisfacerii nevoilor productive sau neproductive.( utilizarea materiilor prime, utilizarea materialelor consumabile, a materialelor de natura obiectelor de inventar, etc.) -momentul platii, adica achitarea unei sume de bani ca echivalent al bunurilor sau al serviciilor primite. Sunt si plati care se fac fara un echivalent, cum ar fi , plata impozitului pe profit, pe venit, a amenzilor, etc. -momentul decontarii cheltuielilor, numit si momentul imputarii, adica cheltuielile sunt suportate din veniturile realizate, obtinandu-se astfel, rezultatul exercitiului. Procesul de creare a veniturilor presupune delimitarea urmatoarelor momente: -productia, este procesul in care se realizeaza bunurile si serviciile in cadrul obiectului principal de activitate al firmei; -facturarea, numita si vanzarea pe credit, este transferul dreptului de proprietate de la furnizor la client; -incasarea, este momentul in care bunurile si serviciile vandute se transforma in bani; -momentul numit incorporare, se refera la momentul in care veniturile absorb cheltuielile in vederea obtinerii rezultatului. In virtutea faptului ca Romania a optat pentru contabilitatea de angajamente, inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor se face in momentul angajarii cheltuielilor sau al consumului acestora, indiferent de momentul platii, iar inregistrarea in contabilitate a veniturilor se face in momentul livrarii bunurilor si al serviciilor, pe baza de factura, indiferent de momentul incasarii acestora. Structura cheltuielilor si a veniturilor in contabilitatea financiara a oricarei entitati se face dupa natura activitatilor care le-au generat, astfel:32

-cheltuieli si venituri de exploatare, acestea sunt generate de

activitati desfasurate

in cadrul

obiectului de activitate al firmei, precum si alte activitati conexe acestora; -cheltuieli si venituri financiare, acestea sunt generate de activitati de natura financiara cum sunt: dobanzile incasate pentru disponibilitatile banesti aflate in conturile bancare, diferentele de curs valutar favorabile, nefavorabile, dobanzile la creditele bancare, etc. -cheltuieli si venituri extraordinare, acestea sunt generate de evenimente sau tranzactii, ce sunt diferite de activitatile curente si care nu se repeta in mod frecvent, cum ar fi calamitatile naturale.

5.Documentele justificative

Documentele justificative sunt un element component al metodei contabilitatii, iar fara de acestea contabilitatea nu poate face dovada efectuarii operatiilor respective. Legea contabilitatii nr.82/1991, face urmatoarea mentiune ,,Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate , dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate. Prin urmare pe linga functia informationala, documentele justificative sunt suportul material al inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate, deci indeplinesc si o functie gestionara., prin faptul ca fac dovada infaptuirii operatiilor si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale ale entitatii.

Acte normative: Legea nr.82/1991 Legea contabilitii republicat i actualizat; Ordinul nr.1849/2003 Ordin privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie (M.O.25/2004); Ordinul nr.171/2004 Ordinul pentru aprobarea unor formulare financiar contabile, comune pe economie privind taxa pe valoarea adaugat (M.O.73/2004); Ordinul nr.527/2004 Ordin pentru modificarea si completarea OMFP 1849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie (M.O. 358/2004);

Documentele justificative Potrivit art.6(1) din Legea Contabilitii orice operaiune economic se consemneaz ntr-un document care st la baza inregistrrilor in contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ, iar art.6(2) precizeaz documentele justificative care stau la baza inregistrrilor in contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat i aprobat, precum i a celor care le-au nregistrat in contabilitate, dup caz. De regul documentele justificative trebuie s cuprind urmatoarele elemente: Denumirea documentului; Denumirea i sediul unitii patrimoniale care ntocmete documentul; Numrul si data intocmirii acestuia; Menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei patrimoniale; Coninutul operaiei patrimoniale; Datele cantitative i valorice;33

Numele, prenumele si semnturile persoanelor care le-au intocmit, vizat i aprobat; Alte elemente care se consider necesare (confirmarea semnturilor prin stampil) Pentru a inlesni folosirea unor documente justificative comune n activitatea financiarcontabil, au fost aprobate formulare tipizate comune pe economie, cu regim special de tiprire, nseriere , numerotare i evident, conform actelor normative in vigoare. Astfel de documente sunt: Avizul de insoire a marfii Factura fiscal i factura Chitana Bonul de comand chitan Fia de magazie a formularelor cu regim special

AVIZUL DE INSOTIRE A MARFII

-se ntocmete n trei exemplare la livrarea produselor, lucrrilor i serviciilor, de ctre compartimentul de desfacere al ntreprinderii i cnd din anumitre motive nu se poate intocmi factur fiscala, situaie n care pe avizul de nsoire a mrfii se face in scris meniunea urmeaz factur. Dac coninutul avizului se refer la valori materiale tramsmise spre prelucrare, pe avizul de nsoire a marfii se face meniuneapentru prelucrare la terti. document de nsoire a marfii pe timpul transportului, -servete pentru document ce st la baza ntocmirii facturii fiscale, document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, n cadrul aceleiai ntreprinderi.

FACTURA fiscala (TVA), FACTURA -se ntocmete n trei exemplare la livrarea produselor, lucrrilor i serviciilor de ctre compartimentul de desfacere pe baza dispoziiei de livrare sau a avizului de nsoire a mrfii. Se ntocmete Factura-de ctre ntreprinderile nepltitoare de TVA i Factura fiscal de ctre pltitorii de TVA. document n baza cruia se deconteaz produsele, lucrrile i serviciile prestate, -servete pentru document de nsoire a mrfii pe timpul transportului, document de ncrcare n gestiunea cumprtorului, document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului i a cumprtorului. CHITANA -se ntocmete n dou exemplare de ctre casier, care semneaz de primirea sumei, exemplarul unu cu tampila unitii circul la pltitor, iar cel de-al doilea rmne n carnet i este folosit ca document justificativ pentru nregistrarea ncasrilor n Registrul de casa, - servete ca document justificativ pentru ncasarea sumei pe care o consemneaz.

34

BONUL DE COMAND CHITAN(tva) se ntocmete n trei exemplare de unitile care presteaz servicii clienilor, document justificativ privind ncasarea sumei de la client, servete document pentru determinarea volumului serviciilor prestate i a materialelor consumate.

Alte formulare privind activitatea contabilDocumente de evidena a imobilizrilor a) Registrul numerelor de inventar - se intocmete intr-un singur exemplar de compartimentul financiarcontabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizrilor corporale i activelor bilogice intrate n ntreprindere prin achiziionare, construire, confecionare, transfer,donaie, excepie fcnd doar cele luate cu chirie. b) Fia mijlocului fix i a activului biologic se ntocmete ntr-un exemplar de ctre compartimentul financiar-contabil -pentru fiecare mijloc fix , activ biologic sau pentru mai multe mijloace fixe de acelai fel i de aceai valoare, sau care au aceleai cote de amortizare i sunt puse n funciune n aceai lun. - se completez pe baza documentelor privind micarea, modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe, a activelor biologice cum sunt: proces verbal de recepie,de punere n funciune, proces verbal de scoatere din funciune, bonul de micase etc.c)

Bonul de micare a mijloacelor fixe, a activelor biologice se ntocmete n dou exemplare de ctre persoana care dispune micarea mijloacelor fixe, respectiv a activelor biologice (eful de ferm sau alt persoan desemnat) - servete ca document justificativ de predare primire a mijloacelor fixe, a activelor biologice ntre ferme sau punctele de lucru ale ntreprinderii. -

d) Procesul verbal de recepie - se ntocmete n trei exemplare i st la baza nregistrrii n contabilitate a intrrilor de imobilizri corporale (inclusiv a animalelor de producie i reproducie provenite din producie proprie) Procesul verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe i a activelor biologice sau de declasare a unor bunuri materiale se ntocmete n dou exemplare separat pentru fiecare mijloc fix sau activ biologic, document de constatare a ndeplinirii condiiilor scoaterii din folosin a mijloacelor fixe, a activelor biologice, document de predare la magazie a unor bunuri rezultate n35

- servete

urma casrii mijloacelor fixe, sau de trecere la reform a activelor biologice, document justificativ de nregistrare n evidena operativ a gestiunii i n contabilitate.

Documente de eviden a stocurilor i a activelor biologice a) Nota de recepie i constatare de diferene - se ntocmete n dou exemplare, la locul de depozitare sau locul de vnzare al bunurilor(cazul magazinelor cu amnuntul), iar n cazul n care se constat diferene, nota de recepie se ntocmete n trei exemplare de ctre comisia de recepie legal constituit. document pentru recepia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru ncarcarea n gestiune , document justificativ de nregistrare n contabilitate, act de prob n litigii cu transportorii i furnizorii pentru diferenele constatate la recepie.

- servete

b) Bonul de consum - se ntocmete n dou exemplare, pe msura eliberrii materialelor consumabile din magazie pentru consum de ctre compartimentul sau persoana care urmrete programul de producie, consumurile normate sau de alte compartimente ale unitii care solicit diverse materiale, document de eliberare din magazie pentru consum a materialelor sau activelor bilogice necesare consumului, document de scdere din gestiune, document justificativ de nregistrare n evidena magaziei i n contabilitate.

- servete

c) Bonul de predare transfer-restituire In cazul utilizrii ca bon de predare a produselor finite recoltate, la depozit - se ntocmete n dou exemplare pe msura predrii la magazie a produselor, activelor biologice de la locul recoltrii, document de predare la magazie a produselor - servete document justificativ de nregistrare n evidena magaziei i n contabilitate, informaii pentru urmrirea realizrii produciei,36

informaii pentru plata i calculul salariilor.

n cazul utilizrii ca bon de transfer ntre gestiuni, aflate n ntreprindere - se ntocmete n dou exemplare, pe msura efecturii transferurilor ntre gestiunile aflate n ncinta ntreprinderii. dispoziie de transfer a materialelor de la o gestiune la alta - servete document justificativ pentru scderea din gestiunea predtorului i ncrcarea n gestiunea primitorului n cazul utilizrii ca bon de restituire - se ntocmete n dou exemplare pe msura restituirii valorilor materiale nentrebuinate de gestiunea sau punctul de lucru cruia i-au fost destinate iniial pentru consum, dispoziie de restituire a bunurilor nefolosite - servete document justificativ de nregistrare n evidena magaziei i n contabilitate.

d) Fia de magazie - Se intocmete ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material de gestionar sau persoan desemnat i care va completa coloanele referitoare la intrri, ieiri, stoc. - Se ine la fiecare loc de depozitare pe feluri de materiale, nregistrrile in fie se fac document cu document. Stocul poate fi stabilit dup fiecare operaie nregistrat i obligatoriu zilnic, - Pentru valorile materiale primite pentru prelucrare de la teri se vor ntocmi fie distincte. Servete document de eviden a intrrilor, ieirilor i stocurilor din gestiune document de nregistrare n contabilitatea analitic(n cazul folosirii metodei operativ-contabil) sursa informaiilor pentru controlul operativ curent i contabil al stocurilor

e) Registrul stocurilor - se ntocmete la sfritul fiecrei luni pe feluri de materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, active biologice, produse grupate depozite, magazii, eventual subgrupe prin nscrierea stocurilor din fiele de magazie i evaluarea lor la preurile de nregistrare. f) Raportul de gestiune37

-

-

-

Servete pentru evidena operativ a mrfurilor i ambalajelor din cadrul unitilor sau gestiunilor cu amnuntul, Se poate utiliza raport de gestiune zilnic sau raport de gestiune periodic, dup hotrrea conducerii ntreprinderii, Raportul de gestiune zilnic se ntocmete n dou exemplare de ctre gestionar pentru fiecare gestiune n parte, la sfritul fiecrei zile se stabilete totalul intrrilor plus soldul, apoi se nscriu vnzrile i eventual alte ieiri de mrfuri, u