1. Peretele bacterian la BACTERIILE GRAM (+)- descriere Bacteriile Gram (+) au un perete gros, alcatuit dintr-un strat rigid de peptidoglicani si din acid teichoic. Ctitatea mare de peptidoglicani (70-80%) ofera acestor bacterii sensibilitate la lizozim si penicilina. Lizozimul hidrolizeaza specific peptidoglicanii intre N-acetilglucozamina si acidul N-acetilmuramic. Penicilina inhiba specific sinteza de peptidoglicani. Bacteriile Gram (-) au un perete gros de 100 , cu un continut mult mai mic de peptidoglican (pana la 20 %) si fara acid teichoic. Un strat extern numit membrana externa, acopera peretele bacterian al bacteriilor Gram (-). Aceasta membrana este mai groasa decat stratul de peptidoglicani si este compusa din lipoproteine si glicoproteine atasate de peptidoglicani. Aceasta membrana contine antigenul O, caracteristic bacteriilor Gram(-). Indepartarea peretelui bacterian, care protejeaza membrana citoplasmatica, determina liza bacteriana, pt ca membrana este incapabila sa reziste presiunii osmotice din natura. 2. Precizati denumirea COCILOR in functie de dispozitia lor Cocii pot fi dispusi in : streptos (in lant): streptococii; diplo (doua cate doua): pneumococi, meningococi, gonococi; tetrade (patru germeni dispusi in 2 planuri perpendiculare); in staphilos (in ciorchine): stafilococii. 3. Enumerati si descrieti FAZELE CRESTERII BACTERIENE 1. Faza de lag- in primele 2 h, nr de indivizi este aproape constant (faza de latenta), ea este o faza de acomodare a germenilor la noile conditii de mediu. 2. Faza de multiplicare exponentiala sau logaritmica- este o faza de crestere rapida a nr bacteriilor; dureaza 2-3 h. In aceasta faza bacteriile au dimensiuni constante, citoplasma intens bazofila si omogena, lipsita de incluziuni. Bacteriile sunt virulente, antigenele sunt cele mai bine reprezentate. In aceasta faza se recolteaza germenii pt prepararea vaccinurilor. 3. Faza stationara- prin consumarea substratului nutritiv ritmul de diviziune scade, nr germenilor care mor devine egal cu cel al germenilor care se divid, deci nr total al bacteriilor ramane constant. Aceasta faza dureaza 2-3 zile. In aceasta faza se fac identificarile bacteriilor, coloniile sunt bine individualizate. 4. Faza de declin- consumarea substratului nutritiv si acumularea de metaboliti toxici duce la moartea majoritatii bacteriilor. Celulele ramase vii sunt batrane, isi pierd virulenta si patogenitatea. Faza dureaza 2-3 luni. In aceasta faza apar sporii. 4. Definiti si descrieti BACTERIOFAGUL Definitie: Bacteriofagul este un virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene. Structura morfologica este complexa: 1. Capul are: o lungimea de cca.100 nm o diametrul de cca 60 nm. o ADN viral inconjurat de capsida formata din capsomere o forma icosaedrica 2. Coada este formata din proteine si are: Cilindru axial Gulerul cozii Teaca cozii Placa bazala Crosetele Fibrele cozii ADN-ul reprezinta 60% din greutatea bacteriofagului Proteinele sunt antigenice si reprezinta 40% din greutatea bacteriofagului 5. Enumerati FACTORII CELULARI AI APARARII NESPECIFICE Reprezinta mecanisme primitive de aparare formate in timpul evolutiei filogenetice si realizate de catre celulele fagocitare sau nefagocitare. De ex: Granulocitele PMN capabile de fagocitoza activa cu distrugerea integrala a materialului fagocitat, datorita bogatului continut in enzile lizozomale; Macrofagele care degradeaza partial si selectiv, retinand doar determinantii antigenici; Bazofilele si mastocitele cu rol fagocitar minor sau chiar absent, dar eliberatoare de mediatori implicati in initierea inflamatiei si facilitarea migrarii PMN catre locul inflamatiei. 6. Ce este ASLO?- precizati valorile normale ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anticorpii antistreptococici, care se numesc antistreptolizine. Rezultatele se exprima in unitati ASLO/ml ser. Anticorpii anti streptolizina O apar impotriva unei enzime produse de streptococii -hemolitici de grup A . Cresterea titrului de anticorpi anitistreptolizina O se asociaza cu aparitia unor afectiuni poststreptococice: febra reumatismala, (cardita, poliartrita, choreea minor, noduli subcutanati, eritem), glomerulonefrita poststreptococica.Pentru zona noastr geografic acceptndu-se ca normal un titru de 200 (maxim 250) unitti ASLO.

7. Descrieti fazele de identificare serologica la PNEUMOCOCI - Reactia de aglutinare. Se realizeaza cu o suspensie de germeni in cultura pura, in mediu lichid care se pun in contact cu serurile specifice de tip, la o reactie pozitiva apar aglutinine. La noi se realizeaza identificarea serogrupurilor 1, 2 si 3 - Tehnica de umflare a capsulei (reactia Neufeld), prin tratarea cu ser antipolizaharidic specific de tip are loc o marire a capsulei. 1

- Inocularea la soarece se practica pt aprecierea virulentei tulpinii izolate. Se inoculeaza soareci albi. Dupa moartea sau sacrificarea animalului se autopsiaza si se pune in evidenta pneumococul in produsele patologice recoltate. 8. Clasificarea MYCOBACTERIILOR in functie de ritmul de crestere si pigmentarea coloniilor - Grupa 1- micobacterii fotocromogene, culturile se dezvolta la 37C in intuneric nu sunt pigmentate, daca sunt expuse 30-60 min la lumina zilei sau la o sursa de 30 W asezata la o distanta de 50 cm si apoi raman in intuneric 12-24 h,culturile se pigmenteaza in galben sau portocaliu. Din aceasta grupa face parte M. tuberculosis. - Grupa 2- micobacteriile scotocromogene, se dezvolta la 37C atat la intuneric cat si la lumina, culturile sunt pigmentate in galben-portocaliu (M. scofulaceum) - Grupa 3- micobacteriile necromogene: M. avium - Grupa 4- micobacteriile cu crestere rapida, coloniile care apar dupa cateva zile sub forma S sau R la 37C, cromogenitatea este variabila, sunt conditionat patogene la om sau animale. 9. Enumerati testele de identificare pentru NEISSERIA MENINGITIDIS (MENINGOCOC) - Coagulabilitatea si latexaglutinarea (anticorpii antimeningococici sunt fixati pe proteina A stafilococica respectiv pe particule de latex) se face direct din LCR - Contraimunoelectroforeza efectuata in gel de agar 1% cu tampon veronal cu Ph 7,8, godeurile dintre anod sunt umplute cu LCR iar cele dintre catod sunt umplute cu serurile antimeningococice, cele mai frecvente serogrupuri in zona respectiva, dupa migrare 60-90 min, la o intensitate de 3 mA, pot fi urmarite aparitia benzilor de precipitare intre godeurile cu lichid si serurile antispecifice. 10. Enumerati si descrieti afectiunile generate de genul YERSINIA Yersinia Pestis da PESTA sau CIUMA, care se manifesta mai intai prin aparitia unei vezicule, la locul inteparii, apoi ajunge in ggl limfatici, apare o adenopatie (bubon pestos), daca apararea este slaba, germenii se vor multiplica in sange, pot sa o septicemie (pesta) cu evolutie f rapida, mortalitatea in pesta bubonica este de peste 75%. Infectia poate ajunge in pulmon, apare pesta pulmonara, in acest caz bolnavul este contagios prin picaturile Pflugge. Yersinia pseudotuberculosis ajunge la om prin alimente si poate sa produca enterite subacute insotite de adenopatie mezenterica. Yersinia enterocolitica ajunge la om prin alimente si poate da la copii: enterite, sindromul dureros al fosei iliace drepte; iar la adult artritele reactive si eritemul nodos. 1. Descrieti CELULA PROCARIOTA Celulele procariote; o nu au un nucleu adevarat, materialul genetic este constituit dintr-o singura molecula de ADN, aceasta molecula reprezinta cromozomul sau genomul bacterian. o nu au aparat mitotic

o o o oo o o o

Organitele celulare sunt absente. Ribozomii 70s Peretele celular este prezent in general avand o componenta caracteristica: peptidogliconul, in componenta caruia intra acidul N-acetilmuramic. La microplasme si formele L lipseste peretele celular. Se inmulteste prin diviziune directa. Inmultirea sexuata este rara. Au dimensiuni mici Nu au capacitate de diferentiere celulara Nu au capacitate de a forma organisme pluricelulare Nu prezinta endocitoza si nu au vacuole digestive intracelulare

2. Enumerati caracteristicile METABOLISMUL BACTERIAN Metabolismul bacterian este : 1. unicelular , are loc intr-o singura celula

2. 3.

necompartimentat datorat lipsei organitelor citoplasmatice

de mare intensitate cu multiplicare rapida (timpul de generatie este de 20 minute in timp ce la mamifere timpul de generatie este de 24 ore) 4. teleonomic 5. de mare flexibilitate metabolica, se adapteaza la conditii variate de mediu 3. Enumerati TIPURILE DE BACTERII dupa tipul de energie si modul ei de obtinere 1. Strict aerobe Folosesc exclusive respiratia Nu se dezvolta in absenta oxigenului molecular 2. Strict anaerobe Folosesc strict fermentatia Oxigenul este toxic pentru ele Aerobe- facultativ anaerobe Pot obtine energia atat pe cale oxidativa cat si fermentativa E. Coli, Staphylococcus Aerotolerante Au metabolism fermentativ Raman viabile in prezenta oxigenului

3.

4.

2

5.

Microaerofile Cresc numai in prezenta unor cantitati reduse de oxigen spirochetele

4. Enumerati denumirea MATERIALULUI CROMOZOMIAL

5. Enumerati NUMARUL SCHIMBURILOR DE MATERIAL GENETIC care apar in cursul mutatiilor Schimbarile care apar in cursul unei mutatii sunt: a. inlocuirea (substitutia) unei baze purinice sau pirimidinice b. c. d.insertia unei baze noi deletia, suprimarea unei baze sau a unui grup de baze

inversarea ordinii anumitor baze 6. Ce sunt DISBIOZELE?- exemple Disbioza reprezinta alterarea florei intestinale In disbioze cresterea pH-ului implica o crestere a florei daunatoare, nefiziologice (Escherichia, Clostridium, Proteus, Estaphilococcus, Pseudomonas, Cndida, etc). Cele mai importante probiotice din flora intestinala sunt: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus casei, Lactobacillus rhamnosus, Bifidobacterium longum, Bifidobacterium breve si Pediococcus acidilactici. Aceste bacterii probiotice sunt produse in mod natural de catre organism si sunt sustinute de o dieta sanatoasa, controlul stresului, exercitiile fizice si bineinteles administrarea de suplimente pe baza de probiotice. In prezent s-a demonstrat stiintific beneficiul tratamentelor cu probiotice in multe patologii cum sunt: sindrom de colon iritabil, diaree, constipatia cronica, infectii urinare, vaginita, intoleranta la lactoza,terenuri atopice, alergii alimentare, prevenirea cancerului de colon. In disbioza = densitate germeni > 100.000/ml suc jejunal, flora de tip fecal (flora de tip anaerob: Bacteroides, Veillonela, Clostridium, Bifidobacteria, Lactobacillus, dar si aeroba-anaeroba facultativa: enterococi, Staf. aureus, coliformi) sau popularea colonului cu flora conditionat patogena. 7. Precizati prin ce tehnica se pune toxigeneza in vitro la COLINIA BACTERIUM DIFTERIUM DIFTERIA LEZIUNI LA POARTA DE INTRARE Bacilul difteric poate fi patogen prin multiplicare la poarta de intrare si toxinogenez. Toxina difteric este aceeasi pentru toate tulpinile productoare. Este o exotoxin de natur proteic constituit dintr-un lant polipeptidic termolabil cu greutatea molecular de 62 kDa. Exotoxina are 2 fragmente: - fragmentul A (24 kDa) care constituie suportul pentru activitatea toxic - fragmentul B (38 kDa) care permite fixarea de receptorul celular si ptrunderea fragmentului A. Dup fixarea toxinei de receptorul celular, fragmentul A clivat de enzimele membranare ptrunde n celul prin endocitoz. n citoplasma celulei, activat, fragmentul A desfsoar activitate enzimatic de ADP riboxilaz care, n prezenta NAD-ului celular, inhib factorul de elongare 2 necesar constituirii lanturilor polipeptidice. n acest fel este blocat sinteza proteinelor celulare. Exotoxina difteric este produs doar de tulpinile care posed gena tox+ purtat de bacteriofagul temperat . Gena tox+ este inhibat de un represor prezent pe cromozom, activ n prezenta fierului. Exotoxina difteric poate afecta toate celulele organismului, n primul rnd ale inimii (miocardit), nervilor (demielinizare) si rinichilor (necroz tubular). 8. Descrieti CRESTEREA PE : GELOZA SIMPLA, GELOZA SANGE SI MEDII SIMPLE PT GENUL PROTEUS Cresc usor pe medii simple, sunt germeni aerobi, facultativi anaerobi, cresc optim la 34-37C, 18-24 h. Tulbura uniform bulionul, formand val la suprafata si invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2 %, din locul inocularii, valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei tulpini, in acest caz migrarile se opresc la 1-2 mm distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie (fenomenul Dienst), este folosit ca marker epidemiologic. Pe geloza inclinata insamantarea germenilor in lichidul de condensare determina un fenomen de catarare. Pe mediile selective coloniile sunt S lactozo negative cu centrul negru si nu manifesta fenomenul de migrare. 9. Precizati si descrieti tipurile de LEPRA Exista 2 tipuri de lepra: 1. lepra tuberculoida sau uscata este benigna si are evolutie lenta lepra lepromatoasa sau umeda este maligna si are evolutie rapida In ambele cazuri este afectat sistemul nervos periferic si duce la amputatii spontane si nedureroase deoarece nervii periferici ai membrelor se atrofiaza. 10. Descrieti testele pt confirmarea speciei la NEISSERIA GONOR ROHEAE Pentru confirmarea Neisseria se testeaza fermentarea zaharurilor. Neisseria gonorrhoeae fermenteaza numai glucoza. Metode rapide de confirmare: Testul de coagulare cu ser antigonococic cuplat cu proteina A stafilococica ( in 3 minute da reactie pozitiva) Prin imunofluorescenta se va colora cultura cu ser fluorescent antigonococic. Metodele biologiei moleculare sonde nucleotidice, PCR 11. SHIGELLA

2.

3

Germenii din grupul Shigella sunt bacterii strict adaptate omului, ntotdeauna patogene. Sunt ntlnite n intestinul si materiile fecale ale bolnavilor, convalescentilor precum si la purttorii aparent sntosi. Singurele animale care pot fi gazde accidentale sunt primatele captive care vin n contact cu oamenii. Caractere morfotinctoriale Sunt bacili Gram negativi, neciliati, necapsulati si nesporulati. Caractere de cultur Sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe care se dezvolt bine la 37C pe medii slab si moderat selective si diferentiale (Istrati Meitert, ADCL). Formeaza colonii S, lactozo-negative, transparente. Caractere biochimice si de metabolism Ca toate enterobacteriile reduce nitratii la nitriti, sunt oxidazo-negative, fermenteaz glucoza, dar fr producere de gaz. Structura antigenic Antigenul somatic O st la baza mprtirii n patru grupe antigenice si subdiviziunii acestora n serotipuri: o Grupul A: Shigella dysenteriae (12 serotipuri) o Grupul B: Shigella flexneri (6+2 serotipuri) o Grupul C: Shigella boydii (18 serotipuri) o Grupul D: Shigella sonnei (1 serotip care prezint dou faze antigenice S si R). Boala la om- Shigeloza este o boal diareic acut, cu evolute autolimitant datorit capacitaii regenerative a epiteliului intestinal. Apare dup 2-5 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii. Debutul este brusc cu febr, diaree apoas, colici abdominale intense. n periada de stare pacientul are 30-40 scaune nefecaloide, cu mucos, puroi si snge. n urma acestora poate s apar deshidratarea. Tenesmele rectale, starea general alterat sunt de asemenea simptome importante ale dizenteriei. Sindromul dizenteric are 3 simptome: - scaune sanghiolente si mucoase - colici abdominale - enesme DIAGNOSTIC DE LABORATOR Diagnosticul de laborator este bacteriologic. Produsele patologice sunt materiile fecale emise spontan sau recoltate cu sonda Nelaton de la pacienti n perioada de stare a bolii si n convalescent. Transportul produsului patologic de face n mediul Cary-Blair iar nsmntarea este recomandat s se efectueze ct mai curnd dup recoltare. Tratamentul se face conform antibiogramei 12. STREPTOCOCCUS AGALACTIAE Poate determina infectii neonatale, implicat fiind mai ales serotipul III datorit continutului mare de acid sialic si infectii la adult. Infectiile nou-nscutului: - infectii precoce Apar n primele 5 zile de viat ale nou-nscutului contaminarea acestora fiind posibil intrauterin sau n timpul travaliului de la mame colonizate vaginal cu Streptococcus agalactiae. Sunt implicate serotipurile Ia, Ib, II, III. Copilul prezint infectie pulmonar grav, septicemie de multe ori cu evolutie grav spre deces. - infectii tardive Apar ncepnd cu prima sptmn dup nastere pn la vrsta de 3 luni, transmise de personalul de ngrijire sau de membrii familiei. Este implicat serotipul III si se manifest ca meningit purulent. 13. TUBERCULOZA Boala cauzat de Mycobacterium tuberculosis se numeste tuberculoz si se manifest cel mai frecvent sub form de: - tuberculoz pulmonar - tuberculoz extrapulmonar, care este rar si are localizri meningiene, renale, genitale, osoase, articulare, ganglionare, digestive Este important din punct de vedere medical s se fac distinctie ntre: - infectia tuberculoas: demonstrat prin virajul spontan al reactiei la tuberculin; - boala tuberculoas: infectia cu manifestri patologice clinice sau radiologice, pulmonare sau extrapulmonare. Bolnavul cu tuberculoz pulmonar, elimin bacilii tuberculosi prin sput si prin picturile Pflgger. Aerosolii astfel contaminati cu Mycobacterium tuberculosis sunt inhalati, ajung n alveole unde bacilul este fagocitat de macrofage. O parte din bacili rmn pe loc alt parte este vehiculat pe cale limfatic spre ganglionii loco-regionali. Mycobacterium tuberculosis se multiplic, determin rspunsul imun care st la baza formrii leziunii caracteristice numit tubercul. Tuberculul se cazeific: Tesutul n care s-au dezvoltat bacilii sufer o necroz solid cu aparitia de cazeum. Tuberculul cazeos se ramoleste, se formeaz caverna pulmonar care se nconjoar de un strat fibros.

Subiecte bacteriologie SEM 1 1.Peretele celular la bacteriile Gram (-) 2.Clasificarea bacteriilor in functie de modul de procurare al substantelor nutritive 3.Precizati etapele si descrieti curba de crestere a bacteriilor 4.Bacteriofagul 5.Enumerati factorii umorali de actiune sistemica a apararii antiinflamtorii specifice 6.Teste de patogenitate pt. stafilococii patogeni 7.Cresterea genului Proteus pe medii fara inhibitie si pe medii cu inhibitie 8.Clasificarea Mycobacteriilor in raport cu pigmentatia coloniilor,exemple 9.Exemple de bacili anaerobi nesporulati 10.Leziunea produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mici.

4

1.Faceti o paralela intre celula procariota si eucariota 2.Clasificarea bacteriilor in functie de cili 3.Caracteristicile metabolismului bacterian 4.Materialul genetic extracromozomial 5.Factorii umorali cu actiune locala 6.Descrieti hemoliza streptococilor 7.Exemple de bacili sporulati aerobi 8.Descrieti leziunea produsa de Clostridium tetaniae la om si animale mari 9.Descrieti mediul si cresterea eugonica la Mycobacterium tuberculosis 10.Definiti Fam.Enterobacteriacee

5