CAPITOLUL XSTUDIUL DE FEZABILITATE

1. Importanţa şi necesitatea întocmirii studiului de fezabilitate.2. Definirea şi tipologia studiilor de fezabilitate.3. Conţinutul studiului de fezabilitate.

CAPITOLUL XSTUDIUL DE FEZABILITATE

1. IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE FEZABILITATE

Studiile de fezabilitate reprezintă o altă categorie de documente în care se aplică principiile şi criteriile de eficienţă economică pentru evaluarea proiectelor de investiţii. Întocmirea studiului de fezabilitate trebuie să preceadă realizarea unui obiectiv complex, chiar înainte de proiectarea efectivă a acestuia. În acelaşi timp, alături de planul de afaceri, studiul de fezabilitate constituie componenta principală a documentaţiei care se depune în vederea obţinerii unei finanţări (spre exemplu un credit bancar) interne sau internaţionale.

Elaborarea studiului de fezabilitate este vitală, îndeosebi atunci când pentru realizarea unui proiect se mobilizează resurse importante. Denumirea acestei categorii specifice de documente, care preced realizarea efectivă a lucrărilor de investiţii, provine din limba engleză, respectiv de la termenul feasible1, care caracterizează o acţiune capabilă de a produce efecte utile suficient de ample pentru a garanta recuperarea resurselor consumate cu realizarea sa şi, ulterior, obţinerea unui profit suplimentar.

Prin întocmirea studiului de fezabilitate se urmăreşte fundamentarea necesităţii privind realizarea unui proiect de investiţii, din punctul de vedere al viabilităţii acestuia, prin următoarele elemente2:

Amplasamentul viitorului obiectiv de investiţii (locaţii potenţiale şi caracteristici) şi elementele constructive (clădiri, echipamente, utilaje, etc.) cuprinse în datele tehnice ale investiţiei;

Forţa de muncă ocupată, ca urmare a realizării investiţiei (număr de angajaţi, calificări necesare) relevată de informaţiile privind forţa de muncă;

Parametrii tehnici şi funcţionali, precum şi resursele financiare necesare pentru realizarea proiectului, prin întocmirea devizului general;

Resursele necesare pentru funcţionarea obiectivului de investiţii, după punerea în funcţiune (necesarul de fond de rulment, materii prime, materiale, caracteristicile procesului de producţie, piaţa, etc.),

1 feasible (adj.) = capable of being put into effect or accomplished, practical (Webster’s Dictionary).2 L. M. Cistelecan, Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pp. 347-348.

prin realizarea analizei fluxului de numerar (cash-flow), denumită analiza cost-venit-profit;

Sursele potenţiale de finanţare, care pot fi surse proprii (profit nerepartizat din exerciţiile precedente, fondul de amortizare, aport de capital, etc.) sau surse atrase (credite, fonduri nerambursabile interne, alocaţii bugetare, fonduri extra-bugetare, fonduri europene din programele de pre-aderare Phare, ISPA şi SAPARD, până la lichidarea acestora, fonduri post-aderare, din categoria Fonduri Structurale şi de Coeziune, etc.);

Valoarea efortului investiţional, reflectată de valoarea investiţiei, durata de execuţie, eşalonarea modului de realizare a investiţiei, din punct de vedere temporal şi financiar, etc., elemente care sunt cuprinse în indicatorii tehnico-economici;

Avizele, autorizaţiile şi acordurile necesare pentru realizarea proiectului, care indică modul în care investiţia se încadrează în reglementările legale şi în ansamblul cerinţelor zonei.

Studiile de fezabilitate au o aplicabilitate practică diversă, ceea ce permite identificarea următoarelor funcţii generale ale acestora:

testare/evaluare; identificare; previziune; instrument de analiză; selectare.Practica economică a demonstrat că realizarea studiilor de fezabilitate

presupune alocarea de resurse în acest scop, de multe ori semnificative, dată fiind amploarea şi gradul de dificultate ridicat al documentaţiei, ţinând seama de complexitatea activităţilor prin realizarea cărora se obţin elementele componente ale studiului. Necesarul de resurse este cu atât mai mare cu cât valoarea şi dimensiunile proiectului de investiţii creşte.

Din acest motiv, atunci când caracteristicile investiţiei o impun, în vederea realizării de economii privind resursele antrenate de întocmirea studiilor de fezabilitate, se întocmeşte un document cu o anvergură mai mică, denumit studiu de pre-fezabilitate. Spre deosebire de studiul de fezabilitate, acest document este sub o formă simplificată, fiind destinat conturării generale a ideii de realizare a proiectului.

În acest sens, studiul de pre-fezabilitate este3 ansamblul alcătuit din piese scrise (date generale, evaluări pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi pre-fezabilitate, date tehnice, date privind finanţarea investiţiei) şi piese desenate (planul de amplasare zonală şi planul general), care se întocmeşte cu scopul evaluării de ansamblu a necesităţii întocmirii studiului de fezabilitate şi a realizării viitorului obiectiv de investiţii.

În studiile de specialitate4 se apreciază că studiile de pre-fezabilitate au rolul de a analiza, într-o formă rezumată, elementele relevante privind:

3 V. Radu, D. Curteanu, Managementul proiectelor de construcţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pp. 62-64.4 E. Topală, Fezabilitate şi restructurare, Ed. Semne, Bucureşti, 1996, p. 17.

direcţile de dezvoltare viitoare a firmelor; variante de restructurare a activităţii economice; variante de realizare a investiţiilor, etc.În afară de studiile de fezabilitate întocmite pentru analiza viabilităţii

proiectelor de investiţii, în activitatea practică se evaluează uneori fezabilitatea întreprinderilor. Din acest punct de vedere, se analizează performanţele viitoare ale firmei, ce urmează să fie realizate în urma implementării strategiei de restructurare, retehnologizare, divizare, fuziune, dezvoltare, schimbarea profilului de activitate, etc.

Din elementele enunţate anterior rezultă că studiile de fezabilitate a întreprinderilor îndeplinesc mai multe funcţii. Succint, acestea pot fi enunţate astfel5:

1. Funcţia de testare/evaluare internă a agenţilor economici presupune analiza eficienţei utilizării factorilor de producţie, în mod static, prin intermediul unor indicatori ca cifra de afaceri, profitul, productivitatea muncii, randamentul capitalului, rezultatele financiare, rentabilitatea, etc.;

2. Funcţia de stabilire a locului întreprinderii în mediul său concurenţial/evaluare externă vizează elementele legate de relaţiile cu furnizorii, capacitatea de desfacere a producţiei realizate, etc. În raport cu performanţele celorlalţi competitori;

3. Funcţia de previziune, prin care pornind de la analiza diagnostic a activităţii firmei, realizată pe baza datelor istorice cuprinse în documentele economice şi financiar-contabile, se stabilesc direcţiile de dezvoltare a activităţii viitoare, pe criterii de eficienţă economică;

4. Funcţia de instrument de analiză, atât din punct de vedere static, cât şi dinamic, în vederea elaborării previziunilor economico-financiare şi a strategiei firmei.

2. DEFINIREA ŞI TIPOLOGIA STUDIILOR DE FEZABILITATE

În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe moduri de definire a studiului de fezabilitate. În acest sens, menţionăm:

1. Ansamblul de piese scrise şi piese desenate care conţine informaţii privind necesitatea realizării investiţiei, surse de finanţare, modalităţile de asigurare a resurselor necesare, furnizorii, etc.6;

2. Documentaţia formată din „memorii de fundamentare, măsuri concrete de acţiune, desene, calcule tehnico-economice, etc. privind necesitatea realizării viitoarelor obiective, sursele de aprovizionare cu materii

5 L. M. Cistelecan, Op. cit., pp. 351-352.6 I. Românu, I. Vasilescu, Managementul investiţiilor, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 1997, p. 261.

prime, pieţele de desfacere, asigurarea capitalului – lichidităţi şi credite, rezultatele scontate, amplasamentul, etc.”7;

3. Elementele documentaţiei elaborate în perioada pre-investiţională, structurată în piese scrise (date generale, date tehnice, date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţiei, devizul general estimativ, principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei, finanţarea investiţiei, avize şi acorduri) şi piese desenate (planul de amplasare în zonă, planul general, planuri de arhitectură, etc.), cu scopul evaluării eficienţei elaborării unui obiectiv de investiţii, înainte de realizarea efectivă a acestuia8;

4. Ansamblul de componente centrate pe „stabilirea strategiei societăţii comerciale, cu accent pe resursele proprii, analiza riscului şi a posibilităţilor de cooperare”, în cadrul cărora se acordă o atenţie deosebită „activităţilor de marketing, producţie, cercetare proiectare, finanţarea activităţilor, personal, management-organizare, participări-cooperări”9;

5. Componentă a documentaţiei tehnico-economice, aferentă realizării unui proiect, prin care se „demonstrează eficienţa investiţiei, gradul de asigurare a condiţiilor de finanţare şi chiar de realizare” a acesteia10.

Tipologia studiilor de fezabilitate este mult mai puţin diversă decât a planurilor de afaceri, din cauza standardelor impuse, pe de-o parte, de legislaţia în vigoare11 şi de reglementările diferitelor instituţii/organisme finanţatoare internaţionale12, sau a normelor de creditare pentru obţinerea de credite bancare, pe de altă parte.

În esenţă, în funcţie de destinaţia studiilor de fezabilitate distingem: Studiile de fezabilitate destinate evaluării necesităţii şi eficienţei

realizării proiectelor de investiţii; Studiile de fezabilitate destinate evaluării întreprinderilor, în vederea:

Vânzării/cumpărării unor active sau a unei întreprinderi în ansamblul său;

Lichidării în caz de faliment sau de încetare a activităţii; Fuziunii, absorbţiei sau cesiunii; Concesionării sau închirierii unor active; Stabilirii strategiei optime de desfăşurare a activităţii viitoare; Schimbarea formei de proprietate, etc.

După metodologia utilizată pentru elaborarea lor, studiile de fezabilitate pot fi:

7 I. Românu, I. Vasilescu, C. Cicea, Invesiţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, p. 56.8 V. Radu, D Curteanu, Op. cit., pp. 64-73.9 W. Behrens, P. M. Hawranek, Mnual for preparation of Industrial Feasability, Viena, 1991, în E. Topală, Op. cit., p. 25.10 L. M. Cistelecan, Op. cit., p.343.11 Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 32/15 ianuarie 1993, Anexa 1 şi Anexa 2, privind conţinutul cadru al studiilor de pre-fezabilitate şi de fezabilitate.12 Banca Mondială (B.M.), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) – organism specializat al Fondului Monetar Internaţional, Comisia Europeană, etc.

Elaborate după metodologia B.I.R.D.; Conform reglementărilor O.N.U.D.I.; Destinate obţinerii unui credit bancar; Destinate obţinerii finanţării prin programele europene (Fonduri

Structurale şi de Coeziune, etc.); Studii întocmite pentru realizarea investiţiilor publice13.

3. CONŢINUTUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

Investiţia este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare şi modernizare, având ca sursă de finanţare renunţarea la consumuri actuale sigure, dar mici şi neperformante, în favoarea unor consumuri viitoare mai mari şi într-o structură modernă, mai aproape de opţiunile utilizatorilor, dar probabile.

Momentul în care se ia decizia de a se realiza o investiţie, indiferent de natura şi amploarea ei, este unul de mare importanţă în viaţa întreprinderii, este una dintre deciziile cele mai încărcate de răspundere. Pe lângă faptul că investiţiile vizează toate interesele arătate, ele vizează viitorul, obiectivele strategice ale întreprinderii, interesele acesteia pe termen lung.

Dificultatea formulării opţiunii pentru investiţii este dată mai cu seamă de faptul că, de regulă, o investiţie are impact asupra tuturor elementelor sistemului întreprinderii.

Pierre Mosse: „Investiţia trebuie privită ca o cheltuială certă pentru un viitor incert.“

Toate aceste elemente nu pot fi identificate şi avute în vedere, fără realizarea a două activităţi esenţiale:

studii de piaţă adecvate; analiză-diagnostic a activităţii întreprinderii şi mai cu seamă a

modului în care s-au utilizat capacităţile existente.

Aceste două activităţi trebuie să se finalizeze în prognoze, strategii, politici, programe.

În construcţia oricărei strategii investiţionale trebuie să se clarifice, în prealabil, o serie de probleme esenţiale, dintre care enumerăm doar următoarele:

De ce trebuie investiţia? Ce urmează să se facă? Cu ce se va face? Care sunt modalităţile în care se va realiza? Cum se va face evaluarea a ceea ce s-a propus să se realizeze? Care este raportul între eforturile depuse şi efectele obtenabile?

13 O.U.G. Nr. 60, privind achiziţiile publice, M.O., mai 2001, H.G. Nr. 461/2001, privind aplicarea O.U.G. Nr. 60, M.O., 24 mai, Legea Nr. 212, privind aprobarea O.U.G. Nr. 60, M.O., 16 mai 2002.

Cu ce fonduri se va finanţa investiţia? De ce s-a ales varianta respectivă de investiţie?Documentaţia tehnico-economică pentru investiţii are ca obiectiv

principal: să prevină riscul în procesul investiţional; să documenteze pe cel care formulează opţiunea pentru investiţii asupra

oportunităţii, legalităţii, posibilităţilor de realizare, eforturilor pe care le presupune şi asupra efectelor şi eficienţei investiţiei respective;

să convingă pe cei care trebuie să finanţeze investiţia să îşi plaseze fondurile în investiţia respectivă.

Conţinutul acestui tip de documentaţie depinde atât de destinaţie, cât şi de reglementările impuse de finanţatorul potenţial. Pentru investiţiile ample (construcţii noi, dotări, utilaje, instalaţii, infrastructură, etc.), realizate din fonduri provenind de la buget, care sunt supuse legislaţiei privind achiziţiile publice, documentaţia tehnico-economică pe care trebuie să o întocmească investitorul este extrem de complexă, fiind alcătuită din:

Studiul de pre-fezabilitate; Studiul de fezabilitate; Proiectul tehnic şi caietele de sarcini; Detalii de execuţie.

Studiul de prefezabilitate (SPF)Este prima documentaţie tehnico-economică prin care se formulează

opţiunea pentru investiţia respectivă: necesitatea, oportunitatea, eficienţa, condiţiile de realizare.

Pentru elaborarea studiului de prefezabilitate nu sunt necesare cheltuieli de proiectare. Toate documentaţiile tehnico-economice au în general două părţi: partea scrisă şi partea desenată.

Partea scrisă a studiului de prefezabilitate, cuprinde date generale despre investiţie (denumire; amplasament; necesitatea şi oportunitatea investiţiei; evaluarea; acorduri şi avize necesare; caracteristicile principale: clădiri, utilaje, instalaţii, procese tehnologice, utilităţi, materii prime, forţă de muncă, fonduri).

Partea desenată a studiului de prefezabilitate, cuprinde planul general de amplasare, cu unele detalii strict necesare.

Studiul de fezabilitate (SF)Fără îndoială că în studiile de fezabilitate şi de restructurare problema

acoperirii financiare a cheltuielilor de investiţii este esenţială, societăţile comerciale trebuind să hotărască atât mărimea acestor cheltuieli, cât şi finanţarea lor din fonduri proprii, credite bancare sau contribuţia partenerilor.

Elaborarea studiilor de fezabilitate şi de restructurare a devenit o activitate importantă, prin această urmărindu-se redresarea şi rentabilizarea societăţilor comerciale.

Mai multe aspecte sunt necesar de avut în vedere:

studiile de fezabilitate si de restructurare nu sunt preocupări de moment, ele urmând a se elabora, pe etape, în continuare ori de câte ori managementul societăţilor va sesiza schimbări importante apărute pe plan naţional sau internaţional în ce priveşte produsele, performanţele şi calitatea acestora, piaţa, tehnologiile, resursele de producţie.

studiile de fezabilitate includ, de obicei, şi activităţi de restructurare şi fără îndoială pe cele de retehnologizare şi de dezvoltare. În acest mod studiile de fezabilitate constituie elementul integrator al acestor preocupări. Ele se sprijină pe unele studii preliminare (prognoza produselor, prognoza tehnologiilor, studii de marketing, analiza diagnostic) ale căror concluzii vor fi folosite în variantele studiilor de fezabilitate.

orice studiu de fezabilitate are la bază ipoteze şi premize cu privire la evoluţia viitoare; acestea constituie împreună cu realizările perioadei trecute baza întocmirii variantelor de perspectivă.

studiile de fezabilitate şi de restructurare trebuie să se încheie cu propunerea unei strategii de dezvoltare (restructurare) pe termen mediu sau lung cu precizarea activităţilor în care se va acţiona, rezultatelor economice probabile, efortul necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea şi riscul în atingerea rezultatelor.

Aspectele menţionate evidenţiază rolul complex ce revine studiului de fezabilitate ca document de bază pentru luarea deciziilor de către Consiliile de Administraţie cu privire la evoluţia viitoare a societăţii respective, trebuie menţionat că studiile de fezabilitate îşi găsesc utilitatea şi în probleme complexe la nivel macroeconomic, ele fiind în măsură să îmbine activităţi diverse precum exploatarea resurselor naturale, transporturi, dezvoltarea reţelelor de distribuţie a produselor, înfiinţarea de secţii sau filiale, într-un cuvânt, acţiuni care conduc la ameliorarea rezultatelor economice generale.

Ţinând seama de destinaţia lor, există mai multe categorii de studii de fezabilitate şi anume pentru:

obiective noi, de producţie sau servicii; dezvoltarea societăţilor comerciale existente care au un profil bine

definit, o piaţă de desfacere sigură (internă şi externă), un profit apreciabil şi resurse proprii de dezvoltare;

restructurarea societăţilor comerciale existente care nu au profit (sau un profit mic) urmărind pe această cale rentabilizarea şi obţinerea unui profit corespunzător;

privatizare.Obiectivele concrete ce vor trebui avute în vedere la elaborarea studiilor

de fezabilitate şi de restructurare sunt: economisirea de mijloace materiale pentru realizarea producţiei sau

serviciilor preconizate, cu consecinţe favorabile asupra creşterii rentabilităţii în condiţiile pieţei libere şi acţiunii concurenţilor;

redresarea economică a societăţii prin ameliorarea performanţelor şi calităţii produselor, extinderea pieţei (interne şi externe), creşterea productivităţii muncii şi capitalului, reducerea cheltuielilor de producţie, de transport, de desfacere.

Pentru a răspunde acestor cerinţe, studiile de fezabilitate şi de restructurare vor trebui să conţină cel puţin următoarele capitole:

date de identificare a societăţii; studii premergătoare privind prognoza produselor , a tehnologiilor,

marketingul previzional; analiza diagnostic a stării actuale a societăţii; variante de dezvoltare şi de restructurare studiate; analiza eficienţei variantelor studiate; analiza incertitudinii, riscului şi sensibilităţii variantelor; utilizarea şi interpretarea indicatorilor economici obţinuţi şi

formularea unei strategii de perspectivă.

Proiectul tehnic (PT)Proiectul tehnic se elaborează pentru aprobarea execuţiei şi pentru

execuţia propriu-zisă a investiţiei.În descrierea generală a lucrării, proiectul tehnic trebuie să ofere toate

informaţiile necesare celor care avizează, aprobă, licitează, finanţează şi execută investiţia, inclusiv celor care fac recepţia şi vor înregistra investiţia în patrimoniu. Proiectul tehnic conţine, ca elemente obligatorii, caietele de sarcini şi graficele de execuţie.

Caietele de sarcini se prezintă, de regulă, sub forma unor broşuri distincte, cu un conţinut specific fiecărei investiţii (descriere, performanţe).

Caracterul complet şi corect al caietelor de sarcini reprezintă premisa esenţială, determinantă, pentru corectitudinea licitaţiilor, pentru asigurarea unei concurenţe loiale, esenţa economiei de piaţă. De asemenea, este premisa esenţială pentru realizarea investiţiei la parametrii tehnico-economici proiectaţi şi aprobaţi.

Detaliile de execuţie (DE)Sunt documentaţii cuprinzând detaliile tehnice necesare executanţilor

pentru execuţia investiţiei şi controlul acesteia. În cuprinsul lor preponderează planşele, cotele, dimensiunile, explicaţiile tehnice şi tehnologice necesare.

Conform reglementărilor cuprinse în Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 32/15 ianuarie 1993, Anexa 1, Conţinutul Cadru al studiului de pre-fezabilitate este următorul:A. PIESE SCRISEI DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiţii.2. Numărul de identificare al studiului la proiectant.3. Ordonatorul principal de credite.

4. Ordonatorul de credite beneficiar al investiţiei.5. Amplasamentul obiectivului (judeţ, localitate, etc.).6. Necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei din punct de vedere

economic, social, interese regionale/zonale/locale, nevoile ce vor fi satisfăcute prin realizarea obiectivului, etc.

II DATE TEHNICE1. Suprafaţa de teren pe care va fi amplasat obiectivul de investiţii, precum şi

regimul juridic al acestuia.2. Caracteristicile geo-fizice ale terenului:

2.1.Zona seismică de calcul şi perioada de colţ;2.2.Nivelul maxim al apelor freatice;2.3.Natura terenului de fundare.

3. Caracteristicile principale ale construcţiilor:3.1.Reţele: extindere teritorială, lungime, diametru;3.2.Clădiri: suprafaţa construită, suprafaţa desfăşurată, numărul de niveluri.

4. Principalele echipamente privind dotarea construcţiilor: cazane pentru abur sau apă fierbinte, ascensoare, hidrofoare, etc.

5. Utilităţi şi soluţia adoptată pentru asigurarea acestora: apă, energie electrică, combustibil, abur tehnologic, etc.

III EVALUAREA COSTULUI INVESTIŢIEI (cuprinsă în devizul general estimativ14)1. Cheltuieli pentru obţinerea şi evaluarea terenului:

1.1.Obţinerea terenului/cheltuieli de achiziţie;1.2.Amenajarea terenului în vederea realizării investiţiei;1.3.Amenajări pentru protecţia mediului.

2. Cheltuieli cu asigurarea utilităţilor.3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică:

3.1.Studii de teren;3.2.Avize, acorduri, autorizaţii;3.3.Proiectare şi engineering;3.4.Organizarea procedurilor de licitaţie publică;3.5.Consultanţă.

4. Cheltuieli pentru investiţia de bază:4.1.Construcţii şi instalaţii;4.2.Montaj utilaj tehnologic;4.3.Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj;4.4.Utilaje fără montaj şi echipamente de transport;4.5.Dotări.

IV PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI1. Valoarea totală a investiţiei................., din care:

1.1.Construcţii-montaj..............2. Eşalonarea investiţiei (investiţie/construcţii-montaj):

2.1.Anul I;

14 H.G. Nr. 1.179/24.10.2002, privind aprobarea structurii Devizului General şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiecte de inventar şi lucrări de intervenţii, M.O. Nr. 804, 5.11.2002.

2.2.Anul II.3. Capacităţi de producţie în unităţi fizice.4. Durata de realizare a investiţiei (exprimată în luni).V FINANŢAREA INVESTIŢIEI (se precizează ponderea fiecărei surse de finanţare în totalul necesar pentru finanţarea proiectului)

1. Surse proprii (%);2. Credite bancare (%);3. Credite externe garantate de stat (%);4. Fonduri speciale extrabugetare (%);5. Alocaţii de la buget (%).

B. PIESE DESENATE1. Planul de amplasare în zonă (L: 25.000 – 1 : 5.000).2. Planul general (L: 5.000 – 1 : 1.000).

Există situaţii în care studiul de pre-fezabilitate trebuie să fie completat cu alte categorii de informaţii, ca de exemplu:

Forţa de muncă ocupată după punerea în funcţiune a obiectivului; Modalităţile de asigurare a aprovizionării/producţiei/desfacerii; Materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, utilităţi

consumate în procesul de producţie; Condiţii speciale referitoare la domeniul financiar, respectiv

impozite, scutiri de impozite, informaţii privind schimbul valutar, rate ale dobânzilor, evoluţia preţurilor, etc.

În ceea ce priveşte Conţinutul Cadru al studiului de fezabilitate, acelaşi act normativ, în Anexa 2, prevede următoarea structură:A. PIESE SCRISEI DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiţii.2. Numărul de identificare al studiului la proiectant.3. Ordonatorul principal de credite.4. Ordonatorul de credite beneficiar al investiţiei.5. Amplasamentul obiectivului (judeţ, localitate, etc.).6. Necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei din punct de vedere

economic, social, interese regionale/zonale/locale, nevoile ce vor fi satisfăcute prin realizarea obiectivului, etc.

II DATE TEHNICE1. Suprafaţa de teren pe care va fi amplasat obiectivul de investiţii, precum şi

regimul juridic al acestuia.2. Caracteristicile geo-fizice ale terenului:

2.1.Zona seismică de calcul şi perioada de colţ;2.2.Nivelul maxim al apelor freatice;2.3.Natura terenului de fundare.

3. Caracteristicile principale ale construcţiilor:

3.1.Reţele: extindere teritorială, lungime, diametru, lăţimi, materiale, condiţii de pozare, etc.;

3.2.Clădiri: suprafaţa construită, suprafaţa desfăşurată, numărul de niveluri, deschideri, travei, înălţimea nivelurilor, volumul construit.

4. Structura constructivă: cuprinde descrierea soluţiilor tehnice avute în vedere şi recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare pentru fiecare obiect în parte, atât pentru clădiri cât şi pentru reţele.

5. Principalele echipamente privind dotarea construcţiilor: cazane pentru abur sau apă fierbinte, ascensoare, hidrofoare, etc.

6. Utilităţi şi soluţia adoptată pentru asigurarea acestora: apă, energie electrică, combustibil, abur tehnologic, etc.

III DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCǍ1. Total personal..........., din care:

1.1.Personal de execuţie.2. Locuri de muncă nou create........IV EVALUAREA COSTULUI INVESTIŢIEI (cuprinsă în devizul general estimativ15)PARTEA I1. Cheltuieli pentru obţinerea şi evaluarea terenului:

1.1.Obţinerea terenului/cheltuieli de achiziţie;1.2.Amenajarea terenului în vederea realizării investiţiei;1.3.Amenajări pentru protecţia mediului.

2. Cheltuieli cu asigurarea utilităţilor.3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică:

3.1.Studii de teren;3.2.Avize, acorduri, autorizaţii;3.3.Proiectare şi engineering;3.4.Organizarea procedurilor de licitaţie publică;3.5.Consultanţă.

4. Cheltuieli pentru investiţia de bază:4.1.Construcţii şi instalaţii;4.2.Montaj utilaj tehnologic;4.3.Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj;4.4.Utilaje fără montaj şi echipamente de transport;4.5.Dotări.

5. Alte cheltuieli:5.1.Organizare de şantier:

5.1.1. Lucrări de construcţii;5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului.

5.2.Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare:5.2.1. Comisioane, taxe şi cote legale;5.2.2. Costul creditului.

15 H.G. Nr. 1.179/24.10.2002, privind aprobarea structurii Devizului General şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiecte de inventar şi lucrări de intervenţii, M.O. Nr. 804, 5.11.2002.

5.3.Cheltuieli diverse (sporuri, comisioane bancare, supravegherea tehnică a execuţiei, etc.);

5.4.Cheltuieli neprevăzute (maximum 5% din valoarea lucrărilor de construcţii-montaj)

6. Cheltuieli pentru darea în exploatare:6.1.Pregătirea personalului de exploatare;6.2.Probe tehnologice.

TOTAL............., din care:Construcţii-montaj.............

PARTEA a II-aValoarea rămasă actualizată, a mijloacelor fixe existente, incluse în cadrul obiectivului de investiţii.PARTEA a III-aFondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie:

Total necesar............., din care:Construcţii-montaj.............

V AVIZE ŞI ACORDURI (emise de organismele de drept, potrivit legislaţiei în vigoare)

1. Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei;

2. Certificatul de urbanism cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii şi regimului juridic al terenului;

3. Avize privind asigurarea utilităţilor (apă, energie electrică, energie termică, canal, etc.);

4. Avize privind protecţia mediului şi a apelor;5. Consumul de combustibil;6. Alte avize de specialitate, stabilite conform dispoziţiilor legale.

VI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI1. Valoarea totală a investiţiei................., din care:

1.1.Construcţii-montaj..............2. Eşalonarea investiţiei (investiţie/construcţii-montaj):

2.1.Anul I;2.2.Anul II.

3. Capacităţi de producţie în unităţi fizice.4. Durata de realizare a investiţiei (exprimată în luni).VII FINANŢAREA INVESTIŢIEI (se precizează cuantumul fiecărei surse de finanţare, actualizate la momentul realizării studiului de fezabilitate)

1. Surse proprii (mii lei);2. Credite bancare (mii lei);3. Credite externe garantate de stat (mii lei);4. Fonduri speciale extrabugetare (mii lei);5. Alocaţii de la buget (mii lei).

B. PIESE DESENATE1. Planul de amplasare în zonă (L: 25.000 – 1 : 5.000).2. Planul general (L: 5.000 – 1 : 1.000).

3. Planuri şi secţiuni de arhitectură pentru principalele obiective de construcţii.

La elementele menţionate, atunci când se impune, trebuie să se adauge şi alte categorii de informaţii, care se referă la:

1. Condiţii financiare de realizare a obiectivului: analiza cash-flow, rata de actualizare utilizată, rata internă de rentabilitate, analiza raportului cost/beneficiu, rata impozitului, perioada de scutire de la plata impozitului, influenţa variaţiei în timp a preţurilor, rata dobânzilor la creditele bancare, rata de schimb valutar, etc.;

2. Maşinile şi utilajele necesare (lista principalelor utilaje, echipamente şi dotări, cu indicarea capacităţii tehnice a acestora şi furnizorii potenţiali) pentru procesul tehnologic;

3. Producţia şi desfacerea: lista produselor realizate, capacitatea de producţie teoretică anuală, pe produse, durata proiectată pentru funcţionarea capacităţii de producţie pentru fiecare produs, preţul unitar al fiecărui produs, preţul intern de vânzare a produselor similare fabricate în ţară sau procurate din import, preţul de export şi cantităţile exportate, etc.

4. Materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, utilităţi consumate în procesul de producţie pentru fiecare produs în parte, precum şi preţurile de procurare a acestora;

5. Cheltuielile generale ale unităţii: taxe, comisioane, impozite, instruirea personalului, chirii şi/sau amortismente, cheltuieli de administraţie şi marketing, etc.;

6. Structura financiară: surse de capital realizate din profit sau dividende, împrumuturi, alocaţii bugetare, etc.

7. Necesarul de capital pentru producţie – fondul de rulment.

Departamentul pentru industrie al Băncii Mondiale recomandă următoarea structură pentru studiul de fezabilitate16:1. INTRODUCERE2. PREZENTAREA DOMENIULUI/SECTORULUI INDUSTRIAL ÎN

CADRUL CĂRUIA SE REALIZEAZĂ OBIECTIVUL DE INVESTIŢII:2.1.Legăturile/conexiunile cu celelalte sectoare;2.2.Descrierea sub-sectorului specific proiectului;2.3.Problema care va fi soluţionată prin realizarea investiţiei;2.4.Dificultăţile specifice domeniului;2.5.Propuneri privind soluţii de îmbunătăţire a situaţiei curente/actuale.

3. PIAŢA, PREŢUL PRODUSELOR ŞI DISTRIBUŢIA:3.1.Informaţii privind piaţa:

3.1.1. Intocmirea unui scurt istoric al evoluţiei pieţei (cererea şi oferta, producători şi cumpărători);

3.1.2. Realizarea unei previziuni a evoluţiei cererii şi ofertei;16 Adaptare după V. Radu, D Curteanu, Op. cit., pp. 74-78.

3.1.3. Descrierea pieţei căreia i se adresează produsele/serviciile realizate prin punerea în funcţiune a investiţiei;

3.2.Modalităţile de distribuţie/comercializare;3.3.Tehnicile/politicile de marketing utilizate pentru promovarea produselor;3.4.Prezentarea modului de stabilire a preţului.

4. PREZENTAREA FIRMEI ŞI A INSTITUŢIEI FINANŢATOARE / INIŢIATORULUI PROIECTULUI:4.1.Scurt istoric (înfiinţare, forma juridică, structura capitalului social, etc.)4.2.Structura organizatorică a societăţii comerciale;4.3.Managementul firmei (structura Consiliului de Administraţie, Comitetul

Director, CV-urile managerilor implicaţi în implementarea proiectului, etc.).

5. PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTIŢII:5.1.Obiectivele urmărite prin realizarea investiţiei;5.2.Scopul proiectului;5.3.Descrierea tehnică a investiţiei:

5.3.1. Facilităţile de producţie create prin implementarea proiectului;5.3.2. Utilităţi;5.3.3. Infrastructura;5.3.4. Aspecte privind protecţia mediului, etc.

5.4.Forţa de muncă:5.4.1. Personalul necesar (număr de persoane, calificări, etc.);5.4.2. Necesităţile de instruire a personalului, etc.

5.5.Materiile prime şi materialele principale necesare pentru derularea activităţii de exploatare şi modul de procurare a acestora;

5.6.Managementul timpului/calendarul proiectului (diagrama GANTT, grafice reţea, etc.).

6. COSTUL INVESTIŢIEI ŞI PLANUL DE FINANŢARE A LUCRĂRILOR:6.1.Costul realizării investiţiei şi eşalonarea realizării lucrărilor;6.2.Necesarul de fond de rulment;6.3.Planul de finanţare a activităţilor proiectului;6.4.Sistemul de achiziţii utilizat (furnizori, modalităţi de plată, distribuţia

teritorială a acestora, etc.);6.5.Destinaţia/alocarea fondurilor obţinute/împrumutului;6.6.Eşalonarea rambursării creditului.

7. ANALIZA FINANCIARĂ A PROIECTULUI:7.1.Venituri realizate în orizontul de previziune (de regulă 3-5 ani, dar

previziunea se poate realiza şi pentru un interval mai mare, cu detaliere pe luni pentru primul an);

7.2.Cheltuieli de exploatare previzionate;7.3.Proiecţii financiare (cash-flow, bilanţ, evoluţia indicatorilor de

rentabilitate, etc.);7.4.Analiza pragului de rentabilitate şi a evoluţiei acestuia în orizontul de

previziune;

7.5.Cerinţe privind sistemul contabil aplicat şi modul de realizare a controlului financiar.

Banca Mondială impune/recomandă utilizarea unor indicatori specifici privind evaluarea economico-financiară a performanţelor proiectului. Dintre aceştia menţionăm:

INDICATORI DE LICHIDITATE: Rata lichidităţii generale – Current Ratio – raportul între activele

curente şi pasivele curente (se acceptă 2 ca valoare minimă); Testul acid – Quick Ratio – raportul dintre activele curente, mai puţin

stocurile, şi pasivele curente (se acceptă 1 ca valoare minimă, într-o economie cu o rată redusă a inflaţiei).

INDICATORI DE SOLVABILITATE: Rata datoriilor – Debt Ratio – raportul dintre datoriile totale şi

activele totale (valoarea acceptată trebuie să fie mai mică decât 1); Rata de solvabilitate – Long Term Debt to Equity – raportul dintre

împrumuturile pe termen lung şi capitalul total al agentului economic; Rata de acoperire a activelor fixe – Fixed Charge Coverage –

raportul dintre activele fixe nete şi datoriile pe termen lung; Rata de acoperire a serviciului datoriei – Debt Service Coverage –

raportul dintre valoarea venitului net înainte de prelevarea impozitului şi rata de rambursare a datoriilor pe termen lung (la care se adaugă voloarea dobânzilor).

INDICATORI DE GESTIUNE: Viteza vânzărilor – Average Collection Period – raportul dintre

sumele debitoare şi valoarea medie a cifrei de afaceri zilnice (indicatorul se calculează în zile, iar valoarea maximă acceptată este 60);

Viteza de rotaţie a stocurilor – Inventory Turnover – raportul dintre valoarea vânzărilor şi valoarea stocului la sfârşitul anului;

Durata medie de stocare – raportul dintre valoarea stocurilor şi valoarea mărfurilor vândute anual (raport care se înmulţeşte cu 360, pentru ca indicatorul să fie exprimat în zile);

Viteza de rotaţie a activelor totale – Total Assets Turnover – raportul dintre valoarea vânzărilor şi Activele totale;

Controlul cheltuielilor administrative – raportul dintre cheltuielile administrative totale şi valoarea vânzărilor (este un indicator care trebuie să crească într-un ritm mult mai redus decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri).

INDICATORI DE RENTABILITATE: Marja de profit – Profit Margin on Sales – raportul procentual dintre

profitul net şi cifra de afaceri (valoarea vânzărilor); Rentabilitatea capitalului social/total – Return on Equity/Net Worth

– raportul procentual dintre profitul net şi valoarea capitalului social sau a capitalului total;

Rentabilitatea activelor totale – Return on Total Assets – raportul procentual dintre valoarea profitului înainte de prelevarea impozitului şi a plăţii dobânzilor şi Activele totale ale agentului economic.

Studiul de fezabilitate recomandat de B.I.R.D. este destinat următoarelor scopuri17:

1. Analiza activităţii firmei până la momentul luării deciziei de realizare a investiţiei;

2. Analiza elementelor definitorii ale proiectului de investiţii;3. Analiza procesului de producţie care se va derula după punerea în

funcţiune a obiectivului;4. Analiza eficienţei proiectului de investiţii.

Structura sudiului de fezabilitate conform metodologiei B.I.R.D. nu este deosebit de restrictivă, dar din conţinutul acestuia nu trebuie să lipsească următoarele componente18:

Datele prin care se identifică societatea comercială (denumire, adresă, telefon, fax, anul înfiinţării, forma juridică, numărul şi data înregistrării în Registrul Comerţului, etc.);

Analiza diagnostic a stării actuale a societăţii comerciale (aspecte specifice domeniului în care agentul economic îşi desfăşoară acitivitatea, rezultatele economico-financiare, producţia, dotarea tehnică, personalul, preţuri şi tarife, investiţii realizate în perioada supusă analizei, managementul, activitatea de cercetare-dezvoltare, utilităţi, aspecte privind protecţia mediului, patrimoniul, activitatea de marketing, etc.);

Prognoza produselor, a tehnologiilor şi a factorilor de producţie utilizaţi în domeniul în care se realizează investiţia, la nivelul agentului economic;

Variantele propuse pentru restructurare şi pentru dezvoltarea activităţii viitoare;

Evaluarea eficienţei economice a variantelor propuse şi analiza comparativă a acestora, în vederea selectării variantei optime;

Analiza de senzitivitate, incertitudine şi risc pentru varianta selectată;

Elaborarea formei finale a deciziei de realizare a investiţiei.

Varianta de studiu de fezabilitate recomandată prin metodologia O.N.U.D.I. este una dintre cele mai detaliate, mai complexe şi mai dificil de elaborat. Structura generală a unui astfel de studiu este următoarea19:1. INTRODUCERE:

1.1.Evoluţia proiectului:1.1.1. Ideea de proiect;

17 I. Românu, I. Vasilescu, C. Cicea, Op. cit., p. 57.18 I. Românu, I. Vasilescu, C. Cicea, Op. cit., p. 57-63.19 Adaptare după V. Radu, D Curteanu, Op. cit., pp. 78-89.

1.1.2. Parametrii principali ai proiectului;1.1.3. Politici zonale (economice, financiare, industriale, etc.);1.1.4. Niveluri sectoriale (locale, regionale, naţionale, internaţionale);1.1.5. Aria problematică acoperită prin realizarea proiectului.

1.2.Iniţiatorul proiectului:1.2.1. Numele;1.2.2. Adresa;1.2.3. Rolul în proiect;1.2.4. Forţa financiară, etc.

1.3.Istoricul proiectului:1.3.1. Cronologia ideii de proiect;1.3.2. Studii, anchete, investigaţii realizate în domeniu de diferite

organizaţii specializate (publice şi/sau private);1.3.3. Concluzii şi decizii rezultate.

1.4.Studiul de fezabilitate:1.4.1. Autorul/autorii studiului;1.4.2. Titlul;1.4.3. Descrierea participanţilor la realizarea studiului.

1.5.Evaluarea costurilor implicate de realizarea studiilor pregătitoare de tipul:

1.5.1. Studii realizate în perioada pre-investiţională:1.5.1.1. Studii privind oportunitatea realizării proiectului;1.5.1.2. Studii de pre-fezabilitate;1.5.1.3. Studiu de fezabilitate;1.5.1.4. Studii de piaţă;1.5.1.5. Studiu de impact, etc.1.5.1.6. Taxe plătite pentru activităţi de expertiză, consultanţă,

cercetare-dezvoltare, evaluare, etc.1.5.2. Studii pregătitoare, în vederea realizării efective a obiectivului de

investiţii:1.5.2.1. Studii de teren;1.5.2.2. Studii specializate privind materii prime, materiale, etc.,

utilizate pentru realizarea lucrărilor;1.5.2.3. Teste specifice (rezistenţa materialelor, noxe, parametri de

funcţionare, anduranţă, fiabilitate, etc.);1.5.2.4. Alte investiţii care trebuie să fie realizate înainte de

demararea lucrărilor aferente proiectului de investiţii analizat.1.5.3. Alte tipuri de studii.

2. CAPACITATEA DE ABSORBŢIE A PIEŢEI ŞI DE PENETRARE A PRODUCĂTORULUI ÎN SEGMENTUL DE PIAŢĂ VIZAT:2.1.Analiza cererii şi a ofertei:

2.1.1. Volumul de vânzări previzionate:2.1.1.1. Programe de vânzări potenţiale;2.1.1.2. Descrierea detaliată a programelor de vânzări;

2.1.1.3. Fundamentarea modalităţii de alegere a programelor de vânzări;

2.1.1.4. Stabilirea preţului produselor;2.1.1.5. Costuri de vânzare/distribuţie;2.1.1.6. Venituri din vânzări previzionate;2.1.1.7. Facilităţi acordate clienţilor (service, condiţii de plată,

garanţii, etc.)2.1.2. Previziuni privind marketing-ul produselor produselor principale şi

secundare rezultate din procesul de producţie:2.1.2.1. Programul de marketing;2.1.2.2. Strategii de marketing vizate;2.1.2.3. Justificarea alegerii strategiei de marketing;2.1.2.4. Prezentarea detaliată a strategiei de marketing;2.1.2.5. Promovare ante şi post-vânzare, etc.

2.2.Programul de producţie:2.2.1. Variante propuse;2.2.2. Pregătirea şi realizarea producţiei, pe variante;2.2.3. Selectarea variantei optime de producţie;2.2.4. Descrierea detaliată a variantei de program de producţie selectate;2.2.5. Prezentarea produselor realizate:

2.2.5.1. Elemente specifice;2.2.5.2. Cantitate realizată anual;2.2.5.3. Graficul producţiei, etc.

2.2.6. Prezentarea elementelor de mediu:2.2.6.1. Deşeuri, noxe, etc.2.2.6.2. Caracteristicile deşeurilor şi cantităţile rezultate;2.2.6.3. Tratarea emisiilor (mijloace, costuri);2.2.6.4. Proceduri de depozitare/evacuare în mediul ambiant a

deşeurilor;2.2.6.5. Proceduri de acordare a despăgubirilor în cazul accidentelor

care afectează mediul, etc.2.3.Capacitatea producătorului:

2.3.1. Prezentarea variantelor privind capacitatea de producţie;2.3.2. Descrierea variantelor, la nivelul unităţii şi pe principalele produse;2.3.3. Selectarea variantei fezabile privind capacitatea de producţie;2.3.4. Fundamentarea variantei selectate.

3. RESURSE MATERIALE:3.1.Caracteristicile resurselor materiale:

3.1.1. Categorii de resurse materiale:3.1.1.1. Materii prime (semi-prelucrate sau total neprelucrate);3.1.1.2. Materiale (prelucrate industrial în diferite stadii);3.1.1.3. Piese şi subansamble;3.1.1.4. Materiale consumabile;3.1.1.5. Materiale auxiliare;

3.1.2. Variante de resurse materiale care pot fi utilizate în procesul de producţie;

3.1.3. Selectarea variantei optime privind resursele materiale utilizate efectiv;

3.1.4. Fundamentarea variantei selectate;3.1.5. Descrierea resurselor materiale:

3.1.5.1. Calitate;3.1.5.2. Cantitate (necesară şi disponibilă);3.1.5.3. Furnizori;3.1.5.4. Costul procurării resurselor materiale necesare.

3.2.Programul de aprovizionare:3.2.1. Date principale şi variante de aprovizionare;3.2.2. Pregătirea programului de aprovizionare;3.2.3. Selectarea programului optim de aprovizionare.

4. LOCALIZAREA ŞI AMPLASAREA4.1.Localizarea:

4.1.1. Prezentarea variantelor de localizare a viitorului obiectiv;4.1.2. Selectarea localizării optime;4.1.3. Descrierea localizării selectate.

4.2.Amplasarea:4.2.1. Prezentarea variantelor de amplasare a obiectivului;4.2.2. Selectarea variantei optime de amplasare;4.2.3. Descrierea detaliată a amplasamentului;4.2.4. Costul procurării terenului;4.2.5. Costuri anuale aferente utilizării terenului.

4.3.Condiţii locale:4.3.1. Climat;4.3.2. Asigurarea utilităţilor;4.3.3. Reglementări;4.3.4. Facilităţi, etc.

4.4.Influenţele asupra mediului.5. ASPECTE TEHNICE ALE PROIECTULUI (prezentând pentru fiecare

dintre ele variante posibile, varianta optimă selectată, prezentarea variantei selectate, fundamentarea variantei selectate şi costul realizării acseteia):5.1.Planul general al proiectului;5.2.Scopul proiectului;5.3.Tehnologia;5.4.Echipamentul;5.5.Lucrările de construcţii.

6. ORGANIZAREA PRODUCĂTORULUI ŞI COSTURILE INDIRECTE (şi în acest capitol se vor prezenta variante posibile, varianta optimă selectată, prezentarea variantei selectate, estimarea costurilor):6.1.Costurile, pe centre de costuri;6.2.Costurile indirecte.

7. FORŢA DE MUNCĂ:7.1.Forţa de muncă necesară:

7.1.1. Variante de alocare a forţei de muncă:7.1.2. Prezentarea variantelor, ţinând seama de:

7.1.2.1. Organigrama;7.1.2.2. Managementul;7.1.2.3. Nevoi de calificare;7.1.2.4. Nivelul de instruire;7.1.2.5. Forţa de muncă disponibilă.

7.1.3. Selectarea forţei de muncă, pe variante de selectare.7.2.Personalul de conducere.

8. GRAFICUL DE REALIZARE A PROIECTULUI:8.1.Date şi activităţi:

8.1.1. Variante de realizare a proiectului;8.1.2. Eşalonarea activităţilor aferente proiectului.

8.2.Selectarea graficelor de realizare şi a graficelor de timp.8.3.Estimarea costurilor planului de realizare a proiectului.

Dacă studiul de fezabilitate se întocmeşte pentru obţinerea unui credit bancar, una dintre formele utilizate în activitatea practică, conform reglementărilor bancare, este următoarea:

PARTEA SCRISǍ1. Memoriu2. AnexePARTEA DESENATǍ

CAPITOLUL 1 - REZUMAT ŞI CONCLUZII1.1. Ipoteze.1.2. Proiecţii rezultate.

CAPITOLUL 2 - SECTORUL ÎN CARE ÎŞI DESFǍŞOARǍ ACTIVITATEA AGENTUL ECONOMIC

2.1. Scurt istoric.2.2. Organizarea subramurii.2.3. Capacitatede producţie şi perspective de dezvoltare.

CAPITOLUL 3 - PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC3.1. Scurt istoric al agentului economic.3.2. Prezentarea generală a regiei autonome sau a societăţii comerciale: denumirea, sediul, domeniul de activitate, consiliul de administraţie (structura pe profesii; în anexă se va prezenta lista membrilor Consiliului de Administraţie, însoţită de Curriculum Vitae pentru fiecare membru).3.3. Prezentarea modului de constituire a regiei autonome sau a societăţii comerciale.3.4. Caracterizarea stării tehnice şi tehnologice a dotării agentului economic.3.5. Patrimoniul agentului economic în momentul constituirii, inclusiv estimarea valorii de piaţă a activelor. Capitalul social subscris şi vărsat.

3.6. Managementul şi organizarea agentului economic: organigrama; caracterizarea forţei de muncă; tipul de management practicat.

CAPITOLUL 4 - PIAŢA ŞI COMERCIALIZAREA4.1. Piaţa internă:

producţie (oferta): volum şi structură pe principalii producători; preţuri practicate de concurenţă; consumul şi estimarea cererii actuale: volum şi structură; balanţa generală a cererii şi ofertei; prognoza cererii şi ofertei.

4.2. Piaţa internaţională: volumul şi structura producţiei, consumului, exportului şi

importului mondial, pe ţări şi principalele firme; preţurile internaţionale.

4.3. Piaţa agentului economic: piaţa internă (contracte incheiate, relaţii tradiţionale şi preţuri

practicate, segmente de piaţă vizate); piaţa externă (contracte încheiate, relaţii tradiţionale şi preţuri

practicate, segmente de piaţă vizate); reţeaua de distribuţie internă şi externă (structura existentă,

mobilitate, evoluţie previzibilă).CAPITOLUL 5 - EVALUAREA ACTIVITǍŢII VIITOARE A AGENTULUI ECONOMIC5.1. Orientări şi domenii de activitate. Definirea obiectivelor viitoare.5.2. Tehnologii şi procese tehnologice (căi de realizare: modernizare, reutilare, reconstrucţie, dezvoltare sau construcţie de noi obiective).5.3. Capacităţi de producţie, sortimente, calitate:

descrierea detaliată a programului de producţie; prezentarea pentru fiecare produs a specificaţiilor de calitate, a

cantităţilor anuale de realizat, graficul de producţie (lansare, etape intermediare, capacitate totală);

analiza prognotică a produselor; durata de viaţă a proiectului.

5.4. Materii prime şi utilităţi5.5. Necesar de personal şi de instruire a acestuia5.6. Implicaţii ecologice. Efecte cuantificate asupra mediului înconjurator, în prezent şi viitor:

evidenţierea deşeurilor şi noxelor care se tratează sau nu; caracteristicile emisiilor poluante; mijloacele de tratare - estimarea costurilor tratării emisiilor.

5.7. Etapizarea şi fundamentarea realizării activităţilor viitoare, în baza documentaţiilor întocmite în acest scop.5.8. Şansele de viabilitate a agentului economic în condiţiile economiei de piaţă.

CAPITOLUL 6 - ASPECTE TEHNICE ALE PROIECTULUI6.1. Planul general al proiectului:

prezentarea datelor necesare pentru pregătirea planului general al proiectului: program de producţie, program de aprovizionare, tehnologia, echipamentul, lucrările de construcţii, condiţii locale;

pregătirea şi descrierea variantelor de plan general; selectarea şi descrierea detaliată a planului general optim; prezentarea argumentelor pentru selectare; prezentarea planului general optim prin desene corespunzătoare.

6.2. Tehnologia prezentarea datelor necesare pentru tehnologiile ce vor fi utilizate; descrierea variantelor tehnologice; selectarea şi descrierea detaliată a tehnologiei optime; estimarea costurilor: costul de investiţie, plăţile globale, costul de

producţie sau de exploatare.6.3. Echipamentul

prezentarea datelor privind echipamentul; selectarea şi descrierea detaliată a echipamentului optim; descrierea echipamentului selectat: cantitate, tip, specificaţii,

capacitate de producţie, sursa/furnizorul, condiţii de livrare; estimarea costurilor pentru: realizarea investiţiei, producţie,

sectorul auxiliar, servicii, stocuri de piese schimb, etc.6.4. Lucrările de construcţii

enumerarea lucrărilor de construcţii; descrierea lucrărilor de construcţii: cantitate, tip, specificaţii; estimarea costurilor pentru lucrările de construcţii: costurile de

investiţii (pregătirea terenului, clădiri şi lucrări speciale, lucrări exterioare), costurile de întreţinere (menţinerea incintei, clădiri şi lucrări speciale, lucrări exterioare).

6.5. Costuri estimate şi surse de finanţare pentru activităţile viitoare: volumul şi structura costurilor de producţie şi investiţii; sursele de finanţare (proprii şi atrase, împrumutate, subvenţii, etc.).

6.6. Forţa de muncă: prezentarea structurii de organizare; strategiile şi obiectivele manageriale pentru funcţionarea unităţii; cerinţele de calificare şi nivelul de instruire a forţei de muncă,

disponibilul de fortă de muncă; estimarea costurilor anuale ale forţei de muncă (salarii şi alte

cheltuieli aferente salariilor); personalul de conducere; strategiile şi obiectivele manageriale pentru administrarea şi

exploatarea unităţilor.CAPITOLUL 7 - ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARǍ7.1. Elemente de bază.7.2. Fluxul de numerar.

7.3. Surse de finanţare.7.4. Analiza venituri actualizate, costuri actualizate.7.5. Rata internă de rentabilitate.7.6. Pragul de rentabilitate.7.7. Analiza de sensibilitate şi risc.PARTEA DESENATǍ:

planul de încadrare în localitate; planul de încadrare în zona industrială; planul general.

După cum rezultă din informaţiile prezentate, conţinutul şi tipurile de informaţii incluse în studiile de fezabilitate sunt relativ aceleaşi. Diferenţele mari între modelele prezentate provin din modul de structurare a informaţiilor, nivelul de importanţă acordat diferitelor categorii de date/informaţii, gradul de detaliere, locul informaţiilor în economia generală a studiului şi cerinţele unor finanţatori de prezentare a mai multor variante de soluţii şi necesitatea selectării celei mai bune variante posibile de rezolvare a unor probleme aferente realizării activităţilor din proiect.

Spre deosebire de studiile de fezabilitate destinate evaluării eficienţei proiectelor de investiţii, cele destinate evaluării fezabilităţii întreprinderilor au o structură mult mai simplificată. Forma generală a unui asemenea document ar putea fi sintetizată astfel20:

1. Caracterizarea generală a firmei.2. Potenţialul firmei şi modul de utilizare a acestuia.3. Poziţia firmei în mediul economic.4. Diagnosticul economico-financiar.5. Strategia firmei pentru ajustarea structurală.6. Analiza dinamică.

20 L. M. Cistelecan, Op. cit., p.349-351.