1

STUDIU DE FEZABILITATE

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii şi/sau montaj-

Beneficiar : S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L

Sediu social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, Judeţul SUCEAVA

Cod Unic de Înregistrare RO 6630609

Nr. de ordine în Registrul Comerţului J33/2066/13.12.1994

Locatia de realizare a investitiei: sat Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava

Titlu proiect :

„Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina,

judetul Suceava”

2

1.0. Foaie de capăt

Fişă de responsabilităţi

3

4

I. Partile scrise 1. Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Denumirea solicitantului: S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L.

Sediul social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava

Cod Unic de Înregistrare: RO 6630609

Nr. de ordine în Registrul Comerţului: J33/2066/13.12.1994

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost infiintata in decembrie 1994, avand ca principal obiect

de activitate codul CAEN 1610 – Taierea si rindeluirea lemnului.

Societatea are un capital social subscris si varsat in intregime de asociati, in valoare totala de 48.000 lei,

divizat in 4.800 de parti sociale a cate 10 lei fiecare, cu urmatorul aport al asociatilor:

- CHIRIAC Dumitru – 41.760 lei – 4.176 parti sociale a 10 lei fiecare

- CHIRIAC Gheorghe – 3.840 lei – 384 parti sociale a 10 lei fiecare

- CHIRIAC Victor-Stefan – 2.400 lei – 240 parti sociale a 10 lei fiecare.

De la infiintare si pana in anul 2009, activitatea de debitare si prelucrare primara a lemnului a constituit

principalul obiect de activitatate al societatii, locatia desfasurarii acestei activitati fiind la sediul social al

societatii, in sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava.

Activitatea agricola a societatii CERBUL CARPATIN FOREST SRL a demarat in anul 2003, cand societatea a

incheiat cu Agentia Domeniilor Statului contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, pe o perioada de 49 ani;

conform actului aditional nr. 1 din 16.08.2004 la contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, societatea are

drept de exploatare (folosinta) a terenului cu destinatie agricola in suprafata totala de 249,9512 ha, aflat in

perimetrul localitatilor Balcauti si Dornesti (ferma Negostina), judetul Suceava, cu destinatiile arabil, fanete,

pasuni, teren amenajat pentru piscicultura.

In anul 2002, societatea a achizitionat ferma Negostina, in incinta careia este amplasata si investitia

FEADR de fata, situata in partea de vest a localitatii Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava conform

contractului de vanzare-cumparare nr. 772 din 24.05.2002, compusa dintr-o incinta in suprafata totala de

102.943 mp.

In prezent, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL detine in folosinta prin contract de concesiune

mentionat mai sus si prin contracte de arenda o exploatatie agricola vegetala in suprafata totala de 258,35 ha

teren agricol, cu destinatia de teren arabil si pajisti permanente, situata pe raza localitatii Balcauti, judetul

Suceava, si inregistrata in evidentele APIA pentru anul 2012, astfel:

- Rapita – 67,12 ha

- Grau comun – 69,56 ha

- Cartofi tarzii – 52,12 ha

- Floarea soarelui – 21,58 ha

- Plante de nutret – 39,75 ha

- Pajisti permanente utilizate individual - 8,22 ha.

5

Total ha teren arabil care va fi luat in considerare in analiza financiara a proiectului FEADR de infiintare sectie de

conditionare, depozitare cereale, incepand cu anul I de implementare al proiectului, avand in vedere ca

solicitantul este si producator de materie prima cereale pentru investitia noua de conditionare-depozitare

cereale realizata: 218,35 ha (cultivate cu cereale si cartofi), diferenta pana la 258,35 ha fiind reprezentata si in

anii ulteriori de cultura plantelor de nutret.

In anul 2011 societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost inregistrata in evidentele APIA cu suprafata

totala de 258,35 ha teren agricol, din care 230,33 ha teren arabil cultivat cu cartofi, cereale si plante tehnice,

astfel:

- Grau – 127,04 ha

- Cartofi – 83 ha

- Porumb – 20,29 ha

- Fanete naturale – 19,80 ha

- Pasuni – 8,22 ha.

Conform adeverintei nr. 5665 din data de 23.07.2012 emisa de DADR Suceava, SC CERBUL CARPATIN FOREST

SRL figureaza in evidentele DADR Suceava in ceea ce priveste cerealele obtinute din productie proprie in anul

2011, cu suprafata cultivata in 2011 cu grau – 127,01 ha si cu porumb – 20,3 ha, obtinand o productie totala de

573,5 tone grau si 112,6 tone porumb, in total 686,10 tone grau si porumb, reprezentand un procent de

24,6112% din capacitatea totala a investitiei sectiei de depozitare, conditionare, uscare cereale realizata prin

investitia FEADR.

Obiectiv de viitor: societatea doreste sa isi mentina si dezvolte activitatea agricola, in principal cea de

cultivare a cerealelor (grau, porumb, soia) si prin integrarea in aval doreste sa infiinteze o sectie moderna de

receptie, conditionare - selectare, uscare, insilozare (depozitare) cereale.

Astfel, prin proiectul de finantare FEADR, societatea doreste sa infiinteze in intravilanul satului

Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava, o sectie moderna, cu linie tehnologica performanta, de

conditionare, uscare, depozitare (pastrare) cereale si plante tehnice, cu capacitatea de 2.787,75 tone, dotata

cu atmosfera si temperatura controlota prin sistem de aerare a silozurilor, cu linie de cantarire, analiza si

sortare-precuratare-uscare a produselor agricole, care sa vina in intampinarea cererii existente si nesatisfacute

pentru capacitati de depozitare a cerealelor in judetul Suceava.

In sectia de depozitare-conditionare cereale ce se doreste a fi realizata prin proiectul FEADR, solicitantul

intentioneaza sa colecteze si sa depoziteze-conditioneze atat intreaga productie de cereale – grau, porumb, soia

obtinuta anual din exploatatia agricola proprie (reprezentand cel putin 24,61% si pana la peste 31% in anii

urmatori din capacitatea depozitului), cat si cereale si plante tehnice produse in judetul Suceava de alti

producatori agricoli, prin preluarea materiei prime cereale de la terti producatori agricoli din judetul Suceava

si realizarea managementului activitatii de depozitare.

In anul anterior depunerii proiectului (anul 2011) societatea a obtinut productii de cereale si plante

tehnice totale (grau, porumb) de 686,1 tone, reprezentand 24,6112 % din capacitatea de depozitare a sectiei de

conditionare, uscare, depozitare cereale propusa prin investitia FEADR de 2.787,75 tone.

Prin aceasta investitie, solicitantul doreste sa vina in intampinarea cererii acute existente pentru

capacitati de depozitare cereale in judetul Suceava, unde exista materie prima disponibila excedentara si nu

exista capacitati acoperitoare de depozitare.

6

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la

Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)

Societatea are urmatoarele obiecte de activitate:

- cod CAEN 1610 Taierea si rindeluirea lemnului – activitate care o desfasoara la sediul social al societatii in

comuna Frumosu nr. 511 B, judetul Suceava

- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de

seminte oleaginoase – care constituie si activitatea principala a societatii

-cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare

- cod CAEN 5210 Depozitari.

Aferente proiectului de finantare FEADR de fata sunt urmatoarele coduri CAEN ale societatii:

- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de

seminte oleaginoase – care constituie si activitatea principala a societatii

Intrucat societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL este si producatoare de materie prima (cereale si plante

tehnice) detinand propria exploatatie agricola si in investitia FEADR va colecta/depozita atat materie prima din

productia proprie cat si materie prima achizitionata de la terti.

-cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare

Intrucat prin investitia FEADR societatea va realiza activitatea de pregatire a cerealelelor pentru pietele primare:

conditionare, selectare/sortare precuratire, uscare

- cod CAEN 5210 Depozitari – intrucat ultima etapa din procesul tehnologic o constituie depozitarea

cerealelor uscate si sortate in silozuri, in conditii de temperatura si umiditate controlate, in vederea prelungirii

perioadei de pastrare a acestora si mentinere a calitatii si caracteristicilor organoleptice initiale ale produselor.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului

proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant

-Lei-

Bucati

1.CLADIRI TOTAL 493.983,18

1.1. CONSTRUCTIE REGIE PROPRIE 01.10.1994 0,00 1 1.2. FUNDATIE GATER 01.10.1994 0,00 1 1.3. BARACA METALICA 01.06.1994 0,00 1 1.4. ATELIER MECANIC 01.10.1994 0,00 1 1.5. BAR CU SPATII COMUNE 60MP 01.06.1998 0,00 1 1.6. LOC.PROT.STR.LIC 23.01.1998 27.697,58 1 1.7. INSTALATII ELECTRICE DE FORTA 01.10.1994 0,00 1 1.8. PUT APA 01.10.1994 392,03 1 1.9. IMOBIL AP. 3 CAM CU BUCATARIE 14.11.2000 6.934,95 1 1.10. CLADIRE STR. CALEA BUCOVINEI 44 05.11.2001 7.201,08 1 1.11. IMPREJMUIRE DIN LEMN 10.10.1994 0,00 1 1.12. CLADIRI FERMA NEGOSTINA 04.06.2002 111.270,43 1 1.13. APARTAMENT SUCEAVA 06.02.2006 82.985,34 1 1.14. BAZIN PSI - 154MP 16.06.2003 0,00 1 1.15. SOPRON METALIC 189 MP 16.06.2003 0,00 1 1.16. USCATOR 374 MP 16.06.2003 3.256,70 1

7

1.17. USCATOR 49 MP 16.06.2003 1.086,78 1 1.18. REMIZA PSI 65 MP 16.06.2003 0,00 1 1.19. HALA FABRICATIE 2850 MP 16.06.2003 41.480,44 1 1.20. HALA CENTRALA TERMICA 16.06.2003 13.187,42 1 1.21. MAGAZIE 904 MP 16.06.2003 7.920,00 1 1.22. HALA 319 MP 16.06.2003 8.654,68 1 1.23. INSTALATII ELECTRICE SI FORTA 16.06.2003 1.350,00 1 1.24. INSTALATIE DE POMPARE 16.06.2003 0,00 1 1.25. CLADIRI GATER FRUMOSU 01.10.1994 0,00 1

1.26. APART SUCEAVA 06.02.2006 82.985,34 1

1.27. CLADIRE DEPOZIT CEREALE 31.12.2011 97.580,41 1 2.UTILAJE TOTAL 26.554,42

2.1. USCATOR 16.06.2003 0,00 1 2.2. MASINA GAURIT VERTICALA 25.02.1999 0,00 1 2.3. STRUNG SNA 400X750 25.02.1999 0,00 1 2.4. FREZA 25.02.1999 0,00 1 2.5. POLIZOR SIMPLU 03.01.1999 0,00 1 2.6. GRUP GENERATOR SUDURA 25.02.1999 0,00 1 2.7. MASINA DE ASCUTIT PANZE GATER 06.01.1997 0,00 1 2.8. CARUCIOR INTRARE-IESIRE 01.10.1995 0,00 1 2.9. FIERASTRAU CIRCULAR MULTIPLU 01.10.1995 0,00 1 2.10. FIERASTRAU CIRCULAR SIMPLU 01.10.1995 0,00 1 2.11. FIERASTRAU. PAMB PENDULA 01.10.1995 0,00 1 2.12. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.13. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.14. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.15. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.16. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.17. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.18. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.19. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.20. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.21. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.22. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.23. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.24. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.25. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.26. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.27. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.28. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.29. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1 2.30. FIERASTRAU HUSVANA 02.10.1999 0,00 1 2.31. DRUJBA HUZGVARNA 19.01.1999 0,00 1 2.32. BANZIC PANGLICA PENTRU DEBITAT 01.01.2000 0,00 1 2.33. DRUJBA HUZGVARNA 28.02.2000 0,00 1 2.34. DISPOZ. ACTIONARE AVANS CIRCULAR 13.11.2000 0,00 1 2.35. INSTALATIE USCARE LEMN 30.09.2001 0,00 1 2.36. INSTALATIE USCARE LEMN 30.09.2001 0,00 1 2.37. INSTALATII DE AB. SI USCARE 30.09.2001 0,00 1 2.38. GENERATOR VAP. CENTRAL. T. 15.11.2001 0,00 1

8

2.39. RETELE EXTERIOARE APA CANAL ABATOR 09.01.2002 4.541,48 1 2.40. RETELE ELECTRICE EXTERIOARE ABATOR 09.01.2002 4.426,64 1 2.41. CAZAN ABUR CU ANEXE AB 09.01.2002 15.887,90 1 2.42. TRANSPALETA HIDRAULIC 13.05.2002 41,72 1 2.43. GATER VERTICAL 30.08.2002 556,68 1 2.44. MASINA ADMINISTRAT AMENDAMENTE 18.03.2004 0,00 1 2.45. CULTIVATOR PORUMB 30.04.2004 0,00 1 2.46. PRESA BALOTAT FAN 30.10.2004 0,00 1 2.47. MASINA RECOLTAT CARTOFI 30.10.2004 0,00 1 2.48. MASINA INTORS FAN 31.10.2004 0,00 1 2.49. CONTOR ELECTRIC ENERGIE AIR-L 30.12.2004 0,00 1 2.50. CAZAN GAZEIFICARE CU EX DE FUM 30.12.2004 0,00 1 2.51. MASINA DE SORTAT CARTOFI 13.09.2005 0,00 1 2.52. MOTOFIERASTRAU H 55 03.11.2005 0,00 1 2.53. MOTOFIERASTRAU MS 361 20.12.2005 0,00 1 2.54. USCATOR 16.06.2003 0,00 1 2.55. NAVOD PESTE 18.11.2006 0,00 1 2.56. CENTRALA TERMICA 16.06.2003 0,00 1 2.57. MASINI PREL LEMN 16.06.2003 0,00 1 2.58. MASINA ERBICIDE 400 L 01.10.2009 1.100,00 1

2.59. SITR. HUZGV 02.10.1999 0,00 3.ANIMALE - - - 3.1 detaliati……………..

3.n detaliati………………

4.ALTELE - detaliati 129.911,10

4.1. AUTOTURISM DAEWOO CIELO 21.11.1996 0,00 1 4.2. AUTOTURISM DACIA 1300 04.03.1998 0,00 1 4.3. FORD MONDEO 14.12.1998 0,00 1 4.4. TRACTOR UG 50 02.12.1995 0,00 1 4.5. TRACTOR IFRON 204D 31.01.1996 0,00 1 4.6. TRACTOR IFRON 204 06.08.1995 0,00 1 4.7. AUTOINC HIDRAULIC 22.02.1995 0,00 1 4.8. TRACTOR TAF 02.09.1998 0,00 1 4.9. REMORCA 22.02.1995 0,00 1 4.10. REMORCA 08.05.1997 0,00 1 4.11. SEMIREMORCA PR PTRANSPORT BUSTENI 05.07.1996 0,00 1 4.12. AUTOCAMION ROMAN 03.06.1996 0,00 1 4.13. AUTOCAMION 12215 05.07.1996 0,00 1 4.14. MACARA TIP HIAB AK 3006 29.02.2000 0,00 1 4.15. DACIA BREAK 1124271 28.03.2000 0,00 1 4.16. TRACTOR TAF 30.11.2000 0,00 1 4.17. AUTOTURISM HYUNDAI GALLOPER 25.04.2001 0,00 1 4.18. TIR IVECO 07.06.2001 0,00 1 4.19. TRACTOR TAF 22.02.2002 0,00 1 4.20. AUTOTRACTOR FOREST 08.04.2002 0,00 1 4.21. SEMIREMORCA 09.04.2002 0,00 1 4.22. MACARA TELEMAC 05.07.2002 0,00 1 4.23. TRACTOR UNIVERSAL 05.07.2002 0,00 1 4.24. TRACTOR 650 25.05.2002 0,00 1 4.25. COMBINA AUTO P 25.05.2002 0,00 1

9

TERENURI

Nr. crt.

Amplasare Judet/Localitate

Suprafata totala (mp) / Categoria de

folosinta

Valoarea contabila

- Lei-

Regim juridic

1 Judet Suceava, localitatea Balcauti, sat Negostina - intravilan

25.919 mp Curti constructii

172.500 Aflat in proprietatea societatii CERBUL CARPATIN FOREST SRL conform contract de vanzare-cumparare nr. 772/24.05.2002

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiţiei: „Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina, judetul Suceava”

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Proiectare intocmire Studiu de Fezabilitate:

S.C. ARTPROIECT S.R.L., RADAUTI - numar de inregistrare in Registrul Comertului J33/640/2005 - cod unic de inregistrare 17542456, atribut fiscal RO - cod CAEN 7112: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea - sef proiect: arh. Ter Olga - proiectanti pe specialitati: arh. Ter Olga, ing. Olinschi Tiberiu, ing. Isepciuc Anca, ing. Costiuc Elena.

4.26. COMBINA RECOLTAT CARTOFI 25.02.2002 0,00 1 4.27. COMBINA CM2 CU ACCESORII 25.02.2002 0,00 1 4.28. COMBINA CLAS DOMINATOR 25.05.2002 0,00 1 4.29. COMBINA AUTOPROPULSANTA 25.05.2002 0,00 1 4.30. TRACTOR U650 25.05.2002 0,00 1 4.31. TRACTOR U650 25.05.2002 2.008,12 1 4.32. AUTOBASCULANTA HUMORFOREST 24.06.2003 2.200,00 1 4.33. GRAPA CU DISCURI 11.11.2003 0,00 1 4.34. AUTOSPECIALIZATA MAN 07.11.2003 0,00 1 4.35. AUTOTURISM 20.09.2006 0,00 1 4.36. DACIA 27.04.2004 0,00 1 4.37. COMBINA RECOLTAT 8070 25.06.2004 0,00 1 4.38. TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC 18.08.2004 0,00 1 4.39. MASINA RECOLTAT CARTOFI 07.10.2004 0,00 1 4.40. SEMANATOARE SUP L29 14.10.2004 0,00 1 4.41. TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC 07.10.2005 0,00 1 4.42. MASINA REBILIONAT CARTOFI 04.06.2005 0,00 1 4.43. MASINA REBILIONAT CARTOFI 04.06.2005 0,00 1 4.44. MASINA DE COSIT VREJURI 04.06.2005 0,00 1 4.45. TRANSPALETI CU ROLE 156B 16.06.2003 0,00 1 4.46. AUTOTURISM AUDI CHIRIAC DUMITRU 31.07.2008 10.939,58 1 4.47. AUTOTURISM AUDI CHIRIAC GHEORGHE 31.07.2008 9.480,97 1 4.48. TRACTOR JOHN DEERE 01.02.2009 83.520,95 1 4.49. AMENAJARE TEREN DIGURI 20.12.2007 21.761,48 1 4.50. STATIE EMISIE RECEPTIE 23.01.2008 0,00 1

TOTAL 650.448,70

10

Consultanta – intocmire cerere de finantare:

S.C CONSOLVO S.R.L.

- numar de inregistrare in Registrul Comertului J22/869/2006 - cod unic de inregistrare 18561715, atribut fiscal RO - Iaşi, Strada Niciman nr. 6, etaj 2, judeţul Iaşi

- Cod CAEN 7022 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

- Persoana de contact: Irina Botezatu, e-mail irina.botezatu@consolvo.ro, tel/fax 0740. 986.511, 0332. 425.374

2.3 Obiectivele investitiei/prioritati – se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv,

crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor comunitare etc.

Prin proiectul de finantare FEADR se doreste realizarea unei noi unitati (sectii) de conditionare,

selectare, uscare, depozitare cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita), eficienta, moderna si

competitiva, cu capacitatea de 2.787,75 tone cereale si plante oleaginoase depozitate (in continuare denumite

generic „cereale”), adaptata la standardele nationale si europene in vigoare.

Prin investitia propusa:

se va creste perioada de pastrare a cerealelor,

se va imbunatati calitatea produselor,

se va creste valoarea adaugata a produselor agro-alimentare,

se va asigura o mai buna utilizare si valorificare a resurselor existente,

se va obtine o productivitate sporita a muncii.

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:

Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin

imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor

agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a

standardelor nationale cat si pe cele comunitare.

Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:

cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketing-

depozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului;

mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie;

realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne,

performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor

agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice

ale unor produse corespunzatoare calitativ.

Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si

conditionarea cerealelor, societatea va:

- optimiza consumul de factori de productie,

- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta

in dotari, tehnologie si standarde european,

- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,

- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie

prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),

11

- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si

performanta pentru intreprinderile din zona.

Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de

materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se

va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.

Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea

urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu:

Tehnic:

- Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,

conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor) –

obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de

depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si

gradului de valorificare al produselor agricole – cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora pe

perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;

- Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si

subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing – prin crearea unei investitii

automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in

conditii specifice controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la

receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a

subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.

Economico-financiar:

- Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie – acest obiectiv se va realiza prin cresterea

gradului de valorificare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe flux;

- Cresterea viabilitatii economice – obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a

investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-financiari

- Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii – acest obiectiv se va realiza prin adaugarea

de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si

pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune

conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fie mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o

crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii – fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel

putin liniara pe perioada de prognoza analizata;

De mediu si siguranta alimentara:

- Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie – obiectiv

realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima generatie si a

standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice performante si automate,

cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde europene.

- Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila – acest obiectiv se va realiza

prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde.

Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la

cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.

Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului

obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a

produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada de

prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.

12

Precizari privind capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei:

Tinând cont de faptul că solicitantul are în vedere în cadrul proiectului realizarea unei investiţii noi, în

urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenţionează să îşi creeze capacitatea de

conditionare, uscare si depozitare cereale.

Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la finalizarea investitiei

este de cca 2.787,75 tone.

Din aceasta:

- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa

24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii

de finantare – anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava.

MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual

suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30%

cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;

- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la

producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti prin

asigurarea managementului de depozitare.

Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si

depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL

realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie

prima disponibila.

Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu o

productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei nr.

5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si cu un numar de

doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si nici unul in

curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru valorificarea

productiei agricole a judetului.

Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea sesiunii de depunere proiecte

pentru care aplica, respectiv din luna iunie 2011, al unei asociatii din componenta unei OIPA in domeniul

proiectului (depozitarea-conditionarea de produse agricole cereale din productia proprie si preluate de la terti

producatori) si anume Asociatia Fermierilor din Romania, care este membru in cadrul Organizatiei

Interprofesionale Nationale pe Produs “Cereale si produse Derivate” din Romania O.I.P.C.P.D.R. Aceasta din

urma este o Organizatie Interprofesionala pentru Produsele Agroalimentare (OIPA).

Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are printre obiectele sale de activitate reprezentarea

intereselor membrilor sai din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse agricole – activitate

comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor statutului ca principiu

director si in activitatea OIPA.

Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania se

regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului.

Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata

de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:

13

- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul

stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului

acordat de catre membrii asociatiei

- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si

organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii

- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta

membrii asociatiei

- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din

domeniu

- promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele

centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a

- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic

- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul

de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de

contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si

desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale

- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu

organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii

- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in

asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole

- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a

membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati

- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei

- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si

membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,

instruire si asistenta de specialitate agricola.

Membrii acesteia pot fi atat persoane fizice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru

depozitarea productiei agricole.

Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate” din Romania – urmareste promovarea,

reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale membrilor organizatiei in relatiile cu organele

administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are ca principale obiecte de activitate urmatoarele:

- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct

de vedere cantitativ si calitativ;

- Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si

comercializarea produselor membrilor producatori;

- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;

- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata,

urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;

- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la

evolutia pietei;

- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din

sectorul pe care il reprezinta;

- Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor

de productie si procesare;

14

- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea

intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat

- Legatura si conlucrarea cu organismele finantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite

si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,

Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR)

desfasoara urmatoarele activitati principale:

a) propune masuri si politici … pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor

derivate din cereale

b) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din domeniul

producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre autoritatea de

stat

c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate

din cereale, referitor la:

1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei pentru

obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si protectia

consumatorilor;

2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor finite, originea si etichetarea

acestora;

3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor finite;

4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de

protective a acestuia;

5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;

6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.

e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:

1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera

cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii de

calitate superioara

2. stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor

3. norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora

s.a

In concluzie, activitatile Asociatiei Fermierilor din Romania (in care solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN

FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de

depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse

derivate” din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR

ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in

raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.

Pe de alta parte, prin toate obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe

Produs „Cereale si produse derivate” din Romania, aceasta sprijina activitatea de management – depozitare

cereale a solicitantului S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri, asa cum se va arata la

sectiunea 2.7.

Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul

activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie

15

moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole de la

terti producatori agricoli in principal (peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din alte judete de pe

teritoriul Romaniei.

Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse

agricole – cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de

conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se

regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea

OIPA din sectorul cerealelor din Romania.

IN CONCLUZIE, MENŢIONAM CA:

2.4 Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. De asemenea, se va prezenta cantitatea de materie prima folosita, cantitatile de produse finite obtinute si consumul specific pentru fiecare produs. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. – NU ESTE CAZUL – Proiectul nu prevede modernizarea, interventii, desfiintarea partiala etc a unor constructii existente In cazul activitatilor de depozitare, capacitatea de depozitare trebuie sa fie mai mare decat capacitatea de productie a exploatatiei agricole a solicitantului (cantitate materie primă din producţie proprie) pentru a se asigura demarcarea intre activitatea de depozitare de pe Masura 123 si cea de pe Masura 121. Activitatea de depozitare in cadrul Masurii 123 prevede si operatiuni catre terti prin asigurarea managementului de depozitare.

1. Proiectul vizeaza realizarea unei investitii intr-un sector prioritar, cel al conditionarii-

depozitarii CEREALELOR

2. Proiectul prevede si investitii in energie regenerabila – panouri solare in valoare de 1,33%

din valoarea eligibila a proiectului

3. Solicitantul este un IMM din zona judetului Suceava unde exista materie prima disponibila

si nu exista capacitanti suficiente de depozitare-colectare

4. Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inaintea lansarii prezentei sesiuni pentru

care aplica, al Asociatiei Fermierilor din Romania, din componenta unei Organizatii

Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) – O.I.P.C.P.D.R, iar activitatea

propusa prin proiect – comuna – este sustinuta atat de catre Asociatia Fermierilor din Romania,

cat si de catre activitatile OIPA.

5. Solicitantul NU a mai beneficiat de sprijin financiar nerambursabil SAPARD/FEADR pentru

acelasi tip de activitate

6. Solicitantul este un IMM atat producator de materie prima cat si colectator de materie

prima: detine propria exploatatie agricola si va colecta si depozita in investitia FEADR atat

materie prima CEREALE din productia proprie (24,6112%) din total capacitate de depozitare in

anul 2011) cat si va achizitiona-colecta materie prima de la terti, din judetul Suceava

16

Solicitantul trebuie sa proceseze/ sa colecteze in cazul depozitarii cel putin 50% din materia prima aferenta investitiei din judetul in care este amplasata investitia sau judetele limitrofe in care exista materie prima disponibila.

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:

Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin

imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor

agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a

standardelor nationale cat si pe cele comunitare.

Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:

cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketing-

depozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului;

mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie;

realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne,

performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor

agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice

ale unor produse corespunzatoare calitativ.

Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si

conditionarea cerealelor, societatea va:

- optimiza consumul de factori de productie,

- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta

in dotari, tehnologie si standarde european,

- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,

- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie

prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),

- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si

performanta pentru intreprinderile din zona.

Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de

materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se

va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.

Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea

urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu:

Tehnic:

- Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,

conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor) –

obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de

depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si

gradului de valorificare al produselor agricole – cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora pe

perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;

- Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si

subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing – prin crearea unei investitii

automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in

conditii specifice controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la

17

receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a

subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.

Economico-financiar:

- Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie – acest obiectiv se va realiza prin cresterea

gradului de valorificare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe flux;

- Cresterea viabilitatii economice – obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a

investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-financiari

- Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii – acest obiectiv se va realiza prin adaugarea

de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si

pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune

conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fie mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o

crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii – fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel

putin liniara pe perioada de prognoza analizata;

De mediu si siguranta alimentara:

- Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie – obiectiv

realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima generatie si a

standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice performante si automate,

cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde europene.

- Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila – acest obiectiv se va realiza

prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde.

Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la

cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.

Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului

obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a

produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada de

prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.

Proiectul contribuie si la realizarea urmatoarelor obiective specifice ale masurii:

Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat si in cea de

distributie a produselor obtinute – prin faptul ca societatea propune o investitie noua, moderna, performanta

realizata conform standardelor comunitare si conform ultimelor cuceriri ale progresului tehnic si cercetarilor in

domeniul conditionarii, depozitarii pe perioada mai indelungata si pastrarii calitatii cerealelor;

Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor

agricole – prin investitia propusa se va adauga valoare produselor agricole colectate, acestea putandu-si

mentine caracteristicile organoleptice initiale timp indelungat si in conditii de atmosfera si temperatura

controlate putand fi pastrate pe o perioada mult mai lunga decat in conditiile unui depozit obisnuit, fata de

varianta comercializarii in perioada imediat ulterioara recoltarii - astfel se va adauga plus-valoare acestora, in

beneficiul direct al cresterii veniturilor colectatorilor si indirect al unei mai bune satisfaceri a cererii si a

conditiilor de piata conform standardelor europene.

18

Precizări privind capacitatea existentă şi capacitatea propusă a se realiza la finalizarea investitiei:

Proiectul de investitie FEADR este unul de investitie noua.

În urma implementarii proiectului, solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. intenţionează să îşi

creeze o capacitate/sectie performanta de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale pentru

productia proprie obtinuta din ferma vegetala exploatata, la care se vor adauga importante (intre70%-80%)

cantitati de cereale si plante oleaginoase achizitionate/coletate/preluate de la terti.

Astfel, după implementarea proiectului, solicitantul intenţionează să îşi creeze propria linie tehnologica

de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale.

- Linia tehnologica care se va achizitiona va fi de ultima generatie, va avea o eficienta si productivitate

foarte ridicata de lucru, in comparatie cu investitiile similare care exista in prezent si care sunt in cea mai mare

parte vechi si uzate moral. Tehnologia avansata de care va beneficia aceasta linie tehnologica va duce la marirea

productivitatii muncii in cadrul societatii, va optimiza profitul prin vanzarea la un pret ridicat al cerealelor in

perioade din an cand pretul acestora este mai ridicat, intructa oferta este redusa spre inexistenta si cererea

ridicata. Totodata va permite adaugarea de pus-valoare produselor, va asigura mentinerea caracteristicilor

organoleptice ale cerealelor, in conditii de atmosfera, umiditate, temperatura controlate, diminuarea pierderilor

si consumurilor suplimentare pe flux.

- Utilajele noi vor permite aplicarea unor tehnologii moderne şi performante care vor conduce la costuri

mai reduse de stocare-conditionare in conditii de productivitate sporita.

Tinând cont de faptul că solicitantul are în vedere în cadrul proiectului realizarea unei investiţii noi, în

urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenţionează să îşi creeze capacitatea de

conditionare, uscare si depozitare cereale.

Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la finalizarea investitiei

este de cca 2.787,75 tone.

Din aceasta:

- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa

24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii

de finantare – anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava.

MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual

suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30%

cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;

- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la

producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti prin

asigurarea managementului de depozitare.

Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si

depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL

realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie

prima disponibila si nu exista pe masura suficiente capacitati de depozitare.

Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu o

productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei nr.

5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si cu un numar de

doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si nici unul in

curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru valorificarea

productiei agricole a judetului.

19

2.5 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,

sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).

Pentru sesiunea de depunere 2012, vor fi punctate numai proiectele care implementeaza standardele privind prelucrarea laptelui crud, in conformitate cu Anexa la Decizia 2011/898/UE: a) Standarde generale pentru igiena produselor alimentare (Regulamentul nr.852/2004/CE) cu perioada de gratie 31.12.2013; b) Standarde specifice de igiena pentru alimentele de origine animala (Regulamentul nr.882/2004/CE) cu perioada de gratie 31.12.2013 Sunt punctate numai unitatile care regasesc in cu Anexa la Decizia 2011/898/UE, au desfasurat activitate anterioara similara celei sustinute prin proiect si au program de restructurare avizat de ANSVSA. Se vor prezenta cheltuielile referitoare la realizarea conditiilor impuse de programul de restructurare avizat de ANSVSA, respectiv de adaptare la standarde si vor fi incluse in Bugetul indicativ al proiectului. Investitiilor propuse trebuie sa se regaseasca in tipurile de investitii descrise in Anexa la fisa masurii 123. Se va preciza data la care se va realiza implementarea standardelor.

NU ESTE CAZUL – prin proiectul de finatare de fata nu se vizeaza adaptarii unitatii la standardele specifice

de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.

La finalizare, investitia va corespunde standardelor, exigentelor si cerintelor de mediu, sanitare si sanitar-

veterinare si de siguranta alimentelor nationale si comunitare in vigoare.

2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Scurtă analiză a sectorului agricol – cultura cerealelor si a plantelor oleaginoase – la nivel naţional:

Cu o suprafaţă totală de 238 mii km2 şi o populaţie de circa 19 milioane locuitori, România, este ca

mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafaţa

totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. Investiţiile şi competitivitatea din sectorul agricol din

România constituie in continuare aspecte care trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii

economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din UE.

Zonele rurale din România acoperă

87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din

populaţie (la 1 iulie 2007, conform indicatorilor

Institutului Naţional de Statistică), şi anume

8.531.000 locuitori. Densitatea medie a

populaţiei din zonele rurale a rămas relativ

constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1

locuitori/km2).

Având o suprafaţă agricolă de 14.705

mii ha (sau 61,4% din suprafaţa totală a ţării),

România dispune de resurse agricole importante

în Europa Centrală şi de Est. Astfel, Romania se

gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata. Repartitia fondului functiar dupa modul de folosinta

denota faptul ca terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, o treime din suprafata respectiv 4,8 ha

este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.

Suprafaţa agricolă a României este de 14.684,9 mii ha. Din totalul suprafeţei agricole, la nivelul anului

2009:

terenurile arabile ocupă 9422,5 mii ha

20

Păşunile ocupă 3313,8 mii ha

Fâneţele ocupă 1528 mii ha

Viile si pepinierele viticole ocupă 215,4 mii ha

Livezile şi pepinierele viticole ocupă 205,2 mii ha

Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă şi

de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România a trebuit să îşi adapteze rapid economia agricolă şi

de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate

Politica Agricolă Comună (PAC).

Aderarea la UE a constituit un puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi

economiei rurale româneşti, dată fiind

necesitatea integrării cu succes în

economia rurală europeană.

Modelul european de agricultură

se bazează pe un sector competitiv,

orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată,

şi alte funcţii publice, cum ar fi

protejarea mediului înconjurător,

oferirea unor aşezari rezidenţiale mai

convenabile pentru populaţia din spaţiul

rural, precum şi integrarea agriculturii cu

mediul înconjurător şi cu silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe

acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea mediului

înconjurător (pilonul II al PAC).

Suprafaţa agricolă medie utilizată este de 3,5 ha/exploataţie, 2,3 ha/fermă fiind exploatate în medie de

către fermele individuale şi 270,4 ha/fermă de către unităţile cu personalitate juridică. Există mari diferenţe

între suprafaţa medie a exploataţiei individuale în România şi cea a fermelor din UE, de cca. 19 ha/fermă.

Din graficul de mai sus se observa ca din totalul suprafetei arabile dupa modul de folosinta, ponderea

cea mai importanta, de 56,8% o au suprafetele cultivate cu cereale pentru boabe urmate de plantele

oleaginoase.

Context european

Excluzând Cipru şi Portugalia, ţări cu sol şi climă mai puţin propice, România se găseşte pe ultimul loc

din UE la producţia la hectar de grâu, cu o medie a anului 2010 de 2.688 kilograme. Bulgaria are o medie de

3.200 de kg/ha, în timp ce state precum Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, obţin producţii duble faţă de

România. Pentru anul 2011, datorita conditiilor meteo favorabile, productia medie a beneficiat de o usoara

crestere, ajungand la 3.637 kg/ha, situandu-se insa tot intre ultimele state ale UE ca nivel al productiei.

Majoritatea ţărilor mediteraneene au producţii sub media UE, dar peste cea obţinută în România.

Ca suprafaţă cultivată cu grâu, România ocupă poziţia a patra, cu 8,5% din total, dar realizează doar

3,7% din producţia europeană, ceea ce o plasează pe locul 7.

România însămânţează a doua suprafaţă din UE cu floarea soarelui, acoperind o cincime din terenurile

destinate acestor culturi, dar realizează doar a patra producţie, cu o cotă de 16,1%. România are o producţie

medie de floarea soarelui de 1.634 de kg/ha in 2010, ceea ce o plasează înaintea Spaniei - 1.029 kg/ha, dar după

Bulgaria - 1.800 kg/ha, Polonia - 1.780 kg/ha, Cehia - 2.250 kg/ha şi Ungaria - 2.248 kg/ha. Franţa, Bulgaria,

Ungaria, România şi Spania acoperă 91,0% din producţia europeană.

Având a şaptea producţie de rapiţă din UE, cu o cotă de piaţă de 2,8%, România cultivă 6,8% din

suprafaţa alocată la nivelul UE, a cincea ca mărime. Producţia la hectar este una dintre cele mai scăzute, cu o

21

medie de 1.614 de kilograme. Germania realizează o producţie medie de 4.287 kg/ha, Marea Britanie - 3.299

kg/ha, Cehia 3.180 kg/ha, Polonia - 2.730 kg/ha şi Bulgaria 2.640 kg/ha.

România, Germania, Franţa, Polonia, Marea Britanie, Cehia şi Danemarca produc 90% din rapiţa

europeană.

Distribuţia regională a terenurilor agricole după modul de folosinţă este diferenţiată în raport cu

condiţiile de relief, cu caracteristicile pedo-climatice şi de pretabilitate la culturi. În ansamblu, numai 25% din

totalul terenurilor agricole au o calitate superioară, având un potenţial productiv bun şi foarte bun.

Evoluţia producţiei principalelor cereale a cunoscut un trend ascendent potrivit studiilor INSSE,

creşterea înregistrându-se pentru toate tipurile de cereale în mod special datorită stării meteorologice

favorabile.

Valorile sunt exprimate in mii tone

Principalele probleme în domeniul agriculturii în contextul crizei economice

În România agricultura joacă un rol mult mai important decât în Europa de Vest, deoarece 40% din

populaţia ţării lucrează în domeniu, iar 20% din PIB provine din acest sector. Nici o altă ţară membră UE nu se

confruntă cu această situaţie, pentru că în UE doar 4,3% din populaţie lucrează în acest domeniu.

Deşi au loc unele restructurări semnificative ale sectorului agricol (în special în sectorul producţiei de

cereale şi oleaginoase din zona de câmpie din S-E României), în general producţia de fermă înregistrează încă un

grad înalt de fragmentare. Fermele vegetale vin în întâmpinarea acestui proces de fragmentare. Luarea în

arendă a terenurilor de la populaţie are drept scop omogenizarea culturilor pe suprafeţe cât mai mari de teren.

În toate regiunile ţării, valoarea adăugată brută a sectorului primar (agricultură plus silvicultură şi

piscicultură) este inferioară celei din sectorul secundar (industrie plus construcţii).

Nivelurile superioare ale consumului producţiei în fermă, precum şi comercializarea unei ponderi mici

din producţia totală a fermei pe pieţe comerciale formale limitează capacitatea sectorului alimentar de a

obţine cantităţi suficiente de materie primă pentru a fi competitiv. Creşterea productivităţii lucrarilor agricole în

urma investiţiei efectuate prin proiect, va avea ca efect direct o creştere a ponderii materiei prime pe piaţa

sectorului alimentar.

Astfel, cel puţin la nivel zonal/regional, sectorul alimentar va deveni mai competitiv prin faptul că

societatea va furniza materii prime conditionate pentru industria alimentară (floarea soarelui, porumbgrau)

de o calitate superioară, calitate rezultată din investiţia în sectia de procesare cu silozuri.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Grau

Porumb

Floarea soareluiSoia

Rapita

22

Situat în partea de nord-est a României, JUDEŢUL SUCEAVA are

o suprafata de 8.553 kmp (3,6% din suprafaţa ţării) fiind al doilea ca

mărime din ţară.

Industria este reprezentată în judet în principal de:

- industria alimentară - bazata în principal pe productia de carne şi

lapte; in judetul Suceava se cultiva în principal porumb, grâu - secara,

cartofi, sfecla furajera, sfecla de zahar.

- industria exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata în

corelatie directa cu suprafata mare a fondului forestier;

- industria constructoare de masini, industria materialelor de constructii, industria textila si a pielariei,

industria miniera.

Judetul Suceava se bucură de conditii naturale variate, care pot asigura dezvoltarea unei agriculturi

complexe, care să dobândească o pondere si o importantă deosebită în economia judetului. Relieful variat

permite o evolutie diversificată a ramurilor agriculturii, cu activităti tipice zonelor de munte, deal si podis. Astfel,

zona de munte asigură dezvoltarea cresterii animalelor, iar zonele colinare a pomiculturii, cultivării cerealelor,

cartofilor, plantelor tehnice.

Importanta cerealelor in alimentatia umana si in economie

Denumirea de cereale se atribuie plantelor intregi, anuale, cultivate din familia Graminaceae: graul,

secara, triticale, orzul, ovazul, orezul, porumbul, sorgul si meiul, boabelor acestora si produselor rezultate din

ele. Din aceeasi familie fac parte meiul italian, meiul perlat, meiul indian, etc. Numele cerealelor se trage de la

CERES, ERIS fiica lui Saturnus – zeita agriculturii la romani. Sarbatorile organizate in cinstea zeitei se numeau

“CEREALIA”.

Impreuna cu aceste plante se trateaza si hrisca din familia Polygonaceae a carei compozitie chimica si

tehnologie nu difera prea mult de a cerealelor, iar pe de alta parte, ea nu prezinta importanta prea mare pentru

a fi tratata separat.

Boabele cerealelor macinate si preparate sub forma de paine, gris, paste fainoase, mamaliga etc sau

fierte ca atare, se utilizeaza pe scara larga in alimentatia umana, formand grana de baza aproape pentru

intreaga lume.

Sub forma de boabe intregi, macinate grosier si tarate se folosesc in alimentatia animalelor. Pe langa

aceste utilizari, boabele cerealelor servesc ca materie prima in industria spirtului, alcoolului, berii, amidonului,

dextrinei, glucozei, etc.

Valoarea alimentara a boabelor cerealelor este determinata de raportul dintre protide si hodratii de

carbon, raport ale carui valori oscileaza in jur de 1 : 6, el fiind foarte favorabil organismului uman, comparativ cu

raportului de 1 : 3 la leguminoasele pentru boabe sau 1 : 12 – 16 la cartof. La nevoie, omul se poate hrani un

timp destul de indelungat numai cu paine si apa, fara ca organismul sa sufere.

Boabele cerealelor au un continut ridicat de substanta uscata (85-90%), fapt care favorizeaza pastrarea

lor indelungata si transportarea cu usurinta la distante mari.

Cerealele prezinta importanta deosebita din punct de vedere agricol. Avand radacini fasciculate care se

raspandesc in partea superficiala a solului, extrag elementele nutritive din straturile mai putin profunde ale

acestuia si se pot introduce in rotatii cu leguminoasele pentru boabe si plantele tehnice care-si procura hrana

din straturile mai adanci ale pamantului.

Fiind plante anuale – unele au perioada scurta de vegetatie, cerealele produc intr-un timp relativ scurt o

cantitate mare de substanta uscata, iar in conditi de irigare, dupa recoltare pot urma culturi succesive (porumb,

fasole, soia, etc).

23

Multiplele intrebuintari si insusirile lor valoaroase au determinat extinderea cerealelor pe suprafete

mult mai mari decat toate celelalte plante la un loc.

La nivel mondial, din datele estimative ale FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura), suprafata

cultivata cu cereale a scazut de la 718 milioane de ha in perioada 1979 – 1981 la 682 milioane ha in 2005 iar

productia medie a crescut de la 2212 kg / ha la 3262 kg / ha in aceeasi perioada.

Circa 42% din productia de boabe ale cerealelor se utilizeaza in grana omului direct (graul si orezul),

restul in alimentatia animalelor sau pentru prelucrari industriale.

Graul

Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care

este semanat, precum si atentia de care se bucura se datoreaza:

continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste

substante, corespunzator cerintelor organismului uman;

conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate;

faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone cu climate si soluri

foarte diferite;

posibilitatilor de mecanizare integrala a culturii.

Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei, destinata fabricarii painii – aliment de

baza pentru un numar mare de oameni (dupa unele statistici, 35 - 40% din populatia globului) si furnizeaza circa

20% din totalul caloriilor consumate de om. De asemenea, boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea

pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon, gluten,

alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant).

Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei,

asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare

sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare.

Taratele – reziduuri de la industria de morarit – sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in

proteine, lipide si saruri minerale.

Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul

valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin

raspandita in Romania, dar este mult extinsa in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.

Pe de alta parte, s-a demonstrat in urma mai multor studii ca persoanele care consumă în mod regulat

seminţe de cereale integrale, printre care se numără şi grâul, au un risc mai mic de a face boli de inimă, diabet

sau de a suferi de obezitate.

a. Conţine fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, potasiu, complexul

vitaminic B (B1, B2, B3, B5, B6) şi vitaminele E si K.

b. asemenea fructelor şi legumelor, seminţele de grâu contribuie

semnificativ la aportul zilnic de antioxidanţi, compuşii care ne protejează

celulele de acţiunea negativă a radicalilor liberi.

c. Grâul şi produsele pe bază de grâu sunt o importantă sursă de fibre

alimentare. Grâul conţine, în principal, fibre insolubile, esenţiale pentru buna

funcţionare a tranzitului intestinal. Se ştie că, în general, o dietă bogată în fibre

poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, la controlul diabetului de

tip 2 şi diminuează riscul de cancer la colon.

d. Potrivit studiilor, germenii de grâu ar ocupa poziţia a doua în rândul vegetalelor cu cel mai mare conţinut

de fitosteroli, compuşi cu o structură asemănătoare cu cea a colesterolului. Astfel, 2 grame pe zi din aceşti

compuşi reduc colesterolul cu aproximativ 10%, în doar două săptămâni.

24

e. Datorită conţinutului ridicat în antioxidanţi, germenii de grâu protejează pielea împotriva îmbătrânirii

premature.

Porumbul

Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta, intre plantele cultivate pe glob. Aceasta pozitie, din punct

de vedere agricol, este motivata printr-o serie de particularitati, astfel:

prezinta o mare capacitate de productie, cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale;

Are o mare plasticitate ecologica, care ii permite o larga arie de raspandire, dand recolte mari si

relativ constante, mai putin influentate de abaterile climatice;

Este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor;

Suporta monocultura mai multi ani;

Are un coeficient mare de inmultire (150 – 400);

Avand o insamantare mai tarzie in primavara, permite o mai buna esalonare a lucrarilor agricole;

Cultura este mecanizabila 100%;

Recoltarea se face fara pericol de scuturare;

Valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie;

Posibilitatile de valorificare a productiei sunt foarte variate.

In alimentatia omului din boabele “degerminate” prin macinare uscata, se obtin: faina de malai, fulgi de

porumb, alimente pentru copii, lapte artificial, etc. Prin macinare umeda (bobul cu embrion) se obtin pe langa

produsele enumerate mai sus si un sirop bogat in fructoza (pentru diabetici), bere, indulcitori pentru cafea, paste

pentru glasat drajeuri, etc. Prin diferite tratamente, dupa macinatul umed se obtin: amidon, glucoza, dextroza,

gazohol, medicamente, etc.

In furajare porumbul are o valoare nutritiva, de 1,17 – 1,30 unitati nutritive la 1 kg de boabe.

Planta intreaga verde se poate utiliza pentru obtinerea unor combustibili (metanol, etanol) sau se

insilozeaza in faza la lapte-ceara a boabelor, cand asigura un furaj deosebit de valoros.

Romania are o pondere insemnata intre tarile cultivatoare de porumb. In anul 2001 s-a cultivat pe

3.100.000 hectare, obtinandu-se un randament mediu scazut de numai 2.419 kg/ha, iar in 2005 s-au cultivat

2.662.000 hectare cu o productie medie de 3743 kg/ha. Anul 2010 a adus o suprafata cultivata de 2.277.400

hectare, si o productie medie la hectar de 4029 kg.

Specialistii in nutritie sustin ca porumbul reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, datorita continutului

bogat de vitamina E - antioxidant care protejeaza inima. In plus, aceasta cereala contine din belsug un

carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are proprietatea de a preveni aparitia cancerului la plamani. Aceasta

substanta se mai gaseste in legume si fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocalele, dovleacul sau

piersicile.

Nutritionistii spun ca o cana cu boabe de porumb ofera 15 la suta din necesarul zilnic de acid

pantothenic, vitamina B5. Aceasta vitamina e folosita pentru transformarea carbonatilor complecsi in glucoza,

care alimenteaza energia organismului. Hidrocarburile din compozitia chimica a porumbului dau energie si nu

permit depunerea grasimii.

Floarea soarelui

Floarea soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob (13% din productia

mondiala de ulei la nivelul anului 2006) si cea mai importanta plante uleioasa pentru Romania. Uleiul extras din

achenele de floarea soarelui este semnisicativ si se caracterizeaza prin culoare, gust si miros placute, continut

ridicat in vitamine (A, D, E, K) si substante aromatice; in plus uleiul de floarea soarelui se conserva foarte bine pe

perioade indelungate.

25

Uleiul se extrage usor prin presare, randamentul normal la extractie fiind de circa 45%. La un hectar

cultivat cu floarea-soarelui se pot obtine, la nivelul productiilor actuale, intre 900 si 950 kg ulei, planta fiind astfel

foarte economica; ca urmare, floarea soarelui poate asigura necesitatile tarii in ulei alimentar (si, partial

industrial), realizandu-se anual si disponibilitati importante pentru export.

In afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de floarea

soarelui este intrebuintat in industria conservelor si a margarinei. Uleiul

mai foate fi folosit pentru obtinerea acidului oleic necesar in industria

lanii, a sapunurilor, ca adjuvant in fabricarea pesticidelor si ca ulei

pentru fiert vopseluri.

Desi pretul sau este destul de ridicat, prin comparatie cu uleiul

de soia, ceea ce limiteaza utilizarea ca ulei industrial, proprietatile sale

in fac apt pentru o gama larga de aplicatii tehnologice (industriale).

Prin prelucrarea miezului de floarea soarelui se pot obtine faina, concentrate si izolate proteice.

Incorporarea a 8-15% faina de floarea soarelui in faina de grau sporeste densitatea aluatului si reduce volumul

acestuia. In industria mezelurilor, concentratele de floarea soarelui pot fi incluse in carne in proportie de pana la

25%.

Semintele de floarea soarelui pot fi consumate direct (seminte prajite) si beneficiaza de o intensa

popularitate in SUA, tarile scandinave, unele tari mediteraneene si in Europa de Est. Soiurile destinate

consumului direct prezinta seminte mai sarace in grasimi (in jur de 30%), coji mai groase si mai putin aderente la

miez. Pe langa aminoacizi esentiali, soiurile destinate consumului direct contin mai mult fier, glucide, saruri

minerale, vitamine (A, E, riboflavine si tiamine) si asigura in jur de 550 calorii/100g seminte consumate.

Numeroase studii au dovedit consumul uman de seminte de floarea soarelui ca fiind benefic pentru

organism. Vitmaina E are un rol esential in neutralizarea radicalilor liberi din organism, ceea ce face ca semintele

de floarea soarelui sa prezinte numeroase efecte antiinflamatorii, si prevenirea a numeroase tipuri de cancer. Pe

de alta parte, astmul, artrita reumatoida, arteroscleroza si osteoartrita sunt doar cateva dintre afectiunile ale

caror efecte sunt aplanate prin intermediul acestor produse naturale.

Uleiul de floarea soarelui presat la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea

afectiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii.

Floarea soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules

pentru familiile de albine (alaturi de salcam si tei). La un hectar de floarea-soarelui se pot obtine 30 - 130 kg

miere sau, dupa alte studii, 15 – 40 kg miere/familia de albine.

Din punct de vedere agricol, este important ca floarea soarelui elibereaza devreme terenul (sfarsit de

august – inceput de septembrie), permitand o buna pregatire a terenului pentru graul care urmeaza; nu este la

fel de favorabila ca soia, dar starea sa structurala si de fertilitate a solului dupa floarea soarelui este in general

benefica, ceea ce face ca floarea soarelui sa fie o premergatoare buna pentru grau.

Cheltuielile cu floarea soarelui nu sunt foarte ridicate: ingrasare cu azot si cu fosfor moderata, cerinte

mari fata de potasiu, dar restituiri abundente; costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb.

Floarea soarelui se acomodeaza adesea mai bine decat porumbul, pe terenuri cu soluri de calitate medie si

suporta mai bine stress-ul hidric. De asemenea, prezinta avantajul ca toate lucrarile agricole precum pregatirea

terenului, semanatul, combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile

destinate celorlalte culturi agricole.

26

CONSUMUL 1) MEDIU ANUAL, LA CEREALE PE LOCUITOR

Produse de origine vegetală

1990

1991 199

2 199

3 199

4 199

5 199

6 199

7 199

8 199

9 200

0 200

1 200

2 200

3 200

4 200

5 200

6 200

7 2008

kg

Cereale şi produse din cereale

- în echivalent boabe

213,6

192,6 194,

1 211,

5 210,

5 215,

8 213,

1 225,

0 221,

1 220,

1 219,

7 221,

2 225,

0 215,

0 219,

8 214,

8 207,

9 206,

9 204,0

- în echivalent făină

152,5

145,3 146,

5 159,

6 158,

6 162,

4 160,

6 169,

8 166,

7 166,

2 165,

8 166,

9 169,

8 162,

2 166,

2 162,

6 157,

3 156,

0 154,1

Notă: Pentru perioada 2002 - 2008, datele nu sunt comparabile cu cele din perioada precedentă, deoarece datele privind populaţia s-au stabilit pentru anii 1990 şi 1991 pe baza statisticii demografice curente, pentru perioada 1992 - 2001, pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din 7 ianuarie 1992 şi a statisticii demografice curente, iar pentru perioada 2002 - 2008 pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din 18 martie 2002 şi a statisticii demografice curente.

1) Disponibilul de consum.

EVOLUTIA CONSUMULUI DE CEREALE IN ROMANIA, EXPRIMATA IN ECHIVALENT BOABE SI IN

ECHIVALENT FAINA, PE CAP DE LOCUITOR, IN PERIOADA 1990 – 2008

In concluzie, cerealele constituie un factor cheie deosebit de important in alimentatia umana si

furajera, prin variatele calitati si intrebuintari si in industrie, iar asigurarea unei infrastructuri propice de

obtinere, conditionare si pastrare – prelungire a duratei de pastrare si mentinere a calitatii cerealelor,

213,6

152,5

215,8

162,4

225

169,8

225

169,8

219,8

166,2

206,9

156

204

154,1

0

50

100

150

200

250

In echivalent boabe - kg In echivalent faina - kg

19901991

19921993

19941995

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

2008

27

valorificare constituie necesitati de ordin strategic in economia nationala si mondiala. Din aceasta deriva

exploatarea si valorificarea eficienta a factorilor de productie si a resurselor naturale si asigurarea cresterii

valorii adaugate a produselor.

Caracterizarea agriculturii in judetul Suceava – productia de cereale – statistici:

Exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată şi suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o

exploataţie agricolă pentru judetul Suceava:

Judetul SUCEAVA

TOTAL exploatatii

agricole (numar)

Exploatatii agricole care

utilizeaza suprafata agricola

(numar)

Suprafata agricola

utilizata (ha)

Suprafata agricola utilizata ce revine in medie (ha)

Pe o exploatatie agricola

Pe o exploatatie agricola care utilizeaza suprafata

agricola

167.816 166.850 356.601,26 2,12 2,14

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosina a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

agricole neutilizate si alte suprafete pentru judetul Suceava:

Judetul SUCEAVA

Suprafata agricola utilizata (numar exploatatii agricole) Suprafata agricola neutilizata (numar exploatatii agricole)

Alte suprafete

Total

Teren arabil

Gradini faminiale

Pasuni si

fanete naturale

Culturi permanente

TOTAL Suprafata agricola folosita pentru

activitati recreative

Alte suprafete agricole

neutilizate

TOTAL Alte suprafete*

TOTAL

148.584 120.722 76.909 5.317 166.850 20 3.039 3.057 158.709 167.738

*indicatorul “alte suprafete” cuprinde suprafetele ocupate cu cladiri, curti etc

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosinta a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei agricole neutilizate si alte suprafete, pentru judetul Suceava:

Judetul SUCEAVA

Suprafata agricola utilizata (ha) Suprafata agricola neutilizata (ha) Alte suprafete

Total

Teren arabil

Gradini faminiale

Pasuni si fanete

naturale

Culturi permanente

TOTAL Suprafata agricola folosita pentru

activitati recreative

Alte suprafete agricole

neutilizate

TOTAL Alte suprafete*

TOTAL

175.374,46 6.445,97 171.432,64 3.348,19 356.601,26 24,92 3.031,18 3.056,10 9.358,24 369.015,60

Sursa: INSSE, Ancheta structurala in agricultura in 2007, vol 2

Suprafaţa cultivată in judetul Suceava, cu principalele culture (ha):

Judeţul Suceava Suprafaţa cultivată

- total

Cereale pentru boabe

Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Porumb Plante

uleioase Floarea soarelui

Cartofi

2000 175908 80825 23297 7513 37692 1568 1568 31142

2001 178296 82967 26421 7075 37444 1758 1756 30813

2002 179842 73302 26615 7714 26310 1541 1541 31244

2003 179859 71268 24111 6156 29521 1674 1460 27697

2004 152815 86620 35970 3037 37864 1995 1740 31257

2005 169971 83558 32754 6700 32369 2655 2308 33485

2006 165848 81974 27021 5448 37155 2143 1864 30759

2007 160424 81780 24026 5932 38606 2342 1895 31105

28

2008 162343 83704 26030 4971 38827 1134 882 27958

Fondul funciar al judetului Suceava, după modul de folosinţă, la 31 decembrie (ha):

Anul Suprafaţa

totală Suprafaţa agricolă

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii Livezi

2000 855350 349502 178473 93749 74009 - 3271

2001 855350 349131 179859 91108 74819 - 3345

2002 855350 349131 179859 91108 74819 - 3345

2003 855350 349826 180494 90450 75675 - 3207

2004 855350 349810 180620 90430 75700 - 3060

2005 855350 349762 180771 90250 75711 - 3030

2006 855350 349310 181316 89888 75057 - 3049

2007 855350 349544 181288 92894 74361 - 3001

2008 855350 349487 181127 91167 74247 - 2946

Proucţia agricolă vegetală in judetul Suceava, la principalele culturi (tone):

Anul Cereale boabe Grâu şi secară Orz şi

orzoaică Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi

1995 217460 101400 15592 80179 1246 288992

2000 159626 49386 10097 84063 1737 488956

2001 215492 75634 14569 102845 1912 457460

2002 196725 79272 15161 81324 2223 476230

2003 151247 31743 7036 97987 2131 470393

2004 260088 106724 6868 128564 2630 475110

2005 199656 79691 11317 87861 3363 454563

2006 239220 73697 11295 129630 2818 396895

2007 242084 69477 12440 133435 2540 488236

2008 282656 74781 12324 167607 1195 335143

Producţia medie la hectar obţinută la principalele culturi, în anul 2008 (kilograme):

Judeţul Suceava Total din care: sector privat

Orz şi orzoaică 2479 2500

Ovăz 1956 1968

Porumb boabe 4317 4316

Cartofi 11897 11905

Cartofi de toamnă 11919 11927

Floarea soarelui 1355 1355

Soia boabe 2441 2441

SURSA: cercetări statistice curente – Suceava, www.insse.ro

CONCLUZII: Judetul Suceava este un important producator de cereale, ceea ce face si mai importanta

problema depozitarii si bunei valorificari a acestora, in vederea exploatarii eficiente a potentialului natural si

cresterii veniturilor judetului.

29

Astfel, având în vedere importanta acestor plante si acestor alimente pentru tara noastra, trebuie

sustinute si incurajate productia si investitiile in marketing-depozitare, luând în considerare construirea de

structuri moderne de preluare, sortare, pastrare a cerealelor, folosindu-se pe scara larga mecanizarea

proceselor tehnologice.

NECESITATEA STRICTA si AVANTAJELE capacitatilor moderne si controlate de conditionare

(uscare-sortare)-depozitare a cerealelor si situatia acestora in judetul SUCEAVA:

productia de cereale este diferentiata in timp, in sensul ca recoltarea este sezoniera si dureaza numai

cateva zile dintr-un an, pe cand consumul este permanent; Nivelarea acestor diferente, intre timpul scurt de

recoltare si durata lunga de consum, se face prin intermediul existentei capacitatilor de depozitare adecvate;

productia de cereale este diferentiata in spatiu, in sensul ca in unele zone recolta este excedentara, iar

in altele este deficitara; Echilibrarea intre excedent si deficit se realizeaza prin operatiunile de vanzare-

cumparare si prin existenta plasata strategic a unor capacitati de stocare-depozitare;

cerealele sunt indispensabile pentru hrana oamenilor si furajarea animalelor, din care cauza prezinta

importanta nationala si chiar mondiala, fiind considerate in anumite conjuncturi, din punct de vedere economic,

marfuri de interes strategic;

nu in ultimul rand, in cazul in care nu sunt pastrate pe perioada anului in capacitati de depozitare

controlote cu conditii de aerare, temperatura, umiditate controlate si nu sunt uscate in prealabil, calitatea

acestora risca deteriorari si pierderi importante, putand ajunge pana la pierderea intregii productii; intr-o

economie moderna, situatia/existenta capacitatilor de depozitare adecvate pentru produsele agricole reprezinta

o problema cu deosebita importanta, de aceasta depinzand valorificarea eficienta a cerealelor (produselor

agricole) in conditii de calitate si crestere a valorii adaugate a acestora si nu in ultimul rand de folosire eficienta

a resurselor naturale si a factorilor de productie;

situatia capacitatilor de depozitare cereale in judetul SUCEAVA reflecta insuficienta acestora de

acoperire a productiei agricole realizate in judet si este una deosebit de precara: conform adresei eliberate de

DADR Suceava nr. 5706 in data de 30.07.2012, in judetul Suceava se obtin productii totale de cca 185.785 tone

cereale, plante tehnice si oleaginoase (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si exista capacitati de

depozitare autorizate pentru doar 32.000 tone, acoperind mai putin de 18% din productia de cereale si plante

tehnice obtinuta la nivel de judet; la acestea se adauga mentiunea ca aceste capacitati de depozitare autorizate

nu sunt in cele mai multe cazuri dotate cu capacitate de conditionare prealabila a cerealelor ori de depozitare in

conditii de atmosfera controlata in vederea pastrarii calitatilor cerealelor.

Rezulta ca in judetul Suceava exista capacitate autorizata de depozitare cereale pentru cca 17,22% din

productia de cereale a judetului, raportat la productia totala de cereale si plante tehnice obtinuta in judet in

2011, existand un necesar de depozitare cereale neacoperit de peste 153.785 tone anual.

Astfel, in judetul Suceava NU este acoperita capacitatea de productie cereale cu posibilitate adecvata

de depozitare, existand un important dezechilibru intre cerere si oferta in acest domeniu, cu impact negativ

asupra economiei agricole a judetului si a tarii, ceea ce justifica necesitatea si oportunitatea investitiei FEADR

de fata.

Mentionam ca 100% din materia prima cereale ce va fi colectata si depozitata, conditionata in sectia de

depozitare, conditionare, uscare cereale a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL realizata prin FEADR va proveni

din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie prima disponibila pentru primii ani

de functionare ai investitiei, iar pe viitor solicitantul va prelua din judetul Suceava cel putin 70% din

capacitatea totala sectiei realizate.

30

cerealele receptionate dupa recoltare au in componenta atat boabe care corespund cerintelor STAS cat

si boabe de calitate inferioara (sparte, sistave, avariate, arse, atacate de daunatori etc), praf, corpuri straine,

seminte etc; indepartarea acestora din urma este strict necesara prin selectarea/sortarea cerealelor, pentru

cresterea calitatii cerealelor pastrate si valorificate;

dupa recoltare, cerealele au in general un nivel ridicat de umiditate, care daca nu este coborat la nivelul

standardizat prin uscare, poate conduce in timp la deprecierea calitatii lor prin mucegaire, proliferarea

insectelor; este strict necesara uscarea cerealelor pana la un nivel optim pentru depozitare, inainte de

insilozare pentru depozitarea acestora in conditii sigure;

stocarea cerealelor pe perioada de luni de zile pana la un an, in vederea valorificarii acestora pe toata

durata anului, cresterii valorii adaugate a produselor si prelungirii perioadei de pastrare se poate realiza in

conditii moderne si performante, la nivelul standardelor tehnice si de siguranta alimentara nationale si

europene, doar prin insilozarea acestora in conditii de aerare, temperatura si umiditate controlate;

Aerarea cerealelor depozitate: in mod normal, cerealele depozitate mai mult de câteva săptămâni

trebuie aerate; aerarea înseamnă deplasarea unui volum relativ mic de aer prin masa de cereale cu scopul de a

controla temperatura cerealelor şi de a diminua riscul degradării produsului;

Scopul aerarii: Controlul temperaturii cerealelor: Cele două obiective principale ale aerării sunt menţinerea unei

temperaturi uniforme în masa de cereale şi în acelaşi timp temperatura trebuie să fie cât mai mică din punct de

vedere practic; Migrarea umidităţii: Temperaturile neuniforme din masa de cereale duc la formarea de curenţi

de aer de convecţie care determină migrarea umidităţii. Aceasta constituie o problemă mai ales în cazul zonelor

în care se înregistrează variaţii mari de temperatură de la un anotimp la altul; Eliminarea mirosurilor străine:

Mirosul de mucegai, mirosurile datorate funcţionării defectuoase a uscătorului, precum şi cele asociate cu

utilizarea unor substanţe chimice conservante pot fi eliminate sau intensitatea lor diminuată prin aerare;

Modificarea sau egalizarea umidităţii în masa de produs.

conditiile de depozitare a cerealelor sunt strict

reglemetate prin legislatie: Cerealele pot fi depozitate doar in

conditii conforme prevederilor legislative, fiind prevăzuţi parametrii

pe care trebuie să îi îndeplinească cerealele depozitate, cum ar fi

umiditate, gradul de impurităţi sau modul de livrare, condiţiile de

aerare a cerealelor, dar şi prezenţa selectorului si/sau uscătorului:

Ordonanta 56 din 30 ianuarie 2000 (Ordonanta 56/2000) privind

reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase,

regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si

constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit

Ordinul MAPDR nr. 222/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spaţiilor de depozitare

pentru produse agricole.

Legea 150/2004 privind siguranta alimentelor

Legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor – Regulamentul CE

852/2004.

CONCLUZII: Probleme intampinate in judetul Suceava in ceea ce priveste pastrarea, depozitarea si

valorificarea productiei de cereale obtinuta:

in judetul Suceava nu exista capacitati de depozitare cereale pe masura necesarului de depozitare si

volumului productiei de cereale existent – nivelul cererii in acest sens excede semnificativ oferta slaba

existenta. Structurile de control a calitătii si cele de depozitare-pastrare-conditionare a acestor produse

31

agricole (calitativ, veterinar si fitosanitar) nu se ridică la cerintele unei agriculturi moderne, competitive si nu

raspund ca numar si capacitate la volumul productiei agricole si la cerere.

Valorificarea pe piată a produselor agricole nu se desfăsoară într-un cadru organizat, productiile

nefiind corelate sortimental si cantitativ cu cerintele acesteia.

Lipsa unor structuri organizate, de colectare, preluare a produselor agricole realizate descurajează

preocuparea pentru obtinerea unor productii ridicate care să asigure venituri pe măsura muncii lor.

Impactul proiectului asupra cresterii numarului de locuri de munca si diminuarii ratei somajului in

zona:

Prin crearea in prima faza, la finalul implementarii proiectului, a patru noi locuri de munca, si prin

efectele multiplicatoare, directe si indirecte generate, proiectul de finantare va contribui la cresterea populatiei

ocupate in zona implementarii proiectului (judetul Suceava), la diminuarea ratei somajului in judet si la

cresterea veniturilor populatiei rurale, luate in ansamblu.

Potrivit statisticilor Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), la finalul lunii ianuarie

2012 s-a evidentiat o rata a somajului de 4,89% la nivelul judetului Suceava.

Necesitatea si oportunitatea investitiei – efecte directe si indirecte, multiplicatoare:

- se vor asigura premisele incheierii unui numar mai mare de tranzactii cu cereale in conditiile unei

economii dinamice si in dezvoltare;

- insusirile de autosortare, conservabilitate etc. ale cerealelor determina luarea anumitor masuri si

stipularea anumitor conditii contractuale, in special la tranzactiile cu termen viitor (lung) de livrare

- nu in ultimul rand, prin taxele aditionale plătite ca urmare a realizarii proiectului, resursele primăriilor se

vor mări, iar investitiile realizate vor atrage alte investitii în zonă, ca urmare a efectului de concentrare

economică.

Concluzii: investitia propusa prin proiectul FEADR, de infiintare a unei sectii de conditionare selectare -

uscare - depozitare cereale – atat pentru productia proprie a beneficiarului (cel putin 24,6112% din capacitatea

investitiei) cat si pentru cereale preluate de la terti, din zona implementarii proiectului – este necesara si

oportuna avand in vedere:

- importanta strategica a sectorului cerealelor pe piata agricola si in economia nationala,

- importanta strategica si necesitatea existentei unor capacitati de colectare si depozitare organizate,

moderne si adaptate la volumul productiei de cereale si la necesarul zonei,

- importanta deosebita si necesitatea existentei unor structuri de depozitare-uscare-selectare a

cerealelor in vederea pastrarii caracteristicilor organoleptice ale acestora, prelungirii duratei de viata a

produselor si cresterii calitatii cerealelor,

- efectele multiplicatoare generate in economia locala, reducerea ratei somajului, cresterea veniturilor la

bugetul local si cresterea nivelului de trai al populatiei rurale,

- nu in ultimul rand, investitia va genera dezvoltarea economiei agricole din judetul Suceava, o mai buna

satisfacere a cererii si echilibrarea raportului cerere-oferta pe piata cerealelor locala si regionala.

2.7 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia

deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unu din membri).

Formele asociative pentru care plafonul maxim al sprijinului public nerambursabil este de 3.000.000 euro/proiect: -cooperative agricole de procesare a produselor agricole – conform Legii nr. 566/2004, -societăţi cooperative de valorificare – conform Legii nr. 1/2005,

32

-asociaţii familiale /intreprindere familiala, conform OUG nr.44/2008, -grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Ordonanţa nr. 37/ 2005). Pentru aceste forme asociative se va face o prezentare detaliata a modalităţilor prin care investitia deserveste majoritatea membrilor asociatiei (jumatate plus unul din membri) si se regaseste in una din activitatile mentionate in statutul acestora. Pentru criteriile de selectie, pe langa formele asociative, se puncteaza si membrii OIPA, caz in care, activitatea propusa prin proiect trebuie sa se regaseasca in una din activitatile OIPA (respectiv, criteriile de reprezentativitate: productie, procesare, depozitare si comercializare din Registrul OIPA-MADR). In cazul in care solicitantul este membru al unei organizații profesionale (asociații) din componența unei OIPA, activitatea asociatiei (comuna cu activitatea propusa prin investitie) trebuie sa se regaseasca in activitatea OIPA. De asemenea, se va prezenta modalitatea prin care OIPA sprijina activitatea de procesare a solicitantului.

Beneficiarul nu este o forma asociativa.

Beneficiarul este insa membru din luna iunie 2011 in Asociatia Fermierilor din Romania, care face parte

din componenta Organizatia Interprofesionala pe Produs „Cereale si produse derivate” din Romania

O.I.P.C.P.D.R.

Mentionam ca activitatea propusa prin investie si domeniul acesteia sunt comune si se regasesc in

activitea Asociatiei Fermierilor si in activitatea O.I.P.C.P.D.R; Mai mult activitatea O.I.P.C.P.D.R si activitatea

Asociatiei Fermierilor sprijina in mod direct si activ activitatea solicitantului de depozitare cereale, facilitandu-

i accesul la piata de desfacere, consolidandu-i si sprijinandu-i pozitia pe piata, facilitandu-i accesul la furnizori

de materie prima si ajutand la activarea acestuia intr-un mediu legislativ, economic, guvernamental si social

favorabil.

Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are ca obiect de activitate REPREZENTAREA

INTERESELOR MEMBRILOR SAI din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse agricole – activitate

comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor statutului ca principiu

director si in activitatea OIPA.

Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania se

regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului, venind in sprijinul

acesteia pentru activarea pe piata si facilitarea desfasurarii activitatii in fiecare veriga a acesteia, de la

aprovizionare, pana la piata, desfacere, conditii contractuale, legislatie.

Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata

de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:

- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul

stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului

acordat de catre membrii asociatiei

- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si

organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii

- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta

membrii asociatiei

- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din

domeniu

- promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele

centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a

- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic

33

- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul

de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de

contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si

desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale

- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu

organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii

- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in

asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole

- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a

membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati

- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei

- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si

membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,

instruire si asistenta de specialitate agricola.

Membrii acesteia pot fi atat persoane fizice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru

depozitarea productiei agricole.

Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate” din Romania – activeaza direct in

sectorul cerealelor, care este exact si sectorul de activitate al solicitantului – produsele finite obtinute si

totodata materia prima utilizata de solicitant fiind reprezentata de cereale, aceasta fiind si piata pe care

activeaza – urmareste promovarea, reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale membrilor

organizatiei in relatiile cu organele administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are ca principale

obiecte de activitate urmatoarele:

- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct

de vedere cantitativ si calitativ;

- Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si

comercializarea produselor membrilor producatori;

- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;

- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata,

urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;

- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la

evolutia pietei;

- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din

sectorul pe care il reprezinta;

- Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor

de productie si procesare;

- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea

intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat

- Legatura si conlucrarea cu organismele finantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite

si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,

Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR)

desfasoara urmatoarele activitati principale:

c) propune masuri si politici pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor

derivate din cereale

34

d) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din domeniul

producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre autoritatea de

stat

c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate

din cereale, referitor la:

1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei pentru

obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si protectia

consumatorilor;

2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor finite, originea si etichetarea

acestora;

3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor finite;

4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de

protective a acestuia;

5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;

6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.

e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:

1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera

cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii de

calitate superioara

2. stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor

3. norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora

s.a

In concluzie, activitatile Asociatiei Fermierilor din Romania (in care solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN

FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de

depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse

derivate” din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR

ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in

raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.

Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul

activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie

moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole cereale

de la terti producatori agricoli in principal (100% si ulterior peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din

alte judete de pe teritoriul Romaniei.

Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse

agricole – cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de

conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se

regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea

OIPA din sectorul cerealelor din Romania.

In concluzie, activitatile Asociatiei Fermierilor din Romania (in care solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN

FOREST S.R.L. este membru) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs

„Cereale si produse derivate” din Romania.

35

CONCLUZIE - modalitatea prin care OIPA sprijina activitatea de procesare a solicitantului: prin toate

obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe Produs „Cereale si

produse derivate” din Romania, aceasta sprijina activitatea de procesare a solicitantului S.C. CERBUL

CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri. Concret, solicitantul beneficiaza de apartenenta sa la Asociatia

Fermierilor din Romania si implicit a Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse derivate” din

Romania in urmatoarele moduri:

- contribuie impreuna cu ceilalti membri la masurile propuse de catre OIPA catre autoritatile administratiei

de stat in ceea ce priveste imbunatatirea si sprijinul primit din partea mediului legislativ, a eficientei economice

pe filiera cerealelor; va creste eficienta economica pe intreaga filiera a cerealelor si activitatea solicitantului va fi

sprijinita prin masuri si cadru legislativ propice.

- va beneficia de servicii de instruire si consultanta.

- contribuie la furnizarea si primirea de informatii din piata cerealelor, beneficiaza de analizele si prognozele

necesare orientarii productiei pentru a fi adaptate cerintelor consumatorilor si mediului extern, axandu-se pe

calitatea produselor si protectia consumatorilor; prin aceasta activitate solicitantul va fi sprijinit sa isi adapteze

standardele de calitate conform cerintelor pietei si legislatiei si permanent va primi ghidare si sprijin pe axa

cercetarii, evolutei tehnicii si a cerintelor mediului economico-legislativ - piata.

- va primi sprijin direct pentru comercializarea produselor, va beneficia de facilitarea contractelor si

tratativelor comerciale, accesul la export si gasirea de noi piete atat de desfacere cat si de achizitii-

aprovizionare, mai ales ca activitatea solicitantului implica si colectarea cerealelor de la terti prin asigurarea

managemetul operatiunilor de depozitare.

- propune modalitati si participa la interactiunea Organizatiei cu administratia de stat prin care sa fie

ajustate si optimizate subventiile acordate producatorilor de pe filiera cerealelor; prin aceasta activitate,

solicitantul va fi sustinut sa-si creasca competitivitatea pe piata, putand concura cu produsele de pe piata tarilor

Uniunii Europene care in prezent beneifiaza de subventii mai ridicate si pot oferi produse cu pret mai scazut pe

piata.

2.8 Pentru proiectele care prevăd investiţii în energie regenerabilă, in cazul utilizarii biomasei ca materia prima folosita pentru obtinerea acesteia, se va prezenta modalitatea de obtinere a biomasei din unitatea proprie si modul de folosinta, exclusiv in unitate, a energiei obtinute. Prin proiectul de finantare de fata s-au prevazut investitii pentru producerea energiei din surse

regenerabile pentru functionarea investitiei FEADR, mai exact in panouri solare. Panourile solare utilizeaza

energia solara pentru producerea apei calde.

Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare achizitionate prin proiect:

Panourile sunt realizate pe baza celor mai noi şi modern tehnologii, având cel mai eficient transfer

energetic dintre toate echipamentele care produc energie termică in mod gratuit. Pierderile termice ale

36

panourilor solare cu tuburi vidate sunt practice inexistente, în schimb pot absorbi căldura şi în cazul radiaţiei

solare difuze (soare acoperit de nori), sau la temperature foarte scăzute ale mediului extern.

Acestea sunt compuse din:

tuburi de sticlă cu pereţi dubli, vidate, de tip termos care au două funcţii importante: asigură

izolaţia termică a sistemului şi măreşte puterea de absorbţie a radiaţiei termice solare;

pipe termice din cupru, în interiorul cărora are loc fenomenul de transformare a radiaţiei

termice solare în energie termică;

schimbător de căldură din cupru;

suportul metalic.

Panourile solare presurizate separate sunt uşor de utilizat în toate aplicaţiile tehnice care au la bază

transformarea radiaţiei termice solare în energiei termică. Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul de

deasupra tuburilor vidate are rolul schimbătorului de căldură. Rezervorul este izolat termic faţă de mediul

exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 – 60 mm.

Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic se face prin

fenomenul de termosifonare în interiorul rezervorului schimbător de căldură. Extragerea agentului termic din

rezervorul schimbător de căldură către zona de consum se face în mod automat, utilizând controler electronic

specializat, prin intermediul căruia se ţin sub control temperaturile în cadrul sistemului şi staţia de pompare.

Acumularea agentului termic se face în boilere separate montate în zona de consum.

Instalatia panourilor solare este compusa din cele patru panouri solare, statie solara, vas de expansiune si

tuburile grofrate ce transporta agentul termic. Instalatia solara se va racorda pe una din serpentinele boilerului

si va asigura necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara

nu acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentina va circula agent termic

furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Dilatatia agentului termic din instalatia solara este

preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrane elastica. Statia solara va comanda pornirea/oprirea

pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler. Boilerul este prevazut suplimentar cu o

rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de consum in parametrii doriti daca cazanul

este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de instalatia solara este insuficient

2.9 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

Se vor prezenta cantitatile de materie prima achizitionate de la terti, iar in cazul in care solicitantul detine exploatatie agricola, se vor prezenta cantitatile de materie prima din productie proprie, care, pentru obtinerea de punctaj la criteriul de selectie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a)- cel putin 10% dar nu mai mult de 50%, din materie prima procesata/depozitata sa provina din productia proprie, cu exceptia sectorului vin cu indicatie geografica, b) pentru sectorul vin cu indicatie geografica, materia prima achizitionata de la terti poate fi cuprinsa intre 5% si 15%; Pentru stabilirea cantitatilor de materie prima din productie proprie, se vor lua in calcul cantitatile din adeverinta DAJ pentru cantitatea de materie prima obtinuta in anul anterior depunerii cererii de finantare, iar in cazul sectorului vin, cantitatile de struguri obtinuti in anul anterior depunerii cererii de finantare din Autorizatia de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu indicatie geografica, eliberata de ONVPV (Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole).

37

Descrierea pieţei de aprovizionare a societăţii:

a. In ceea ce priveste activitatea agricola a societatii (exploatarea fermei vegetale – culturi de camp si

cartofi detinute de SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL, in suprafata totala inclusiv pasuni si plante nutret de

258,35 ha teren arabil), societatea se aprovizioneaza de la diversi furnizori de pe piaţă cu:

- materiile prime (seminţe pentru culturile de porumb, grâu, floarea soarelui, cartof),

- materiale consumabile (îngrăşăminte, pesticide, erbicide, fungicide),

- alte materiale (combustibil, piese de schimb) necesare desfasurarii activitatii.

b. In ceea ce priveste activitatea aferenta exploatarii investitiei realizata prin proiect - depozitul de

cereale cu receptie – sortare – uscare:

- materiile prime intrate in depozit vor fi cerealele (grau, porumb, soia) achizitionate de la terti pe de o

parte si produse in exploatatia agricola proprie pe de alta parte, per total in proportie de 100% provenind din

judetul Suceava unde se realizeaza investitia;

- alti furnizori: vor fi reprezentati de furnizorii de utilitati (energie electrica).

Inregistrarea cerealelor in etapa receptiei de la terti se va realiza pe baza documentelor de receptie,

precum aviz de insotire a marfii, avize de expeditie, facturi fiscale, borderouri de achizitii, iar calcularea valorii

de achizitie a acestora se va realiza conform STAS-urilor la care se raporteaza calitatea cerealelor, plata

produsului la primire (si la livrare) realizandu-se la produsul “util de plata”.

Fiecare furnizor isi va dezvolta în relatia cu beneficiarul o politică de preturi proprie. Preturile se

negociază intre parti în functie de calitatea si cantitatea marfii furnizate si termenele si modalitatile de plata si

livrare.

Termenele de livrare pentru materiile prime folosite în producţie sunt scurte, până la 30 de zile. În ceea

ce priveşte termenele de plată acestea variază, ajungand până la 90 de zile. Plata către furnizorii societăţii se

realizează pe bază de virament. În cadrul previziunilor financiare aferente proiectului, s-a considerat că plata

către furnizori se va realiza in cel mai scurt timp de la achizitionarea produselor.

Riscuri şi dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime, inclusiv caracteristicile de sezonalitate:

Solicitantul nu se va confrunta cu riscuri şi dificultăţi în privinţa aprovizionării cu materii prime necesare

desfaşurării activităţii. Societatea va colabora în bune condiţii cu furnizorii respectându-şi obligatiile faţă de

aceştia şi termenele de plată stabilite. De asemenea societatea are un grad scăzut de sensibilitate faţă de

schimbările pieţei aspect datorat experienţei de care beneficiază în domeniu.

In ceea ce priveste achizitia materiilor prime pentru depozit (a cerealelor de la terti) nu se estimeaza

riscuri si dificultati intrucat in judetul Suceava exista materie prima disponibila si nu exista suficiente capacitati

de depozitare cereale moderne si adaptate necesitatilor pietei, astfel ca investitia vine in intampinarea cererii

mari existente pe piata.

În ceea ce priveşte caracterul sezonier al achiziţiilor de la furnizori:

- perioada de vârf în cazul lucrărilor pentru culturile vegetale se desfăşoară între lunile martie – octombrie,

interval în care se realizează semănarea culturilor, realizarea lucrărilor de întreţinere şi recoltarea acestora

- achizitia cerealelor de la terti si receptia acestora in depozitul FEADR se va efectua in lunile iulie-august (in

cazul graului) si in lunile septembrie-noiembrie (in cazul porumbului, si eventual soia, floarea soarelui, rapita).

38

Prezentarea cantitatilor de materie prima – cereale (grau, porumb, soia) – tone – ce urmeaza a fi

achizitionate de la terti, in vederea conditionarii-depozitarii, anual in fiecare din cei 5 ani de prognoza:

Produs Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

grau 695,85 637,25 529,25 595,85 695,85

porumb 479,25 504,25 504,25 754,25 629,25

soia 749,25 778,20 875,25 659,25 659,25

Intrucat solicitantul detine exploatatie agricola proprie, in continuare sunt prezentate cantitatile de

materie prima – cereale – TONE – previzionate a fi obtinute anual din productie proprie si depozitate-

conditionate ca materie prima in sectia FEADR:

Productie proprie cereale Anul 2011 cf

adresa DADR* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

grau 573,50 233,40 292,00 400,00 333,40 233,40

porumb 112,60 450,00 425,00 425,00 175,00 300,00

soia - 180,00 151,05 54,00 270,00 270,00

Total 863,40 868,05 879,00 778,40 803,40

*s-au luat in calcul cantitatile din adeverinta DAJ pentru cantitatea de materie prima obtinuta in anul anterior

depunerii cererii de finantare

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale

auxiliare/produse/servicii

Adresa Produs furnizat si cantitate

aproximativa

Valoare aproximativa Pentru anul I de

prognoza -Lei-

% din total

achizitii

SC AECTRA AGROCHEMICALS SRL

Şos.Odăii 341-345, sector 1, Bucureşti

Ingrasaminte, pesticide

242.244,90

12,55%

SC BALTIG COM SRL Rădăuţi Str. Simion Bărnuţiu nr.41, jud. Suceava

Ingrasaminte

SC GRUP KMS SRL Com. Dornesti, jud. Suceava Ingrasaminte SC REDOXIM SRL Str. Iacob Zadik nr.1, Suceva,

jud. Suceava Str. Universitatii nr. 5, Suceava, jud. Suceava

Pesticide

SC COMFERT SRL Bacau, CALEA MOINESTI 34, jud BACAU

Pesticide

SC SOLANA CARTOF SRL Brasov, Str. 13 Decembrie, nr. 22, Sc. B, Ap.13, jud.

BRASOV

Seminte culturi 81.036,00

4,20%

SC PROD IMPEX SRL Suceava, jud. SUCEAVA Materie prima

cereale colectate pentru

sectia FEADR

1.312.837,50

68%

PF CALINCIUC TRAIAN Com. Balcauti, jud. SUCEAVA PF UNGUREANU DUMITRU Com. Balcauti, jud. SUCEAVA

PF CHIRIAC GHEORGHE Com. Balcauti, jud. SUCEAVA NORD INTERMED

CONSULTING GROUP SRL Si Alti producatori agricoli

de cereale din judetul Suceava

Com. Dornesti, jud. SUCEAVA

SC OMV PETROM SA Calea Dorobantilor nr. 239, Bucuresti

Combustibil Motorina

294.431,28

15,25%

TOTAL 1.930.549,68 100%

39

Procentul / ponderea din materia prima cereale depozitata in sectia FEADR ce este produsa si provine

din exploatatia agricola proprie a solicitantului:

% din materia prima cereale depozitata ce provine din productia proprie

ANUL 2011 conf adresa

DADR

Anul 1 de

prognoza

Anul 2 de

prognoza

Anul 3 de

prognoza

Anul 4 de

prognoza

Anul 5 de

prognoza

% 24,6112% 30,97% 31,14% 31,53% 27,92% 28,82%

Piaţa de desfacere a solicitantului:

Conditii de calitate pentru livrare:

La incheierea tranzactiei comerciale, partile vor stabili conditiile de calitate pe care cerealele trebuie sa

le indeplineasca la agreerea calitativa a marfii.

Conditiile de calitate pentru livrarea cerealelor sunt reglementate prin STAS-uri de conditii tehnice,

pentru livrarea produselor la clienti (mori, fabrici de bere, fabrici de ulei etc.).

Astfel, la incheierea tranzactiei se va specifica la care din sortimente se face referire, de exemplu:

Porumb boabe pentru consum alimentar STAS 5447-72, Porumb boabe pentru scopuri industriale STAS 608-59.

Marfa va fi reprezentata prin mostre, care constituie media lotului care face obiectul tranzactiei,

vanzatorul obligandu-se sa predea si cumparatorul sa preia marfa in conditiile de calitate reprezentate.

Segmentele de piaţă cărora li se adresează produsele solicitantului:

Produsele comercializate de sectia de conditionare depozitare FEADR (porumb, grâu, floarea soarelui,

rapiţă, soia) vor fi comercializate pe piaţa Business-to-Business, piaţa potenţială a societăţii fiind formată din:

Producţia de grâu si porumb:

firme care desfăşoară activităţi de morărit şi panificaţie si alte activitati de procesare produse alimentare

rezultate din porumb si grau;

distribuitori/intermediari in comertul cu cereale;

Producţia de floarea soarelui:

firme care au ca obiect de activitate producerea uleiurilor pentru consum;

firme care produc seminţe de floarea soarelui, alti distribuitori;

Producţia de rapiţă:

firme care au ca obiect de activitate producerea uleiurilor industriale din rapiţă;

firme care au ca obiect de activitate producerea de combustibili alternativi din rapiţă, alti distribuitori;

Producţia de soia:

firme care au ca obiect de activitate fabricarea produselor alimentare din soia;

alti distribuitori.

Potentiali clienti:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare Pentru anul I de prognoza

-Lei -

% din vanzari

1 SC AGRODEN SRL Pitesti, judetul Arges

3.298.893

100%

2 SC AGRODENTRANS SRL Pitesti, judetul Arges

3 SC CONFERT SRL Bacau

4 SC AGRAL STAR SRL

40

Piatra Neamt, jud. Neamt

5 SC COMCEREAL SA Str. Randunicii nr. 8, Botosani, jud.

Botosani

6 SC ENACHE MORARIT SRL Calea Basarabiei nr. 96B, loc. Husi, jud.

Vaslui

7 Alti distribuitori/procesatori cereale, cartofi

Descrierea canalelor de distribuţie: Societatea va utiliza canale de distributie directe; producţia

depozitata va fi livrata direct clienţilor persoane juridice din silozurile de depozitare, iar transportul va fi asigurat

de catre clienti.

Termene de plată şi de livrare a produselor: În relaţiile contractuale cu clienţii solicitantul va lucra cu

livrarea şi plata pe loc sau in termene scurte, prin virament.

Strategia de promovare: Politica firmei în ceea ce priveşte strategia de promovare este de a crea o

relaţie de colaborare pe termen lung cu clienţii persoane juridice. De aseamenea, societatea va promova în

rândul clienţilor politica firmei de a oferi produse superioare din punct de vedere calitativ. Toate acestea vor

avea ca rezultat creşterea cererii de cereale care va conduce la creşterea profitabilităţii societăţii. Societatea

detine avantajul experientei in domeniu ca producator de cereale.

Analiza concurenţei:

La nivelul judeţului Suceava, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL va avea un numar redus de

concurenţi direcţi (societati care detin depozite moderne de cereale cu capacitate de receptie-cantarire, analiza,

selectare, uscare, insilozare in conditii de aerare, temperatura, umiditate controlate pentru prelungirea in

conditii de calitate superioara a duratei de pastrare a produselor), in prezent existand un numar de 53 de

depozite autorizate de cereale cu o capacitate totala la nivel de judet de 32.000 tone, din care doar o parte au si

capacitate de conditionare cereale si niciun depozit in curs de realizare.

Concurenta nu va fi una directa si puternica avand in vedere mai ales capacitatea scazuta de depozitare

existenta la nivel de judet raportata la productia totala de cereale anuala a judetului:

41

SITUAŢIE CENTRALIZATOARE A OPERATORILOR ECONOMICI CARE EXPLOATEAZĂ SPAŢII DE DEPOZITARE AUTORIZATE IN JUDETUL SUCEAVA la nivelul anului 2012

42

43

Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri:

Proiectul de investiţie de faţă va avea impact faviorabil asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri

întrucât:

44

va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local, ca efect al dezvoltării mediului de afaceri;

prin implementarea proiectului şi achiziţionarea de tehnologii moferne şi performante, se va asigura o mai

buna protectie a mediului inconjurator;

va contribui la o mai bună valorificare a potenţialului natural şi agricol zonal şi la creşterea productivitatii si

imbunatatirea calitatii producţiei de cereale în zona judeţului Suceava, implicit în zona Moldovei;

va contribui la creşterea standardelor de performanţă, modernizare, dotare tehnologică şi eficienţă pentru

societăţiile ce depoziteaza cereale din zona în care se implementează proiectul (judeţul Suceava);

va contribui la creşterea economică a zonei şi implicit la creşterea nivelului de trai;

va contribui la creşterea economică a agenţilor economici parteneri ai firmei, atât în amonte cât şi în aval

(clienţi ai firmei şi furnizori ai firmei);

va contribui la crearea unor condiţii obiective pentru penetrarea pieţei comunitare;

va asigura condiţii de muncă mai bune pentru salariaţii societăţii;

prin propagarea efectelor proiectului, se vor genera noi surse de finanţare pentru dezvoltarea altor proiecte de

investiţie.

45

3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Date generale

3.1.1 Zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea) investitiei, suprafaţa şi situaţia juridică ale

terenului care urmează să fie ocupat (definitive şi/sau temporar) de lucrare

Amplasament: sat. Negostina, Com. Balcauti, jud. Suceava

Terenul pe care urmeaza sa se realizeze investitia se afla în Judetul Suceava, comuna Balcauti, sat Negostina şi

are o suprafata de 25919 mp. Imobilul este proprietatea societatii S.C. „CERBUL CARPATIN FOREST” S.R.L., in

baza contractului de vanzare-cumparare nr. 772/24.05.2002. Intabulare drept de proprietate, dobandit prin

conventie, cota actuala 1/1.

Folosinta actuala a terenului este – curti – constructii.

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice,

nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune

Pe baza observaţiilor efectuate în teren, prin lucrările geotehnice executate, a rezultatelor de laborator

şi literaturii de specialitate consultate, însă şi în funcţie de particularităţile constructive şi tehnologice ale

obiectivului care urmează a se realiza, se pot afirma următoarele:

pachetul de fundare este prezentat în fişa de stratificaţie a lucrărilor geotehnice executate;

amplasamentul nu are valori geotehnice critice, nefiind probleme de stabilitate;

formaţiunile geologice descrise, prezintă o portanţă medie, cu excepţia solului vegetal, iar

compoziţia petrografică şi granulometrică este favorabilă executării lucrărilor.

Menţionăm că, pe probele geotehnice prelevate din lucrările geotehnice executate s–a efectuat analiza

granulometrică, iar rezultatele obţinute încadrează materialul în categoria argilă, care prezintă următoarele

procente ale fracţiunile granulometrice:

Foraj geotehnic nr.3.

d<0,002 mm = 54% (argilă coloidală);

0,002<d<0,005 mm = 8% (argilă);

0,005<d<0,05 mm = 28% (praf);

0,05<d<0,2 mm = 8% (nisip fin);

0,2<d<0,5 mm = 2% (nisip mijlociu).

Foraj geotehnic nr.4.

d<0,002 mm = 47% (argilă coloidală);

0,002<d<0,005 mm = 11% (argilă);

0,005<d<0,05 mm = 33% (praf);

0,05<d<0,2 mm = 7% (nisip fin);

0,2<d<0,5 mm = 2% (nisip mijlociu).

Observaţiile efectuate în teren şi rezultatele încercărilor de laborator arată că: pachetul rocilor

cuaternare este reprezentat prin argilă, care conţine următorii componenţi (compoziţie medie):

Foraj geotehnic nr.3.

A = 62%;

P = 28%;

N = 10%, în care conţinutul de argilă coloidală (A2µ) = 54%.

Foraj geotehnic nr.4.

A = 58%;

46

P = 33%;

N = 9%, în care conţinutul de argilă coloidală (A2µ) = 47%.

Umiditate naturală. Limite de plasticitate.

● limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante şi cupa Casagrande,

obţinându-se următoarele valori:

Foraj geotehnic nr.3.

● umiditatea naturală (W) = 35,20%.

● limită de plasticitate inferioară (WP) = 23,75%;

● limită superioară de plasticitate (WL) = 67,80%;

● indice de plasticitate (Ip) = 44,05%;

● indice de consistenţă (Ic) = 0,74: depozit geologic încadrat în domeniului plastic consistent spre vârtos.

Foraj geotehnic nr.4.

● umiditatea naturală (W) = 26,31%.

● limită de plasticitate inferioară (WP) = 16,36%;

● limită superioară de plasticitate (WL) = 50,68%;

● indice de plasticitate (Ip) = 34,32%;

● indice de consistenţă (Ic) = 0,71: depozit geologic încadrat în domeniului plastic consistent spre vârtos.

Caracteristicile de stare prezintă următoarele valori:

Foraj geotehnic nr.3.

● greutatea volumetrică în stare naturală ( w)=18,26 KN/mc;

● greutatea volumetrică în stare uscată ( d)=13,51 KN/mc;

● porozitatea (n)= 49,18%;

● indicele porilor (e) = 0,968;

● gradul de saturare (Sr)=0,985.

Foraj geotehnic nr.3.

● greutatea volumetrică în stare naturală ( w)=19,40 KN/mc;

● greutatea volumetrică în stare uscată ( d)=15,36 KN/mc;

● porozitatea (n)= 42,22%;

● indicele porilor (e) = 0,731;

● gradul de saturare (Sr)=0,975.

Pe baza acestor rezultate în conformitate cu prevederile STAS 3300/1-85, anexa C, tabelul 8 am

interpolat valorile parametrilor rezistenţei la forfecare: Ф = 14˚, c = 33,76 kPa.

Calculul presiunilor

Calculul presiunilor caracteristice terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/1-85 şi 3300/2-

85.

A. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor

convenţionale

La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare, pe baza presiunilor convenţionale, trebuie să

se respecte condiţiile:

La încărcări centrice: Pef < Pconv şi P´ef < 1,2 Pconv;

La încărcări cu:

excentricităţi după o singură direcţie:

- Pef max < 1,2 Pconv, în gruparea fundamentală;

47

- P´ef max < 1,4 Pconv în gruparea specială;

excentricităţi după ambele direcţii:

- Pef max < 1,4 Pconv, în gruparea fundamentală;

- P´ef max < 1,6 Pconv în gruparea specială, în care:

Pef, P´ef – presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea

fundamentală, respectiv din gruparea specială;

Pconv – presiunea convenţională de calcul;

Pef max, P´ef max – presiunea efectivă maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din

gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială;

Pentru pământuri foarte compresibile stabilirea preliminară a dimensiunilor fundaţiei se poate face pe

baza valorilor Pconv minime din clasa respectivă de pământ, dar este obligatorie verificarea ulterioară la stările

limită de deformaţie (Ppl) şi de capacitate portantă (Pcr).

În categoria pământurilor foarte compresibile sunt cuprinse: nisipurile afânate şi pământurile coezive

(argiloase) cu Ic < 0,5 sau cu e > 0.90.

Presiunile convenţionale se determină luând în considerare valorile de bază, Pconv. de bază, din tabele.

Valorile de bază din tabele corespund cu presiunile convenţionale, pentru lăţimea tălpii B = 1m şi

adâncimea de fundare Df = 2,0 m.

Pentru cazul de faţă: Ip = 34,32%, Ic = 0,71, e = 0,731 şi Pconv. de bază = 376,37 kPa:

Pconv. = Pconv. de bază + CB + CD

- pentru B = 10,63 m şi Df = 1,65 m (fundare sub adâncimea maximă de îngheţ de 1,10 m adâncime, faţă

de CTN pe pernă de balast de 0,30 m şi radier de beton armat de 0,25 m grosime) se fac corecţiile impuse de

adâncimea şi lătimea fundaţiei:

CB = 0,2 x Pconv. de bază = 0,2 x 376,37 = 75,27 kPa

CD = Pconv. de bază x(Df – 2)/4 = 376,37 x (-0,0875) = (-32,93) kPa

Pconv = Pconv. de bază + CB + CD = 376,37 + 75,27 + (-32,93) = 418,71 kPa

Pef = P’ef ≤ 1,2 x Pconv ≤ 1,2 x 418,71 ≤ 502,45 kPa

Pef = 216,21 kPa ≤ 502,45 kPa.

B. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii (Ppl)

Pentru efectuarea calculului trebuie îndeplinite condiţiile:

pentru fundaţii încărcate centric: Pef < Ppl;

pentru fundaţii încărcate excentric: Pef < Ppl; Pef max < 1,2 Ppl; P´ef max < 1,4

Ppl, în care:

Pef – presiunea verticală pe talpa fundaţiei, provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală;

Pef max – presiunea verticală maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea

fundamentală, în cazul excentricităţii după o singură direcţie;

P´ef max – presiunea verticală maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea

fundamentală, în cazul excentricităţii după ambele direcţii;

Ppl – presiunea corespunzătoare unei extinderi limitate a zonei plastice în terenul de fundare.

Pentru fundaţii de formă dreptunghiulară în plan Ppl se calculează cu relaţia:

- pentru construcţii fără subsol:

Ppl = ml (γ*B*N1 + q*N2 + c*N3) kPa

- pentru construcţii cu subsol:

Ppl = ml (γ*B*N1 + (2qe+qi)/3*N2 + c*N3) kPa, în care:

ml – coeficient al condiţiilor de lucru;

48

γ – media ponderată a greutăţii volumetrice de calcul a straturilor de sub fundaţie cuprinse pe o adâncime

de B/4 măsurată de la talpa fundaţiei (kN/mc);

B – latura mică a fundaţiei (m);

q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral de fundaţie (kPa);

qe, qi - suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul şi respectiv interiorul fundaţiei de subsol

(kPa);

c – valoarea de calcul a coeziunii stratului de sub talpa fundaţiei, (kPa);

N1, N2, N3 – coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a

terenului de sub talpa fundaţiei.

Presiunea plastică s-a calculat în conformitate cu STAS 3300/1-85 şi 3300/2-85, pentru construcţii fără

subsol în condiţiile: ml = 1,4; γ = 19,40 kN/mc; B = 10,63 m; Ф = 14˚; N1 = 0,29; N2 = 2,17; N3 = 4,69; c = 33,76

kPa, obţinându-se următoarea valoare:

Ppl = 361,37kPa

C. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă (Pcr)

Pentru calculul terenului la starea limită de capacitate portantă trebuie să asigure respectarea condiţiei:

Q < m*R, în care:

Q – încărcarea de calcul asupra terenului de fundare provenită din acţiunile grupărilor speciale; aceasta poate fi

de natura unei presiuni efective, forţa de alunecare, moment de răsturnare, etc;

R – capacitatea portantă de calcul a terenului de fundare; poate fi de natura unei presiuni critice, rezistenţă la

forfecare, moment de stabilitate, etc;

m – coeficient al condiţiilor de lucru.

Când rezultanta încărcării de calcul prezintă o înclinare faţă de verticală mai mică de 5˚ şi în condiţiile

unei stratificaţii aproximativ orizontale, presiunea critică se poate calcula cu relaţia: Pcr = γ * B’ * Nγ * λγ + q *

Nq * λq + c * Nc * λc, kPa, în care:

γ –greutatea volumetrică a straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei (kN/mc);

B’ – lăţimea redusă a tălpii fundaţiei (m);

Nγ, Nq, Nc – coeficienţi de capacitate portantă care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare

internă, Ф* al straturilor de sub talpa fundaţiei;

q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral de fundaţie (kPa);

c – valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei, (kPa);

λγ, λq, λc – coeficienţi de formă ai tălpii fundaţiei.

Presiunea critică s-a calculat în conformitate cu STAS 3300/1-85 şi 3300/2-85, obţinându-se următoarea

valoare:

Pcrt = 620,04 kPa.

Menţionăm că la calcularea presiunii efective s-a ţinut cont de greutatea silozului dată de furnizor

818,154 daN/mc, de încărcarea dată de perna de balast şi radierul din beton armat şi nu s-au luat în calcul

încărcările date de zăpadă, vânt şi cutremure.

Concluzii şi recomandări

Având în vedere lipsa proceselor naturale de degradare (active), denivelarea foarte mică a suprafeţei

terenului, formaţiunile geologice componente, nivelul hidrostatic ridicat, direcţia de curgere şi sensul drenajului

apei subterane, zona studiată este stabilă din punct de vedere geomecanic.

De asemenea, pe baza rezultatelor obţinute în teren (lucrările geotehnice executate şi prezentate în

această D.T.), a celor de laborator, consemnate în prezenta DT dar şi a literaturii de specialitate referitoare la

49

zonă, având în vedere şi particularităţile constructive şi tehnologice ale obiectivului care urmează a se realiza,

suntem în măsură să recomandăm următoarele:

● silozurile se vor funda sub adâncimea maximă de îngheţ (considerată pentru această regiune la 1,10 m

faţă de CTN, conform STAS 6054/77), pe stratul de argilă cafenie, cenuşie, verzuie cu intercalaţii feruginoase,

plastic consistentă spre vârtoasă la 1,65 m adâncime pe pernă de balast de 0,30 m şi radier de beton armat de

0,25 m grosime;

● pentru centrala termică recomandăm ca fundarea să se realizeze sub adâncimea maximă de îngheţ

(considerată pentru această regiune la 1,10 m faţă de CTN, conform STAS 6054/77), pe stratul de argilă grasă

negricioasă, plastic consistentă spre vârtoasă la adâncimea minimă de fundare de 1,20 m, faţă de CTN (fundaţie

continuă).

● după realizarea pernei compactate de balast înainte de a turna radierul recomandăm utilizarea unei

folii de plastic pentru a împiedica infiltrarea laptelui de ciment în balast, după care se va turna o sapă şi apoi se

va monta armătura;

● nivelul hidrostatic (NH) măsurat în amplasament este situat la 1,65-1,90 m adâncime, cu posibile

variaţii sezoniere (creşteri în timpul sezoanelor ploioase, inclusiv la topirea zăpezilor şi scăderi în timpul

sezoanelor secetoase) şi multianuale. La execuţia săpăturilor sub nivelul hidrostatic se vor prevedea

epuismente.

● terenul se încadrează în următoarele tipuri de pământ, pe baza clasificării pământurilor conform STAS

1243 (tabel nr.1.) în:

● sol vegetal = P5;

● argilă = P5; sau în conformitate cu Indicativul de terasamente (Ts – 81) în

următoarele categorii:

- sol vegetal în „teren mijlociu”;

- argilă în „teren tare”, iar ca săpătură mecanizată în categoria a II-a;

● la executarea săpăturilor deschise pentru fundaţie (depăşesc 1,00 m adâncime), se impun lucrări de

susţinere provizorii, adecvate, pentru a se împiedica prăbuşirea pereţilor excavaţiei, inclusiv a accidentelor

umane, respectându-se: „legea Protecţiei Muncii” nr.90/1996 (republicată–2001)”, „Norme generale de

Protecţia Muncii”, „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” emis de M.L.P.A.T. prin „Ordin

nr.59/N–93” din 24.08.1999;

● Conform prevederilor normativului P100/1-2006, amplasamentul se încadrează la următoarele

categorii:

- acceleraţia terenului .............................................................ag = 0,16;

- perioada de colţ ....................................................................Tc = 0,7 sec;

- regiunea este încadrată în gradul 72 de zonare seismică după scara MSK.

● Conform normativelor: GT 035/2002 şi NP074/2002, lucrările proiectate se încadrează în categoria

geotehnică 2, având risc geotehnic moderat (10 puncte).

Pentru evitarea infiltrării apelor de suprafaţă la cota de fundare vor fi luate următoarele măsuri:

● sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide de

pe întreaga suprafaţă supusă construirii a apelor provenite din precipitaţii;

● săpăturile vor fi prevăzute cu başe care să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apelor provenite

din precipitaţii pe toată durata execuţiei, astfel încât stratul de beton să fie turnat pe teren uscat;

● executarea trotuarelor etanşe în jurul construcţiei, cu lăţimea minimă de 1,0 m, vor avea panta de 2%,

orientată spre exterior, acestea fiind echipate cu rigole etanşe pentru colectarea şi evacuarea apelor provenite

din precipitaţiile căzute în amplasament.

50

Menţionăm că, la execuţia lucrărilor trebuie să fie respectate normele de protecţie a muncii şi P.S.I.,

precum şi cele prevăzute în „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat de M.L.P.A.T.

prin ” Ordin nr. 9/N-93”.

Amintim că, pe parcursul executării lucrărilor se va realiza monitorizarea acestora, conform prevederilor

din ghid GT 035-2002 (2.5) prin care să se adapteze dacă este necesar detaliile de execuţie în funcţie de

condiţiile geotehnice întâlnite şi comportarea lucrărilor în faza de construcţie.

Prezentul studiu geotehnic este definitiv pentru amplasamentul cercetat, iar valorile proiectate sunt

obligatorii de respectat la proiectare şi execuţie, impunându-se asistenţă tehnică de către personal de

specialitate. Recepţia săpăturilor va fi realizată în prezenţa întocmitorului acestei D.T., consemnându – se în

,,Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare”, existent în amplasament (faza fundamentală).

Prezentele condiţii de fundare sunt definitive şi servesc tuturor fazelor de proiectare, însă la apariţia

unor situaţii neprevăzute, acestea vor fi comunicate proiectantului, pentru reexaminarea soluţiilor propuse.

Recomandarea finală se referă la interzicerea utilizării caracteristicilor, valorilor, măsurilor şi

recomandărilor pentru alte amplasamnte de lucrări, pentru cele limitrofe.

Hidrologic, amplasamentul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Siret, zona fiind drenată prin

afluenţii săi de dreapta (Valea Zăvalina, Valea Soloneţ, Horaiţ et al.).

Aceşti afluenţi se încadrează în tipul de deal şi podiş, cu perioade de ape mari provenite din topirea

zăpezilor (lunile II şi III) sau a ploilor convective (lunile V, VI şi VII) şi ape mici toamna şi iarna, datorate

alimentării subterane foarte reduse.

Regimul hidrologic se încadrează în tipul de regim hidric pluvio – nivo – subteran (ape mari în timpul

primăverii şi verii), dar unii afluenţi seacă în timpul toamnei şi iernii. Bilanţul hidric este încadrat în provincia est

– europeană, fiind intermediar între cel ponto – getic şi carpatic, caracterizându-se printr-o umiditate variabilă,

care se corelează cu orografia şi umiditatea climatică.

Hidrogeologic, zona se încadrează în tipul „Ape subterane situate în şesurile aluviale” care în cazul

nostru formează un important rezervor de apă subterană ce constituie apele freatice (strate acvifere lipsite de

presiune).

Acest tip de apă subterană prezintă o zonă de alimentare (partea inferioară a versanţilor) şi una de

descărcare (zona de contact între versant şi şes), fiind drenate în mod natural şi constituind:

● ape suprafreatice, prezintă un regim temporar şi caracter lenticular, deoarece sunt cantonate în

învelişul de sol vegetal, din care cauză prezintă debite mici (sub 0,1 l/s), influenţat puternic de variaţiile

sezoniere ale precipitaţiilor atmosferice;

● ape freatice, acumulate în orizontul de materiale aluvionare, alcătuite din bolovănişuri, pietrişuri şi

nisipuri (roci cu o capacitate superioară de înmagazinare a apei). Aceste ape sunt alimentate din precipitaţii şi

lateral din unităţile hidrogeologice superioare, fiind influenţate de variaţia în timp şi spaţiu a elementelor

climatice. Permeabilitate ridicată a rocilor şesului, la care se adaugă şi pantele mici de scurgere, permit o

infiltrare rapidă şi intensă a apelor meteorice, determinând sporirea continuă a rezervelor subterane.

Substratul depozitelor aluvionare de vârstă holocenă este format din argile şi marne de vârstă

sarmaţiană (Volhinian inferior) care sunt impermeabile şi permit staţionarea rezervelor de apă.

● ape subterane de adâncime, prezintă o mineralizare slabă până la accentuată, deoarece acestea sunt

localizate în rocile detritice de vârstă sarmaţiană, care le imprimă particularităţi termo–chimice proprii.

Datorită condiţiilor climatice, nivelul apei subterane prezintă o mobilitate moderată, înscriindu-se în

următoarele faze caracteristice:

● faza de relativă stabilitate a nivelelor minime (iarna);

● faza de creştere a nivelelor (martie–iunie) ape nivo–pluviale;

● faza de relativă stabilitate a nivelelor maxime (iunie-iulie);

51

● faza de scădere generală a nivelelor (august–noiembrie).

În general apa subterană apare la adâncimi diferite, în funcţie de morfografie (versanţi sau treaptă de

luncă). fiind situată în roci rezervor, cu permeabilitate scăzută, de tip argile, argile prăfoase şi pietrişuri,

scurgerea subterană prezentând o direcţie spre est – sud – est.

Zona studiată este încadrată în subunitatea geografică a versanţilor şi culoarului morfologic al râului

Siret, care prezintă strate acvifere localizate în aluviuni (treapta de luncă şi terase), depozitele nisipo –

argiloase ale versanţilor şi conurilor de dejecţie ale torenţilor. De asemenea, dispunerea monoclinală a

formaţiunilor geologice (permeabile şi impermeabile) constituie condiţia acumulării apelor subterane,

alimentate în principal din precipitaţii şi reţeaua hidrografică.

Caracterizarea climatică şi microclimatică a zonei

Condiţiile climatice definesc un climat temperat-continental moderat (în unii ani prezintă şi nuanţe

excesive), care se reflectă în distribuţia temperaturilor şi precipitaţiilor (variaţii termice, diurne, anuale şi

multianuale).

Condiţiile climatice (factorii climatici şi elementele climatice), influenţează direct peisajul geografic şi

particularităţile sale geomorfologice, regimul hidrologic şi hidrogeologic, învelişul vegetal şi tipurile de sol,

inclusiv activităţile antropice.

Acest climat prezintă schimbări lente de temperatură şi inversiuni termice, nuanţă care corespunde

tipului climatic propriu Podişului Sucevei (districtul climatic nordic al Podişului Moldovei) şi caracterizat prin

următorii factori climatogeni:

● radiaţia solară totală = 112,5-115 kcal/cm2/an (83 kcal/cm2 revine semestrului cald şi 31 kcal/cm2,

semestrului rece), înregistrându-se în luna VII, 15 kcal/cm2 şi sub 3 kcal/cm2 în luna XII;

● dinamica atmosferei, reprezentată prin anticiclonul azoric şi siberian (natură dinamică), ciclonul

islandez şi nord mediteranean;

● structura suprafeţei subiacente (active), determină geneza climatelor locale.

Elemente climatice

Modificarea factorilor climatogeni în arealul zonei, inclusiv oscilaţia acestora în timp, determină modul

de variaţie al următoarelor elemente climatice:

● temperatura aerului (cel mai important parametru) este determinată de următorul complex de

factori: radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile pe care le dau condiţiile fizico-

geografice regionale şi locale.

Particularităţile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supuse influenţelor

locale de relief, vegetaţie, hidrografie, factor antropic etc., iar expresia continentalismului este dată de

amplitudinile termice ale temperaturilor medii şi absolute ale aerului (neuniforme de la an la an), înregistrându-

se abateri de la media multianuală, astfel:

● regimul lunar, multianual şi amplitudinea multianuală, prezintă un curs normal, deoarece descriu o

curbă ascendentă, în prima jumătate a anului şi apoi descendentă, valori prezentate în următorul tabel (anii

1961-2004):

amplitudinea medie termică multianuală = 23,9ºC,prezentând o temperatură medie

lunară pozitivă (18,9ºC–iulie) şi negativă (-5,0ºC–februarie), încadrează zona în regimul

Speci

ficaţi

e

Luni/valoarea lunară (°C) Media

multian

uală

Anotimpuri

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII P V T I

Valor

i

-

2,6

-

5,0 2,7

6,

9

10,

8

16,

6

18,

9

17,

0

12,

9

13,

0 2,7

-

3,2 7,1

6,

8 17,5 9,5

-

3,6

52

climatic cu amplitudini termice mari (pol al frigului: climat temperat continental de nuanţă excesivă).

Valorile înregistrate reflectă continentalismul şi excesivitatea climatului, impus şi prin:

- temperatura maximă absolută = 37,1ºC (an 1961);

- temperatura minimă absolută = -34,2ºC (an 1996);

- amplitudinea termică absolută = 71,3ºC.

Analizând temperaturile medii lunare, observăm că acestea se menţin sub 0ºC (zile cu îngheţ), timp de 3

luni/an (I, II şi XII), fiind datorate frecventelor invazii ale maselor de aer rece (origine euro-siberiană şi polară),

puternic continentalizate = 144,2 zile/an:

- zile de iarnă (temperatură maximă ≤ 00C) = 41,9;

- zile de vară (temperatură ≥ 250C) = 58;

- zile de tropicale (temperatură ≥ 300C) = 9,2.

Însă, începând din luna IV, ca urmare a creşterii radiaţiei solare, temperaturile devin pozitive,

înregistrând creşteri importante datorită bilanţului caloric pozitiv al suprafeţei subiacente.

Menţionăm că, se produc abateri de la valorile medii anuale, datorită inversiunilor de temperatură,

foarte frecvente în zonă şi datorate orografiei, fenomen întâlnit iarna, zona platoului structural, prezentând

temperaturi mai ridicate cu 2-3ºC, faţă de văi.

zile de îngheţ la sol = 178-180 zile/an (primul apare în decada a III-a a lunii IX, iar ultimul în decada a III-a

a lunii IV, sau prima decadă a lunii V);

tensiunea vaporilor de apă (medie = 12,7 mb)

umiditatea medie relativă a aerului = 76%, repartizată pe anotimpuri astfel: P = 65%, V = 72%, T = 81% şi

I = 86%;

nebulozitatea medie anuală = 6,1 zecimi de cer (maxima = 7,41 în anotimpul rece, datorită ariilor

ciclonice şi sistemelor frontale, minima de 4,8 înregistrându-se la sfârşitul verii);

durata de strălucire a soarelui = 1600÷1800 ore/an ( 1200-1300 ore în semestrul cald şi 400-500 ore în

cel rece);

număr zile cu soare = 323 zile/an;

număr zile fără soare= 42 zile/an;

precipitaţiile atmosferice, reprezintă factorul care se reflectă în geografia şi economia

regiunii, iar cunoaşterea cantităţilor de precipitaţii căzute, regimul lor, frecvenţa, forma şi intensitatea acestora,

prezintă o dublă importanţă: climatologică şi practică (agricultură, transporturi, turism etc.)

precipitaţii medii anotimpuale = 593,7 mm (semestrul cald = 73,4%) şi rece =26%);

precipitaţii maxime anuale = 861,3 mm (an 1970);

precipitaţii minime anuale = 510,9 mm (an 1962), diferenţiindu-se ani ploioşi şi secetoşi, cantitatea

maximă lunară având valoarea de 168,3 mm.

Menţionăm că, precipitaţiile căzute sunt direct proporţionale cu temperatura aerului, originea maselor

de aer, dinamica acestora, orografia şi localizarea geografică a teritoriului, înregistrându-se şi averse importante:

- cantităţi maxime în 24 h = 97,9 mm (7.09.1971);

- zile cu ploaie = 77 zile/an;

- zile cu ninsoare = 45 zile/an;

- zile cu strat de zăpadă = 70-80 zile/an;

53

- grosime strat de zăpadă = 20-100 cm, excepţional 2 m în anul 1954;

- zile cu cantităţi > 0,1 mm = 105,8 zile/an.

- regimul eolian, este influenţat de poziţia şi intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine şi orientarea

reliefului (roza vânturilor maselor de aer este condiţionată de aceste caracteristici), astfel:

- viteza medie = 3,1- 4,5 m/s (maxima 18 m/s, an 1967);

- frecvenţa vânturilor, este înregistrată în conformitate cu punctele cardinale şi

intercardinale, elemente prezentate în următorul tabel:

Direcţia N NE E SE S SV V NV Calm (%)

Frecvenţa (%) 2,6 1,6 1,3 14,2 1,8 4,6 8,6 29 36,3

Viteza (m/s) 3,4 2,4 2,1 3,9 2,4 2,8 3,1 5,7

Furtuni se produc în timpul verii, dar şi iarna (datorită crivăţului), viscole extrem de violente şi înzăpeziri, a

căror viteză poate depăşi 100 km/h.

De asemenea, se mai produc şi următoarele fenomene hidrometeorologice (zile/an): brumă (22,4),

grindină (cel mult 2), ceaţă (10-12), burniţă (6-7), chiciură, polei, rouă, lapoviţă (1-10) şi măzăriche (1-2).

Regionarea microclimatică este determinată de expoziţia reliefului, altitudine, vegetaţie, microrelief şi

pante, impunând separarea următoarelor topoclimate tipice:

topoclimatul albiei majore, aflat în direcţia maselor de aer (dinamică atmosferică

accentuată), caracterizat prin temperaturi scăzute iarna, umiditate ridicată, viteze ale vântului mai mari şi

frecvente inversiuni termice;

topoclimatul versanţilor însoriţi, caracterizat prin insolaţie accentuată, umiditate redusă şi

circulaţie activă a aerului;

topoclimatul versanţilor umbroşi, caracterizat printr-o slabă însorire, umiditate

mai ridicată şi frecvenţa mare a brumelor.

3.2 Caracteristicile principale ale construcţiilor

3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea

acestora, volumul construit

Obiect 1: Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale

Constructia „Sectie depozitare, conditionare, uscare cereale” se va realiza pe teren proprietatea

beneficiarului. Pe teren exista cateva cladiri – hale, magazie, cabina cantar.

In vederea realizarii investitiei este necesara desfiintarea partiala a peretilor silozului C23 pentru realizarea

liniei tehnologice specifice investitiei. Acest siloz a fost construit in 1983. In prezent acesta nu mai este necesar,

este abandonat si nu va mai fi utilizat in activitatea societatii; nefiind necesar s-a propus desfiintarea partiala in

vederea realizarii noii investitii productive. Peretii silozului C23 – au structura din ziduri de beton armat de 2.50

m inaltime si fundatii continue sub ziduri.Se propune desfiintarea peretilor din beton armat ce fac parte din C23-

siloz pe o lungime de aproximativ 85.00 ml.

Silozurile si utilajele necesare in fluxul tehnologic vor fi amplasate pe o platforma betonata situata la

nord - est de cladirea C22 – magazie, dimensiunile platformei, distantele pana la cladirile existente precum si

lungimile peretilor din beton armat care urmeaza a fi dezafectat C23 – plan de situatie. Platforma betonata are

forma aproximativ dreptunghiulara in plan.

Silozurile de depozitare, conditionare, uscare au urmatoarele caracteristici:

Volum : 3x1239 mc

54

Diametru : 10,91 m

Inaltime perete siloz : 12,39 m

Inaltime la varf : 15,34 m

Parametri proiectare: coeficient seismic: 0,2g; Zapada: 250 Kg/mp; Vant: 144 Km/h

Specificatie : Pereti din otel european de inalta calitate cu galvanizare standard de 450

grame/m2, (pe ambele parti). Acoperis standard construit din tabla galvanizata. Stalpi si

racorduri otel european de inalta calitate cu galvanizare standard 350 grame/m2, G115,

sau in cazul racordurilor sudate galvanizare la cald.

Buncarul include : Placile ondulate ale peretilor si mastic pentru acestea. Usa vizitare in

peretele lateral, stalpi de rezistenta exteriori cu talpi de fixare, toate suruburile de

prindere si fixare. Acoperis cu inclinatie 30 deg cu gura centrala si siber. Gura de

inspectie pe acoperis.

Gauri acoperis : 2 pe siloz (6 buc.)

Accesul auto pe parcela se face din drum existent; s-au prevazut doua accese auto si unul pietonal, un

acces auto fiind cel la cantar. Pentru circulatia in interiorul parcelei la obiectivele proiectate si asigurarea a

catorva locuri de parcare s-au prevazut platforme betonate.

Obiect 2: Platforma betonata

Suprafata platformei ce urmeaza a fi amenajata este de de 1294 mp.

Pentru executia platformei este necesara inlaturarea pamantului vegetal pe o grosime medie de 50 cm.

Sistemul rutier al platformei va fi alcatuit din :

22 cm dala de beton Bcr 4,0;

Hartie kraft;

cm de nisip;

30 cm balast amestec optimal;

8 cm nisip cu rol antigeliv.

Obiect 3: Cantar (Sistem de cantarire si constructiile aferente cantarului)

Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa, acesta se reproiecteaza conform

gabaritelor necesare si va avea 24 metri lungime si 4 metri latime. Cântarul are ca scop determinarea masei în

tranzacţii comerciale.

Se mentine cladirea C21 (aflata in proprietatea societatii) reprezentand cabina cantar. Cladirea C21 are

suprafata construita de 19.80 mp, regim de inaltime parter, are forma dreptunghiulara in plan 3.60 m x 5.50 m,

structura fiind din zidarie portanta, planseu de beton armat. Acoperisul este tip sarpanta din lemn in doua ape

cu invelitoare din placi de azbociment.

Obiect 4: Cladire pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare

Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu pentru laborator si grup

sanitar s-a proiectat o cladire avand suprafata construita de 61.45 mp, cu regim de inaltime parter, volumul

construit de 208.95 mc, inaltimea nivelului de 3.25 m.

Functiunile propuse sunt urmatoarele:

centrala termica S=35.85 mp

laborator S=9.28 mp

grup sanitar S=2.70 mp

55

hol S= 1.80 mp

Sunt prevazute un acces pentru centrala termica si altul pentru laborator si grupuri sanitare. Cladirea

centralei se va realiza pe strucura de zidarie portanta de 30 cm grosime, planseu de beton armat. Acoperisul va

fi tip sarpanta de lemn in doua ape cu invelitoare tabla ondulata din otel multistrat culoare gri. Inaltimea la

coama a cladirii va fi de 4.80 m, iar la streasina 3.10 m. Cosul de fum de la centrala termica se va realiza din

elemente ceramice prefabricate.

Pentru asigurarea confortului termic s-a prevazut izolarea peretilor exteriori cu polistirent expandat de 5

cm grosime a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime, a planseului peste parter cu polistiren extrudat de

10 cm grosime, iar in zona laboratorului si a grupurilor sanitare izolarea cu polistiren extrudat de 5 cm grosime

sub placa de la parter.

S-au prevazut urmatoarele finisaje:

finisaje interioare:

- tencuieli si zugraveli cu var lavabil la pereti si tavane;

- placaj cu placi faianta la grupurile sanitare si partial in laborator;

- pardoseli de gresie: laborator, hol, grupuri sanitare si ciment sclivisit la centrala

termica;

- tamplarie PVC;

Finisaje exterioare

- tencuieli pe termosistem culoare alba la pereti si gri la soclu;

- tamplarie PVC culoare alba cu geamuri termopan;

- invelitoare tabla ondulata din otel multistrat culoare gri;

- jgheaburi si burlane ø120 mm din tabla culoare gri.

Obiect 5: Imprejmuire

In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30 m

inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma profilata.

Obiect 6: Panouri solare

Panourile solare cu tuburi vidate conductoare se vor monta pe un suport metalic pe structura acoperisului. La

boiler se va racorda pe una din serpentine instalatia solara ce va asigura (mai ales in lunile de vara) necesarul de

caldura pentru preparea apei calde menajere.

3.2.2 Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.

Alimentarea cu apa rece

Documentatia tehnica pentru alimentarea cu apa a acestui obiectiv implica doua etape successive:

-captare - din sursa subterana prin intermediul unui put forat;

-distributie - catre instalatia sanitara interioara (consumatori);

Captarea se realizeaza dintr-o sursa subterana, in functie de resurse si necesitati, si prin aplicarea unor

procedee adecvate de tratare (daca este cazul) adoptate in raport cu caracteristicile apei brute si cu exigentele

calitative impuse de folosinta. Astfel, se va executa un put forat, tehnologia de executie fiind mecanizata

permitand totodata forajul la adancimi mari.

Partile componente ale captarii vor fi: cabina, coloana putului, filtrul, piesa de fund, piese auxiliare si

instalatia hidraulica. La partea superioara a captarii se prevede cabina putului care este o constructie din beton

armat-monolit, izolat hidrofug si izolata termic la partea superioara.

56

In cabina putului forat se prevede un contor de apa rece conform Legii apelor nr. 107/1996 completata cu

actul nr. 8 din 05 Februarie 2010 - Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.

107/1996. Din put apa este trimisa catre centrala termica si de aici catre punctele de consum. Asigurarea

presiunii se va face folosind o pompa submersibila. Pentru a limita numarul de porniri - opriri a pompei la

aceasta se va lega un vas de hidrofor. Acesta va fi de tip vas de expansiune cu membrana intrucat prezinta

avantaje importante fata de vasele obisnuite (fara membrana), lipsa contactului apa - aer de unde si absenta

coroziunii vasului si a dizolvarii aerului in apa (nu necesita un compresor pentru adaos perna de aer).

Schema de automatizare a pompei va cuprinde senzor de nivel pentru apa din put (pentru a se evita

functionarea pompei in gol) si presostat pentru pornire/oprire in functie de consumul de apa.

Distributia apei spre punctelor de consum se realizeaza printr-o conducta de polietilena de inalta

densitate PEID D63 mm montata ingropat pana la intrarea in cladire la adancimea minima de 1,10 m pe pat de

nisip 10 cm.

Instalatii de canalizare

Canalizarea exterioara va fi executata din teava PVC KG D110mm pentru apa uzata menajera. Caminele

de canalizare menajera vor fi de tip prefabricat din polietilena si vor avea D 1000 mm. Debitele de ape uzate

menajere vor fi preluate de bazinul vidanjabil a carui capacitate (12 mc) ii va permite stocarea apei uzate pe o

perioada de minim 15 zile calendaristice.

Apele meteorice de pe acoperisul cladirii vor descarca prin intermediul jgheaburilor si burlanelor direct

la sol (la spatiul verde).

Dupa executarea instalatiilor sanitare se vor efectua probe de presiuni si de etanseitate cu respectarea

prevederilor normativului I9/94 si cu respectarea conditiilor de calitate.

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la punctul de transformare existent. Pentru aceasta se

va executa o coloana electrica montata ingropat de la punctul de transformare pana la tablou electric general.

Masura energiei electrice consumate se face in firida de bransament trifazata existenta la punctul de

transformare. Avand in vedere faptul ca puterea instalata si implicit cea absorbita de obiectiv creste datorita

noilor instalatii se va solicita de la S.C. E.ON S.A., daca este cazul, avizul de racordare si solutia pentru realizarea

unui nou bransament.

Alimentarea tabloului electric general TG se realizeaza prin intermediul unei coloane trifazate de

alimentare executata din cablu armat cu conductor de lucru din cupru tip CYAbY 3F50+N25 mm2, montat in tub

de protectie tip PVC-U Ø50 sub portiunea carosata. Aceasta coloana se monteaza ingropat la adancimea de min

1 m intre doua straturi de nisip a cate 10 cm fiecare. Traseul coloanei electrice de alimentare se desfasoara pe

un traseu paralel cu drumul de exploatare si are o lungime de 144 m.

Rezistenta prizei de pamant va fi de maxim 1 ohm.

Priza de pamant artificiala va fi realizata din electrozi confectionati din otel zincat de 2,5”. Electrozii de

pamant se instaleaza la 2,00 m fata de fundatia constructiei, sub adancimea de inghet. Electrozii vor fi legati

intre ei cu platbanda realizata din otel zincat 40x4 mm.

3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate

expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un

expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea

partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de

finalizarea completa a acestora.

57

Nu este cazul – prin investitia FEADR de fata nu se prevede realizarea de lucrari de modernizare/consolidare/

extindere/ lucrari de reparatii sau finalizarea constructiilor existente.

3.3 Structura constructivă

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind

tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.

Obiect 1: Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale

Peretii silozului propus spre desfiintare partiala pentru construire sectie depozitare, conditionare, uscare

in comuna Balcauti, sat Negostina, jud. Suceava a avut o destinatie initiala de C23 – siloz cu structura din beton

armat si fundatii continue sub ziduri. Aceasta cladire se va desfiinta in vederea realizarii noii investitii.

Se propune realizarea unui radier din beton armat de 35 cm grosime pentru amplasarea silozurilor si

utilajelor necesare fluxului tehnologic pentru sistemul de depozitare cereale. Sub silozuri se realizeaza fundatii

continue din beton C8/10 cu o centura din beton armat la partea superioara.

Obiect 2: Platforma betonata

Suprafata platformei betonate ce urmeaza a fi amenajata este de de 1370 mp.

Pentru executia platformei este necesara inlaturarea pamantului vegetal pe o grosime medie de 50 cm.

Sistemul rutier al platformei va fi alcatuit din :

22 cm dala de beton Bcr 4,0;

hartie kraft;

2 cm de nisip;

30 cm balast amestec optimal;

8 cm nisip cu rol antigeliv.

Breviar de calcul platforma

Dimensionarea sistemului rutier rigid

conform Normativului de dimensionare a structurilor rutiere rigide

NP 081/2002

Principii de dimensionare:

Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazeaza pe criteriul tensiunii la întindere din încovoiere

admisibila a betonului de ciment, tadm.

Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar sa se efectueze în prealabil studii, în vederea

obţinerii urmatoarelor date:

- compoziţia, intensitatea si evoluţia în perspectiva a traficului;

- caracteristicile geotehnice ale pamântului de fundare tip P5;

- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal 2x1 benzi , posibilitaţi de drenare , nivelul

apei freatice).

Schema de calcul din cadrul metodei de dimensionare este modelul cu element finit realizat prin procedeul

multistrat , alcatuit din: dala din beton de ciment şi stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei (strat

de fundaţie/strat de forma şi pamânt de fundare) in condiţiile urmatoarelor ipoteze:

caracteristicile încarcarii din trafic (osia standard de 115 KN) sunt:

încarcarea pe roţi duble: 57,5 KN;

58

presiunea in amprenta: 0,625 Mpa;

coeficientul de impact: 1,2;

presiunea de calcul în amprenta: 0,625Mpa x 1,2=0,750 Mpa.

încarcarea de calcul din trafic este încarcarea pe roţile duble a osiei standard de 115 KN sporita cu

coeficientul de impact şi transmisa printr-o amprenta dreptunghiulara, tangenta la marginea dalei,

echivalenta amprentei eliptice reale, având dimensiunile in plan: L x l = 37 x 25 (cm);

încarcarea din variaţii zilnice de temperatura este datorata gradientului zilnic de temperatura

constant, egal cu 0,67 din grosimea dalei;

dala reazema uniform pe stratul de fundaţie ;

deplasarile la contactul dintre dala şi stratul echivalent straturilor reale subadiacente sunt definite

prin modulul de reacţie la suprafata stratului de fundaţie .

Etapele principale ale dimensionarii structurilor rutiere rigide sunt urmatoarele :

Stabilirea traficului de calcul ;

Stabilirea capacitaţii portante a pamântului de fundare ;

Alcatuirea structurii rutiere rigide ;

Stabilirea capacitaţii portante la nivelul stratului de fundaţie ;

Calculul grosimii dalei din beton de ciment .

Grupa de vehicule NK11

Pk

2041 Fek o.s.115

Autocamioaneşivehicule cu 2

osii 17,00 2,17 0,40 15

Autocamioaneşivehicule

cu3,4osii 5,00 1,43 0,60 4

Autovehicule articulate 3,00 1,56 0,80 4

Autobuze 1,00 1,54 0,60 1

Tractoare cu/fararemorca 3,00 2,27 0,30 2

Trenurirutiere 1,00 1,96 0,80 2

Total: 30,00 27

Nc=365x0.000001xPpxCrtx∑nki

pkr+pkf/2 x fekunde:

Perioada de perspectiva Pp= 30 ani

0,5 Coeficient de repartitietransversala Crt

Intensitateamediezilnicăanuală a veh. din grupa k

MZA2011 nki

Coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k 2011-

2041 pkr

Coeficientul de evoluţie al veh.dingrupa k 2041 pkf

Coeficientul de echivalare al veh.dingrupa k înosii 115 kN fek

Nc= 0,149604375

2.Determinarea capacitaţii portante a pamântului de fundare:

Pamântul de fundare, fiind alcatuit din argila nisipoasa, se încadreaza în tipul P5, conform tabelului 7.

59

Sectorul de drum fiind situat într-o regiune cu tip climateric II, cu o înalţime sub 1,00m, regimul hidrologic este

2b, valoarea modulului de reacţie al pamântului de fundare, 0K este 46 MN/m3, conform tabelulul 8,NP

081/2002.

3.Stabilirea alcatuirii structurii rutiere:

grosime dală- 22 cm.

hartie Kraft

strat nisip-2 cm

strat balast – 30 cm.

strat nisip-8 cm

4.Stabilirea capacitaţii portante la nivelul stratului de fundaţie:

Hech=

n

i

aihi1

. = 8x0,50+30x0.75+2x0.50=27.50 cm .

Pentru valoarea modulului de reacţie al pamântului de fundare K0=46 MN/m3 şi valoarea grosimii

echivalente a stratului de fundaţie Hech=28 cm va rezulta valoarea modulului de reacţie la suprafaţa stratului de

fundaţie K=35 MN/m3 ( conform fig.3 NP 081/2002).

5. Adoptarea clasei betonului de ciment rutier:

Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt urmatoarele:Rezistenţa caracteristica la încovoiere, Rkînc =40

MPa funcţie de clasa betonului de ciment BcR 4,0 conform SR 183-1:1995.

6. Tensiunea la întindere din încovoiere admisibila a betonului de cimentrutier, tadm:

tadm=Rkînc

. . (0,70- . log Nc) =4,0x1,1x(0,70-0,05 log 0,149)=3,26 Mpa

7.Adoptarea ipotezei de dimensionare:

Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se considera în funcţie de clasa tehnica a drumului şi

condiţiile climaterice pe baza încarcarii combinate (încarcarea de calcul din trafic şi încarcarea din gradientul

de temperatura zilnic) sau numai a încarcarii din trafic.

Pentru drumuri de clasa tehnica V – IPOTEZA III.

σ=σt+0,8 x 0,65 σtΔt≤σt adm

8. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment :

Grosimea dalei din beton de ciment, H se determina din diagrama de dimensionare corespunzatoare ipotezei

3, pe baza valorilor:

- modulului de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K = 35 MN/m3;

- tensiunii întindere din încovoiere admisibila a betonului, tadm=3,26MPa prin interpolare liniara.

Grosimea dalei de beton, H rezulta de 21,80cm şi se rotunjeşte la 22cm.

II.Verificareastructuriirutiere la acţiuneaîngheţ-

dezghet:

Verificareastructuriirutiereranforsate la acţiuneaîngheţ-dezgheţului se face

conform STAS 1709-90.

1.Date initiale:

1.1.Alcatuirea structuriirutiereexistente: Tip Grosime

Coeficient

de ech.

hi (cm) c ti

dala de betonBcr 4,0 bcr 4 22 0,45

60

stratnisip 2 1

Stratbalast existent

sort

<0,63 20 0,7

stratnisip 8 1

pamant din patuldrumului 5 1

1.2.Caracteristicele zonei la actiuneainghet - dezghet:

Tipulclimateric II

Indicele de inghet Imed5/30= 783^0Cxzile

Grosimeastructuriirutierealc.dinstraturirezistente la inghet Hstr.= 57 cm

Adincimea de inghet in pam. de fundatie f(Imed5/30)STAS

1709/1 z = 100 cm

2.Etape de calcul:

2.1.Calculul adincimii de inghet in complexulrutier:

zcr = z + ∆z = 118,1 cm

∆z=Hstr. - He = 18,1 cm

2.2.Calculul grosimiii ech.de calcul a complexulrutier:

He=∑hixci= 38,9 cm

2.3.Calculul gradului de asigurare la patrundereainghetului in

complexulrutier:

K=He/ZCR= 0,3294

2.4.Verificarea gradului de asigurare la patrundereainghetului

in complexulrutier:

K=He/ZCR ≤ K adm=0.30 0,3294 > 0,3

Obiect 3: Cantar (Sistem de cantarire si constructiile aferente cantarului)

Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa, acesta se reproiecteaza conform

gabaritelor necesare si va avea 24 metri lungime si 4 metri latime, si va avea fundatiile continue din beton

simplu si radier din beton armat pentru amplasarea cantarului. Cântarul are ca scop determinarea masei în

tranzacţii comerciale. Se mentine cladirea C21 reprezentand cabina cantar – fara a fi necesare lucrari

suplimentare in cadrul acesteia. Cladirea C21 are suprafata construita de 19.80 mp, regim de inaltime parter, are

forma dreptunghiulara in plan 3.60 m x 5.50 m. Structura fiind din zidarie portanta, planseu de beton armat.

Acoperisul este tip sarpanta din lemn in doua ape cu invelitoare din placi de azbociment.

Obiect 4: Cladire pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare

Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu pentru laborator si

grup sanitar s-a proiectat o cladire avand suprafata construita de 61.45 mp, cu regim de inaltime parter, volumul

construit de 208.95 mc, inaltimea nivelului de 3.25 m.

Cladirea propusa pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare are structura de rezistenta din

zidarie portanta de 30 cm grosime la exterior si 25 cm grosime la interior. La partea superioara a zidariei se va

executa o centura din beton armat. Peretii de compartimentare de la grupurile sanitare sunt din gips carton pe

schelet metalic de 10 cm grosime.

Pentru asigurarea confortului termic s-a prevazut izolarea peretilor exteriori cu polistirent expandat de 5cm

grosime a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime, a planseului peste parter cu polistiren extrudat de 10

61

cm grosime, iar in zona laboratorului si a grupurilor sanitare izolarea cu polistiren extrudat de 5 cm grosime sub

placa de la parter.

Planseul peste parter va fi din beton armat realizat monolit.

Acoperisul va fi tip sarpanta din lemn ignifugat in doua ape. Sarpanta va fi ancorata de structura cladirii

cu ø6/1,50m.

Infrastructura este realizata din fundatii continue din beton simplu sub elevatii din beton armat.

Adancimea de fundare este de 1,20 m de la cota terenului natural.

Fundatiile au fost calculate la o presiune de Ppl = 361,37kPa .

Intre trotuar si elevatii se va realiza un dop de bitum pentru a preveni infiltratiile .

Obiect 5: Imprejmuire

In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30 m

inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma profilata, avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si

plasa de sarma profilata. Infrastructura imprejmuirii fiind realizata din fundatii continue din beton simplu sub

elevatii din beton armat.

Obiect 6: Panouri solare

Panourile solare cu tuburi vidate conductoare se vor monta pe un suport metalic montat pe structura

acoperisului.

3.4 Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

Principalele utilaje de dotare sunt:

=> Centrala termica;

=> Utilaje pentru sistemul de depozitare cereale;

=> Mijloace de masura si analiza pentru dotare laborator;

=> Cantar rutier.

=> Panouri solare cu tuburi vidate conductoare;

3.5 Instalaţii aferente construcţiilor

Se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă, canalizare etc.

Instalatii sanitare

Instalatii interioare de alimentare cu apa

Instalatiile sanitare interioare aferente obiectivului cuprind:

- dotarea cu obiecte sanitare, armaturi si accesorii;

- alimentarea cu apa rece si apa calda a punctelor de consum;

- canalizarea apelor uzate menajere.

Dotarea cu obiectele sanitare, armaturile si accesoriile necesare ale punctelor de consum s-a facut in

conformitate cu prevederile normativelor: I 9-94 , STAS 1478/90, in functie de destinatia cladirii si numarul

de persoane pentru a se asigura conditiile de igiena si gradul de confort cerut de beneficiar.

Obiectele sanitare si accesoriile aferente cu care se prevede echiparea grupurilor sanitare sunt:

-lavoar din portelan sanitar;

-vas de closet din portelan sanitar cu rezervorul de spalare montat pe vas;

-etajera din portelan sanitar;

-oglinda din semicristal;

-porthartie din portelan sanitar.

62

Alimentarea cu apa a punctelor de consum se va face cu conducte din polipropilena. Amplasarea

conductelor de distributie si de racord la obiectelor sanitare se va realiza cu montaj aparent si partial

ingropat acolo unde este impus.

Prepararea apei calde de consum se realizeaza prin intermediul centralei termice echipata cu un

schimbator de caldura cu acumulare (tip boiler) de capacitate 100 l ce va asigura un debit de 313 l/h.

Boilerul va fi echipat cu o rezistenta electrica pentru preparare ACM in modul economic si pentru

functionare independenta de functionarea cazanului termic.

La boiler se va racorda pe una din serpentine instalatia solara ce va asigura (mai ales in lunile de vara)

necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara nu

acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentine va circula agent termic

furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Instalatia solara pentru prepararea apei calde este

compusa din 4 panouri solare, o statie solara echipata cu pompa de circulatie si termomanometre. Dilatatia

agentului termic din instalatia solara este preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrana elastica.

Statia solara va comanda pornirea/oprirea pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler.

Boilerul este prevazut suplimentar cu o rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de

consum in parametrii doriti daca cazanul este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de

instalatia solara este insuficient.

Instalatii interioare de canalizare

Pentru preluarea apelor (accidentale si de spalare) de pe pardoselile din grupul sanitar si din centrala

termica s-au prevazut sifoane de pardoseala.

Apele uzate menajere de la obiectele sanitare se descarca gravitational in coloanele instalatiei si de

aici catre instalatia exterioara de canalizare din incinta.

Pentru punerea in contact cu presiunea atmosferica si pentru evacuarea gazelor din conductele de

canalizare s-au prevazut coloane de ventilatie primara ce se prelungesc deasupra acoperisului cu maxim 0,5

m cu conducta din polipropilena si cu caciula de ventilatie, pentru impiedicarea patrunderii in conducta a

precipitatiilor atmosferice.

Instalatia interioara de canalizare va fi realizata din tuburi de polipropilena de scurgere avand

diametre cuprinse intre Dn 32 si Dn 110 mm. Pentru buna scurgere a apelor uzate conductele D110 vor fi

prevazute cu panta de i = 0,02 (2%) in sensul curgerii. Instalatia va fi prevazuta cu piese de curatire

amplasate conform planurilor.

Dupa executarea instalatiilor sanitare interioare se vor efectua probe de presiuni si de etanseitate cu

respectarea prevederilor normativului I9/94 si cu respectarea conditiilor de calitate.

Masuri de protectia muncii

In executie vor fi respectate prevederile din « Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in

constructii » - aprobat de M.L.P.A.T. si publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8/93 in special

capitolele referitoare la lucrarile de alimentare cu apa si de canalizare.

Raspunzator de respectarea Normelor de Protectia Muncii este conducatorul punctului de lucru.

Acesta va instrui personalul din subordine la inceperea lucrarilor si saptamanal si va consemna masurile

specifice operatiilor de executat, in fisele individuale.

Pesonalul muncitor va purta echipamentul individual de protectie pe toata durata lucrului, nu va

executa alte lucrari decat cele pentru care este angajat si nu va parasi locul de munca fara aprobare.

63

Instalatii interioare de incalzire

Alimentarea cu energie termica a instalatiei de incalzire (apa calda 80/60°C) se va realiza dintr-o

centrala termica proprie, amplasata intr-o incapere special amenajata.

Pentru alimentarea cu agent termic a uscatorului in cadrul procesului tehnologic se utilizeaza agent

termic abur (de joasa presiune < 0,9 bar) care este produs de un cazan termic de capacitate 800 kcal/h

existent. Proiectul cuprinde amenajarea spatiului centralei termice si a tuturor echipamentelor ce vor

asigura functionarea instalatiei in conditii de siguranta.

Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentatii tehnice preliminare de montare avizata

de catre RADTP. Montarea cazanelor vechi se face de catre producatorul acestora sau de catre persoana

juridica autorizata de catre ISCIR. Beneficiarul are obligatia de a obtine toata documentatia necesara pentru

punerea in functiune a cazanului ce il detine. Montarea cazanului termic se face doar respectand

prevederile prescriptiei PT C1-2010.

Prin intermediul unui schimbator de caldura cu placi ce utilizeaza agent termic primar aburul se

obtine agent termic secundar cu parametrii de temperatura 80/60oC ce va alimenta instalatia interioara de

incalzire si boilerul pentru preparare apa calda de consum.

Amenajarea salii cazanului si a spatiilor adicente respecta prescriptia PT C1-03.

Transportul agentului termic pentru procesul tehnologic se va realiza cu conducte din otel

preizolate montate ingropat ce vor respecta prescriptia PT C10/2-02.

Siguranta in exploatare a cazanul termic impune echiparea cu o pompa de recirculare si cu supape de

siguranta. Pentru instalatia de alimentare cu agent termic abur a uscatorului de cereale s-a prevazut un vas

de expansiune inchis cu membrana pentru preluarea dilatarii agentului termic si mentinerea presiunii. Pe

conducta tur s-a prevazut o pompa dubla de circulatie a agentului termic.

Necesarul de energie termica pentru incalzirea spatiilor interioare s-a calculat conform SR 1907/1-97,

SR 1907/2-97, STAS 6472/3-89 si normativ C107/1 - 97, in urm. ipoteze :

- cladire amplasata in zona climatica IV (te = -21°C) si zona eoliana 3 (v=8 m/s);

- temperaturile interioare in functie de destinatiile incaperilor;

- ferestre cu tamplarie din PVC cu geam termoizolant avand Ro= 0,550 m2K/W;

- elemente opace exterioare: zidarie caramida tip GVP si termosistem avand Ro= 2,905 m2K/W;

- pardoseala cu rezistenta termica avand Ro= 2,988 m2K/W;

- planseu peste parter Ro= 2,446 m2K/W.

Pentru realizarea confortului termic s-au prevazut instalatii interioare de incalzire, care cuprind:

- instalatii interioare de incalzire centrala cu corpuri statice;

- reteaua de distributie tur/retur pentru agent termic;

- schimbator de caldura cu placi.

Dimensionarea corpurilor de incalzire s-a facut in conformitate cu prevederile si datele din

documentatia tehnica elaborata de catre firma furnizoare de radiatoare din otel, in urma calcului de

dimensionare a necesarului de caldura, realizat pe baza relatiilor de calcul din SR 1907-1/1997, SR 1907-

2/1997, SR 4839/1997 pentru fiecare incapere in parte si tinand cont de coeficientii de corectie pentru ca

temperatura agentului termic sa fie 80/60oC. Corpurile de incalzire statice se vor monta aparent pe console

metalice, fixate de elementele de constructie.

Fiecare corp de incalzire va fi prevazut cu robinet dublu reglaj, pe tur si pe retur, si ventil de aerisire.

Pe tur robinetul de reglaj va fi de tipul termostatat. S-au prevazut corpuri de incalzire echipate complet cu:

- sistem de prindere;

- ventil dezaerisire;

- 1 reductie 1” x 3/8”;

- garnituri.

64

Distributia agentului termic – apa calda cu parametrii de temperatura 80/60oC s-a prevazut a se

realiza printr-o instalatie cu distributie inferioara, tip ramificat, cu circulatie fortata si in sistem bitubular.

Conductele pentru transportul agentului termic vor fi realizate din teava de polipropilena cu insertie de

aluminiu.

Conductele de racord la fiecare corp de incalzire se vor monta aparent si vor fi executate din teava de

polipropilena cu insertie de aluminiu cu diametrul de 20 mm.

Aerisirea instalatiei interioare de incalzire va fi asigurata prin ventilele de aerisire de pe fiecare corp

de incalzire, precum si prin dispozitivele automate de aerisire montate in centrala termica.

Golirea instalatiei interioare de incalzire este prevazuta a se realiza in spatiul centralei termice, la

sifonul de pardoseala Ø50 mm, dar sunt prevazute armaturi de golire locala la fiecare corp de incalzire (prin

robinetul de retur).

Expansiunea apei din instalatia interioara de incalzire va fi preluata de catre vasul de expansiune care

va asigura si mentinerea presiunii.

Circulatia agentului termic s-a prevazut a se realiza prin pompare, cu pompe de circulatie de

conducta in circuitul de incalzire si in cel de preparare apa calda menajera.

Pe conducta de retur s-a prevazut si un separator de impuritati.

Conform standardelor in vigoare si calculelor efectuate, in functie de suprafata si destinatia spatiilor

analizate, rezulta o putere totala pentru asigurarea necesarului de caldura Q = 2,70 kW.

Pentru acoperirea necesarului termic cat si a necesarului de caldura pentru preparare A.C.M. in

camera centralei termice se va instala un schimbator de caldura ce va furniza agent termic apa calda

80/60oC.

Montarea centralei termice se va face in conformitate cu conditiile de instalare prevazute de

Prescriptie Tehnica ISCIR, precum si cele impuse de Normativul I13.

In functie de tehnologia aleasa, executantul are obligativitatea de a intocmi proiectul de montaj care

sa cuprinda toate elementele, tipuri de conducte, fitinguri de imbinare, cote de montaj sau sa solicite

asistenta tehnica proiectantului.

Instalatii interioare electrice

Solutiile tehnice adoptate aferente investitiei de mai sus, sunt pentru:

a) Instalatii electrice – curenti tari:

instalatii electrice de iluminat si prize;

instalatii electrice de iluminat de siguranta;

instalatii electrice de forta.

b) Instalatii de protectie impotriva trasnetului si priza de pamant.

Lucrarile se vor realiza de catre o societate atestata pentru lucrari in instalatii electrice, cu personal

calificat si autorizat A.N.R.E.

Masura energiei electrice consumate se face in firida de bransament trifazata existenta la punctul de

transformare. Avand in vedere faptul ca puterea instalata si implicit cea absorbita de obiectiv creste datorita

noilor instalatii se va solicita de la S.C. E.ON S.A., daca este cazul, avizul de racordare si solutia pentru realizarea

unui nou bransament.

Puterea electrica instalata este Pi = 70,000 kW, puterea maxima absorbita Pmax_abs = 52,308 kW,

tensiune de lucru U = 3x400/230 V, factor de putere cos φ = 0,92 si frecventa retelei f = 50 Hz.

Pentru protectie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie tabloul electric

general este echipat cu descarcator.

Tablourile electrice prevazute sunt de tipul Pragma (Merlin–Gerin) montate aparent. Se vor utiliza

pentru circuitele de priza monofazate disjunctoare automate cu curent nominal de IN = 16 A, prevazute cu

65

dispozitive de protectie diferentiala de 30 mA, respectiv disjunctoare automate cu curent nominal de IN = 10 A,

prevazute cu dispozitive de protectie diferentiala de 30 mA pentru circuitele de iluminare. Instalatiile electrice

interioare s-au proiectat avand la baza planurile de arhitectura.

Instalatia electrica de iluminat asigura cerintele atat cantitative (nivel de iluminare) cat si calitative

(distributie, culoare, grad de protectie, etc.) in conformitate cu NP 061-02 – Normativ de proiectarea si

executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri.

Iluminatul natural este asigurat prin ferestre, iar iluminatul artificial este asigurat de instalatiile electrice

interioare, care vor asigura un nivel de iluminare corespunzator destinatiei fiecarei incaperi:

- laborator E = 500 lx;

- grup sanitar E = 200 lx – la oglinda;

- hol E = 100 lx.

Instalatia electrica se executa cu cabluri cu conductoare active din cupru tip CYY-F cu izolatie si manta

din PVC, protejate in tuburi de protectie etanse din PVCtip copex 16. Pentru circuitele de iluminat se vor utiliza

cabluri tip CYY-F 3x1,5 mm2, iar pentru circuitele de priza se vor utiliza cabluri tip CYY-F 3x2,5 mm2.

Circuitele de iluminare se vor realiza distincte fata de circuitele de prize.

Inaltimile de amplasare a prizelor, intreruptoarelor si comutatoarelor vor respecta prevederile din

Normativul I7/2011, referitoare la instalatiile electrice de interior.

Conform normativului sus amintit – „Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor

electrice aferente cladirilor”– aparatele electrice se vor monta la inaltimea de:

- intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de pe circuitului electric de iluminat se monteaza

ingropat la o inaltime de 0,60 ... 1,50 m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite, montate

numai pe conductoarele de faza; curentul nominal al aparatelor electrice utilizate vor avea curentul nominal de

minim 10 A;

- prizele sunt cu contact de protectie si se monteaza la o inaltime de 0,30 m si peste 1,50 m; curentul

nominal al aparatelor electrice utilizate va fi de minim 16 A.

Conform Normativului I7/2011 si SR 12294/93 destinatia cladirii impune echiparea cu iluminat de

siguranta de tipul 3b. Corpurile de iluminat de siguranta vor fi de tipul CISA-2x8W MARTE M S/NM echipat cu

tuburi fluorescente de 8W si acumulator NI-Cd 3,6V/3Ah IP65 cu autonomie de 1 h. Alimentarea cu energie

electrica a corpului de iluminat de siguranta este asigurata printr-un circuit separat si corpurile sunt echipate cu

dispozitive locale de comutare automata (ex. luminoblocuri, pile etc.), durata de comutare admisa fiind de cel

mult 15 s.

Protectia impotriva electrocutarii se face prin legarea la nul de protectie. Conductorul de nul de lucru va

fi separat de conductorul de nul de protectie de la TG in sensul transportului de energie electrica pana la

carcasele receptoarelor electrice alimentate din tablou. Conductorul de nul de protectie va fi izolat si protejat pe

tot parcursul lui pana la receptor in aceleasi conditii ca si conductoarele active de faza si nul de lucru.

Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul proiect s-a prevazut:

- legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie;

- legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie.

Elementele metalice se vor lega la conductorul de protectie (PE). Carcasele metalice ale motoarelor,

toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se vor lega suplimentar la instalatia de legare

la pamant de protectie.

Instalatia de protectie impotriva trasnetului este de tip PDA, DC+30, montat pe catarg cu inaltimea de

5,00 m, iar coborarea de la paratrasnet la priza de pamant se va realiza prin platbanda de otel zincat 25 x 4 mm.

Acest dispozitiv de captare asigura in situatia studiata o raza de protectie la nivelul solului de 79 m. Legarea

benzii de coborare cat si legarea tabloului general la priza de pamant se va realiza prin intermediul pieselor de

66

separatie, montate la circa 2,00 m de la suprafata solului. Aceste piese trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu

poata fi demontate decat cu ajutorul unor scule, atunci cand se executa masuratori.

Rezistenta prizei de pamant va fi de maxim 1 ohm.

Priza de pamant artificiala va fi realizata din electrozi confectionati din otel zincat de 2,5”.

Electrozii de pamant se instaleaza la 2,00 m fata de fundatia constructiei, sub adancimea de inghet.

Electrozii vor fi legati intre ei cu platbanda realizata din otel zincat 40x4 mm.

Executarea, intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice se face numai de catre personal calificat si

autorizat in instalatii electrice.

Proiectarea si executarea lucrarilor de instalatii asigura criteriile de performanta prevazute in Legea

10/1995 pentru principalele cerinte de calitate obligatorii:

rezistenta si stabilitate;

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatie termica, hidrofuga si economia de energie;

protectie impotriva zgomotului.

La executia lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii si protectie a muncii cuprinse in

actele normative in vigoare specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte.

3.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.

Alimentarea cu energie electrica se va realiza din punctul de transformare existent aflat la 144 m prin

intermediul unui coloane electrice montata ingropat.

Pentru alimentarea cu apa rece se va executa un put forat in incinta, tehnologia de executie fiind

mecanizata permitand totodata forajul la adancimi mari.

Apa uzata menajera este preluata de reteaua exterioara de canalizare si stocata intr-un bazin vidanjabil

pe o perioada de minim 15 zile calendaristice.

3.7 Avize şi acorduri

Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind: - certificatul de urbanism nr. 32/23.07.2012 emis de primaria comunei Balcauti, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale: Clasarea Notificarii emisa de APM Suceav nr. 7977/26.07.2012 Notificare emisa de DSVSA Suceava nr. 6223/26.07.2012 Notificare emisa de DSP Suceava nr. 8481/26.07.2012. 3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului. Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, firma etc.

67

Prin proiectul de finantare FEADR se vor achizitiona urmatoarele utilaje tehnologice cu montaj si dotari:

Nr. crt

Denumire/Tip utilaj/echipament

Numar bucati

Valoare fara TVA -Lei-

TVA -Lei-

Total cu TVA -Lei-

Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj

1 Linie selectare-uscare-depozitare

cereale 1 1.373.857 329.726 1.703.583

2 Montaj linie selectare-uscare-

depozitare cereale 1 92.376 22.170 114.546

3 Cantar rutier cereale 1 62.354 14.965 77.319

4 Montaj cantar rutier cereale 1 9.238 2.217 11.455

5 Utilaje centrala termica 1 14.336 3.441 17.777

6 Montaj centrala termica 1 26.755 6.421 33.177

7 Utilaje panouri solare 1 30.887 7.413 38.300

8 Montaj panouri solare 1 2.433 584 3.017

Total utilaje cu montaj, exclusiv montaj 1.481.435 355.544 1.836.978

Dotari – laborator analiza cereale

1 Masa laborator 1 1.986 477 2.463

2 Sonda de prelevare probe 1 1.150 276 1.426

3 Tarar / curatator probe 1 29.329 7.039 36.368

4 Granomat – analizor pentru cereale 1 17.782 4.268 22.050

5 Umidometru 1 4.665 1.120 5.785

6 Sistem determinare gluten 1 34.493 8.278 42.772

7 Balanta de precizie 1 1.501 360 1.861

8 Moara de laborator cu ciocane 1 9.233 2.216 11.449

9 Termometru cu sonda 1 919 221 1.140

10 Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice

1 2.028 487 2.514

Total dotari laborator 103.087 24.741 127.828

Detalierea structurii si valorile liniei de selectare-uscare-depozitare cereale:

Nr. Crt Denumirea capitolelor şi subcapitolelor

de cheltuieli

Nr. buc

Valoare

TVA Valoare

(inclusiv TVA) (fără TVA)

1 Transportator buncar descarcare 1 25.662 6.158 31.820 2 Elevator incarcare precuratitor 1 24.207 5.809 30.016 3 Selector - precuratitor 1 116.601 27.984 144.585 4 Elevator incarcare uscator - siloz tampon 1 32.890 7.893 40.784 5 Siloz tampon 1 39.961 9.590 49.552 6 Accesorii siloz umed 1 15.454 3.709 19.163 7 Uscator cereale 1 224.039 53.769 277.808 8 Elevator incarcare descarcare silozuri 1 36.142 8.674 44.816 9 Transportator alimentare silozuri 1 39.943 9.586 49.529

10 Transportator alimentare uscator - siloz tampon

1 15.066 3.615 18.682

68

11 Silozuri depozitare 3 560.814 134.595 695.410 12 Accesorii silozuri depozitare: indicator de

nivel si suport indicator nivel

3

3.528 846 4.375 13 Sistem de aerare 3 29.347 7.043 36.391 14 Sistem monitorizare temperatura 9 15.648 3.755 19.404 15 Sistem golire silozuri 1 36.410 8.738 45.148 16 Transportator descarcare silozuri 1 45.393 10.894 56.288 17 Sistem conducte si acces 1 45.148 10.835 55.984 18 Stand metalic selector+pasarela intre

uscator si siloz tampon

1

13.279 3.186 16.466 19 Panou de comanda si control 1 54.321 13.037 67.358 20 TOTAL 1.373.857 329.726 1.703.583

Prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati):

In cadrul proiectului „Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu bransament/record

electric in comuna Balcauti, sat Negostina, jud. Suceava” tehnologia adoptata este de tip industrial. Pentru

depozitarea, conditionarea si uscarea cerealelor se vor amplasa pe o platforma betonata silozurile si utilajele

necesare in fluxul tehnologic. Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa se

reproiecteaza conform gabaritelor necesare, spatiul destinat acestuia va avea 24 metri lungime si 4 metri

latime.Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu.

Pentru laborator si grup sanitar s-a proiectat o cladire cu regim de inaltime parter cu o suprafata utila de

49.63 mp.

Accesul auto pe parcela se face din drum existent; s-au prevazut doua accese auto si unul pietonal, un

acces auto fiind cel la cantar. Pentru circulatia in interiorul parcelei la obiectivele proiectate si asigurarea a

catorva locuri de parcare s-au prevazut platforme betonate.

In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30 m

inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma profilata.

Pentru spatiile de depozitare, conditionare, uscare cereale întâlnim următorele utilaje:

=> Centrala termica;

=> Utilaje pentru sistemul de depozitare cereale;

=> Mijloace de masura si analiza pentru dotare laborator;

=> Cantar rutier.

=> Panouri solare cu tuburi vidate conductoare;

DATE INITIALE:

Volum de stocare silozuri depozitare: 3.717 m3

Capacitate de stocare silozuri depozitare cereale: 2.787,75 tone

Numar total silozuri stocare: 3 x 1239 m3

Numar total silozuri stocare temporara: 1 x 84,4 m3

Capacitate transport cereale: 40 t/h

Capacitate uscare: 5 t/h porumb, 6,4 t/h grau, 4,3 t/h rapita

Datele de mai sus sunt exprimate pentru porumb sau grau, soia cu densitatea de 750 Kg/m3 .

69

DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC:

Un sistem de stocare si gestionare are ca scop manipularea si stocarea cerealelor si a florii soarelui in

conditii optime, astfel incat cerealele si floarea soarelui stocate sa fie aduse in parametrii optimi stocarii si sa sa

nu fie afectate in mod negativ pe perioada stocarii.

In acest sens, un sistem de stocare si gestionare a cerealelor trebuie sa fie compus dintr-un minim de utilaje cu

ajutorul carora sa avem certitudinea ca cerealele sunt aduse la parametrii optimi stocarii pe timp indelungat.

Etape:

I. RECEPTIA cerealelor in sectie, CANTARIREA acestora pentru determinarea cantitatii si ANALIZA

(determinarea particularitatilor chimice ale cerealelor):

Prima etapa parcursa de cerealele (materiile prime) intrate in sectie o reprezinta preluarea cerealelor

(cântărire, analiză de calitate conform STAS şi descărcare).

Aici se realizeaza receptia cerealelor atat in cazul celor preluate de la terti, cat si a celor provenite din

propria exploatatie agricola a societatii.

In prima faza aceasta implica cantarirea acestora, pe sortimente si clasificarea materiilor prime intrate,

in functie de cerintele STAS.

a. CANTARIREA

In vederea cantaririi profesionale si cu precizie a cerealelor receptionate in sectie, se va achizitiona un

cantar rutier profesional, destinat a servi la monitorizarea exacta a intrarilor in sectie. Cantarele de tip rutier

sunt la ora actuala utilizate in diverse domenii din industrie si au avantajul practic de a cantari produsul fara ca

acesta sa fie descarcat din mijlocul de transport.

Pentru determinarea a masei produsului, mijlocul de transport este directionat si oprit pe suprafata

cantarului rutier, unde se determina masa totala a mijlocului de transport incarcat cu produsul (cerealele).

Pentru determinarea masei efective a cerealelor de sine statatoare, dupa descarcarea produsului in

buncarul de descarcare, la parasirea amplasamentului investitiei, mijlocul de transport se va cantari pentru a

doua oara. De data aceasta se va determina masa totala a mijlocului de transport liber de produs. Diferenta de

masa dintre prima si a doua cantarire reprezinta masa de cereale care a fost efectiv livrata/receptionata.

Determinarea greutatii marfii in cazul livrarii de cereale din siloz catre clienti (in etapa de final a fluxului

tehnologic) se va face in ordine inversa. In prima faza la sosirea mijlocului de transport la amplasamentul

investitiei se va realiza o prima cantarire. O a doua cantarire va determina masa efectiva a cerealelor expediate,

prin diferenta de masa intre prima cantarire a mijlocului de transport liber de produse si a doua cantarire cu

mijlocul de transport incarcat cu cereale.

Standardele sau gradarile mentionate in cele ce urmeaza vor reprezenta etalonul in ceea ce priveste

receptia si tranzactionarea cerealelor la amplasamentul investiei. Aceste standarde vor fi respectate insa de

produse dupa parcurgerea intregului flux tehnologic de conditionare si pastrare in conditii controlate.

Datorita gradului de umiditate la care se recolteaza cerealele, din momentul receptionarii lor la

structura de depozitare si pana la livrare, cantitatea se modifica (de obicei scade) in functie de umiditatea la

care a fost recoltat si receptionat, a procentului de corpuri straine, si de operatiunile la care a fost supus (uscare,

curatire, etc) cat si de timpul de pastrare in buncar.

Din acest motiv gestiunea produselor receptionate trebuie evidentiata in mod unitar astfel incat sa nu

existe inadvertente intre cantitatea efectiva de produs receptionat si cel livrat.

Astfel, gestiunea produselor se raporteaza la STAS, iar plata produsului la primire si la livrare se face la

produsul “util de plata”.

70

Pentru calculul cantitatii de produs STAS sau util de plata se procedeaza astfel: imediat dupa sosirea la

amplasamentul investitiei a mijlocului de transport, din fiecare compartiment al acestuia, daca exista mai multe,

se recolteaza probe care in cadrul laboratorului sunt supuse analizelor de calitate cum ar fi:

- analize organoleptice (culoare, aspect, etc);

- umiditatea (cu ajutorul dispozitivului de laborator numit umidometru);

- determinarea corpurilor straine (organice, minerale, etc);

Dupa efectuarea analizelor de calitate se fac transformarile din masa fizica a produsului receptionat in

masa STAS si in cazul cerealelor achizitionate de la terti in util de plata.

In urma acestor transformari se poate intalni una din doua situatii posibile in cadrul unei structuri de

receptie-depozitare:

1. Daca produsul receptionat si preluat de catre siloz are o calitate inferioara STAS-ului sau utilului de

plata (ceea ce inseamna umiditate mai mare si/sau procent de corpuri straine mai mare decat

STAS), atunci furnizorului i se va achita o cantitate mai mica de produs in functie de diferenta de

umiditate si corpuri straine dintre produsul fizic si STAS.

2. Daca in urma conditionarii produsului in cadrul unitatii (uscare, curatire) acesta va avea o calitate

superioara STAS-ului, atunci la vanzarea/livrarea acestuia se va achita o cantitate mai mare fata de

cea livrata efectiv.

b. PRELEVAREA PROBEI SI ANALIZELE DE LABORATOR

Analizele de calitate sunt necesare pentru:

gestionarea unitara a produselor;

calculul pierderilor in timpul conditionarii si manipularii produselor;

stabilirea fluxului de conditionare;

stabilirea necesarului de utilaje si instalatii;

stabilirea necesarului de personal;

stabilirea capacitatii necesare de depozitare.

Normele care definesc produsele STAS sunt stabilite in literatura de specialitate pentru fiecare specie in parte.

Prelevarea probelor din mijlocul de transport si analiza acestora in cadrul laboratorului se vor succeda

cu ajutorul echipamentelor de laborator prevazute a se achizitiona prin proiect dupa cum urmeaza:

Sonda de prelevare: se va utiliza ca prima etapa, pentru prelevarea probelor de cereale din mijlocul de

transport;

Tarar (curatator probe): echipament pentru determinarea gradului de corpuri straine prezente in

probele de cereale recoltate si curatarea probelor de corpurile strine;

Granomat: Se va utiliza in vederea determinarii greutatii volumetrice/hectolitrice si a temperaturii

cerealelor. Granomatul are in general in dotarea sa si functia de determinare a gradului de umiditate prezent in

cereale;

Umidometru – densiometru: Se va utiliza in vederea determinarii gradului de umiditate prezent in

cereale si cat densitatea acestora.

Glutometru: se va utiliza pentru determinarea si calcularea continutului de gluten in unitati relative

Sadkiewicz prezent in boabele de cereale;

Balanta de precizie: se va utiliza in vederea determinarii greutatii probelor, determinarea greutatii a

1000 boabe cerale, etc.

Moara de laborator: se va utiliza in cadrul laboratorului pentru macinarea unor probe in vederea

prepararii altor probe care necesita faina in locul boabelor intregi;

71

Termometru cu sonda: se foloseste pentru verificarea temperaturii cerealelor din mijlocul de transport si

in general in recipientele cu cantitati signifiante de cereale.

Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice: se va utiliza in vederea determinarii masei in kg a unui

hectolitru de boabe. Cu ajutorul acestei determinari se va stabili daca proba supusa determinarii se abate sub

sau deasupra STAS-ului de 75 kg/hectolitru.

Conform legislatiei actuale in ceea ce priveste receptia produselor aricole vegetale, tranzactionarea si

preluarea acestora vor trebui sa se raporteze la urmatoarele reglementari:

Grau - Planul de gradare pentru grâu din clasele A si B:

Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Grad 3

1. Caracteristici organoleptice si sanitare Specifice produsului sanatos

2. Masa hectolitrica, kg/hl min. 77,0 75,0 70,0

3. Impuritati, % max., compuse din:

- boabe sparte, % max. 3,01) 5,01) 7,01)

- boabe sistave, % max. 2,01) 5,01) 8,01)

- boabe avariate, % max. 0,51) 1,01) 1,01)

- boabe atacate de daunatori, % max. 0,51) 1,01) 2,01)

- boabe incoltite, % max. 0,5 1,0 1,0

- boabe atacate de Fusarium, % max. - 0,5 1,0

- boabe in lapte si boabe in lapte-ceara, % max. 0,5 1,0 1,0

- alte cereale, % max. 1,01) 2,01) 3,01)

- corpuri straine, % max., din care: 1,0 1,5 2,0

- anorganice, % max. 0,5 0,5 0,5

- seminte daunatoare si/sau toxice, boabe cu malura si cornul secarei, % max., din care:

0,3 0,4 0,5

- fiecare dintre semintele toxice, % max. 0,05 0,05 0,05

- cornul secarei, % max. 0,05 0,05 0,05

4. Continut de gluten umed, % min. 22 22 22

5. Indice de deformare, mm max. 15 15 15

1) Continutul maxim de boabe sparte, sistave, avariate, atacate de daunatori si alte cereale nu trebuie sa depaseasca: • 6% din total pentru gradul 1; • 10% din total pentru gradul 2; • 15% din total pentru gradul 3.

Porumb – Planul de gradare pentru porumb:

Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Grad 3

1. Caracteristici organoleptice Caracteristicile produsului sanatos

2. Corpuri straine, % max., din care: 2,0 5,0 10,0

a) corpuri inerte (minerale si organice), % max. 0,5 1,0 3,0

72

b) semintele altor plante de cultura, % max 0,5 4,0 6,0

3. Boabe cu defecte, % max., din care: 3,0 5,0 10,0

a) boabe alterate, % max. 1,0 1,5 3,0

b) boabe arse – incinse, % max. 0,5 2,0 3,0

4. Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R si raman pe sita 2R, % max.

2,5 8,0 20,0

5. Sparturi mici de porumb care raman pe sita 4R, % max.

2,0 * *

Planul de gradare pentru floarea soarelui

Factori de gradare Grad 1 Grad 2

1. Caracteristici organoleptice si sanitare Specifice produsului sãnãtos

2. Impuritãti, % max., din care: 2,0 6,0

Pietre si pãrti metalice care nu trec prin sita de 1 mm, % max. 0,2 0,2

3. Seminte cu defecte, % max., din care: 5,0 10,0

Seminte râncede, % max. 1,0 2,0

Seminte mucegãite, putrezite, carbonizate, % max. 0,5 1,0

Planul de gradare pentru soia

Factori de gradare Grad 1 Grad 2

1. Caracteristici organoleptice si sanitare Specifice produsului sanatos

2. Impuritati, % max., din care: 3,0 5,0

Corpuri inerte minerale care ramân pe sita cu ochiuri rotunde cu diametrul de 1 mm, % max.

0,5 1,0

3. Seminte cu defecte, % max., din care: 5,0 10,0

Seminte mucegaite, alterate partial sau total, % max. 0,5 1,0

Seminte de soia arse - încinse, % max. 1,0 2,0

Planul de gradare pentru rapiţă

Factori de gradare Grad 1 Grad 2

1. Caracteristici organoleptice si sanitare Specifice produsului sanatos

2. Impuritati, % max. 2,0 4,0

3. Seminte cu defecte, % max. 2,0 5,0

73

II. SORTAREA / precuratarea cerealelor

Conform fluxului tehnologic, cerealele proaspat recoltate, care urmeaza sa fie stocate, trebuiesc trecute,

dupa etapa receptiei, in primul rand printr-un proces de curatare / sortare (indepartare a corpurilor straine si a

boabelor defecte, sub STAS). Aceasta prelucrare este necesara din doua ratiuni majore:

In primul rand orice produs agricol vegetal care se doreste a fi valorificat trebuie conditionat, respectiv

eliebrat de corpurile straine (organice, minerale) si ulterior uscat (eliebrat de umiditatea in exces).

In al doilea rand, in multe cazuri, in urma recoltarii, cerealele contin seminte de buruieni care au un

continut ridicat de umiditate si care, ori duc la un consum ridicat de combustibil, in cazul in care uscam cerealele

(se consuma energie in plus pentru a usca corpuri straine), fie pot crea probleme grave daca se depoziteaza in

celulele de stocare impreuna cu cerealele (umiditate crescuta in siloz duce la cresterea temperaturii in produs si

implicit la alterarea sau distrugerea acestuia).

Astfel, sortarea cerealelor vizeaza indepartarea corpurilor straine si a boabelor care nu corespund

cerintelor STAS, in vederea cresterii calitatii cerealelor stocate si livrate si in vederea asigurarii sanatatii

cerealelor si eliminarii riscurilor si factorilor care pot conduce la deteriorarea produselor.

Corpurile straine din componenta cerealelor sunt din urmatoarele categorii:

- corpuri inerte minerale - praf, pamant, nisip, pietris etc;

- corpuri inerte organice – fragmente de paie, frunze, ariste, larve, insecte moarte;

- seminte de alte plante de cultura; seminte de buruieni;

- seminte cu defecte: atacate, incoltite, mucegaite, putrezite;

- sparturi mai mici decat jumatatea semintei si semintele la care lipseste embrionul;

- seminte cu defecte: atacate de boli, atacate de daunatori, s.a.

III. USCAREA cerealelor

Al treilea proces in fluxul tehnologic il

reprezinta uscarea, pana la un grad de

umiditate de maxim 11-13%. Daca cerealele

au umiditatea mai mare decat umiditatea de

stocare este neaparat necesar ca acestea sa

fie supuse procesului de uscare.

Fig. 1: Influenta umiditatii si temperaturii

cerealelor asupra aparitiei ciupercilor si mucegaiului si deteriorarii calitatii acestora

In conformitate cu graficul alaturat se poate vedea ca la o umiditate de peste 14% a produsului, incep sa se

dezvolte in produs ciuperci si mucegaiuri, care duc la deteriorarea completa a produsului stocat.

Asa cum se observa in figura de mai sus, o temperatura scazuta a produsului ar permite stocarea la umiditati

mai mari. Insa, acest lucru nu este posibil deoarece temperatura produsului in momentul recoltarii depaseste 20

grade, in majoritatea cazurilor si chiar daca produsul s-ar recolta la o temperatura scazuta, continutul de

umiditate ar duce la cresterea temperaturii in produs asa cum se poate deduce in graficul de mai jos:

74

Fig. 2: Legatura temperatura

– umiditate si influenta

asupra aparitiei insectelor,

mucegaiului, parazitilor

O alta consecinta a pastrarii cerealelor la parametri necorespunzatori si in conditii improprii, o reprezinta

aparitia unor compusi toxici atat pentru consumul uman, cat si pentru consumul de catre animale in calitate de

furaj.

Dintre acestia mentionam:

OCHRATOXINA A:

• Produs metabolic toxic al fungilor Aspergillus si Penicillium;

• Contaminarea se face prin consumarea alimentelor contaminate;

• Incidenta prin cereale si carne de porc;

• Genereaza afectiuni grave precum nefropatia endemica ( boala balcanica ), guta viscerala; glicocenoza

hepatica

AFLATOXINA :

• Produs metabolic toxic al fungilor Aspergillus;

• Incidenta prin cereale si fructe oleaginoase;

• Aflatoxina B este puternic cancerigena si toxic hepatica, genereaza afectiuni hepatice precum fibroza,

necroza, steatoza.

Avand in vedere faptul ca procesul de uscare este un proces continuu, care este cu atat mai eficient cu cat nu se

intrerupe functionarea acestuia datorita lipsei in alimentarea cu cereale umede, s-a prevazut un siloz tampon

unde se pot stoca temporar cerealele umede.

Fig. 3: Prezentarea numarului de

zile de pastrare a cerealelor in

silozul tampon in functie de

temperatura

Datorita silozului tampon

uscatorul va fi alimentat in mod

constant fara a fi nevoie sa se

intrerupa procesul de uscare.

Numarul maxim de zile in care se

75

pot pastra cerealele in silozul tampon, innainte ca acestea sa fie supuse procesului de uscare, sunt prezentate in

figura de mai sus (datele sunt valabile in cazul in care silozul se ventileaza).

PRECIZARE: in etapa de pre-curatire a cerealelor si in cea de uscare a cerealelor se considera ca se inregistreaza

pierderi de maxim 5% din cantitatea de cereale inregistrata la receptie.

IV. DEPOZITAREA cerealelor conditionate (sortate si uscate) in SILOZURILE DE STOCARE

Dupa procesul de uscare produsul (cerealele) este directionat catre cele cinci silozuri de stocare. Aici se

realizeaza depozitarea cerealelor (păstrarea în condiţii de conservare corespunzătoare a cerealelor).

Silozurile in care se stocheaza cerealele, dupa etapele anterioare de sortare si uscare, sunt prevazute cu sistem

de ventilare si control al temperaturii.

In cazul ventilarii aceasta se face cu ajutorul unui ventilator care atrage aer din exterior si il introduce in siloz

printr-un sistem de canale aflat la baza fiecarui siloz.

Ventilarea se realizeaza periodic pentru a evita formarea condensului la partea superioara a silozului si pentru

mentinerea unui microclimat optim stocarii.

Foarte importanta este evitarea ventilarii in cazul in care umiditatea aerului exterior este ridicata, pentru ca in

acest caz se va introduce umiditatea in produs.

In graficul de mai jos se poate vedea corespondenta dintre umiditatea relativa a aerului si umiditatea din

produs:

Fig. 4: Infuenta umiditatii exterioare a aerului asupra cresterii umiditatii cerealelor stocate

Controlul temperaturii este absolut necesar pentru a verifica temperatura din produs periodic si pentru a

depista in faza incipienta eventuale probleme ce pot aparea. Cresterea temperaturii in produs apare ca urmare

a nerespectarii parametrilor standard pentru stocare sau a infestarii puternice cu insecte in cazul in care nu s-au

facut tratamente sau nu s-a ventilat silozul. In cazul in care temperatura produsului incepe sa creasca se

porneste sistemul de ventilare sau se recircula produsul mutandu-se dintr-un siloz in altul.

Sistemul de transport al cerealelor:

Transportul/manipularea cerealelor se realizeaza cu ajutorul transportoarelor cu racleti si lant si a elevatoarelor

cu cupe. Aceste echipamente asigura o manipulare optima a cerealelor, fara a sparge boabele asa cum se

intampla in cazul snecurilor elicoidale. Sistemul de transport este conceput special pentru a se evita

supraalimentarea echipamentelor componente. In acest sens toate gurile de golire, unde avem curgere

necontrolata, sunt prevazute cu sectiuni de curgere capacitiva care limiteaza curgerea la capacitatea maxima de

76

transport. Acest lucru este esential pentru a se evita reglajele manuale care pot duce ori la o capacitate de

transport mult mai mica decat cea proiectata, ori la supraalimentarea sistemului.

V. Livrarea cerealelor catre clienti: incarcarea cerealelor in mijloacele de transport ale clientilor se

realizeaza in etapa livrarii catre clienti direct din buncar. La livrare cantiatea efectiv tranzactionata se va calcula

pe baza referintei stas-urilor descrise la Etapa 1 – “Receptia cerealelor in sectie”. Astfel, dupa stabilirea

cantitatii incarcate in mijlocul de transport se va face transformarea din masa fizica a produsului incarcat in

masa STAS. Daca produsul livrat va avea o calitate superioara STAS-ului, atunci la vanzarea/livrarea acestuia se

va achita o cantitate mai mare fata de cea livrata efectiv. Gradul de umididate va fi permanent monitorizat cu

ajutorul dotarilor din silozurile de depozitare cereale deci va fi cunoscut la momentul livrarii. Celelalte

particularitati ale calitatii vor fi indeplinite implicit inca din a doua etapa a fluxului tehnologic ce survine

receptiei, respectiv sortarea cerealelor astfel ca la livrare vor corespunde din acest punct de vedere.

DESCRIEREA UTILAJELOR:

a. Precuratitor cereale:

Selector: capacitate de precuratare 30 t/h la grau si capacitate de selectare 4 t/h seminte de grau

b. Uscator cereale: SECTIUNI USCATOR:

– sectiune tampon compusa din 3 sectiuni 500 mm fiecare

– sectiune de uscare cu dimensiune ajustabila

– sectiune de racire

Zona tampon

Un uscator in flux continuu functioneaza intotdeauna plin cu cereale, care curg incet prin sectiunea de uscare.

Acelasi volum de cereale uscate care este descarcat in sectiunea de descarcare trebuie inlocuit cu cereale

umede in sectiunea tampon. Senzorii de nivel montati in partea superioara a uscatorului in zona tampon vor

preveni umplerea excesiva a acesteia prin oprirea alimentarii.

Uscatorul este proiectat ca in zona tampon cerealele sa aiba timp sa se aseze si sa se distribuie in mod uniform

in sectiunea de uscare.

Zona de uscare

Sectiunile de uscare si racire sunt construite din module care contin canale de ventilare.

Partile componente ale modulelor din zona superioara a sectiunii de uscare sunt livrate cu canale de ventilare

ranforsate suplimentar pentru a rezista in conditii dure de exploatare.

Debitul de aer cald curge prin masa de cereale in sectiunea de uscare.

Aerul cald este distribuit in masa de cereale prin canalele de ventilatie montate in modulele sectiunii de uscare a

uscatorului.

Zona racire

Cerealele vor inainta prin zona de uscare pana in zona de racire, unde sunt racite cu ajutorul aerului ambiental

pentru a atinge temperatura optima pentru depozitare si sunt descarcate cu o cadenta controlata conform

indicatorilor de umiditate indicati de sistemul de control al uscatorului.

c. Silozuri depozitare:

Numar buc Model

3 buc metalic

Volum siloz

1.239 mc

77

Diametru

10,91 m Inaltime perete siloz 12,39 m Inaltime la varf

15,34 m

Parametri proiectare

Coeficient seismic: 0,2g; Zapada: 250 kg/mp; vant: 144 km/h

Specificatie

Pereti din otel european de inalta calitate cu galvanizare standard de 450 grame/m2, (pe ambele parti). Acoperis standard construit din tabla galvanizata. Stalpi si racorduri otel european de inalta calitate cu galvanizare standard 350 grame/m2, G115, sau in cazul racordurilor sudate galvanizare la cald.

Buncarul include

Placile ondulate ale peretilor si mastic pentru acestea. Usa vizitare in peretele lateral, stalpi de rezistenta exteriori cu talpi de fixare, toate suruburile de prindere si fixare. Acoperis cu inclinatie 30 deg cu gura centrala si siber. Gura de inspectie pe acoperis

Gauri acoperis

2 pe siloz

Silozul tampon: 1 buc Siloz paralelipipedic cu structura metalica de sustinere si fund conic pentru a asigura curgerea optima a

produsului.

Silozul este prevazut cu senzor de nivel si functioneaza in tandem cu uscatorul de cereale.

Capacitarea de stocare este de 84,4 m3 ceea ce asigura o cantitate tampon pentru circa 13 ore, timp suficient

pentru a asigura distante rezonabile de transport intre locul de recoltare si punctul de receptie/uscare.

NOTA: fluxul tehnologic a fost conceput avand la baza cele trei principale tipuri de cereale produse in judetul

Suceava – porumb, grau si soia. Aceasta nu limiteaza in nici un fel posibilitatea de stocare,uscare, precuratare

si manipulare a altor tipuri de cereale si plante tehnice (rapita, floarea soarelui, orzoaica etc). Apar doar

diferente de date in ceea ce priveste capacitatile de transport, uscare, precuratare si stocare datorita

densitatilor si caracteristicilor diferite ale celorlalte tipuri de cereale.

SPECIFICATII TEHNICE pentru utilajele propuse a se achizitiona prin proiectul FEADR:

Nr. Crt

Nr /Buc Denumire Specificatii tehnice

Echipamente de laborator

1 1 Sonda de prelevare o Adancime de prelevare minim 1m o Capacitate ml minim 150

2 1 Tarar / curatator probe o Dotat cu site interschimbabile

3 1 Granomat

o Interval masurare umiditate minim 8%....30%

o Dotat cu interfata pentru PC sau imprimanta

o Imprimanta incorporata

4 1 Umidometru – densiometru o Functie determinare umiditate si

densitate cereale; o Valori exprimate in procente;

5 1 Sistem determinare gluten

o Timp de determinare max 15 min pentru fiecare component al sistemului;

o Functii determinare cantitate gluten ud, indice gluten si gluten uscat.

6 1 Balanta de precizie o Dotata cu interfata pentru PC

78

o Capacitate minim 0,5 kg

7 1 Moara de laborator o Putere minim ¼ CP

8 1 Termometru cu sonda o Interval masurare minim -15°C... +60°C

9 1 Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice

o Functie de determinare a masei hectolitrice

10 1 Masa laborator o Realizata din materiale specifice pentru

laborator

Cantar rutier cu platforma

1 1 Cantar rutier cu platforma Capacitate maxima de minim 40 tone Dimensiune platforma 16x3 m

Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale avand in componenta

Nr. Crt

Nr /Buc Denumire Specificatii tehnice

1 1 Transportator buncar descarcare o Lungime 6 – 10 m o Capacitate transport minim 35 t / ora

2 1 Elevator incarcare precuratitor o Capacitate transport minim 35 t / ora

3 1 Selector – Precuratitor o Capacitate precuratare minim 25 t / ora

4 1 Elevator incarcare uscator – siloz tampon

o Lungime 15 – 25 m o Capacitate transport minim 35 t / ora

5 1 Siloz tampon o Capacitate/volum de minim 50 mc

6 1 Accesorii siloz umed o Contine kit exterior / kit balustrada

7 1 Uscator cereale o Capacitate uscare min. 70 tone / zi

8 1 Elevator incarcare descarcare silozuri o Capacitate transport minim 35 t / ora

9 1 Transportator alimentare silozuri o Lungime 25 – 40 m o Capacitate transport minim 35 t / ora

10 1 Transportator alimentare uscator – siloz tampon

o Lungime minim 5 m o Capacitate minim 35 t / ora

11 3 Silozuri depozitare o Volum de minim 1200 mc

12 3 Accesorii silozuri depozitare o Indicator de nivel

13 3 Sistem de aerare o Motor/ventilator de minim 2 kW

14 9 Sistem monitorizare temperatura o Pe baza de senzori sau termocuple

15 1 Sistem golire silozuri o Golire prin snec maturator sau similar

16 1 Transportator descarcare silozuri o Lungime 25 – 40 m o Capacitate transport minim 35 t / ora

17 1 Sistem conducte si acces o Set conducte necesare functionarii optime a liniei tehnologice

18 1 Stand metalic selector + pasarela intre uscator si siloz tampon

o Stand metalic selector + pasarela intre uscator si siloz tampon

19 1 Panou de comanda o Sistem oprire automata in caz de pericol

Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare –

79

Acestea sunt compuse din:

tuburi de sticlă cu pereţi dubli, vidate, de tip termos care au două funcţii importante: asigură

izolaţia termică a sistemului şi măreşte puterea de absorbţie a radiaţiei termice solare;

pipe termice din cupru, în interiorul cărora are loc fenomenul de transformare a radiaţiei

termice

solare în energie termică;

schimbător de căldură din cupru;

suportul metalic.

Panourile solare presurizate separate sunt uşor de utilizat în toate aplicaţiile tehnice care au la bază

transformarea radiaţiei termice solare în energiei termică. Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul de

deasupra tuburilor vidate are rolul schimbătorului de căldură. Rezervorul este izolat termic faţă de mediul

exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 – 60 mm.

Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic se face prin

fenomenul de termosifonare în interiorul rezervorului schimbător de căldură. Extragerea agentului termic din

rezervorul schimbător de căldură către zona de consum se face în mod automat, utilizând controler electronic

specializat, prin intermediul căruia se ţin sub control temperaturile în cadrul sistemului şi staţia de pompare.

Acumularea agentului termic se face în boilere separate montate în zona de consum.

Instalatia panourilor solare este compusa din cele patru panouri solare, statie solara, vas de expansiune si

tuburile grofrate ce transporta agentul termic. Instalatia solara se va racorda pe una din serpentinele boilerului

si va asigura necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara

nu acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentina va circula agent termic

furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Dilatatia agentului termic din instalatia solara este

preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrane elastica. Statia solara va comanda pornirea/oprirea

pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler. Boilerul este prevazut suplimentar cu o

rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de consum in parametrii doriti daca cazanul

este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de instalatia solara este insuficient

80

4. Durata de realizare (luni) şi etape principale Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor. Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de gratie. DURATA DE REALIZARE a investitiei este de 3 ani de zile.

Descrierea etapelor principale:

Semnarea contractului de finantare cu Autoritatea Contractanta;

Realizarea Proiectului Tehnic si avizarea acestuia;

Depunerea si avizarea dosarelor de achizitie lucrari, bunuri si servicii in cadrul proiectului – maxim 4 luni de

zile de la semnarea contractului de finantare;

Depunerea dosarului cererii de plata pentru avans si incasarea avansului din ajutorul financiar

nerambursabil FEADR;

Demararea realizarii lucrarilor de constructie ale obiectivului;

Depunerea dosarelor cererilor de plata Transa I (anul 2 de implementare), Transa II si Transa III (anul 3 de

implementare);

Primirea, receptionarea si punerea in functiune a utilajelor achizitionate (linie de sortare-uscare-depozitare

cereale, cantar rutier);

Achizitia dotarilor;

Receptionarea investitiei si obtinerea autorizatiilor de functionare;

Depunerea Dosarului Cererii de plata transa IV finala.

81

5. Costul estimativ al investiţiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile). Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. – Constructii si instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile. In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza. In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 15.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 15.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:

- sa fie datate, personalizate si semnate; - sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale

să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta). Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astfel incat sa poata fi verificata rezonabilitatea preturilor. Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie semnata si stampilata care va fi atasata la studiul de fezabilitate. Atentie! In cazul proiectelor care includ si investitii care au drept scop implementarea noilor provocări, solicitantul Completeaza: a un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente numai pentru acea parte din investitie care are drept

scop implementarea noilor provocari. Investitiile care au drept scop implementarea noilor provocari sunt investitiile pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile, producerea de biogaz utilizând deşeuri organice (energia obtinuta va fi folosita numai la nivelul unitatii de productie), investitii pentru imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor lactate si investitii pentru stocarea si tratamentul apelor reziduale.

b un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente celorlalte tipuri de investitii (cu exceptia partii de investitie care are drept scop implementarea noilor provocari);

c un buget indicativ care totalizeaza bugetul a) + b). Se vor considera cheltuieli eligibile, mijloacele de transport specializate care transportă numai un anumit tip de materii prime/mărfuri adecvate activității descrise în proiect, următoarele:

- Autocisterne,

- Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare),

- Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate),

- Mijloace de transport animale,

82

Cheltuielile cu orice alt mijloc de transport nu sunt considerate eligibile.

S-a consultat baza de date de pe site-ul APDRP referitor la preturile de referinta pentru gamele de

bunuri iar pentru cele care nu se regasesc in concordanta cu preturile din baza de date APDRP s-au anexat la

prezenta documentatie:

- trei oferte pentru bunurile care depasesc 15.000 Euro;

- o oferta pentru bunurile care se incadreaza intre 10.000 Euro si 15.000 Euro.

Pentru toate bunurile care se regasesc in baza de date APDRP s-au printat paginile aferente.

Nr. crt

Denumire Specificatii tehnice Se regasesc / nu se regasesc in baza de date cu preturi APDRP

Echipamente de laborator

1 Sonda de prelevare o Adancime de prelevare

minim 1m o Capacitate ml minim 150

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si nu se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

2 Tarar / curatator probe

o Dotat cu site interschimbabile

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

3 Granomat

o Interval masurare umiditate minim 8%....30%

o Dotat cu interfata pentru PC sau imprimanta

o Imprimanta incorporata

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

4 Umidometru – densiometru

o Functie determinare umiditate si densitate cereale;

o Valori exprimate in procente;

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

5 Sistem determinare gluten

o Timp de determinare max 15 min pentru fiecare component al sistemului;

o Functii determinare cantitate gluten ud, indice gluten si gluten uscat.

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

6 Balanta de precizie o Dotata cu interfata pentru

PC o Capacitate minim 0,5 kg

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

7 Moara de laborator o Putere minim ¼ CP

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

8 Termometru cu sonda

o Interval masurare minim -15°C... +60°C

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si nu se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

9 Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice

o Functie de determinare a masei hectolitrice

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta

83

S-au atasat trei oferte de pret.

10 Masa laborator o Realizata din materiale

specifice pentru laborator

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

Cantar rutier cu platforma

1 Cantar rutier cu platforma

Capacitate maxima de minim 40 tone Dimensiune platforma 16x3 m

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si nu se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale avand in componenta

1

Transportator buncar descarcare

o Lungime 6 – 10 m o Capacitate transport

minim 35 t / ora

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date. S-a printat si s-a atasat pagina aferenta. S-au atasat trei oferte de pret.

2 Elevator incarcare precuratitor

o Capacitate transport minim 35 t / ora

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

3

Selector – Precuratitor

o Capacitate precuratare minim 25 t / ora

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date. S-a printat si s-a atasat pagina aferenta. S-au atasat trei oferte de pret.

4 Elevator incarcare uscator – siloz tampon

o Lungime 15 – 25 m o Capacitate transport

minim 35 t / ora

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

5 Siloz tampon o Capacitate/volum de

minim 50 mc Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

6 Accesorii siloz umed o Contine kit exterior / kit

balustrada Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

7

Uscator cereale o Capacitate uscare min. 70 tone / zi

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

8 Elevator incarcare descarcare silozuri

o Capacitate transport minim 35 t / ora

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

9

Transportator alimentare silozuri

o Lungime 25 – 40 m o Capacitate transport

minim 35 t / ora

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date. S-a printat si s-a atasat pagina aferenta. S-au atasat trei oferte de pret.

10

Transportator alimentare uscator – siloz tampon

o Lungime minim 5 m o Capacitate minim 35 t /

ora

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date. S-a printat si s-a atasat pagina aferenta. S-au atasat trei oferte de pret.

11

Silozuri depozitare o Volum de minim 1200 mc Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

12 Accesorii silozuri depozitare

o Indicator de nivel Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP.

84

S-au atasat trei oferte de pret.

13 Sistem de aerare o Motor/ventilator de

minim 2 kW Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

14

Sistem monitorizare temperatura

o Pe baza de senzori sau termocuple

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date S-a printat si s-a atasat pagina aferenta S-au atasat trei oferte de pret.

15 Sistem golire silozuri

o Golire prin snec maturator sau similar

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

16

Transportator descarcare silozuri

o Lungime 25 – 40 m o Capacitate transport

minim 35 t / ora

Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP si se incadreaza in limitele bazei de date. S-a printat si s-a atasat pagina aferenta. S-au atasat trei oferte de pret.

17 Sistem conducte si acces

o Set conducte necesare functionarii optime a liniei tehnologice

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

18

Stand metalic selector + pasarela intre uscator si siloz tampon

o Stand metalic selector + pasarela intre uscator si siloz tampon

Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

19 Panou de comanda o Sistem oprire automata in

caz de pericol Nu se regaseste in baza de date cu preturi APDRP. S-au atasat trei oferte de pret.

In ceea ce priveste serviciile de proiectare si consultanta :

- serviciile de proiectare se incadreaza in limitele din baza de date de preturi, atasandu-se paginile din

baza de date APDRP la dosar,

- Serviciile de consultanta – intocmire cerere de finantare nu se regaseste in baza de date APDRP, si s-a

atasat o oferta de pret.

Tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astfel incat sa poata fi verificata rezonabilitatea preturilor.

Nr. crt

Denumire produs

Ofertant / Pret Euro fara TVA

S.C. Multi-Lab S.R.L. Oferta nr. 4767 /

24.07.2012

S.C. EPRUBETA FARM S.R.L.

Oferta nr. 1805 / 03.08.2012

S.C. METROMAT S.R.L. Oferta nr. 2140 /

02.08.2012

Echipamente de laborator

1 Sonda de prelevare 249 280 291

2 Tarar / curatator probe

6.350 6.378 6.375

3 Granomat 3.850 4.250 4.268

4 Umidometru – densiometru

1.010 1.205 1.099

5 Sistem determinare gluten

7.468 7.830 7.897

6 Balanta de precizie 325 345 525

7 Moara de laborator 1.999 2.150 2.140

85

8 Termometru cu sonda

199 205 222

9 Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice

439 450 580

Total bunuri 21.889 23.093 23.397

Nr. crt

Denumire produs

Ofertant / Pret Euro fara TVA

S.C. FLINTAB S.R.L. Oferta nr. AD402 /

24.07.2012

S.C. METRON SERV S.R.L.

Oferta nr. 321 / 24.07.2012

S.C. ECHIDEN S.R.L. Oferta nr. 298 / 06.08.2012

Cantar rutier cu platforma

1 Cantar rutier cu platforma

13.500 15.900 19.000 (montaj inclus)

2 Montaj cantar rutier cu platforma

2.000 2.100

Total utilaj si montaj 15.500 18.000 19.000

Nr. crt

Denumire produs

Ofertant / Pret Euro fara TVA S.C. TORNUM S.R.L.

Oferta nr. CNP-5K +TK-140211 / 24.07.2012

S.C. STYL XXI S.R.L. Oferta nr. 336 /

09.08.2012

S.C. SCHMELZER S.R.L. Oferta nr. 171 / 09.08.2012

Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale

1 Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale

297.449 280.300 279.699

2 Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale

20.000 48.830 48.887

Total utilaj si montaj 317.449 329.130 328.586

6. Finanţarea investiţiei Din valoarea totală a investiţiei de 699.639 Euro, ajutorul public nerambursabil este de 271.157 Euro. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate. PLAN FINANCIAR BUGET TOTALIZATOR:

Curs Euro / leu 4,6188 din data de 02.08.2012 Procent finantare publica = 50%

Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile

Total

Euro Euro Euro

Ajutor public nerambursabil 271.157 271.157

Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: 271.157 157.325 428.482

- autofinantare 0 155.918 155.918

- imprumuturi 271.157 1.407 272.564

TOTAL PROIECT 542.314 157.325 699.639

86

PLAN FINANCIAR BUGET FEADR:

Curs Euro / leu 4,6188 din data de 02.08.2012 Procent finantare publica = 50%

Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile

Total

Euro Euro Euro

Ajutor public nerambursabil 267.550 267.550

Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: 267.550 155.594 423.144

- autofinantare 0 154.187 154.187

- imprumuturi 267.550 1.407 268.957

TOTAL PROIECT 535.100 155.594 690.694

PLAN FINANCIAR BUGET PERE:

Curs Euro / leu 4,6188 din data de 02.08.2012 Procent finantare publica = 50%

Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile

Total

Euro Euro Euro

Ajutor public nerambursabil 3.607 3.607

Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: 3.607 1.731 5.338

- autofinantare 0 1.731 1.731

- imprumuturi 3.607 0 3.607

TOTAL PROIECT 7.214 1.731 8.945

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.

Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului. 7. Date privind forţa de muncă :

7.1 Total personal existent 5 (cinci) persoane

din care personal de execuţie 3 persoane, cu functiile de inginer silvic, tractorist si mecanizator.

7. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Locuri de muncă nou-create 4 noi locuri de munca cu norma intreaga

- 3 persoane operatori centrala termica, care in tura sa fiecare va activa si ca operator in cadrul fluxului

tehnologic, acolo unde este necesara implicarea/monitorizarea de catre om;

- 1 persoana sef depozit cereale, care va realiza si operatiunea de cantarire a cerealelor si cea de analiza

a acestora.

7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) ,

relevante pentru proiect

87

Reprezentant legal Nume şi prenume: CHIRIAC Dumitru Data nasterii: 21.11.1952 Funcţia: Administrator S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L Vechime pe post/în societate: 16 ANI de zile Studii: 1972-1974 Scoala Silvica de padurar, Campulung modovenesc Suceava – studii post-liceale

Întreprinderea Funcţia avută şi principalele îndatoriri

Perioada

S.C CERBUL CARPATIN FOREST

S.R.L, Suceava

Administrator 1994 - prezent

SC CERBUL CARPATIN SRL Administrator 1991-1994

Cooperativa Frumosu Gestionar sef magazin 1976-1990

Realizări notabile: - Coordonarea activitatii societatii, stabilirea si implementarea obiectivelor si strategiilor de dezvoltare,

pozitionare si crestere a competitivitatii societatii - Stabilirea continuă a necesarului de achiziţii de la furnizori şi proiectarea şi stabilirea pieţei de desfacere

a produselor obţinute; - Supervizarea personalului din subordine şi cordonarea eficientă a activităţilor din cadrul fermei; - Supervizarea si imbunatatirea continua a fluxului tehnologic al societatii, optimizarea preturilor de cost; Carnet conducere: Categoria B; Abilităţi: - orientare spre rezultate; - capacitate de analiza si strategie; - buna cunoastere a domeniului tehnic al proiectului si al tehnologiei si specificului activitati agricole de baza; buna cunoastere a fluxului tehnologic si a necesarului pietei in domeniul investitiei vizate prin proiect; - profesionalism si rapiditate in luarea deciziilor; - cunoastere buna a domeniului si a factorilor strategici de succes si viziune de ansamblu; - capacitate sporită de a asimila cunoştinţe noi; - corectitudine, flexibilitate, dinamism;

- perseverenţă, abilităţi pentru lucrul în echipă; II. Părţile desenate

- Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000) - Plan general (1:5.000-1:500) - Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500) - Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor,. - Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic S-au atasat urmatoarele parti desenate:

A1 plan de incadrare în zona

A2 plan de situatie

A3 planuri silozuri

A4 plan parter – C.T.

A5 plan invelitoare centrala termica

A6 sectiune transversala centrala termica

A7 fatada principala centrala termica

88

A8 fatade laterale centrala termica

A9 fatada posterioara centrala termica

A10 imprejmuire

H0 plan coordonator tele exterioare

S1 instalatii sanitare plan parter

S2 instalatii sanitare schema coloanelor

I1 instalatii termice plan parter

E1 instalatii electrice plan parter

E2 instalatii electrice schema electrica monofilara

Daca solicitantul isi propune ca obiectiv specific „Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole”, va completa Anexele B ( numai sheeturile „Prognoza veniturilor”, “Prognoza cheltuielilor” si “Proiectia contului de profit si pierdere”, pentru persoane juridice) sau Anexele C (numai sheet-ul “Incasari_plati Anii1-5 prognoza”, pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale). Pentru persoane juridice Formula pentru calculul VAB este urmatoarea: VAB = [(Cifra de afaceri + Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) + Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata) – (Cheltuieli materiale total + Alte cheltuieli de exploatare)]. Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din proiectia contului de profit si pierdere, calculul se face pe total an analizat (pentru anul 0 anterior depunerii proiectului si pentru anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte). Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioda celor cinci ani de funtionare, iar pentru proiectele de investitii noi este indeplinit si in situatia in care VAB-ul este pozitiv si are o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata. Pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale Formula pentru calculul VAB este urmatoarea: VAB = (Incasari din activitatea agricola+Incasari din activităţi productive, prestări servicii – Plati pentru desfăşurarea activităţilor productive) Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din anexa C, sheet-ul “Incasari_plati Anii1-5 prognoza” si se calculeaza pe total an analizat pentru anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte. Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioda celor cinci ani de funtionare. Pentru demonstrarea cresterii viabilitatii economico-financiare, conditie obligatorie pentru imbunatatirea perfomantei generale a exploatatiilor agricole, se vor completa Anexele B (pentru persoane juridice ) sau Anexele C (pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale). In vederea verificarii viabilitatii economice expertul va verifica cele doua conditii cumulate: - rezultatul din exploatare din bilantul precedent anului depunerii proiectului sa fie pozitiv, - indicatorii economico-financiari care trebuie sa se incadreze in limitele mentionate.

Calculul VAB pentru investitia realizata de SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL :

An I

prognoza

An II

prognoza

An III

prognoza

An IV

prognoza

An V

prognoza

VAB 1.447.945 1.447.945 1.447.945 1.447.945 1.447.945

Proiectul este unul de investitie noua - respecta obiectivul specific intrucat indicatorul VAB este pozitiv si are

o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata.

89

III. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru

persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale) pentru indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice

Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B) 1.1. Prognoza veniturilor 1.2. Prognoza cheltuielilor 1.3. Proiectia contului de profit si pierdere 1.4. Bilant sintetic previzionat 1.5. Flux de numerar 1.6. Indicatori financiari

ATENTIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilant” - Anexa B4, „FN An 1-5” - Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani de la darea in explotare a investitiei din proiect, respectiv de la finalizarea investitiei . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de maxim trei ani). Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale (Anexe C)

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare 2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune 2.3 Indicatori financiari

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR B Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul anterior depunerii proiectului! 1.1 Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza

productia fizica existenta si productia fizica estimata in urma realizarii investitiei - corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si

precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate; - modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

Precizari privind perioada estimata de implementare a proiectului si perioada de previziune (prognoza) – cei

5 ani de prognoza post-implementare:

S-a considerat ca perioada de implementare a proiectului este de 3 ani de zile, ce coincid cu anii calendaristici

2013, 2014, 2015.

Perioada de previziune (prognoza) ulterioara implementarii proiectului de cinci ani va fi in anii calendaristici

2016, 2017, 2018, 2019, 2020.

90

Solicitantul detine propria exploatatie agricola, in suprafata totala de 258,35 ha teren agricol

inregistrat in evidentele APIA si cultivat cu cartofi, porumb, grau, soia, rapita, floarea soarelui, plante de

nutret per total pe perioada de implementare si prognoza a proiectului.

Aceste venituri din activitatea agricola ale societatii vor fi evidentiate in fluxul de numerar pe perioada

celor 3 ani de implementare la „venituri din activitatea de exploatare” pentru intreaga exploatatie agricola

arabila a solicitantului, si in prognoza veniturilor pe perioada anilor de prognoza, la categoria „alte venituri” –

pentru cultura de cartofi si plante de nutret, restul productiei proprii de cereale fiind preluata ca materie

prima in siloz.

Mentionam ca:

- pe perioada de implementare a proiectului, intreaga productie agricola obtinuta (grau, porumb, soia, cartofi,

plante de nutret) se va comercializa imediat dupa recoltare,

- dupa darea in functiune a investitiei, incepand cu anul I de prognoza si pana in anul V de prognoza:

toata productia de grau, soia si porumb obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi preluata,

colectata si conditionata in sectia FEADR si va fi pastrata, impreuna cu cerealele preluati de la terti

producatori din zona, pana in primavara-vara anului urmator

productia de cartofi obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi in continuare comercializata imediat

dupa recoltare si va fi inregistrata in „prognoza veniturilor” la linia „alte venituri”, la fel ca si productia

de plante de nutret.

Descrierea PRODUCTIEI FIZICE PREVIZIONATE ca urmare a realizarii investitiei:

I. Productia fizica previzionata a fi obtinuta din exploatatia agricola proprie a SC CERBUL CARPATIN

FOREST SRL (culturi de camp si cartofi, plante de nutret) detinuta pe raza localitatii Balcauti judetul Suceava:

Plan de cultura previzionat (ha si rotatia culturilor):

Denumire cultura

An 2012 Prezent

APIA

An 1*

implem.

An 2* implem.

An 3* implem.

An 1** previziune

An 2**

previziune

An 3**

previziune

An 4**

previziune

An 5**

previziune

cartof 52,12 15,35 10 10 10 10 15,35 10 10

rapita 67,12 0 0 0 0 0 0 0 0

floarea soarelui 21,58 0 0 0 0 0 0 0 0

grau 69,56 100 83,35 58,35 58,35 73 100 83,35 58,35

porumb 0 85 35 60 90 85 85 35 60

soia 0 18 90 90 60 50,35 18 90 90

plante de nutret 39,75 40 40 40 40 40 40 40 40

fanete 0 0 0 0 0 0 0 0 0

pasuni 8,22 0 0 0 0 0 0 0 0

Total ha 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35

*Perioada de implementare a proiectului FEADR

** Perioada de prognoza/previziune

Precizarea productiei medii estimate/ha pentru fiecare tip de cultura:

Tip cultura Productie medie

tone/ha

cartof 20

91

grau 4

porumb 5

soia 3

plante de nutret 18

Prezentarea veniturilor fizice previzionate din exploatatia agricola proprie (tone):

Denumire produs agricol 2013* 2014* 2015* 2016** 2017** 2018** 2019** 2020**

Cartof 307 200 200 200 200 307 200 200

Grau 400 333 233 233 292 400 333 233

Porumb 425 175 300 450 425 425 175 300

Soia 54 270 270 180 151 54 270 270

Plante de nutret 720 720 720 720 720 720 720 720

Productia de cereale din exploatatia agricola proprie ce va fi colectata in investitia FEADR de conditionare,

uscare, depozitare cereale :

Tone cereale (grau, soia si porumb) - - - 863 868 879 778 803

*Perioada de implementare a proiectului FEADR

** Perioada de prognoza/previziune

Precizare: dupa cum s-a mai mentionat si la inceputul subcapitolului: - pe perioada de trei ani de implementare a proiectului se va comercializa intreaga productie agricola obtinuta

din culturile de plante de nutret, cartofi, porumb, soia si grau;

- incepand cu darea in functiune a investitiei FEADR, pe perioada de prognoza de cinci ani redata, intreaga

productie de cereale anual obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi colectata si conditionata in

depozitul realizat, alaturi de alte cantitati importante de cereale de preluate/colectate de la terti producatori

din judetul Suceava.

II. Prezentarea capacitatii si a veniturilor fizice totale previzionate a fi obtinute per ansamblu de

solicitant:

- din activitatea agricola

- din sectia de depozitare, conditionare cereale realizata prin proiectul FEADR:

Sectia de depozitare-conditionare cereale FEADR va avea urmatoarea capacitate de depozitare in

silozuri a cerealelor uscate si sortate:

Numar silozuri: 3

Capacitate 1 siloz de cereale: 1.239 mc (echivalentul a 929,25 tone)

Capacitate totala: 3*1.239 mc = 3.717 mc

Densitate pentru grau, porumb, soia: 750 kg/mc

Rezulta o capacitate de depozitare cereale uscate de 2.787,25 tone cereale

NOTA: capacitatea in tone a fost calculata pentru cerealele grau, porumb, soia dar depozitul poate fi

utilizat pentru toate tipurile de cereale si plante tehnice, rezultand mici diferente de tone la capacitatea totala

in functie de gradul de densitate al productiei depozitate.

92

Precizam ca din momentul darii in functiune a sectiei de conditionare-depozitare cereale, toata productia

proprie de cereale a societatii va fi depozitata in sectie alaturi de cerealele preluate de la terti, obtinandu-se

urmatorul procent de materie prima depozitata din exploatatia agricola proprie:

Procent din capacitatea silozurilor (sectie) al materiei prime depozitate din exploatatia agricola proprie (%)

2016 2017 2018 2019 2020

30,97 31,14 31,53 27,92 28,82

Concluzie:

Prezentarea veniturilor fizice previzionate a fi obtinute de societate pe perioada de prognoza, ca

urmare a functionarii SECTIEI DE CONDITIONARE-USCARE-DEPOZITARE CEREALE:

Venituri fizice (tone)

ale sectiei de conditionare, uscare,

depozitare cereale

An 1**

previziune

An 2** previziune

An 3** previziune

An 4** previziune

An 5** previziune

Grau conditionat 929,25 929,25 929,25 929,25 929,25

Porumb conditionat 929,25 929,25 929,25 929,25 929,25

Soia conditionata 929,25 929,25 929,25 929,25 929,25

TOTAL CAPACITATE CEREALE INSILOZATA

ANUAL 2.787,75 2.787,75 2.787,75 2.787,75 2.787,75

Mentionam ca acestea constituie niste previziuni, motiv pentru care s-a considerat ca se va depozita

productia de cereale cea mai comun intalnita ca cerere pe piata si pondere in structura recoltelor judetului

Suceava, dar silozurile de depozitare si intreaga sectie de conditionare, uscare, depozitare cereale FEADR vor

putea depozita si conditiona oricare alte productii de cereale, plante tehnice si oleaginoase.

Prezentarea preturilor de comercializare a produselor :

Pret de comercializare Lei /kg fara TVA

Grau conditionat si pastrat in siloz 1

Porumb conditionat si pastrat in siloz 0,81

Soia conditionata si pastrata in siloz 1,4

Grau recoltat din exploatatia gricola proprie si comercializat imediat dupa recoltare * 0,5

Porumb recoltat din exploatatia gricola proprie si comercializat imediat dupa recoltare * 0,45

Soia recoltata din exploatatia gricola proprie si comercializata imediat dupa recoltare * 0,9

alte venituri cartofi 0,5

alte venituri plante de nutret 0,3

*Respectivele Produse vor fi comercializate la preturile mentionate doar pe perioada implementarii proiectului, pana la darea in functiune a investitiei

Prezentarea veniturilor (LEI fara TVA) valorile previzionate a fi obtinute per ansamblu de societatea solicitanta, pe perioada implementarii proiectului si ca urmare a realizarii investitiei, in cei cinci ani de prognoza:

Categorie venit 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Grau conditionat - - - 929.250 929.250 929.250 929.250 929.250

Porumb

conditionat - - - 752.693 752.693 752.693 752.693 752.693

93

Soia conditionata - - - 1.300.950 1.300.950 1.300.950 1.300.950 1.300.950

alte venituri cartofi 153.500 100.000 100.000 100.000 100.000 153.500 100.000 100.000

alte venituri plante de nutret 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000

Grau recolta proprie 200.000 166.700 116.700 - - - - -

Porumb recolta proprie 191.250 78.750 135.000 - - - - -

Soia recolta proprie 48.600 243.000 243.000 - - - - -

TOTAL 809.350 804.450 810.700 3.298.893 3.298.893 3.352.393 3.298.893 3.298.893

In ceea ce priveste perioadele de obtinere a acestor venituri:

- perioada de depozitare a cerealelor s-a considerat din luna iulie (cand se realizeaza in zona implementarii

proiectului recoltarea graului si receptia/preluarea acestuia atat din exploatatia agricola proprie cat si de la

terti in depozitul CERBUL CARPATIN FOREST) pana in anul urmator in lunile mai-iunie.

- la porumb si soia, perioada de recoltare si preluare in depozitul societatii este in lunile septembrie-

octombrie, iar pastrarea acestora se va realiza pana in cel tarziu in august anul urmator.

In prognoza veniturilor s-a considerat ca societatea va primi anual o subventie de 131 euro/ha.

1.2 Prognoza cheltuielilor Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ; - corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ; - modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ; - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ; Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

In ceea ce priveste cheltuielile cu lucrarile agricole si obtinerea culturilor in cadrul exploatatiei

agricole proprii, s-au atasat fisele tehnologice cu cheltuielile previzionate/ha pentru fiecare tip de cultura.

Cantitatea de cereale estimata a fi preluata de la terti in fiecare an de prognoza:

Categorie produs (tone) 2016 2017 2018 2019 2020

grau 695,85 637,25 529,25 595,85 695,85

porumb 479,25 504,25 504,25 754,25 629,25

soia 749,25 778,20 875,25 659,25 659,25

Pret de achizitie cereale Lei fara TVA / kg

grau 0,5

porumb 0,45

94

soia 1

Precizare: pretul de achizitie a cerealelor de la terti si cantitatile preluate in silozuri anual si prezentate mai

sus s-au considerat cele finale in urma transformarii pe baza cerintelor STAS.

Prezentarea cheltuielilor aferente sectiei de depozitare-conditionare cereale realizate prin proiect - LEI fara

TVA:

Categorie cheltuieli 2015 2016 2017 2018 2019

Cheltuieli Achizitie grau de la terti 347.925,00 318.625,00 264.625,00 297.925,00 347.925,00

Cheltuieli Achizitie porumb de la terti 215.662,50 226.912,50 226.912,50 339.412,50 283.162,50

Cheltuieli Achizitie soia de la terti 749.250,00 778.200,00 875.250,00 659.250,00 659.250,00

Utilitati – energie electrica ~ 3 kw/tona 4.181,63 4.181,63 4.181,63 4.181,63 4.181,63

Incalzire 8.000,00 8.000,00 8.000,00 8.000,00 8.000,00

Prezentarea cheltuielilor lunare cu personalul:

Functie angajat nr pers Salariu brut Lei Total

Operatori centrala termica 3 800 2.400

sef depozit 1 1.340 1.340

Total - - 3.740

1.3 Proiectia contului de profit si pierdere In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza) Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobanzile »(atat pentru creditul ce urmeaza a fi contractat pentru co-finantarea investitiei din proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate), 14 « Alte cheltuieli financiare », 18« Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

1.4 Bilant sintetic previzionat Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele:

- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza);

- valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva;

- valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere);

- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante.

- casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia S;

- datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii.

95

- datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de asemenea datoriile catre actionari/asociati, leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare.

- subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent /previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin programul FEADR;

- capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent;

- se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar; 1.5 Flux de numerar Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) dupa implementarea proiectului. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :

- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni; - atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din

lunile de implementare si nici in anii de previziune ! - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de

numerar si au influenta relevanta. Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport specializate, stabilite prin procedura si mentionate in Ghidul solicitantului si in SF, durata maximă de execuţie este de 2 ani. Pentru co-finantarea cheltuielilor eligibile ale investitiei s-a considerat ca societatea va contracta un credit bancar in lei, in valoare de 1.258.919 lei (echivalent a 272.564 euro), la o rata a dobanzii de 10,3%, pe perioada de 7 ani, cu primul an perioada de gratie pentru plata ratelor. 1.6 Indicatori financiari Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante. Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat si in Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele: 1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru fiecare obiect de

96

activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » randul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente. Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve. Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

100Re

Re Ve

r

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ; Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

Se calculeaza astfel :

12/)_exp___(6

12

1

5

actualizatloatareFluxactualizatnetFlux

VIDr

Unde:

Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluati; Se calculeaza astfel :

100exp_

VI

loatareFluxrRc

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati ; RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor); Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P « Flux de

numerar din activitatea de exploatare » care se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ».

8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluati ; Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

100i

iI

TA

TDr

unde :

TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;

TAi= total active in anul i ;

97

9. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

10. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:

VI

r

ltFN

r

FNVAN

i

i

ii

i

i

)1(

exp

1

12

6

5

1

FNi = flux de lichiditati net din anul i; FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i VI = valoarea investitiei ;

11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa B8 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa B1 la Anexa B9 - a cererii de finantare intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul). PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR C

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare Se vor completa anexele C1, C2 si C3(vezi atentionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe luni de implementare. Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare! Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport specializate stabilite prin procedura si mentionate in Ghidul solicitantului si in SF, durata maximă de execuţie este de 2 ani.

2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune. Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici unul din anii de previziune!

2.3 Indicatori financiari ATENTIE: Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat si in Anexa C5 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

Indicatorii se calculeaza in mod automat, cu exceptia Valorii investitiei care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele: 1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului. 2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

98

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati

4. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva

5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60 din anexa C4 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.

In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa C1 la Anexa C5 - a cererii de finantare intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).