Studiu de fundamentare privind delegarea gestiunii

Studiu de fundamentare privind delegarea gestiunii

Serviciului Public de Iluminat Public

al Primariei Comunei CHINTENI, Judetul Cluj

catre un operator public privat

Capitolul I. ILUMINATUL PUBLIC

1.1.Iluminatul public necesitate si tendinte

Iluminatul public reprezinta unul din criteriile de calitate ale civilizatiei moderne. El are rolul de a asigura atat orientarea si circulatia in siguranta a pietonilor si vehiculelor pe timp de noapte, cat si crearea unui ambient corespunzator in orele fara lumina naturala.

Principalele functiuni ale iluminatului public sunt:

iluminatul cailor rutiere;

iluminatul zonelor rezidentiale;

iluminatul zonelor comerciale;

iluminatul zonelor de plimbare;

iluminatul parcurilor si gradinilor;

iluminatul cladirilor si monumentelor.

Iluminatul public trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de normele luminotehnice, fiziologice, de siguranta a circulatiei si de estetica arhitectonica, in urmatoarele conditii:

utilizarea rationala a energiei electrice;

reducerea costului investitiilor;

reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalatiilor electrice de iluminat.

Realizarea unui iluminat corespunzator, determina in special reducerea cheltuielilor indirecte, reducerea numarului de accidente pe timp de noapte, reducerea riscului de accidente rutiere, reducerea numarului de agresiuni contra persoanleor, imbunatatirea climatului social si cultural prin cresterea sigurantei activitatilor pe durata noptii.

Studiile efectuate pe plan mondial arata o imbunatatire continua a nivelului tehnic al instalatiilor de iluminat public. Cresterea nivelului de iluminare determina cresterea nivelului investitiilor si conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor rutiere. Astfel, experienta unor tari vest europene arata ca pe durata noptii riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare fata de zi si cu o gravitate mult mai mare (numarul de morti de 5,4 iar numarul de raniti de 2,1 ori mai mare fata de lumina naturala).

Asigurarea unui iluminat corespunzator poate conduce la o reducere cu 30% a numarului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe cele rurale si cu 30% pentru autostrazi. Totodata, iluminatul corespunzator al trotuarelor reduce substantial numarul de agresiuni fizice, conducand la cresterea increderii populatiei pe timpul noptii.

Sistemele de iluminat stradal din tara noastra necesita inca eforturi importante pentru cresterea parametrilor luminotehnici, energetici si economici, pentru ca, in general, nivelurile de luminanta si iluminare pe baza carora sunt proiectate instalatiile actuale sunt reduse in raport cu normele europene, determinand o securitate scazuta a traficului rutier si a circulatiei pietonale.

Aglomerarile urbane si rurale au presupus in epoca moderna prelungirea activitatilor diurne cu mult dincolo de apusul soarelui ca necesitati si stil de viata. Daca la asta se adauga nevoia omului de a-si contempla continuu realizarile este lesne de inteles preocuparea pentru realizarea diverselor sisteme de iluminat public. O data cu cresterea in intensitate a traficului rutier, ceea ce a implicat si perfectionarea sistemelor de semnalizare, a aparut ca necesara o abordare serioasa si profesionala a iluminatului public atat din partea specialistilor cat si a edililor. Aceasta activitate a realizat o conjunctie fericita cu eforturile institutiilor preocupate de combaterea si diminuarea fenomenului infractional.

O privire de ansamblu asupra conceptului de iluminat public ne ajuta sa intelegem functiunile, arhitectura si costurile sale, ceea ce poate genera si solutii in gestionarea intregului sistem.

Iluminatul public trebuie sa asigure:

siguranta traficului;

securitatea persoanelor;

imbunatatirea orientarii in trafic;

un habitat placut;

posibilitatea orientarii personale.

Avantajele unui iluminat public de calitate:

scaderea costurilor comunitatii;

reducerea accidentelor;

reducerea criminalitatii;

utilizarea eficienta a retelei de drumuri;

orientare;

confort psihic si vizual.

Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidentiaza reducerea numarului de evenimente rutiere, in cazul unui iluminat corespunzator, cu:

30% pe drumuri urbane (trafic mixt);

45% pe drumuri rurale;

minim 30% pe autostrazi.

1.2. Zonele de aplicatie ale Sistemului de iluminat public

DRUMURILE PRINCIPALE

Drumurile puterii instalate mari, costul energiei este cea mai mare problema; solutia este un sistem optic eficient in cazul unei instalatii noi sau renovate.

O buna distributie luminoasa mareste distanta dintre stalpi reducand astfel, drastic, costurile proprietarului sistemului de iluminat in cazul unor instalatii. Iluminatul eficient trebuie adaptat cerintelor cetatenilor, normelor de iluminat si posibilitatilor bugetului.

DRUMURI SECUNDARE SI REZIDENTIA

Majoritatea punctelor de lumina sunt instalate in aceste zone, cerintele fiind functionalitatea, economia (in special in consumul de energie) si designul placut.

Lumina alba este folosita pentru a crea zone rezidentiale placute, unde oamenii sa se simta in siguranta; iluminatul eficient presupune scaderea infractionalitatii si securitate sporita.

ZONE COMERCIALE SI PUBLICE

Asigurarea securitatii este aici fundamentala, cerintele sunt similare iluminatului rezidential, un bun iluminat in zonele comerciale si spatii publice (de exemplu: parcuri, zone de promenada, etc) trebuie sa infrumuseteze orasul aducand atmosfera propice, ambianta, identitate = INFRUMUSETAREA ORASULUI, ZONELE DE CONFLICT, intersectii, jonctiuni de autostrazi si zone pietonale, jonctiuni de cale ferata, intersectii de drumuri cu geometrie variata.

COSTURILE PROPRIETARULUI de sistem public de iluminat

Analiza acestui aspect presupune:

1. un mod realist de a privi asupra costurilor iluminatului public;

2. incercarea de a intelege nevoile clientilor;

3. crearea celei mai economice solutii pentru o specificatie tehnica data (nivel de iluminare cerut);

4. analiza atat a investitiei initiale, cat si a costurilor de functionare, care sunt de multe ori o consecinta a deciziilor initiale.

O privire in detaliu asupra acestor costuri arata ceea ce trebuie facut pentru a pune in functiune o instalatie de iluminat:

faza pregatitoare: cost proiectare, aprovizionare, instalare = INVESTITIE INITIALA;

faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE INTRETINERE;

faza de sfarsit de viata: inlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului.

COSTURILE TOTALE = INVESTITIE + ENERGIE + INTRETINERE

1.3. Iluminatul public (urban si rural) modern: cadrul normativ si regulator

Iluminatul public reprezint unul din criteriile de calitate ale civilizaiei. Realizarea unui serviciu de iluminat urban modern contribuie la crearea unor condiii mult mai bune pentru desfurarea i diversificarea activitilor populaiei, prin crearea condiiilor confortabile n perioada de noapte, prin scderea riscurilor de accidente rutiere, dar i prin scderea numrului de agresiuni mpotriva persoanelor.

Avnd n vedere creterea semnificativ a utilizrii iluminatului urban n lume, n anul 1900 Congresul Internaional privind Gazele Naturale (gazele naturale fiind unica surs pentru iluminatul urban) a creat Comisia Internaional de Fotometrie, care n 1913 (Berlin) prin hotrrea sesiunii a IV a Congresului Electrotehnic Internaional, Comisia Internaional de Fotometrie a fost transformat n Comisia Internaional de Iluminat (CIE), obligaiunile de baz fiind direcionate spre elaborarea i aprobarea cadrului normativ-regulatoriu privind iluminatul electric.

Calitatea unui sistem de iluminat exterior este determinat de urmtorii parametri fotomatrici:

nivelul de luminan i iluminare;

neuniformitatea repartiiei luminanelor i iluminrii;

factorul de orbire;

redarea corect a culorilor (n special la iluminarea unor opere de art, cldiri monumentale etc.).

Instalaiile de iluminat pentru arterele de circulaie trebuie s asigure condiii de calitate necesare pentru ca circulaia s se desfoare n mod normal: obstacolele i detaliile trebuie percepute n mod distinct, n timp util i cu siguran.

Clasificarea cilor i zonelor de trafic i circulaie

Comisia Internaional de Iluminat (CIE) prin No. 115:1995 recomand urmtoarele clasificri ale cilor de trafic i circulaie:

A. traficul rutier;

B. zonele conflictuale;

C. zonele pietonale;

D. pistele pentru cicliti.

A. Iluminatul rutier

Scopul iluminatului rutier este de a furniza repere vizuale i de a dezvlui obstacolele, astfel nct s fie posibil funcionarea vehicular n siguran. Dat fiind c felinarele i alte dispozitive de securitate (marcajele rutiere, proiectoarele, semnele, etc.) l ghideaz pe conductorul auto, mai este necesar s fie scoase la iveal i obiectele strine ce apar pe neateptate pe drum.

Clasele de iluminare pentru traficul rutier motorizat sunt marcate prin litera M i sunt destinate pentru conductorii vehiculelor motorizate pe rutele de trafic, iar n unele ri - pe drumurile din zonele rezideniale care permit viteze de circulaie de la medii pn la viteze nalte. Recomandrile cu privire la circulaie, prezentate n clasele M1-M6, depind de geometria suprafeei corespunztoare, de trafic i de circumstanele legate de timp i pot fi determinate din CIE 115/95.

Clasa de iluminat M se determin prin ponderea diferitor parametri care caracterizeaz traficul motorizat. Clasa de iluminat se determin utiznd tabele respective din CIE 115/95. Nivelul de luminan corespunztor clasei respective este prezentat n tabelul 2.

B. Iluminarea zonelor conflictuale

Zonele conflictuale (clasele sunt marcate prin litera C) apar cnd fluxurile de vehicule se intersecteaz n locurile utilizate frecvent de ctre pietoni, cicliti, sau ali utilizatori rutieri, sau cnd are loc schimbarea geometriei drumului, cum ar fi micorarea benzilor de circulaie, reducerea benzii de circulaie sau a limii prii carosabile. Existena acestora rezult ntr-un potenial sporit de coliziune ntre vehicule, ntre vehicule i pietoni, cicliti i ali utilizatori rutieri, sau ntre vehicule i obiecte imobilizate.

Nivelurile de iluminare pentru zonele de conflict (Clasa C) 4 sunt prezentate n tabelul 2.

Tabelul 1: Clasele de iluminare pentru traficul motorizat, bazate pe luminana suprafeei rutiere

Clasa de iluminare

Luminana suprafeei rutiere

Gradul de orbire

Uscat

Umed

Lav in cd/m2

U0

U1

U0

TI in %

M1

2.0

0.40

0.70

0.15

10

M2

1.5

0.40

0.70

0.15

10

M3

1.0

0.40

0.60

0.15

10

M4

0.75

0.40

0.60

0.15

15

M5

0.50

0.35

0.40

0.15

15

M6

0.30

0.35

0.40

0.15

20

Tabelul 2. Clasele de iluminare pentru zone conflictuale (C)

Clasa de iluminare C

Nivelul de iluminare mediu de-a lungul ntregii suprafee utilizate

E n lx

Uniformitatea iluminrii

Uo (E)

Pragul de cretere (indicele de prag)

TI n %

Vitez mare i moderat

Vitez mic i foarte mic

C0

50

0.40

10

15

Cl

30

0.40

10

15

C2

20

0.40

10

20

C3

15

0.40

10

20

C4

10

0.40

15

25

C5

7.5

0.40

15

25

C. Iluminarea zonelor pietonale

Necesitile vizuale ale pietonului difer de cele ale conductorului auto i sunt determinate de CIE 136:20005. Viteza de micare este mai mic i obiectele din apropiere sunt mai importante dect cele aflate la distan. Aranjamentul suprafeei i textura obiectelor pe drum i pe traseul de traversare sunt importante pentru pieton, dar mai puin importante pentru conductorul auto, pentru care predomin vizualizarea siluetei.

O importan deosebit obine iluminatul nocturn n legtur cu creterea numrului de camere

de supraveghere n diferite zone i creterea interesului turistic, ceea ce sporete dezvoltarea infrastructurilor respective a oraelor.

Studiile realizate indic c frica de criminalitate, care poate fi la fel de duntoare ca nsi criminalitatea, este redus prin iluminarea bun. Aceast fric are un efect advers asupra strii de spirit ntr-o zon de locuit, i-i mpiedic pe localnici s prseasc locuinele pe timp de noapte. Nivelurile de iluminare pentru cele sase clase de iluminare P (traficul pietonal), se determin similar traficului motorizat din CIE 115/95 i sunt prezentate n tabelul 3.

Tabelul 3. Clasele de iluminare pentru circulaia pietonilor i traficului cu vitez redus

Clasa de iluminare

Iluminarea medie orizontal

EH,ave, lx

Iluminarea minim orizontal

EH,min, lx

Cerina minimal n cazul necesitii recunoaterii vizuale

Iluminarea minim vertical Ev,min, lx

Iluminarea minim

semi-cilindric Esc,min, lx

P1

15

3.0

5.0

3.0

P2

10

2.0

3.0

2.0

P3

7.5

1.5

2.5

1.5

P4

5.0

1.0

1.5

1.0

P5

3.0

0.6

1.0

0.6

P6

2.0

0.4

0.6

0.4

D. Organizaiile internaionale de reglementare n domeniul iluminatului

Pe lng Comisia Internaional de Iluminat (CIE) nfiinat n 1913, n anul 1961 a fost nfiinat si Comitetul European de Standardizare.

n baza recomandrilor CIE No. 115:1995, CEN a aprobat pachetul de baz de recomandri n ceea ce ine de iluminatul stradal:

- CEN/TR 13201-1 Iluminat stradal - Partea 1: Selectarea claselor de iluminat;

- EN 13201-2 Iluminat stradal Partea 2: Cerinte de performanta sau Criterii de performanta;

- EN 13201-3 Iluminat stradal Partea 3: Calcul de performanta sau Determinarea performantei;

- EN 13201-4. Iluminat stradal Partea 4: Metode de masurare a performantei iluminatului stradal.

Romnia: n 2006, Parlamentul Romniei a aprobat Legea Nr. 230 prin care a stabilit cadru juridic unitar privind nfiinarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanarea i controlul funcionrii serviciului de iluminat public n comune, orae i municipii. n sprijinul acestei legi, Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Publice responsabil cu realizarea politicii statului n domeniul iluminatului public a emis un ir de ordinele direcionate spre dezvoltarea serviciului de iluminat public. Serviciile de iluminat public din Romnia se organizeaz i funcioneaz n conformitate cu respectarea principiilor stabilite de Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utiliti publice i Legea nr. 230/2006.

1.4. Cadrul legislativ actual privind serviciul public de iluminat in Romania

Pentru o evaluare corecta e nevoie de intelegerea nevoilor beneficiarilor (toti cetatenii) si administratorilor de sistem (primariile). De asemenea, nu trebuie uitata problema proprietatii asupra componentelor sistemului, ca si cea a organizarii si desfasurarii serviciilor in iluminat, pusa intr-o lumina noua de Legea nr. 230/2006.

Astfel, SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA detine de fapt reteaua de joasa tensiune, incluzand stalpii de sustinere, sistemele de contorizare, in proprietatea primariilor fiind corpurile/aparatele de iluminat, bratele de sustinere cu elementele de fixare, cablurile de conectare.

Urmarind ce trebuie facut pentru a pune in functiune o instalatie de iluminat, deosebim:

faza pregatitoare: cost auditare + proiectare + aprovozionare + instalare = INVESTITIE INITIALA;

faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE INTRETINERE;

faza de sfarsit de viata = inlocuirea, eliminarea si/sau reciclarea produselor.

Deoarece in majoritatea cazurilor inlocuirea elementelor vechi se face odata cu montarea elementelor noi, iar eliminarea/reciclarea este inca o problema ce asteapta rezolvari, putem concluziona:

COSTURILE TOTALE = INVESTITIE + INTRETINERE

Ce reprezinta, totusi, aceste costuri si cum se poate interveni asupra lor?

Analizand cheltuielile operate de-a lungul unei perioade martor de 2 ani, observam structura costului.

Investitia: poate fi optimizata prin costuri minime de audit si proiectare, rezultate in principal din valoarea echipamentelor achizitionate.

Principiile generale ale reducerii costurilor de investitie sunt:

cresterea distantei dintre corpurile de iluminat;

folosirea aranjamentului pe o parte sau central;

alegerea corpurilor de iluminat eficiente energetic;

folosirea cablarii existente;

montarea corpurilor de iluminat direct pe stalp;

respectarea corpurilor de iluminare M1-M5;

gasirea unui echilibru intre consum si lumina pe drum.

Analizand preturile din piata, se poate ajunge la ideea ca valoarea investitiei initiale reprezinta 10-15% din costul total.

Costul de intretinere este dat de:

costul lampii inlocuite x frecventa;

costul aparatajului inlocuit x frecventa;

gradul de protectie al compartimentului optic, care indica si frecventa de curatare a difuzorului;

verificarea de siguranta si inlocuirea componentelor electrice.

Intretinerea poate reprezenta pana la 10-20% din costul total al sistemului

Pretul energiei electrice fiind in continua crestere, factura de energie reprezinta o problema dificila si se poate solutiona printr-o alegere cat mai buna a solutiei tehnice:

spatiere cat mai mare;

folosirea surselor economice (ex: inlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu sau chiar cu lampi fluorescente);

contorizare diferentiata ( zi/noapte );

folosirea corpurilor cu element optic reglabil, continuu si de inalta calitate (puritate, geometrie, material);

folosirea sistemelor de dimming/de reglare in afara orelor de varf;

reducerea numarului de ore de functionare (fotocelula);

introducerea, acolo unde este posibli a telegestiunii.

Deosebit de importanta este crearea unui echilibru intre posibilitatile bugetului si iluminatul stradal eficient. Acest lucru presupune o analiza atat a investitiei initilale, cat si a costurilor de functionare, care sunt de multe ori o consecinta a deciziilor initiale.

Specific abordarii iluminatului public in Romania este reducerea bugetelor pentru iluminatul stradal, in timp ce costurile cu energia si intretinerea cresc. Din cate se poate observa, problematica iluminatului public este destul de complexa si departe de a o mentine in pozitia de cenusareasa a facilitatilor publice asigurate de administratiile locale.

Vestea buna pentru grupurile interesate de iluminatul public este ca incepand din ianuarie 2003, exista reglementari legislative referitoare la activitatile care au in centru acest iluminat. Astfel, prin aparitia Legii serviciului de iluminat public nr. 230/2006, au fost definite urmatoarele:

legislatia aplicabila procedurilor de achizitie a serviciilor de iluminat public;

organismul de monitorizare si control al serviciilor: ANRSC;

modul de gestionare a serviciilor de iluminat public;

factorii de referinta (nivel de iluminare, capacitate manageriala etc)

relatia operator beneficiar.

De asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul ca in Romania s-a standardizat iluminanatul cailor de circulatie prin SR EN 13433, spre deosebire de comunitatea europeana, pe teritoriul careia sunt in vigoare doar recomandari ale CIE ( Comisia Internationala de Iluminat).

Teoretic, conform legislatiei in vigoare orice administratie publica locala intelege ca:

este obligata sa infiinteze (daca nu exista) un serviciu de iluminat public, dar nu unul oarecare, ci unul capabil sa respecte cerintele impuse de ANRSC, prin procedura de licentiere/autorizare.

este obligata sa reabiliteze, sa intretina si sa mentina sistemul de iluminat public (direct sau prin delegare de gestiune ), astfel incat, acesta sa corespunda normelor prin SR EN 13433.

Vestea mai putin placuta este ca lipsa unor norme clare si coerente de aplicare a acestei legislatii, precum si a legislatiei tertiare referitoare la activitatea ANRSC, ridica un zid de probleme in jurul primariilor, a caror simpla buna intentie nu mai este de ajuns.

Pe de o parte, avem constrangerile legale, procedura de licentiere/autorizare de catre ANRSC, a operatorilor si standardizarea iluminatului cailor rutiere, iar pe de alta parte, o primarie se confrunta cu un sir intreg de prioritati costisitoare, programe de dezvoltare, integrare sau politice, dar mai ales cu o lipsa acuta de fonduri.

In acest context, un rol major il reprezinta relatia cu furnizorul de enrgie, SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA, care a gestionat pana acum cea mai mare parte a sistemelor de iluminat public din tara. Pana la data preluarii gestiunii, concesionarul va avea:

un transfer de gestiune intre SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA si primarii, fiind identificat si evaluat patrimoniul componentelor sistemului de iluminat public;

o diferentiere clara in toate situatiile iluminatului public fata de celelalte sisteme de iluminat (casnic, industrial);

o baza de date coerenta privind gestiunea sistemului de iluminat care sa poata fi transferabila;

normele care sa reglementeze transferul de gestiune si relatia ulterioara dintre primarii si furnizorul de energie privind serviciile acordate.

In aceste conditii, administratia publica locala poate incepe cu urmatorii pasi:

o analiza tehnica, economica si sociala a starii actuale a sistemului; un astfel de studiu ar putea fi alaborat cu resurse proprii sau prin comandarea temei catre organe competente (CNRI, medii universitare, operatori de iluminat, servicii externe de cercetare si proiectare);

incadrarea iluminatului public intr-o lista ferma de prioritati;

determinarea gradului de suportabilitate a comunitatii privind un anumit nivel de investitie in serviciul de iluminat;

cererea oficiala a serviciului de iluminat public catre SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA privind intentia primariei, de preluare a patrimoniului componentelor de sistem, baze de date sau informatiile specifice planuri, scheme, tabele cantitative, informatii privind functionarea, masurarea, controlul sau deteriorarea elementelor din sistem;

proiectarea, in etape sau pe ansamblu, a intregului sistem de iluminat in concordanta cu normele impuse;

cercetarea posibilitatilor de finantare externa: operatori de iluminat, guvern, banci, entitati europene, alti investitori interesati, solutii alternative.

In consecinta, pentru cazul specific al Primariei Comunei CHINTENI, nu se pune numai problema reducerii consumului de energie electrica pentru sistemele de iluminat, ci mai curand a gasirii unor solutii eficiente care sa realizeze un iluminat economic, in conditii de confort acceptabil din punct de vedere cantitativ si calitativ. In acest sens, desi nu trebuie neglijate aspectele energetice (randament, eficienta energetica), este necesar sa se ia in considerare si alte criterii pentru evaluarea iluminatului public.

Sistemul de iluminat public se afla in administrarea Consiliului Local, care trebuie sa urmareasca aplicarea unor solutii moderne, variante de scheme si echipamente cu scopul imbunatatirii calitatii iluminatului prin obtinerea unor parametri luminotehnici ridicati si cresterii eficientei energetice prin reducerea consumului de energie.

Pentru reducerea consumului de energie electrica aferent iluminatului public se recomanda:

clasificarea strazilor conform normativelor internationale si stabilirea parametrilor luminotehnici in functie de aceasta clasificare;

reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus (0,5), prin reducerea tensiunii de alimentare cu circa 10% se poate realiza o reducere a fluxului luminos cu circa 10% si o reducere a puterii absorbite, pe acest interval de timp, cu circa 20%; adoptarea acestei masuri permite reducerea consumului de energie electrica pentru iluminat cu circa 10% pe durata unui an si reducerea corespunzatoare a facturii de energie electrica pentru iluminat;

adoptarea de masuri pentru reducerea pretului unitar de revenire a energiei electrice (lei/KWh) pentru iluminat public, in special prin negocierea unui tarif redus, avand in vedere consumul pe durata noptii (gol in curba de sarcina a furnizorului de energie electrica);

utilizarea lampilor performante in procesul de reabilitare a instalatiilor de iluminat public si a corpurilor de iluminat performante.

Conform legislatiei referitoare la organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public, serviciul de iluminat public va respecta si va indeplini, la nivelul comunitatilor locale, in intregul lor, indicatorii de performanta aprobati prin Hotararea Consiliului Local.

Infiintarea, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de iluminat public se fac in baza unor studii de fezabilitate intocmite din initiativa autoritatilor administratiei publice locale, care vor analiza necesitatea si oportunitatea infiintarii/dezvoltarii acestora, vor evalua indicatorii tehnico-economici, vor identifica sursele de finantare a investitiilor si vor indica solutia optima din punct de vedere tehnico-economic.

1.5. Criterii de calitate in iluminatul public

Iluminatul public stradal se realizeaza pentru iluminatul cailor de circulatie publica, strazi, trotuare, intersectii, parcari, treceri de pietoni, poduri. Pentru toate aceste obiective, standardul roman SR 13433 precum si normele europene (CIE) slabilesc criterii clare de calitate si cantitate a iluminatului, pentru indeplinirea cu strictete a acestora de catre operatorul care va gestiona serviciul de iluminat public.

Marimile principale ce se supun reglementarilor normativelor amintite sunt:

nivelul de luminanta a suprafetei drumului sau iluminarea (dupa caz);

uniformitatea acestei luminante/iluminari;

iluminarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate si de disconfort).

Daca in cazul iluminarii cailor de circulatie, aspectele tehnico-economice sunt prioritare, in asigurarea mediului confortabil luminos in cazul centrului comunei trebuie realizat un echilibru intre mai multe aspecte dupa cum urmeaza:

Selectionarea unor aparate de iluminat cu performante bune dar care sa raspunda si unei anumite cerinte estetice, pentru ca astfel sa se poata realiza o armonie intre aspectul arhitectural si peisajul rural;

Iluminatul trebuie sa asigure securitatea pietonilor in raport cu vehiculele aflate in miscare si la potentialele comportamente criminale;

Controlul iluminarii panourilor publicitare si al efectelor altor reflectoare prin utilizarea unor surse de lumina adaptate si al pozitionarii acestora fata de traficul rutier, in vederea evitarii distragerii atentiei participantilor la trafic si a armonizarii culorilor reclamelor luminoase cu cele utilizate la iluminatul public;

Protejarea mediului contra poluarii luminoase;

Protejarea echipamentului contra actelor de vandalism;

Intretinerea facila a instalatiei.

Capitolul II. CALITATEA ECHIPAMENTELOR AFERENTE SIP CHINTENI, Judetul Cluj

Calitatea aparatelor de iluminat si a surselor aferente este hotaratoare in realizarea unui iluminat adecvat, ce influenteaza in mod direct parametrii luminotehnici ai solutiei ce urmeaza a fi implementate precum si costurile ulterioare cu intretinerea sistemului de iluminat la parametri minimali stabiliti.

Serviciul de iluminat public in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj, se realizeaza prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, numita in continuare Sistem de iluminat public in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj - SIP CHINTENI, Judetul Cluj.

In aceasta situatie trebuie aprobata calitatea minima admisa pentru echipamente aferente

SIP CHINTENI, Judetul Cluj

2.1. Aparat de iluminat, reprezentand aparatul ce serveste la distributia, filtrarea sau transmisia luminii produse de la una sau mai multe lampi catre exterior, cuprinzand toate piesele necesare pentru fixarea si protejarea lampilor si eventual, daca este necesar, circuitele auxiliare impreuna cu dispozitivele de conectare la circuitul de alimentare.

Aparatele de iluminat utilizate vor fi echipate cu lampi cu LED-uri si vor trebui sa evite consumul inutil de energie electrica precum si poluarea luminoasa.

De asemenea, aparatele de iluminat vor fi alese tinandu-se seama de clasificarea retelelor de circulatie (ex. rezidentiale, trafic rutier, centre de orase/comune/sate, comerciale).

Caracteristici tehnice recomandate pentru paratele de iluminat de 36W, 50W, 70W, 100W, 150W, 250W si LED-urile echivalente:

Etanseitate

- compartiment optic (IP65

- compartiment aparataj (IP43.

Nota: Se recomanda utilizarea aparatelor de iluminat cu IP66, tinand cont de costurile reduse cu intretinerea ulterioara pe de o parte si cu realizarea constructiva a acestor aparate de iluminat in conditii de performanta ridicata.

Trebuie sa se acorde o atentie sporita asupra alegerii corespunzatoare a aparatului de iluminat in ceea ce priveste:

Constructie:

-difuzor din policarbonat sau sticla termorezistenta; pentru difuzoarele din material sintetic (ex. policarbonat) este important ca aceasta sa fie rezistente la radiatii UV, pentru a asigura performante fotometrice pe intreaga durata de viata;

-carcasa din materiale usoare tip poliamida, poliester armat cu fibra de sticla, duraluminiu sau alte materiale cu proprietati mecanice si anticorozive similare.

Rezistenta la impact nu trebuie sa fie mai mica de 5J (IK 8), iar pentru aparatele de iluminat de puteri scazute in cazul carora inaltimea de montaj este mai mica, este cu atat mai importanta aceasta caracteristica cu cat expunerea la vandalism in acest caz este mai ridicata (IK 10 = 20J).

Sistemul de prindere al aparatelor pe bratul suport sa permita montarea acestora orizontal si vertical fata de axul bratului. Sistemul de prindere trebuie sa fie omologat de producator.

Calitatea si fiabilitatea accesoriilor electrice este foarte importanta:

-ignitere cu resetare pentru protejarea balastului la sfarsitul vietii lampii;

-balast cu protectie termica:

-accesoriile electrice sa fie montate pe o placa demontabila accesibila in partea superioara a aparatului de iluminat. Aceasta permite o intretinere, o minimizare a timpului de intretinere;

-condensator cu protectie termica. Factor de putere (0,92 (acesta este factorul de putere neutral, la care se raporteaza plata energiei reactive consumate);

-aparatul de iluminat va fi echipat cu siguranta individuala in cazul in care se pastreaza solutia alimentarii din reteaua aeriana.

2.2. Sursele/lampile utilizate performante tehnice

1) In cazul lampilor cu LED-uri, se impune utilizarea surselor tubulare cu flux luminos sporit ce asigura o eficienta fotometrica corespunzatoare si consideram aceasta caracteristica ca fiind o cerinta standard.

In mod normal acestea ar trebui inlocuite la fiecare 3-4 ani (durata de viata economica), in scopul mentinerii performantelor initiale si a minimizarii cheltuielilor de inlocuire.

Lampa 36W Na tubulara cu flux luminos sporit:

-eficacitate luminoasa (90 (lm/W);

-durata de viata 12.000 (h);

-flux luminos min. 3250 lm/W;

-soclu G13;

-temperatura de culoare min. 1950K;

-tensiune de alimentare 230V;

-functionare in orice pozitie.

Lampa 50W Na tubulara cu flux luminos sporit:

-eficacitate luminoasa (90 (lm/W);

-durata de viata 16.000 (h);

-flux luminos min. 5000 lm/W;

-soclu E27;

-temperatura de culoare min. 1950K;

-tensiune de alimentare 230V;

-functionare in orice pozitie.

Lampa 70W Na tubulara cu flux luminos sporit:

-eficacitate luminoasa (90 (lm/W);

-durata de viata 16.000 (h);

-flux luminos min. 6000 lm/W;

-soclu E27;

-temperatura de culoare min. 1950K;

-tensiune de alimentare 230V;

-functionare in orice pozitie.

Lampa 100W Na tubulara cu flux luminos sporit:

-eficacitate luminoasa (100 (lm/W);

-durata de viata 24.000 (h);

-flux luminos min. 10000 lm/W;

-soclu E40;

-temperatura de culoare min. 1950K;

-tensiune de alimentare 230V;

-functionare in orice pozitie.

Lampa 150W tubulara cu flux luminos sporit:

-eficacitate luminoasa (110 (lm/W);

-durata de viata 24.000 (h);

-flux luminos min. 17000 lm/W;

-soclu E40;

-temperatura de culoare min. 1950K;

-tensiune de alimentare 230V;

-functionare in orice pozitie.

Lampa 250W tubulara cu flux luminos sporit:

-eficacitate luminosa (120 (lm/W);

-durata de viata 24.000 (h);

-flux luminos min. 30000 lm/W;

-soclu E40;

-temperatura de culoare min. 1950K;

-tensiune de alimentare 230V;

-functionare in orice pozitie.

Lampa de iluminat solar LED-uri

Sistemul este alcatuit din:

-panou fotovoltaic;

-charger;

-acumulator;

-invertor;

-sursa lumina;

-detector crepuscular;

-detector miscare;

-autonomie min. 10 ore/zi;

-durata viata ( 80.000 pentru sursa cu LED-uri.

Lampa de iluminat cu LED-uri

-numar LED-uri (18

-putere consumata pe sursa de lumina (12W

-tensiune intrare 85-264 Vac;

-frecventa retelei 47-63 Hz;

-factor putere (0,97;

-eficienta luminozitatii (80lm/W;

-flux lampa: 4200 lm (Tj=60(, Ta = 25();

-temperatura de lucru: - 30(C - +50(C;

-durata de viata > 50.000h;

-led putere (1W;

-carcasa aliaj aluminiu si PVC;

-grad protectie IP 65.

2.3.Stalpi destinati in exclusivitate SIP CHINTENI, Judetul Cluj In zonele in care exista iluminat public, stalpii de sustinere ai retelei vor fi reabilitati functie de gradul de uzura sau inlocuiti, dupa caz.

Pentru solutiile de extindere si de modernizare se recomanda a fi utilizati stalpi metalici adaptati zonei in care se va face reabilitarea, categoria arterei de circulatie considerate, distanta dintre aparatele de iluminat alegandu-se in functie de inaltimea de montare a acestora, asigurandu-se uniformitatea iluminatului conform normelor Uniunii Europene, astfel incat sa se reduca numarul de stalpi/km, cu respectarea prevederilor din SR 13433.

Amplasarea/pozitionarea aparatelor de iluminat pentru caile de circulatie auto se va determina printr-o analiza care trebuie sa previna fenomenul de orbire.

In realizarea solutiilor de modernizare si extindere a iluminatului public in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj, consideram de maxima importanta, ca la acordarea delegarii gestiunii prin concesionarea serviciului de iluminat public, firmele ofertante sa prezinte proiecte luminotehnice rulate pe un program de calcul luminotehnic neutru, precum si detinerea echipamentelor de masurare a parametrilor luminotehnici pe toate caile de circulatie (luxumetru, luminantmetru, etc.)

Prin program neutru se intelege acel program luminotehnic creat de o institutie neutra avand posibilitatea de a utiliza in calcule, caracteristicile tehnice ale aparatelor de iluminat fabricate de diverse firme din domeniu. Programul trebuie sa permita verificarea proiectelor pe aceeasi schema de calcul, asigurandu-se astfel principiul egalitatii.

Capitolul III. Descrierea sistemului de iluminat public existent in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj

Starea generala a sistemului de iluminat public din localitatea CHINTENI, Judetul Cluj este urmatoarea:

-retelele si echipamentele sunt foarte bune in proportie de 10%, bune 50% si cu un grad inaintat de uzura 40%;

-costurile cu energia electrica sunt bune fata de eficienta luminoasa;

-costurile cu intretinere/mentinere sunt bune;

-se inregistreaza un numar mic de reclamatii si implicit de interventii, acestea se incadreaza in limitele normale, indicate in anexa Regulamentului de Organizare si Functionare, al Serviciului Public de Iluminat Public;

-distributia in teritoriu a punctelor luminoase este buna;

-distributia luminii este, in mare masura, conforma cu standardele in vigoare si nu creeaza dificultati participantilor la trafic;

-aspectul nocturn al localitatii este bun, reusind sa puna in valoare elementele arhitectonice, ornamental-peisagistice si personalitatea localitatii;

Referitor la zonele de risc sporit (intersectii, poduri, treceri la nivel), acestea sunt iluminate corespunzator.

Date sintetice despre retelele de alimentare cu energie electrica se gasesc in tabelele de mai jos:

A. Retele electrice de joasa tensiune supraterane destinate iluminatului public

Tip retea

Lungime totala

(km)

Grad de uzura

%

Vechime

(ani)

Retea aeriana

63

30-40%

>20

Retea subterana

0

B. Retele electrice de joasa tensiune subterane iluminatului public

Tip retea

Lungime totala

(km)

Grad de uzura

%

Vechime

(ani)

Nu exista-

-

-

-

-

-

-

-

C. Stalpi de sustinere a retelei, respectiv a corpurilor de iluminat, destinati iluminatului public

Destinatie stalp

Inaltime (m)

Buc.

Iluminat stradal

8m

581

Iluminat ornamental (zone pietonale)

8m

0

D. Posturi de transformare terane sau subterane

In localitatea CHINTENI, Judetul Cluj exista __n_ posturi de transformare care alimenteaza iluminatul public si nu necesita lucrari de reabilitare si adaugare de aparatura conexa, dupa caz,

E. Situatia separarilor din posturi pentru partea de distributie aferenta SIP CHINTENI, Judetul Cluj

In localitatea CHINTENI, Judetul Cluj la aceasta data separarile se realizeaza din fondurile Primariei localitatii CHINTENI, Judetul Cluj.

F. Modul de contorizare si tarifare in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj.

Tariful practicat in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj este de tip diferentiat noapte/zi, cu energie reactiva, pe fiecare post.

G. Echipamente pentru iluminatul public: cantitati si caracteristici

In localitatea CHINTENI, Judetul Cluj exista in sistemul actual un numar de 581 puncte luminoase instalate cu urmatoarea structura:

-aparate performante cu grad ridicat de protectie si cu eficacitate crescuta: 0 bucati

-aparate foarte vechi, depreciate care sunt mentinute in functiune cu eforturi nejustificat de mari: 581 buc;

-aparate tip lampi cu mercur si lampi cu sodiu, care trebuie schimbate in totalitate impreuna cu suportii si accesoriile aferente: 581 buc;

-aparate de iluminat ornamentale, in mare masura invechite, depreciate, uzate moral si fizic: 12 buc;

-un numar redus de proiectoare destinate iluminatului de fatade sau statui: 0 buc

O detaliere functionala este prezentata in tabelele urmatoare:

Aparate pentru iluminat/destinatie

Buc.

Stradale

581

Ornamentale (zone pietonale)

0

Lampadare

0

Total puncte luminoase in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj

581

Aparate pentru iluminat/destinatie

Buc.

Vechimea aparatelor de iluminat (ani)Aparate de iluminat care necesita inlocuire datorita vechimii si consumurilor ridicate

Buc.

Stradale 5 -10 ani

581

Ornamentale (zone pietonale) 30/20 de ani

0

Total puncte luminoase in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj care necesita inlocuire

581

Starea actualului sistem de iluminat public stradal din punct de vedere fizic, in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj.

Prin realizarea auditului actualului sistem de iluminat compus din aparate de iluminat, stalpi, sisteme de prindere, atat din punct de vedere cantitativ cat si a calitatii partilor componente, in special al gradului de uzura si a nivelului de intretinere, caracteristici care au fost evaluate la nivel de observatie vizuala, a fost realizata o unei harta care contine informatii despre fiecare punct luminos caruia i-au fost alocate urmatoarele atribute:

- localizarea pe strazi inclusiv spatierea intre stalpi;

- tipul si starea retelei;

- tip stalp;

- inaltime stalp;

- stare stalp;

- tip si lungime consola de prindere;

- tip aparat de iluminat;

- stare aparat de iluminat si nivel de intretinere;

- puterea si tipul lampii.

Reteaua de cabluri destinate iluminatului public este in proportie de 100 % retea aeriana (clasica sau torsadata).

Majoritatea stalpilor pentru iluminat din Romania (si Comuna Chintrni nu face exceptie) au fost alesi pe criterii pur economice si de aceea 100 % din totalul stalpilor identificati pe teren sunt stalpi din beton.

Din totalitatea stalpilor existenti, 581 sunt dotati cu corpuri de iluminat. Datorita utilizarii in mare parte a stalpilor de tipul SE acestia se prezinta in general bine, fara a creea probleme privind starea lor.

Tabel 1. Situatia stalpilor de iluminat

Tip stalpi

Inaltime

Cantitate (buc)

Stare

SE

8 m

581

buna

Analiza datelor din teren s-a facut numai la nivel de observatie procentul de eroare al datelor obtinute in teren de acest studiu este de cca. 10 - 15 %.

In Comuna Chinteni exista in prezent 502 aparate de iluminat stradale sau decorative.

Aparatele de iluminat existente, prezinta un grad avansat de uzura datorat atat materialelor din care au fost realizate cat si datorita gradului mic de protectie contra patrunderii apei si prafului. O mare problema la aceste aparate o reprezinta intretinerea lor, deoarece se pare ca nu s-au realizat curatari exterioare periodice fapt care a dus la o murdarire accentuate pe exterior, aparatele de iluminat sunt necorespunzatoare atat din punct de vedere al performantelor luminotehnice cat si constructiv. O problema o constituie si proasta orientare a aparatelor si iluminarea incorecta a unor zone de risc (treceri de pietoni).

Analiza situatiei actuale, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei

In Comuna Chinteni sistemul de iluminat actual contine pe langa aparate de iluminat stradale cu lampi de mercur, al caror nivel de iluminare este scazut , o mare parte de aparate cu lampi de sodiu dar fara proprietati optice reale.

Strazile au un iluminat realizat neomogen, care nu are la baza niciun fel de proiect, cu aparate de iluminat dispuse haotic si care nu tin cont de clasa de drum sau de uniformitate.

Standardele de iluminat folosite in trecut (pana in anul 1996) sunt expirate si este de asteptat ca in multe zone nivelul de iluminare sa fie de 4-5 ori mai redus decat prevad actualele standarde aliniate la normativele internationale.

Este de atentionat faptul ca pe multe strazi modernizate nu s-au efectuat calcule luminotehnice si ne confruntam cu o situatie de supradimensionare a iluminatului public care nu face altceva decat sa creasca consumurile.

Coreland datele obtinute pe teren cu cele obtinute de la serviciile de specialitate observam ca avem urmatoarea situatie privind puterea instalata la nivel de iluminat public, situatia referindu-se la toate aparatele de iluminat instalate in intrega localitate si au fost grupate in functie de tipul si puterea lor.

Consideratii privind alegerea surselor de lumina si a aparatelor de iluminat.

Economisirea de energie electrica apare astazi tot mai frecvent in limbajul uzual, astfel incat a devenit deja un cuvant inradacinat, al vietii cotidiene, deoarece astazi, cand pretul energiei electrice devine cu fiecare zi tot mai ridicat, suntem nevoiti sa economisim energie in toate activitatile. Acest lucru ar insemna ca diminuand pretentiile noastre indreptatite de confort sa renuntam partial sau total la utilizarea unor instalatii. Solutia reala este insa cea de utilizare a unor instalatii, echipamente eficiente din punct de vedere al consumului de energie electrica.

Referindu-ne la cazul concret al iluminatului public: este evident faptul ca nu se poate face economie de energie, in asa fel incat sa periclitam siguranta publica si a circulatie , prin intreruperi partiale sau totale.

In ce mod se poate economisi rational in iluminatul public?

Acest lucru trebuie avut in vedere in primul rand din faza de proiectare, sa se continuie apoi cu lucrarile de executie si intretinere, si se refera la intregul reprezentat de instalatiile de iluminat public dar si la sursele de lumina si aparatele de iluminat.

Prin proiectul de de modernizare a sistemului de iluminat public in Comuna Chinteni, se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

cresterea securitatii, sigurantei si confortului cetatenilor pe timp de noapte;

diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de iluminat public;

reducerea consumului de energie electrica;

reducerea cheltuielilor pentru mentinerea sistemului de ilumina;

realizarea unui sistem de iluminat coerent le scara intregii comune.

Atunci cand ne referim la reducerea consumului de energie, nu ne referim in mod strict la reducerea fata de nivelul consumului actual, ci fata de nivelul consumului care ar fi necesar la ora actuala daca iluminatul public ar functiona corespunzator.

Aparatele de iluminat existente sunt ineficiente din punct de vedere energetic dar si luminotehnic. Este deosebit de importanta utilizarea unor tehnologii eficiente pentru reducerea consumului de energie.

In consecinta, in prezent orice autoritate publica locala, care nu este indiferenta la cheltuielile de functionare, va opta doar pentru aparate de iluminat cu grad de protectie ridicat, recomandat de IP 65.

Este deosebit de important ca aparatele de iluminat utilizate sa fie cu performante optice si mecanice ridicate. Astfel, se poate aduce nivelul iluminatului din Comuna Chinteni la nivel international prin utilizarea unor puteri nominale scazute, folosindu-se corpuri de iluminat cu LED de 30 W.

Aspectele tehnico economice ale proiectului de modernizare sunt:

mai multe corpuri inseamna o iluminare mai uniforma si pe o zona mai mare;

surse mai eficiente inseamna economie in timpul utilizarii chiar daca investitia este mai mare;

aspectul economic al corpurilor de iluminat si durata lor de viata;

avand in vedere fiabilitatea redusa a vechilor corpuri de iluminat, acestea se vor inlocui complet;

Reabilitarea si moderniarea sistemului de iluminat consta in urmatoarele lucrari:

utilizarea retelei existente;

demontarea totala sau partiala a corpurilor vechi;

montarea noilor corpuri de iluminat pe stalpii cu retea de pe strazile principale si secundare in functie de situatia dorita;

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Pentru reabilitare iluminatului public sunt necesare urmatoarele lucrari:

demontarea aparatelor de iluminat public stradal existente in locatiile mentionate;

Se demonteaza un numar de 581 bucati aparate.

montarea aparatelor de iluminat public stradal, performante, complet echipate, in locul celor demontate;

Se monteaza un numar de 581 bucati aparate de iluminat public stradal cu LED-uri avand puterea de 30 W.

Solutii si descriere functionala tehnologica

Aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative si calitative din prescriptiile nationale si internationale in domeniu, cu diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de iluminat public, se realizeaza in modul cel mai ieftin si mai rapid prin:

Simpla inlocuire a aparatelor de iluminat existente cu unele performante , alese in

conformitate cu criteriile pe care le vom enumera mai jos;

Prin propunerea de aparate de iluminat performante, vor fi necesare cate 2 sau mai multe aparate de iluminat pe un stalp, doar in cazuri izolate (intersectii mari, sensuri giratorii sau acolo unde geometria cailor de circulatie impune acest lucru ca solutie optima);

Inlocuirea sau adaptarea bratelor conform rezultatelor calculelor luminotehnice;

Pastrarea stalpilor si a carcaselor existente daca ele sunt in stare acceptabila;

Folosirea tuturor stalpilor ca suporti pentru noile aparate de iluminat daca indeplinirea criteriilor de performanta conform categoriei de circulatie o impune.

Implementarea unui sistem automatizat de scadere a consumurilor prin reducerea fluxului luminos intre anumite ore (perioada in care traflcul si prezenta pietonilor sunt foarte scazute.)

Alegerea corespunzatoare a corpurilor de iluminat/aparatelor de iluminat joaca un rol important in iluminatul urban si rural, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere estetic si functional.

Aparatele de iluminat cu LED-uri au puteri de 30W si durata de functionare de 100.000 ore. Aceste aparate de iluminat functioneaza la o tensiune de 220 V.

Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Tarifarea consumului de energie electrica la nivelul Comunei Chinteni se face conform tarifului diferentiat noapte/zi lucru care ajuta foarte mult la limitarea cheltuielilor nejustificate numai in cazul in care se utilizeaza contoare cu dublu tarif.

Din datele serviciului tehnic reiese faptul ca acest lucru s-a realizat in anii trecuti , moment in care s-a obtinut o reducere semnificativa , insa cheltuielile cu energia sunt inca crescute deoarece o mare parte din aparatele de iluminat sunt foarte vechi si nu au in echipare condenstatori pentru compensarea locala a factorului de putere. Lipsa compensarii duce la consum de energie reactiva, contravaloarea lui fiind destul de ridicata.

A fost luata in calcul doua puteri medii de 36 W / si 100 w per lampa, raportata la bugetul disponibil si la un cost mediu de 0,5 lei / kw.

Tabel 2. Consum actual de energie.

Nr. Crt.

Nr. lampi

Putere lampi actuala (W)

Putere instalata lampi actuala (W)

Consum calculat

( KW)

Total cost calculat

( ron)

1

155

36

5.580

24.440,40

13.442,22

2

426

100

42.600

186.588,00

102.623,40

Total

581

48.180

211.028,40

116.065,62

Tabel 6. Consum actual de energie la un numar de 4380 ore de functionare/an si 581 corpuri de iluminat.

Tabel 7. Consum anual estimat de energie la un numar de 4380 ore de functionare/an si 581 corpuri de iluminat.

Nr. Crt.

Nr. lampi

Putere lampi noi LED-uri

(W)

Putere instalata lampi previzionata

( W )

Consum calculat previzionat

( kW )

Total cost calculat previzionat

( lei )

1

155

12

1.860

8.146,80

4.073,40

2

426

30

12.780

55.976,40

27,988,20

Total

1171

14.640

64.123,20

32.061,60

Economie totala energie = 146.905,2 KW/ an fara pierderi de balast si alte pierderi.

In tabelele de mai sus se poate observa consumul estimat la un numar de ore de functionare de 4380/an iar iluminatul festiv si cel arhitectural nu au fost luate in calcul.

Costurile facturii de energie electrica dupa implementare proiectului de modernizare

Investitia consta in inlocuirea sistemului de iluminat existent in vederea eficientizarii consumului energetic.

Se vor schimba sistemele de iluminat actuale, cu sisteme de iluminat care consuma cca. 40% din valorile existente initial.

Prin schimbarea sistemului de iluminat se realizeaza o economie in buget de cca. 60%, economie care poate reprezenta rata aferenta unui credit, realizata pentru investitia respectiva.

Proiectul se refera la cei 60 % economisiti si pe care ii putem directiona catre o investitie financiara .

Valorile de credit care pot fi accesate in functie de bugetul de iluminat au fost calculate in functie de perioada de rambursare si se prezinta astfel:

- in urma calculelor, pentru o investitie care se refera strict la schimbarea elementelor de iluminat, fara a fi nevoie de schimbari la liniile electrice sau la sistemul electric, rambursarea in 6 ani este una acoperitoare.

ECONOMIE(60%)

ENERGIE DE PLATIT(40%)

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Lucrarile din prezenta documentatie nu afecteaza institutiile publice, caile de transport, sau sanatatea populatiei. Se va respecta regimul combustibililor si al deseurilor; se va pastra curatenia la locul de munca; organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu afecteze zona si se va dezafecta total dupa terminarea lucrarii.

Lucrarea nu afecteaza calitatea apelor si a aerului, a subsolului, nu afecteaza ecosistemele terestre si acvatice. Instalatiile electrice proiectate fiind cel mult egala cu 20 KV, nu produc radiatii electromagnetice semnificative, zgomotul produs viitoarele instalatii electrice va fi sub nivelul minim admis.

Luand in calcul toate aceste considerente, noua instalatie nu afecteaza mediul.

Durata de realizare si etapele principale pentru modernizarea sistemului de iluminat public al localitatii Chinteni

Durata estimata a realizarii investitiei efective, adica lucrarile de proiectare tehnica, avizare si constructii-montaj, se estimeaza ca fiind cuprinsa intre 3 5 luni de la semnarea contractului.

Lucrarile care se executa sunt urmatoarele:

luarea masurilor ce se impun pentru realizarea delimitarilor in zonele de lucru si semnalizarea acestora;

inlocuirea stalpilor in cazurile in care cei vechi nu corespund

demontare corpurilor de iluminat vechi;

demontarea consolelor de sustinere a corpurilor de iluminat vechi, acolo unde este necesar

montarea consolelor noi de sustinere a corpurilor de iluminat;

montarea corpurilor de iluminat noi;

Capitolul IV. INDICATORI DE PERFORMANTA

Indicatorii de performanta stabilesc conditiile ce trebuie respectate de operatorii serviciului de iluminat public in asigurarea serviciului. Indicatorii de performanta asigura conditiile pe care trebuie sa le indeplineaca seviciul de iluminat public, avandu-se in vedere:

a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;

b) adaptarile la cerintele concrete, diferentiate in timp si spatiu ale comunitatii locale;

c) satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii locale, in calitatea lor de utilizatori ai serviciului;

d) administrarea si gestionarea serviciului in interesul comunitatii locale;

e) respectarea reglementarilor specifice in domeniul transportului, distributiei si utilizarii energiei electrice;

f) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevazute de normele nationale in acest domeniu;

g) scaderea infractionalitatii.

In vederea urmaririi si respectarii indicatorilor de performanta, operatorul trebuie sa asigure:

a)gestiunea serviciului de iluminat public, conform prevederilor contractuale;

b)evidenta utilizatorilor, altii decat comunitatea locala;

c)inregistrarea activitatilor privind citirea echipamentelor de masurare;

d)facturarea si incasarea contravalorii serviciilor efectuate;

e)inregistrarea reclamatiilor si sezizarilor utilizatorilor, organelor de politie, gardienilor publici si solutionarea acestora;

f)accesul neingradit al autoritatii administratiei publice locale, in conformitate cu competentele si atributiile legale ce le revin, la informatiile necesare stabilirii:

modului de respectare si indeplinire a obligatiilor contractuale asumate;

calitatii si eficientei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanta stabiliti in contractul de delegare a gestiunii si ai regulamentului de serviciu;

modul de administrare, exploatare, conservare si mentinere in functiune, dezvoltare si sau modernizare a sistemelor publice de iluminat din infrastructura edilitar-urbana incredintata prin contractul de delegare a gestiunii;

stadiul de realizare a investitiilor;

modul de respectare a parametrilor ceruti prin prescriptiile tehnice si a normelor metodologice.

In vederea evaluarii performantelor ce trebuie indeplinite de operatori in procesul de reabilitare al SIP CHINTENI, Judetul Cluj, este necesara introducerea urmatorilor indicatori de performanta generali si garantati.

4.1. Indicatori de performanta generali

Timpul de rezolvare al sesizarilor pentru elementele SIP CHINTENI, Judetul Cluj:

a) a = 24h, pentru echipamentele SIP CHINTENI, Judetul Cluj

b) b = 48h, pentru retele de alimentare.

Numarul aprinderilor:

a) In afara programului normal de functionare fara acordul utilizatorului, a = 0;

b) Accidentale in afara programului normal de functionare.

4.2. Indicatori de performanta garantati

Calitatea serviciilor prestate/reabilitate:

a) numarul de sesizari privind echipamentele nefunctionale, pe tipuri de iluminat stradal, pietonal, ornamental, din numarul total de echipamente in functiune a