Studiu de Fezabilitate

137
CEDEC – SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA CRAIOVA intergroup engineering STUDIU DE FEZABILITATE «««««««««««« CEDEC SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA CRAIOVA SF. 1

description

st

Transcript of Studiu de Fezabilitate

STUDIU DE FEZABILITATE

CEDEC SPITALUL CLINIC JUDETEAN

DE URGENTA CRAIOVA

intergroup engineering

STUDIU DE FEZABILITATE

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"

SYMBOL 171 \f "Wingdings"CEDEC

SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA CRAIOVA

Cuprins:

41DATE GENERALE

41.aDenumirea investitiei

41.bElaborator:

41.cOrdonatorul principal de credite:

41.dAutoritatea contractanta:

41.eAmplasamentul:

41.fTema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii avute in vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate

61.gDescrierea investitiei (descriere generala, stare actuala, preconizari)

72DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

72.aDate generale

82.bSituatia existenta a utilitatilor:

82.cObiectivele studiului de fezabilitate/prioritati

192.dAnaliza si selectia alternativelor optime

332.eIpoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri)

673DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

684COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

684.aAsistenta tehnica si supervizare

694.bPublicitate

695ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR

695.aInvestitia de capital

705.bStrategia de contractare

715.cIpoteze in evaluarea alternativelor (scenariilor)

715.dEvolutia prezumata a tarifelor (daca este cazul)

715.eEvolutia prezumata a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie, operarea noilor investitii, intretinerea de rutina si reparatii)

715.fEvolutia prezumata a veniturilor (daca este cazul)

725.gAnaliza cost-beneficiu

735.hRiscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale)

735.iAnaliza de sensitivitate

735.jIndicatori calitativi

735.kIndicatori cantitativi

746FINANTAREA INVESTITIEI

747ESTIMRI PRIVIND FORTA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

747.aNumar de locuri de munca create in faza de executie

747.bNumar de locuri de munca create in faza de operare

748AVIZE SI ACORDURI

Acronime:

MPMaster Plan

SFStudiu de fezabilitate

C/D

Cercetare Dezvoltare

POS-CCEProgram Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

POS-CCE/CDIProgram Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice / Cercetare-Dezvoltare-Inovare

POS-DRU

Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

FP7

7th Framework Program Programul cadru 7 privind cercetarea1 DATE GENERALE

1.a Denumirea investitiei

CEDEC - Centrul de Cercetare si Formare in Detectia Precoce a Cancerelor1.b Elaborator:

INTERGROUP ENGINEERING SRL

1.c Ordonatorul principal de credite:

ANCS

1.d Autoritatea contractanta:

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova

1.e Amplasamentul:

Romania, Oltenia, Dolj, Craiova

1.f Tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii avute in vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate

Introducere

In anul 2000, Societatea Americana de Cancer (SAC) a inaugurat un raport anual: Jurnal despre Cancer pentru Medici. Primul raport a inclus o descriere a eforturilor SAC pentru dezvoltarea si actualizarea unui ghid de analiza (monitorizare) a cancerului. Acest raport, precum si urmatoarele au oferit informatii despre ghidul SAC de monitorizare a cancerului, constituind o indrumare pentru populatie pentru a face teste pentru depistarea la timp (precoce) a cancerului. Personalul SAC revizuieste literatura stiintifica pentru noi dovezi ce pot duce la schimbari in recomandarile pentru analiza cancerului la grupurile cu risc mediu sau mare. Ghidul este revizuit si actualizat la cel putin 5 ani, dar poate fi actualizat mai frecvent daca exista motive pentru schimbari in recomandarile pentru populatie si medici.

Monitorizarea cancerului la san

Cancerul de san este cel mai obisnuit tip de cancer diagnosticat la femeile din SUA si constituie a doua cauza de deces a femeilor americane ce sufera de cancer. Ghidul SAC pentru monitorizarea cancerului de san a fost actualizat ultima data in 2003.Indrumarile pentru detectarea din vreme a cancerului de san constau intr-o combinatie intre examinarea clinica a sanilor, consilierea pentru a creste gradul de constientizare a populatiei asupra simptomelor cancerului ce pot aparea la varsta de 20 de ani, si efectuarea unei mamografii in mod regulat incepand cu varsta de 40 de ani.

Intre 20 si 39 de ani, femeile ar trebui sa faca o examinare clinica a sanilor la fiecare 3 ani, si anual dupa varsta de 40 de ani. Aceste examinari le permit medicilor sa actualizeze istoricul bolilor in familia respectiva, sa discute despre importanta depistarii la timp a cancerului si sa raspunda la orice intrebari legate de riscul de a face cancer, noile tehnologii in domeniu etc. Se recomanda de asemenea autoexaminarea sanilor la domiciliu.

SAC recomanda ca femeile ce prezinta un risc mediu de a face cancer de san ar trebui sa faca o mamografie anuala incepand cu varsta de 40 de ani. Nu exista varsta la care mamografia trebuie intrerupta.

Femeile trebuie consiliate in legatura cu importanta descoperirii din timp a cancerului, acest lucru insemnand un tratament mai putin agresiv si sanse crescute de vindecare.

Monitorizarea cancerului de col uterin

Ghidul pentru monitorizarea cancerului de col uterin a fost actualizat ultima data in anul 2002. Ghidul recomanda diferite strategii de monitorizare in functie de varsta femeii, analizele efectuate in trecut, alti factori de risc si tehnologiile de analiza si diagnostic alese.

SAC recomanda ca analizele pentru cancerul de col uterin sa inceapa la aproximativ 3 ani de la inceputul relatiilor sexuale, dar nu mai tarziu de varsta de 21 de ani. Femeile care au un col uterin intact si care au o stare buna de sanatate trebuie sa continue analizele pana la varsta de 70 de ani; dupa aceasta varsta pot alege sa nu mai faca analize daca nu au avut teste citologice anormale/pozitive in ultimii 10 ani sau daca ultimele 3 teste Papanicolau au avut rezultate bune. Femeile cu risc crescut de aparitie a cancerului de col uterin (risc ereditar, transplanturi efectuate, chimioterapie etc) trebuie sa faca analizele mai des.

Analizele pentru depistarea cancerului de col uterin nu sunt recomandate femeilor care au avut o histerectomie totala sau carora li s-a extirpat colul uterin.

Se recomanda vaccinarea pentru prevenirea aparitiei bolii pentru fete cu varste de 11-12 ani, dar si pentru cele cu varste intre 13 si 18 ani. Nu exista date suficiente pentru a recomanda sau nu vaccinul la femeile intre 19 si 26 de ani.

Monitorizarea cancerului de colon

Ghidul SAC pentru monitorizarea cancerului de colon a fost actualizat ultima data in anul 2001, facandu-se completari ulterioare.

Exista mai multe optiuni pentru efectuarea analizelor de cancer de colon, acestea putand fi alese in functie de riscul individual, preferinte si gradul de acces. SAC recomanda ca adultii cu risc mediu de a face cancer de colon sa inceapa sa efectueze analize incepand cu varsta de 50 de ani.

Medicii trebuie sa ofere informatii pacientilor despre beneficiile, limitele si posibilele efecte negative ale analizelor pentru depistarea cancerului de colon.

SAC si alte organizatii recomanda o monitorizare mai intensa a persoanelor cu risc mare de a face cancer de colon.Monitorizarea cancerului endometrial

SAC recomanda ca femeile cu risc mediu si crescut de aparitie al bolii sa fie informate despre riscurile si simptomele cancerului endometrial la instalarea menopauzei.

Romania, exista aproximativ 370.000 de bolnavi de cancer si doar 250 de medici oncologi. Statisticile arata ca de la un an la altul numarul bolnavilor de cancer din Romania creste. Daca in 2001 erau inregistrati aproximativ 290.000 de bolnavi, doi ani mai tarziu numarul a crescutcu30.000

n prezent, reprezentantii Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de cancer sustin ca pe listele medicilor sunt inscrisi 370.000 de bolnavi, dar ca numarul real ar fi dublu. Explicatia este ca multi bolnavi nu se inscriu pe listele medicilor, iar unii dintre ei nici macar nu stiu de ce sufera. Oricum, chiar si dupa statisticile oficiale, Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste numarul deceselor provocate de cancerul de col uterin.

n anii trecuti, in medie 1.800 de romance au murit cu acest diagnostic, iar ritmul de imbolnavire este ingrijorator. Numai in 2004, au aparut peste 3.300 de noi cazuri de cancer de col uterin. n acelasi an, 40.000 de romani au murit de cancer.

Conform obiectivelor programului POS-CCE, rezultatele vor fi:

cresterea competitivitatii economice in dezvoltarea activitatii C-D in cadrul laboratoarelor;

abordarea de domenii noi de cercetare stiintifica, in acord cu tendintele de pe plan european;

cresterea gradului de implicare a cercetatorilor si specialistilor romani la programele europene de C-D;

cresterea calitatii produselor si diversificarea actului educational, precum si modernizarea laboratoarelor universitatii.

Avand in vedere directiile strategice ale Programului Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice ce sunt in concordanta cu liniile directoare propuse de Comisia Europeana, este oportun sa se implementeze acest proiect, deoarece fondurile de investitii alocate acestui domeniu de cercetare au fost permanent insuficiente, iar sursele proprii au lipsit cu desavarsire.

1.g Descrierea investitiei (descriere generala, stare actuala, preconizari)

Scopul proiectului vizeaza crearea infrastructurii de cercetare-dezvoltare necesara pentru imbunatatirea programelor actuale de detectie precoce si screening ale cancerului. Pentru atingerea scopului se va crea un centru de cercetare, preventie si diagnostic precoce alcatuit din multiple module care vor permite ameliorarea strategiilor actuale de detectie precoce si screening al cancerului implementate incomplet si doar partial prin Programul National 2.2 (cancer de sin, cancer colorectal, cancer de prostata, cancer cervical, cancer de corp uterin etc.). Toate aceste module individuale vor fi interconectate printr-un modul de comunicatii si baze de date, care va asigura prelucrarea, stocarea si diseminarea informatiilor obtinute.

Implementarea acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detecti precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avind drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare in regiunea de dezvoltare sud-vest in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor, implementarea de noi strategii de screening prin analiza variatelor modele de cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi.

Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova si a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7) si ameliorarea neta a programelor de screening al cancerului, cu implicatii directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara pentru sectorul medicosocial.

2 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.a Date generale

Amplasament:

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova

Localitatea Craiova, Judet Dolj, Regiunea de dezvoltare SUD-VEST

Strada Tabaci, Nr.1

Statutul juridic al terenului:

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara activitatile proiectului sunt proprietatea Consiliului Judetean Craiova, dar Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova isi poate desfasura activitatea pe acest teren, fapt dovedit prin documentele anexate proiectului. (Anexa 3 Acte aditionale).

Caracteristicile geofizice ale terenului

Vor fi prezentate in Studiul geotehnic ce va fi atasat ulterior.

Date climatice Regimul climatic este temperat continental specific de campie, cu influente submediteraneene, datorate pozitiei depresionare pe care o ocupa judetul in sud-vestul tarii. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse intre 10-11, 5 iar precipitatiile sunt mai scazute decat in restul teritoriului.

2.b Situatia existenta a utilitatilor:

Imobilul va beneficia de toate utilitatile prin racordare la retelele tehnico-edilitare existente in zona.

2.c Obiectivele studiului de fezabilitate/prioritati

Pentru identificarea obiectivelor s-a luat in considerare estimarea necesarului pentru constructia si amenajarea spatiilor specifice desfasurarii activitatii de C D, achizitionarea si dotarea cu echipamente tehnologice si aparatura performanta respectand standardele de calitate UE. S-a avut in vedere atat situatia actuala a institutiei cat si analiza temelor de cercetare.

O1. Imbunatatirea infrastructurii de cercetare dezvoltare;

Obiectivul general al proiectului este crearea infrastructurii de cercetare-dezvoltare in vederea preventiei, diagnosticului si tratamentului precoce in patologia maligna, prin implementarea de noi strategii de detctie precoce si screening, respectiv ameliorarea strategiilor de screening actuale bazate pe Programul National 2.2. Acest obiectiv va putea fi atins atat prin cresterea capacitatii de cercetare / dezvoltare a institutiei, cat si prin implicarea activa acesteia in proiecte impreuna cu alti actori din acest sector, atat pe plan national cat si international.

OBIECTIVE SPECIFICE

O1. Constructia cladirii Centrului Regional de Evaluare, Screening si Tratament Precoce al Cancerelor (CEDEC).

Realizarea unei noi cladiri in care Spitalul Judetean sa isi poata desfasura activitatile de C-D se impune, deoarece, in momentul de fata, nu exista infrastructura necesara sau, daca exista, nu corespunde normelor de siguranta si de utilizare impuse de Uniunea Europeana.

O2. Achizitionarea echipamentelor si aparaturii necesare activitatii de cercetare-dezvoltare pentru modulele CEDEC.

Aparatura existenta, uzata moral si fizic, nu mai poate fi utilizata deoarece nu mai corespunde standardelor europene iar rezultatele cercetarii nu mai pot fi certificate. Astfel, se impune achizitionarea unor echipamente noi care sa readuca cercetarea in acest domeniu la cel mai inalt nivel de profesionalism.

O3. Achizitionarea Hardware-ului si Soft-ului pentru modulele CEDEC

Prin realizarea obiectivelor specifice se va ajunge la indeplinirea obiectivului general.

Ca urmare a dezvoltarii infrastructurii de cercetare-dezvoltare si a crearii noului centru de detectie, vor aparea si studiile referitoare la noi teme de cercetare.

A. Studiul eficientei strategiilor de detectie precoce a cancerelor cu diverse localizari va permite cresterea gradului de asimilare si dezvoltare a cunostintelor din acest domeniu, contribuind in plus si la ameliorarea metodologiei actuale de screening inclusa in PN 2.2 de Control si Preventie in Patologia Oncologica:

A1 Modul Cancere Digestive

introducerea colonoscopiei totale efectuate o data la 10 ani de catre medici specialisti, ca varianta la metoda actuala care recomanda efectuarea de teste de sangerari oculte anual;

evaluarea in acest context a tehnicilor alternative de screening si compararea acestora cu metodele conventionale in studii clinice randomizate: colonoscopia in tehnica NBI / AFE, colonoscopia virtuala computer tomografica (CT), endoscopia cu videocapsula, respectiv analiza mutatiilor ADN in materiile fecale;

A2 Modul Cancer de San evaluarea de metode imagistice noi pentru detectia precoce a cancerului de sin:

compararea sensibilitatii si specificitatii in cazul ultrasonografiei 3D cu substanta de contrast si a celor obtinute prin elastografie ultrasonografica pentru analiza posibilitatii reducerii ratei biopsiilor negative;

utilizarea sistemelor imagistice hibride (sonomamografie, mamografie + ultrasonografie 3D/4D cu substanta de contrast, mamografie + elastografie ultrasonografica) pentru diagnosticul precoce al cancerelor de san;

A3 Modul Cancere Genitale studiul combinat al vaginului si cervixului prin citologie, colposcopie, biopsie ghidata colposcopic si tipajul HPV, pentru identificarea celor mai eficiente si specifice metode de depistare a tumorilor cervicale in stadii incipiente.

folosirea metodei de citologie lichida in monostrat ca alternativa la testul conventional Babes-Papanicolaou, pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase cervicale, inclusiv prin testarea HPV-ADN

studiul endometrului prin folosirea ecografiei endovaginale si endocavitare pentru evaluarea leziunilor suspect neoplazice si biopsierea acestuia in vederea confirmarii diagnosticului.

studiul leziunilor suspecte vulvare, prin biopsia ghidata colposcopic.

studiul anexei uterine, prin evaluarea ultrasonografica transvaginala completata cu biopsia echoghidata.

A4 Modul Cancere Urologice identificarea celor mai eficiente si specifice metode imagistice de depistare a tumorilor prostatice in stadii incipiente, prin raportarea la situatia nationala si internationala:

utilizarea eficienta si adecvata a markerilor intrati in practica curenta (PSA/free-PSA), respectiv testarea noilor potentiali markeri de depistare precoce a cancerului de prostata;

introducerea elastografiei ultrasonografice transrectale pentru ghidajul biopsiilor la pacientii cu suspiciune de adenocarcinom de prostata;

stabilirea metodei ideale de punctie prostatica (numar, directionare, modalitati de ghidare), pentru recoltarea tesutului bioptic in vederea examenului anatomo-patologic;

examinarea complexa a tuturor fragmentelor bioptice prostatice prin metode specifice imunohistochimice si de biologie moleculara;

B. Introducerea / evaluarea prin cercetare a noi strategii de depistarea precoce a cancerelor cu alte localizari, precum si formarea de specialisti in aceste domenii

B1 Modul Cancere Digestive

introducerea / evaluarea screening-ului pacientilor cu esofagite de reflux severe si esofag Barrett, in vederea diagnosticului precoce si stadializarii corecte a adenocarcinomului esofagian, efectuate prin endoscopie si ecoendoscopie digestiva superioara, cu tehnici noi de tipul cromoendoscopiei / examinarilor NBI / AFE

introducerea / evaluarea screening-ului pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice (atrofie gastrica severa cu metaplazie intestinala, stomac rezecat, anemie megaloblastica, etc.), in vederea diagnosticului precoce si stadializarii corecte a adenocarcinomului gastric, efectuate prin endoscopie si ecoendoscopie digestiva superioara, cu tehnici noi de tipul cromoendoscopiei / examinarilor NBI / AFE

introducerea / evaluarea screening-ului pacientilor cu risc crescut de aparitie al adenocarcinomului pancreatic (pacienti cu predispozitie familiala, pancreatita cronica focala, etc.), efectuat prin endoscopie ultrasonografica (EUS) digestiva superioara combinata cu tomografie computerizata spirala multidetector cu examinari 3D (MDCT)

utilizarea sistemelor imagistice hibride (ecografie + CT, ecoendoscope + CT, combinat cu examinari ecografice 3D) pentru diagnosticul precoce si stadializarea corecta a pacientilor cu cancer pancreatic

evaluarea miniprobelor ecoendoscopice pentru diagnosticul precoce si stadializarea pacientilor cu cancere pancreatice si biliare

introducerea in acest context a detectarii de mutatii genetice (real-time PCR) in esantioanele prelevate prin punctie fina aspirativa ghidata prin endoscopie ultrasonografica (EUS) la pacientii cu risc crescut de cancer pancreatic (pacienti cu pancreatita cronica focala, predispozitie genetica crescuta, tumori papilare intraductale benigne, etc.)

introducerea / evaluarea screening-ului pacientilor cu ciroza hepatica in vederea detectarii precoce in stadii curative a cancerului hepatic primitiv, efectuat prin ecografie (conventionala, respectiv cu substanta de contrast) / tomografie computerizata spirala si dozare de alfa fetoproteina la 6 luni.

introducerea / evaluarea screening-ului cancerului bronhopulmonar prin efectuare de tomografie computerizata anual, la populatia cu risc crescut (fumatori), respectiv prin ameliorarea detectiei precoce si stadializarii pe baza ecoendoscopiei digestive.

B2 Modul Cancer de San introducerea de metode imagistice noi pentru detectia precoce a cancerului de sin:

realizarea de determinari genetice (oncogene si gene supresoare gena erb B2/neu si receptorul HER, genele BRCA 1 si 2, P53) prin parteneriate cu UMF Craiova, pentru depistarea persoanelor cu risc crescut de dezvoltare a tumorilor maligne mamare si evaluarea urmaririi lor imagistice optime.

B3 Modul Cancere Genitale introducerea / evaluarea screening-ului pacientilor cu cancere genitale trompa uterina, ovar in vederea detectarii precoce in stadii curative, prin ecografie / tomografie computerizata si examen citologic al secretiei vaginale.

introducerea testarii HPV-ADN prin metoda PCR la pacientele tinere cu leziuni precursoare de grad scazut, prin parteneriate cu UMF Craiova

B4 Modul Cancere Urologice evaluarea clasificarii cancerelor vezicale superficiale in cancere cu risc mic, mediu si respectiv inalt si a timing-ului controalelor, adaptat gradului de risc: identificarea precoce a candidatilor pentru boala invaziva si/sau metastatica optimizarea tratamentului apare posibilitatea ca pacientii cu tumori mai agresive sa primeasca un tratament agresiv din stadii precoce ale bolii

optimizarea timing-ului controalelor si reducerea costurilor

ameliorarea calitatii vietii pacientilor.

Evaluarea factorilor moderni de prognostic: antigenele asociate tumorilor, antigenele proliferante, oncogenele, factorii de crestere si receptorii lor, moleculele de adeziune celulara, angiogeneza tumorala si inhibitorii angiogenezei, proteinele reglatoare ale ciclului celular, etc., prin tehnici moderne de biologie moleculara efectuate prin parteneriate cu UMF Craiova

Activitatile care se vor desfasura in cadrul acestor teme de cercetare, pentru fiecare modul in parte, sunt mentionate in cadrul urmatoarelor descrieri si fluxuri de cercetare:

1. MODUL CANCERE DIGESTIVE FLUX DE CERCETARE

Modulul de cancere digestive are un puternic caracter de cercetare, formare si diagnostic datorita crearii infrastructurii de cercetare-dezvoltare necesara pentru imbunatatirea programelor actuale de detectie precoce si screening ale cancerelor digestive, prin achizitionarea de aparatura endoscopica avansata unicat in Romania:

sistem videoendoscopic de inalta rezolutie (HDTV) cu posibilitati NBI (narrow band imaging) si AFE (autofluorescence endoscopy), cu dotarile conexe;

sistem videoecoendoscopic complex cu posibilitati de vizualizare in sistem hibrid: ecografic + CT, respectiv ecoendoscopic + CT, cu dotarile conexe.

Aceste sisteme imagistice complexe, impreuna cu computer tomograful spiral vor realiza infrastructura necesara derularii de multiple teme de cercetare, prin implicarea cercetatorilor, doctoranzilor si studentilor, dar si un puternic caracter de formare a medicilor rezidenti, in contextul cazuisticii extrem de variate din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Aceste echipamente de inalta performanta se adreseaza ameliorarii detectiei precoce si screening-ului cancerelor digestive care au un impact major datorita incidentei si prevalentei crescute in regiunea noastra (in special cancerul colorectal, dar si cancerul esofagian, gastric, pancreatic sau hepatic).

Interdisciplinaritatea temelor de cercetare din cadrul proiectului, care vor folosi tehnici imagistice de ultima generatie, va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate, in cadrul Laboratorului de Citologie si Anatomie Patologica a tehnicilor conexe videoendoscopiei si videoecoendoscopiei (examene citologice, histopatologice si imunohistochimice). Dupa stocarea corespunzatoare a probelor se vor putea efectua prin parteneriate cu UMF Craiova, o serie de examene genomice si proteomice complexe ale materialului biologic prelevat prin biopsii / punctii biopsii. Tehnicile vizate in proiect sunt competitive pe plan mondial si vor asigura caracterul de cercetare clinic aplicativa, cu o puternica componenta de cercetare fundamentala in cadrul parteneriatelor cu UMF Craiova.

n cadrul Modulului de Cancere Digestive vor functiona doua submodule (Submodul de videoendoscopie (NBI si AFE) + Submodul de videoecoendoscopie), ale caror obiective si inter-relatii pot fi rezumate astfel (Figura modul cancere digestive): Evaluarea tehnicilor imagistice de diagnostic precoce si stadializare corecta a cancerului esofagian si gastric, efectuate prin endoscopie si ecoendoscopie digestiva, prin tehnici noi si incomplet evaluate de tipul cromoendoscopiei / examinarilor NBI / AFE.

Evaluarea tehnicilor imagistice hibride pentru diagnosticul precoce si stadializarea corecta a cancerului pancreatic si hepatic, efectuate prin examinari ecografice sau ecoendoscopice cu substanta de contrast, in mod hibrid cu tomografia computerizata spirala multidetector cu examinari 3D (MDCT).

Evaluarea tehnicilor multidisciplinare prin cooperarea de specialisti gastro-enterologi si pneumologi, pentru diagnosticul precoce si stadializarea cancerului bronhopulmonar, efectuate prin examinari complexe de ecoendoscopie, ecobronhoscopie si tomografie computerizata, inclusiv prin introducerea examinarilor bronhoscopice in mod AFE.

Evaluarea tehnicilor alternative de diagnostic precoce si screening al cancerului colorectal, efectuate prin colonoscopie in tehnica NBI / AFE, colonoscopie virtuala computer tomografica (CT), endoscopie cu videocapsula, respectiv analiza mutatiilor ADN in materiile fecale.

n cadrul fiecarui submodul vor fi prelevate biopsii endoscopice sau vor fi efectuate punctii biopsii sub ghidaj ecoendoscopic, rezultand materiale biologice care vor fi prelucrate in cadrul Laboratorului de citologie si Anatomie Patologica, sau mai departe prin analiza genomica sau proteomica in cadrul Laboratorului de Biologie Moleculara al UMF Craiova.

Toate aceste teme de cercetare vor beneficia de stocarea dinamica de imagini si filme, in cadrul unei baze de date complexe, creata in cadrul modulului baze de date si de statistica medicala.

2. MODUL CANCER DE SAN FLUX DE CERCETARE

Modulul de cancer de san isi justifica caracterul de cercetare, formare si diagnostic datorita crearii infrastructurii de cercetare-dezvoltare, necesara pentru imbunatatirea sistemului actual de diagnosticare precoce a cancerului mamar. Functionalitatea si eficienta sunt pe deplin justificate, in conditiile existentei unor tendinte alarmante din punct de vedere al incidentei si varstei de aparitie pentru neoplasmul de san.

Crearea infrastructurii se va realiza prin achizitionarea de aparatura avansata unicat in Romania:

senograf digital cu statie de lucru si posibilitate de analiza asistata de calculator (CAD);

ecograf cu posibilitatea realizarii elastografiei;

ecograf cu sonde 2D si 3D convexa, liniara multifrecventa, de inalta rezolutie, cu sistem de ghidare a punctiei, Doppler Color, Pulsat, Directional Power Doppler, optimizare automata a imaginii, rezolutie de contrast ridicata, tehnologie de inalta definire a tesuturilor; Multi-Slice View, Oblique View, VolumeCT imaging, Full Spectrum Imaging, 4D with Optimal Volume Resolution, Multi-planner Viewing with VolumeCT, See-Thru Doppler Rendering Mode, Optimal Volume Resolution, CD-RW /stocare DVD, USB, DICOM.

Elastografia ultrasonografica este o metoda foarte noua, aparatura dedicata incepand sa fie produsa de la sfarsitul anului trecut.

Se urmareste indeplinirea obiectivelor propuse si prin achizitionarea de aparatura necesara efectuarii punctiilor ghidate:

dispozitiv de stereotaxie compatibil cu senograful digital, cu posibilitatea realizarii de punctii aspirative, microbiopsii si de localizare preoperatorie a leziunilor;

pistol semiautomat pentru stereotaxie si pentru punctii ecoghidate.

Aceste sisteme imagistice complexe, vor realiza infrastructura necesara derularii de multiple teme de cercetare, prin implicarea cercetatorilor, doctoranzilor si studentilor, precum si un puternic caracter de formare a medicilor rezidenti, in contextul cazuisticii extrem de variate din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova.

Interdisciplinaritatea temelor de cercetare din cadrul proiectului, care vor folosi tehnici imagistice de ultima generatie, va fi asigurata de efectuarea in cadrul Laboratorului de Citologie si Anatomie Patologica, a tehnicilor complementare manevrelor efectuate in cadrul modulului, respectiv examene citologice si histopatologice.

Tehnicile vizate in proiect sunt competitive pe plan mondial si vor asigura caracterul de cercetare clinic aplicativa, cu o puternica componenta de cercetare fundamentala in cadrul parteneriatelor cu UMF Craiova.

n cadrul Modulului de Cancere de San vor functiona doua submodule:

I. Submodul de mamografie II. Submodul de ecografieObiectivele si inter-relatiile pot fi rezumate astfel:

Compararea sensibilitatii si specificitatii in cazul ultrasonografiei 3D cu substanta de contrast si a celor obtinute prin elastografie ultrasonografica pentru analiza posibilitatii reducerii ratei biopsiilor negative;

Utilizarea sistemelor imagistice hibride (sonomamografie), a combinatiilor de metode imagistice (mamografie + ultrasonografie 3D/4D cu substanta de contrast, mamografie + elastografie ultrasonografica) pentru diagnosticul precoce al cancerelor de san;

Realizarea de determinari genetice (oncogene si gene supresoare gena erb B2/neu si receptorul HER, genele BRCA 1 si 2, P53) prin parteneriate cu UMF Craiova, pentru depistarea persoanelor cu risc crescut de dezvoltare a tumorilor maligne mamare si evaluarea urmaririi lor imagistice optime.

Prelevarea in cadrul fiecarui submodul de material pentru examene citologice sau histopatologice, care vor fi prelucrate in cadrul Laboratorului de Citologie si Anatomie Patologica.

Toate aceste teme de cercetare vor beneficia de stocarea dinamica de imagini si filme, in cadrul unei baze de date complexe, creata in cadrul modulului integrativ de statistica medicala.

La finalul cercetarii actuale exista o faza terminala privitoare la diseminarea rezultatelor si aplicarea concreta in practica medicala, cu accent pe imbunatatirea metodologiei de preventie actuale si detectarea precoce a cancerului de san in grupurile cu risc inalt.

3. MODUL CANCERE GENITALE FLUX DE CERCETARE

Modulul de depistare a cancerelor genitale feminine isi justifica caracterul de cercetare, formare si diagnostic datorita crearii infrastructurii de cercetare-dezvoltare, necesara pentru demararea sau, dupa caz, reluarea programelor pentru detectia precoce si screeningul cancerelor genitale feminine. Functionalitatea si eficienta sunt pe deplin justificate, in conditiile inexistentei sau intreruperii derularii acestor programe, cu toate ca tendintele epidemiologice remarca tendinte ingrijoratoare din punct de vedere a incidentei si varstei de aparitie, cu deosebire pentru neoplasmul de col uterin si ovar.

n acest context se urmareste indeplinirea obiectivelor propuse prin achizitionarea de aparatura imagistica videocoloscopica si ultrasonografica, echipament diagnostic biopsic bisturiu electric, laser, instrumentar biopsic, in concordanta cu protocoalele ginecologiei moderne:

Sistem videocolposcopic de inalta rezolutie, filtru verde, stativ mobil pentru videoprocesor, trepied mobil pentru camera video, tub binocular drept si inclinat 45, iluminare prin fibra optica minim 75W, distanta focala obiectiv 250-300mm, ocular 125 mm, compatibilitate de atasare la masa de examinare ginecologica si laser CO2 chirurgical.

Laser CO2 controlat prin microprocesor, cu emisie continua si pulsatorie, evacuator de fum, set de piese de mana profil ginecologic, sisteme computerizate de scanare si incizie, sisteme video digitalizate.

Electrobisturiu mono- si bipolar, cu anse de biopsie si hemostaza, curenti de valori fin reglabile si afisate pe ecran pentru taiere pura, taiere cu modulare si coagulare.

Ecograf cu sonde 2D si 3D convexa, liniara, endovaginala si endocavitara inalta rezolutie cu sistem de ghidare a punctiei, Doppler Color, Pulsat, Directional PowerDoppler, optimizare automata a imaginii, rezolutie de contrast ridicata, tehnologie de inalta definire a tesuturilor; Multi-Slice View, Oblique View, VolumeCT imaging, Full Spectrum Imaging, 4D with Optimal Volume Resolution, Multi-planner Viewing with VolumeCT, See-Thru Doppler Rendering Mode, Optimal Volume Resolution, CD-RW /stocare DVD, USB, DICOM.

Aceste sisteme imagistice complexe, vor realiza infrastructura necesara derularii de multiple teme de cercetare, prin implicarea cercetatorilor, doctoranzilor si studentilor, precum si un puternic caracter de formare a medicilor rezidenti, in contextul cazuisticii extrem de variate din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova..

Interdisciplinaritatea temelor de cercetare din cadrul proiectului, care vor folosi tehnici imagistice de ultima generatie, va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate, in cadrul Laboratorului de Citologie si Anatomie Patologica, a tehnicilor complementare manevrelor efectuate in cadrul modulului:

examene citologice,

histopatologice si

imunohistochimice,

dupa biopsie ghidata vulvo-vagino-colposcopic, prelevarea de secretie vaginala, chiuretajul fractionat de endocol si endometru, biopsia echoghidata transvaginal a formatiunilor suspecte anexiale),.

Dupa stocarea corespunzatoare a probelor se vor putea efectua prin parteneriate cu UMF Craiova, o serie de examene genomice si proteomice complexe ale materialului biologic obtinut prin prelevari de secretie vaginala sau endocervicala, biopsii / punctii biopsii. Tehnicile vizate in proiect sunt competitive pe plan mondial si vor asigura caracterul de cercetare clinic aplicativa, cu o puternica componenta de cercetare fundamentala in cadrul parteneriatelor cu UMF Craiova.

n cadrul Modulului de Cancere Genitale Feminine vor functiona doua submodule:

III. Submodul de detectie a cancerelor tractului genital inferior (vulva, vagin, col uterin) prin examen citologic, videocolposcopie + biopsie tintita;IV. Submodul de detectie a cancerelor sistemului genital superior (corp uterin, tubar, ovarian), prin screening ultrasonografic transvaginal sau cavitar, cu biopsie ghidata echografic, histeroscopic sau prin chiuretaj aspirativ.Obiective si inter-relatii pot fi rezumate astfel:

Evaluarea tehnicilor imagistice hibride folosite pentru diagnosticul precoce si stadializarea corecta a cancerului tractului genital inferior, prin corelarea rezultatelor obtinute dupa evaluarea videocolposcopica, citologica si biopsica in vederea elaborarii unei/unor strategii de detectie/ diagnoza, monitorizare si management a infectiei HPV de risc crescut, leziunilor precanceroase si a neoplaziilor maligne ale vulvei, vaginului, colului uterin.

verificarea acuratetii diagnosticului citologic pe preparate in strat subtire (ThinPrep), comparativ cu tehnica clasica precum si gradul de corelare a acesteia cu alte metode e detectie precoce;

introducerea testarii HPV-ADN prin metoda PCR cu stabilirea prevalentei si incidentei genotipurilor HPV circulante in Oltenia, precum si gradul implicare in oncogeneza neoplaziilor de tract genital inferior, prin corelarea cu rezultatele examenelor anatomo-patologice;

evaluarea raportului de concordanta intre determinarea imunocitochimica a proteinelor L1 ale HPV de risc inalt si detectarea genomului viral corespunzator prin PCR, in vederea monitorizarii evolutiei/prognosticului;

cuantificarea expresiei unor gene celulare si virale implicate in persistenta virala si progresia leziunii genitale prin analiza genomica sau proteomica in cadrul Laboratorului de Biologie Moleculara al UMF Craiova.

Evaluarea tehnicilor imagistice aplicate pacientelor suspicionate de cancere genitale trompa uterina, ovar in vederea detectarii precoce in stadii curative, prin ecografie / tomografie computerizata.

folosirea ecografiei endovaginale si endocavitare pentru screening-ul leziunilor neoplazice ale endometrului.

Toate aceste teme de cercetare vor beneficia de stocarea dinamica de imagini si filme, in cadrul unei baze de date complexe, creata in cadrul modulului integrativ de statistica medicala.

La finalul cercetarii actuale exista o faza terminala privitoare la diseminarea rezultatelor si aplicarea concreta in practica medicala, cu accent pe imbunatatirea metodologiei de preventie actuale si detectarea precoce a cancerului de col uterin in grupurile cu risc inalt.

4. MODUL CANCERE UROLOGICE FLUX DE CERCETARE

Identificarea celor mai eficiente si specifice metode imagistice de depistare a tumorilor prostatice in stadii incipiente, prin raportarea la situatia nationala si internationala:

- utilizarea eficienta si adecvata a markerilor intrati in practica curenta (PSA/free-PSA);

- testarea noilor potentiali markeri de depistare precoce a cancerului de prostata;

- introducerea elastografiei ultrasonografice transrectale pentru ghidajul biopsiilor la pacientii cu suspiciune de adenocarcinom de prostata;

- stabilirea metodei ideale de punctie prostatica (numar, directionare, modalitati de ghidare), pentru recoltarea tesutului bioptic in vederea examenului anatomo-patologic;

- examinarea complexa a tuturor fragmentelor bioptice prostatice prin metode specifice imunohistochimice si de biologie moleculara;

n cancerul vezical:

Efectuarea unor studii care sa analizeze factorii de prognostic din cancerul vezical superficial:

1.comportamentul heterogen al tumorilor vezicale superficiale face ca nu toti pacientii sa necesite acelasi tratament oncologic si aceeasi urmarire. Caracteristicile prognostice ale tumorii au un impact superior asupra rezultatului tratamentului decat tratamentul insusi.

2.tendinta naturala la recidiva impune urmarirea pacientilor prin controale periodice pentru detectarea precoce a acestor recidive. Urmarirea presupune:

-examen sumar de urina -citologie urinara -ecografie reno-vezicala -examen uretro-cistoscopic

-urografie i.v. la cazuri selectate si nu la fiecare control.

Elementul fundamental al controalelor pacientilor cu cancer vezical superficial este examenul cistoscopic. Cu toate acestea cistoscopia are dezavantaje, fiind o manevra:

scumpa invaziva poate avea complicatii mecanice si/sau septice

necesita anestezie locala sau loco-regionala cu impact psihologic negativ asupra pacientului (de a carui cooperare este nevoie pentru controalele ulterioare).

neconcludenta in leziunile plate.

3. in intervalele dintre controale, pacientii primesc un tratament care sa asigure profilaxia recidivelor. Acest tratament se insoteste de o morbiditate care nu poate fi neglijata si are, la randul lui, costuri.

Avand in vedere cele afirmate anterior:

-costurile cistoscopiei si tratamentului profilactic

-impactul psihologic al examinarii cistoscopice care este invaziva

-heterogenitatea comportamentului biologic al tumorilor vezicale superficiale

devine evident faptul ca urmarirea pacientilor ar trebui sa fie nuantata functie de riscul de recidiva si/sau progresie al fiecarui caz in parte.

Exista un mare numar de examinari cistoscopice inutile. Costurile pe care ele le genereaza sunt enorme. La fel este si disconfortul produs pacientului.

Ne propunem ca, utilizand factorii moderni de aprecierea a prognosticului, sa realizam o clasificare a cancerelor vezicale superficiale in cancere cu risc mic, mediu si respectiv inalt si, pornind de la aceasta clasificare, sa propunem un timing al controalelor care sa fie adaptat gradului de risc in care caracteristicile tumorii plaseaza pacientul. Scopurile finale ale acestui demers sunt:

-identificarea precoce a candidatilor pentru boala invaziva si/sau metastatica-optimizarea tratamentului apare posibilitatea ca pacientii cu tumori mai agresive sa primeasca un tratament agresiv din stadii precoce ale bolii

-optimizarea timing-ului controalelor

-reducerea costurilor

-ameliorarea calitatii vietii pacientilor.

Acesti factori moderni de prognostic sunt:

-antigenele asociate tumorilor

-antigenele proliferante

-oncogenele

-factorii de crestere si receptorii lor

-moleculele de adeziune celulara-angiogeneza tumorala si inhibitorii angiogenezei

-proteinele aleatoare ale ciclului celular.

SHAPE \* MERGEFORMAT

2.d Analiza si selectia alternativelor optime In analiza alternativelor vom considera urmatoarele trei situatii, care vor sta la baza selectiei alternativelor optime:

I. Prima situatie presupune scenariul a nu face nimic, fara investitii. Potrivit acestui scenariu, deloc dezirabil, situatia cercetarii din domeniul detectiei precoce a cancerelor va ramane neschimbata.

II. A doua situatie presupune situatia a face minimum. Acest scenariu ar presupune renovarea infrastructurii existente. Continuand sa dam crezare acestui scenariu, vom constata ca vom avea o infrastructura insuficienta si ineficienta dezvoltarii temelor de cercetare care stau la baza proiectului CEDEC. Centrul de cercetare CEDEC va fi restransa iar aparatura si echipamentele de cercetare vor fi insuficiente dezvoltarii unei cercetari coerente, care sa poata avea rezultate concrete.

III. A treia situatie presupune alternativa a face ceva.

Aceasta situatie este dezirabila. Potrivit ei se va realiza infrastructura pentru dezvoltarea temelor de cercetare care stau la baza proiectului CEDEC.

Crearea infrastructurii Centrului CEDEC presupune mai multe etape si deci mai multe situatii care pot face cazul unor analize de optiuni.

In continuare vom prezenta aceste situatii: In ceea ce priveste constructia cladirii CEDEC alternativele tin de a nu face nimic; de a face minimum, adica reamenajarea unei structuri existente, care este insuficienta pentru dezvoltarea cercetarii; iar a treia alternativa pe care o consideram noi viabila presupune constructia unei cladiri care sa aiba caracteristicile minime: S+P+3, cu Hmax=15.00m (fata de cota terenului) cu suprafata construita de 477 mp si suprafata desfasurata de 1938 mp. Schema functionala a cladirii cuprinde spatii destinate activitatii de cercetare(laboratoare), apatii destinate diseminarii informatiilor acumulate in cercetare (Sali de conferinte si multifunctionale), sali destinate administratiei cladirii.

Nu s-a facut analiza de optiuni pentru aparatele/sistemele de aparate care sunt considerate un standard, ele fiind aceleasi cu cele utilizate in centrele europene de specialitate similare celui propus prin proiectul de fata.

In cazul aparaturii/sistem de aparate care nu este standard, pentru alegerea alternativelor optime, s-au avut in vedere stabilirea unor parametri tehnici minimi de functionare, avantajele pe care le prezinta aparatura/sistemul de aparatura, gradul de interes pe care ii reprezinta parametrii pentru cercetatori, precum si costul estimativ al aparaturii/sistemului de aparate. In final fiecare aparat/sistem de aparate a primit un anumit punctaj. Aparatul/sistemul de aparate care a avut cel mai mare punctaj a fost ales ca fiind cel optim pentru dotarea infrastructurii CEDEC. Astfel, s-au realizat urmatoarele tabele:

1. MODUL CANCERE DIGESTIVE sistemul de videoecoendoscopie radiala si liniara cuplat cu sistemul de ecografie cu substanta de contrast si posibilitati de elastografie

Exista 2 sisteme disponibile pe piata care sa sigure compatibilitatea de functionare:

sistem videoecoendoscopie Olympus cuplat cu un ecograf Aloka alpha 10

sistem videoecoendoscopie Pentax cuplat cu un ecograf Hitachi 8500

Analiza de optiuni pentru sistemul de videoecoendoscopie radiala si liniara cuplat cu sistemul de ecografie cu substanta de contrast.

Echipament/parametri minimiCaracteristiciPonderea parametruluiPunctaj

15 (1-slab; 5-cel mai bun)

Varianta 1

A. Sistem videoecoendoscopie

electronica

- Ecoendo radial

- Ecoendo liniar

B. Sistem

de ecografie cu substanta de contrast si elastografie

- modul substanta de contrast

modul elastografie

modul hibrid eco / CT, eventual EUS / CT, cu senzor magnetic

traductor liniar cu posibilitati de elastografie

- traductor convex

- traductor real time 3D (achizitie in timp real)

- traductor transrectal cu posibilitati de elastografie Mod de afisare: B, M, D, Flow, Powerflow

Frecventa 5-10 MHz

Canal 2.8 mm

Unghi de scanare 360

Canal larg 3.7 mm

Unghi de scanare 180

Contrast harmonic echo analysis (trigger inter-mitent, subtractie auto-mata, analiza off line)

E-flow directional

Da

- Nu

Nu

Nu

Da

Da

Nu20%

10%

15%

20%

20%

15%

20%

20%

20%

20%

5%

5%

5%

5%

5

5

5

5

5

5

5

5

0

0

5

5

5

5

Total

60

Varianta 2

A. Sistem videoecoendoscopie

electronica

- Ecoendo radial

- Ecoendo liniar

B. Sistem

de ecografie cu substanta de contrast si elastografie

- modul substanta de contrast

modul elastografie

modul hibrid eco / CT, eventual EUS / CT, cu senzor magnetic

traductor liniar cu posibilitati de elastografie

- traductor convex

- traductor real time 3D (achizitie in timp real)

- traductor transrectal cu posibilitati de elastografie Mod de afisare: B, M, D, Flow, Powerflow

Frecventa 5-10 MHz

Canal 2.8 mm

Unghi de scanare 270

Canal larg 3.7 mm

Unghi de scanare 150

- Software substanta de contrast (trigger inter-mitent)

- E-compound

- One touch optimization

Da

Da

Da

- Da

Da

Da

Da

20%

10%

15%

20%

20%

15%

20%

20%

20%

20%

5%

5%

5%

5%5

5

5

2

5

3

5

5

5

5

5

5

5

5

Total

65

Dintre cele doua variante, varianta 2 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 65 puncte, in timp ce varianta 1 a obtinut 60 puncte. In consecinta am ales varianta care are punctajul mai mare, in conditiile posibilitatilor de efectuare a metodelor recente de elastografie (cu aplicatii potentiale in gastroenterologie, urologie si sin), respectiv a metodelor imagistice hibride (eco / CT si ecoendoscopie / CT), desi are un cost total usor mai crescut.

sistem de coagulare in plasma argon;

Echipament/parametri minimiCaracteristiciPonderea parametruluiPunctaj

15 (1-poor; 5-the best)

Varianta 1

Sistem de coagulare in plasma argon Electrocauter

Argon beamer

50%

50%

5

5

TOTAL

10

Varianta 2

Sistem coagulare laser Nd-YAG

Electrocauter

Laser50%

50%

5

0

TOTAL

5

Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 10 de puncte, in timp ce varianta 2 a obtinut 5 puncte. Varianta 1 renteaza si financiar ea avand un cost total mai mic, decat cel al variantei 2. In consecinta am ales varianta care are punctajul mai mare si la un cost total mai scazut, adica varianta 1.

2. MODUL CANCER DE SAN

Analiza de optiuni a fost realizata pentru echipamentul de baza senograful si pentru modul de developare care depinde de tipul acestuia, celelalte echipamente solicitate, respectiv, dispozitivul pentru stereotaxie, pistolul semiautomat pentru punctii si mamoscopul fiind aceleasi in cazul celor doua optiuni.

Echipament/parametri minimiCaracteristiciPonderea parametruluiPunctaj

15 (1-slab; 5-cel mai bun)

Varianta 1

Senograf digital cu statie de lucru

cu bucky de 18/24cm si 24/30cm

-contrast imagine

- dinamica

- doza de iradiere / investigatie

- optimizarea lecturii datorita prelucrarii ulterioare a imaginilor statie de lucru

- transmiterea, stocarea si manipularea imaginilor

- posibilitatea diagnosticului asistat de calculator (CAD)

- rezolutie spatiala 5 perechi linii/mmm

- posibilitatea de magnificatie prin prelucrarea imaginilor achizitionate, fara iradiere suplimentara a persoanei

- imprimare uscata a filmelor15 %

10%

20%

10%

10%

5%

15%

10%

5%5

5

5

5

5

5

3

5

5

Total puncte

43

Varianta 2

Senograf

cu bucky de 18/24cm si 24/30cm

+ dispozitiv pentru magnificatie

-contrast imagine

- dinamica

- doza de iradiere / investigatie

- optimizarea lecturii

- transmiterea, stocarea si manipularea imaginilor

- posibilitatea diagnosticului asistat de calculator (CAD)

- rezolutie spatiala 15 perechi linii/mmm

- posibilitatea de magnificatie doar in conditiile existentei unui dispozitiv, prin iradierea suplimentara a persoanei

-developare in camera obscura cu masina de developat automata

15%

10%

20%

10%

10%

5%

15%

10%

5%4

3

4

3

2

1

5

3

4

Total puncte

29

Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj de 43, in timp ce varianta 2 a obtinut doar 29 de puncte.

Am ales varianta 1, care desi are un cost mai mare, comparativ cu cea de-a doua varianta, prezinta caracteristici net superioare, diferenta de punctaj fiind semnificativa.

2. MODUL CANCERE GENITALE

Echipament / parametri minimiCaracteristiciPonderea parametruluiPunctaj

15 (1-slab; 5-cel mai bun))

Videocolposcop

A. Sistem 1

B. Sistem 2

Caracteristici

videoprocesor cu sursa cu lumina rece 12 V / intensitate 0-100 W, filtru verde pentru examinarea vaselor de sange, stativ mobil pentru videoprocesor, camera video integrata, -1/3 CCD, Caracteristici

+ Tub binocular - drept sau inclinat 45, + Compatibilitate de atasare la masa de examinare ginecologica si laser CO2 chirurgical

60%

10%

30%2

3

5

Se propune spre achizitionare a doua varianta deoarece a primit un punctaj superior datorita caracterisiticilor tehnice net superioare.

Laser CO2

A. Sistem 1

B. Sistem 2

Putere/tesut aplicabilitate in ginecologie - pentru biopsia leziunilor displazice, conizatii,

controlat prin microprocesor, emisie continua si pulsatorie, set de piese de mana profil ginecologic, sisteme video digitalizate, focus si zoom automatizate electric.

+ Evacuator de fum.

+ Micro manipulator si Adaptor pentru Obiectiv Microscop.

+ sisteme computerizate de scanare si incizie, sisteme video digitalizate.

55%

5%

20%

20%2

3

4

5

Se propune spre achizitionare a doua varianta deoarece a primit un punctaj superior datorita caracterisiticilor tehnice net superioare.

Ecograf

A. Sistem 1

B. Sistem 2

Sonde 2D convexa, liniara, endovaginala endocavitara inalta rezolutie cu sistem de ghidare a punctiei, lungimi de unda ajustabile:

Sonda convexa multifrecventa: 2 (3)MHz ~ (6)7MHz

Sonda liniara multifrecventa: 5(6)MHz ~10(12)MHz

Sonda cavitara endovaginala:

3, 8(4) MHz ~ 7, 5(9)MHz Doppler Color, Pulsat, Continuu, Directional, PowerDoppler

Transferarea imaginilor pe USB, CD-RW incorporat / Stocare DVD

Conectivitate DICOM

Design portabil

Optimizare automata a imaginii /

Rezolutie de contrast inalta;

+ Sonde vizualizare 3D, 4D cu sistem de ghidare a punctiei:

Sonda convexa 3D 3(4)~5(7)MHz

Sonda liniara 3D

6~12MHz

Sonda cavitara 3D

5~8MHz

Sonda convexa 4D

3~6 MHz

Optimizare automata a imaginii /

Rezolutie de contrast inalta;

Tehnologie de inalta definire a tesuturilor;

Multi-Slice View,

Oblique View,

VolumeCT imaging,

Full Spectrum Imaging,

Multi-planner Viewing with VolumeCT,

See-Thru Doppler Rendering Mode.,

Optimal Volume Resolution 65%

10%

25%2

3

5

Dintre cele doua variante, varianta 2 este cea optima, obtinand un punctaj de superior.

Am ales varianta 2, care desi are un cost mai mare, comparativ cu cea de-a doua varianta, prezinta caracteristici net superioare, diferenta de punctaj fiind semnificativa.

4. MODUL CANCERE UROLOGICE

Acest modul va utiliza aparatura achizitionata in cadrul celorlalte module iar analiza de optiuni a fost deja realizata.

5. Laboratoare de imagistica si CT

Sistemul computer tomograf

Exista un sistem disponibil pe piata care sa sigure compatibilitatea de functionare:

Computer tomograf 16 canale

Analiza de optiuni pentru sistemul computer tomograf

Echipament/parametri minimiCaracteristiciPonderea parametruluiPunctaj

15 (1-slab; 5-cel mai bun)

Varianta 1

A. Sistem Computer Tomograf

B. Statie de prelucrare grafica a imaginilor

C. Imprimanta uscata pentru filme

D. Injector automat

16 canale

tub Rx cu 140kV si 350 mAs

capacitate minima de racire a tubului 3 MHU

soft pentru colonoscopie virtuala soft pentru analiza vasculara

soft pentru perfuzie multiorgan

- prelucrare 3D

- pachet de optiuni pentru analiza vasculara- pachet de optiuni pentru colonoscopie

- Inscriptionare DVD

compatibilitate cu sistemul computer tomograf

compatibilitate cu sistemul computer tomograf14 %

8%

4 %

8%

8%

8%

10%

10%

10%

10%

5%

5%5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

5

TOTAL 60 puncte

Varianta 2

A. Sistem Rezonanta Magnetica

B. Statie de prelucrare grafica a imaginilor

C. Imprimanta uscata pentru filme

D. Injector automat

- 1, 5 Tesla

- soft pentru colonoscopie virtuala- soft pentru analiza vasculara

- prelucrare 3D

- pachet de optiuni pentru analiza vasculara pachet de optiuni pentru colonoscopie

- Inscriptionare DVD

compatibilitate cu sistemul computer tomograf

compatibilitate cu sistemul computer tomograf20%

10 %

10%

10%

10%

10%

10%

5%

5%

5

5

5

5

5

4

5

5

5

Total

44 puncte

Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 55 puncte, in timp ce varianta 2 a obtinut 44 puncte. Varianta 1 renteaza si financiar ea avand un cost total mai mic, decat cel al variantei 2. In consecinta am ales varianta care are punctajul mai mare si la un cost total mai scazut, adica varianta1.

Sistemul Radiologie digitala

Exista un sistem disponibil pe piata care sa sigure compatibilitatea de functionare:

Echipament/parametri minimiCaracteristiciPonderea parametruluiPunctaj

15 (1-slab; 5-cel mai bun)

Varianta 1

A. Aparat Radiologie digital Generator minim 80 kW

Table tilt

conectare Dicom la statia de prelucrare a imaginilor

monitor LCD pentru camera de examinare

achizitie in timp real si postprocesare a imaginii

capacitate de stocare min 7000 imagini20%

15%

15 %

15%

20%

15%5

5

5

5

5

5

Total puncte 30

Varianta 2

A. Aparat Radiologie digitala

Generator 60 kW

Table tilt

conectare Dicom la statia de prelucrare a imaginilor

monitor LCD pentru camera de examinare25%

25%

25%

25%4

5

5

5

Total puncte 19

Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 30 puncte, in timp ce varianta 2 a obtinut 19 puncte. Varianta 1 si 2 au acelasi pret. In consecinta am ales varianta care are punctajul cel mai mare.2.e Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri)

1. MODUL CANCERE DIGESTIVE

ModulEchipament/ Aparatura/ Sistem de aparaturiCerinte minime de functionare/ parametri determinanti pentru aparatura

I. Modul Cancere Digestive

1. Submodul endoscopie digestiva superioara si inferioara1. sistem videoendoscopic de inalta rezolutie (HDTV) cu posibilitati NBI (narrow band imaging) si AFE (autofluorescence endoscopy), dotat cu gastroscop, colonoscop si duodenoscop terapeutice;mod de lucru AFE, NBI, HDTV; gastroscop si colonoscop compatibil NBI, cu magnificatie 1.5x, duodenoscop terapeutic cu canal de biopsie larg

2. sistem de pozitionare magnetica 3D a colonoscopuluicompatibilitate cu colonoscopul sistemului NBI; posibilitate de vizualizare a pozitiei colonoscopului in timp real

3. achizitionarea unui sistem de coagulare in plasma argon;compatibilitate cu sistemul de videoendoscopie digestiva superioara si inferioara

4. sistem de radiologie digital, cu masa mobila si posibilitate de stocare pe suport fizic (film radiologic) si digital a filmelor;compatibilitate cu efectuarea de proceduri de colangiopancreatografie endoscopica retrograda

5.videocapsula endoscopicaposibilitate de examinare non-invaziva a esofagului, intestinului subtire si colonului, cu transmiterea in timp real si arhivarea digitala a imaginilor; capsula miniaturizata 11x26 mm

2. Submodul de ecoendoscopie digestiva superioara si inferioara1. sistem de videoecoendoscopie radiala si liniara;compatibilitate cu sistemul de ecografie specializat cu posibilitati de substanta de contrast; ecoendoscopie radiala 360 grade; ecoendoscopie liniara terapeutica

2. sistem de ecografie specializat cu posibilitati de substanta de contrast;compatibilitate cu sistemul de videoecoendoscopie radiala si liniara specializat; real-time 3D; contrast harmonic imaging; extended field of view, sonda convexa, liniara, contrast.

3. sistem de ecografie si ecoendoscopie real-time virtual sonography (imagine hibrid ecografie-CT si ecoendoscopie CT) si soft 3Dcompatibilitate cu sistemul de ecografie si tomograful computerizat, posibilitate de ecografie, ecoendoscopie si CT real-time; sonda si soft 3D

4. sistem de miniprobe cu posibilitati 3Dminiprobe de 20 si 30 de MHz, inclusiv cu sistem de reconstructie 3D (Dual Plane Reconstruction)

2. MODUL CANCER DE SAN

MODULECHIPAMENT/APARATURA/

SISTEM DE APARATURICERINTE MINIME DE FUNCTIONARE/ PARAMETRII DETERMINANTI PENTRU APARATURA

I. Modul Cancer Mamar

1. Submodul mamografie1. Senograf digital cu statie de lucru bucky de 18/24 cm si 24/30 cm, posibilitate de realizare CAD (Computed Aided Detection)

2. Dispozitiv pentru stereotaxie Compatibilitate cu senograful digital, posibilitatea realizarii de punctii aspirative, microbiopsii si de localizare preoperatorie a leziunilor

3. Pistol semiautomat pentru punctiiCompatibilitate cu dispozitivul pentru stereotaxie

4. Imprimanta uscata pentru filmeRezolutie inalta, dedicata pentru mamografie digitala

5. Mamoscop (negatoscop dedicat pentru filme mamografice) 8 tuburi fluorescente de 36W, 6500K

2. Submodul ultrasonografie

3. MODUL CANCERE GENITALE

DOTRI NECESARE ALE SPATIULUI

Pentru cabinet explorari col uterin si interventiiSursa oxigen

Chiuveta

Aparat aer conditionat

4 scaune:

1 scaun birou medic Directorial piele nat/artificiala 1 scaun birou asistenta

directorial piele nat/artificiala 1 scaun pacienta schelet metalic (inox) si blat melaminat 1 scaun reglabil pentru examinare colposcop

inaltime reglabila 50-85cm, blat 35 cm1 birou

1 corp vestiar

1 cuier pacienta

1 paravan

Pentru salonul adiacent4 paturi spital

4 noptiere

4 stative perfuzii

cuier

Cabinet explorari ecografice1 masa ginecologica complexa

1 scaun examinator

directorial piele nat/artificiala1 birou

1 scaun

directorial piele nat/artificialaAparat aer conditionat

Cabinet studiu1 corp biblioteca

2 birouri

Aparat aer conditionat

Salon asteptare10 scaune

schelet metalic (inox) si blat melaminatAparat aer conditionat

Secretariat, fisier1 scaun

directorial piele nat/artificiala

1 birou

1 corp biblioteca

Aparat aer conditionat

Cabinet vestiar medici5 dulapuri-vestiar

1 masa

3 scaune

schelet metalic (inox) si blat melaminatAparat aer conditionat

Cabinet asistente5 dulapuri-vestiar

1 masa

3 scaune

schelet metalic (inox) si blat melaminatAparat aer conditionat

Statie sterilizareCapacitate 154 litri sau 230 litri, complet automatizat cu microprocesor incorporat, generator de abur incorporat, 4 programe de sterilizare la 121 - 134 grd.C si doua programe test - Bowie-Dick si testul de etanseitate. Programe optionale la cererea beneficiarului. Se livreaza cu dedurizator si compresor de aer incorporate. Prevazut cu printer alfa-numeric digital si registrator grafic. fabricat in conf. cu toate normele , directivele si standardele europene si poarta marcaj CE.

LISTA DE ECHIPAMENTE

BIROTIC

ModulEchipament biroticaCerinte minime -parametri determinanti

Modul

Cancer GenitalTelefon/fax

Cabluri de transfer dateFire wire

ECHIPAMENTE MEDICALE

ModulEchipamentCerinte minime de functionare/

parametri determinanti pentru aparatura

Masa ginecologica compatibila pentru cuplarea videocolposcopului,

automatizata hidraulica, reglabila electronic

2 mese instrumentar mobile

inox

cu tavite renale atasate

4 dulapuri pentru instrumentar material moale si medicamente metalice sau metal+geam

dimensiuni minime 170/100/40 cm

rafturi

12 recipiente colectare deseuri: infectate, menajere dispozitiv deschidere automata, cu pedala

Combina frigorifica capacitate peste 300l,

full no frost,

posibilitate depozitare recipiente,

usi reversibile.

APARATUR MEDICAL

ModulAparatura/ Sistem de aparaturiCerinte minime de functionare/

parametri determinanti pentru aparatura

Modul

Cancer GenitalVideocolposcop videoprocesor cu sursa cu lumina rece 12 V / intensitate 0-100 W,

filtru verde pentru examinarea vaselor de sange,

stativ mobil pentru videoprocesor,

trepied mobil pentru camera video,

camera video 1/3 CCD,

Tub binocular - drept sau inclinat 45,

Compatibilitate de atasare la masa de examinare ginecologica si laser CO2 chirurgical

Laser CO2 controlat prin microprocesor,

cu emisie continua si pulsatorie,

evacuator de fum,

set de piese de mana profil ginecologic,

sisteme computerizate de scanare si incizie,

sisteme video digitalizate.

Electrobisturiu mono- si bipolar,

cu anse de biopsie si hemostaza

curenti de valori fin reglabile si afisate pe ecran pentru:

taiere pura, taiere cu modulare si coagulare, avand un efect hemostatic eficient, coagulare usoara, coagulare puternica, coagulare bipolara.

pedala pneumatica pentru comanda taierii;

portelectrod pentru electrozi sterili;

electrod neutru cu cablu de lungime 2, 5 m;

curea de fixare a electrodului neutru;

set de 6 electrozi (lama, varfuri tip sfera, varfuri tip ac)

Pense bipolare, portelectrod pentru pense bipolare si cablu.

Criocauter varfuri adaptate pentru ginecologie

Aspirator chiuretaj ajustarea continua a vacuumului.

Piesele care vin in contact cu secretiile aspirate sterilizabile

Conector pentru chiurete

Pedala de picior pornire/oprire si pedala de vacuum

Suport ptr. canule

Filtru bacterian

Ecograf Sonde 2D si 3D convexa, liniara, endovaginala si endocavitara inalta rezolutie cu sistem de ghidare a punctiei,

Doppler Color, Pulsat, Directional PowerDoppler

Multi-Slice View,

Oblique View

VolumeCT imaging,

Full Spectrum Imaging,

4D with Optimal Volume Resolution,

Multi-planner Viewing with VolumeCT,

See-Thru Doppler Rendering Mode.

Optimal Volume Resolution

Build-in CD-RW

DVD Storage

USB

Full DICOM 3.0

Optimizare automata a imaginii

INSTRUMENTAR

ModulEchipament Cerinte minime de funcionare/

parametri determinani pentru aparatur

M

O

D

U

L

C

A

N

C

E

R

G

E

N

I

T

A

LInstrumentar medical

ZINGER

i

INSTRUMENTAR PORTRET :

INSTRUMENTAR PEISAJ:Cutii instrumentar(15)Dimensiuni > 40/10/5 cm

Valve ginecologice

(10 perchi)Kristeller 22cm 110 x 18 mm

110 x 20 mm

110 x 27 mm

110 x 30 mm

110 x 36 mm

Kristeller 17,5cm 70 x 27 mm

75 x 30 mm

90 x 36 mm

Sims 125 mm 70 x 26 mm

175 mm 90 x 40 mm

Specul vaginal GRAVE

(3) 75 x 20 mm

95 x 30-35 mm,

105-115 x 33-35 mm

Specul vaginal, PEDERSON (4)100 x 16 mm,

75 x 13 mm,

100 x 22 mm,

120 x 25 mm

Specul vaginal, COLLIN

(4)ZINGER INSTRUMENTAR(PORTRET)

85 x 30 mm, 100 x 90 mm, 28 mm

100 x 35 mm, sau 100 x 90 mm, 28 mm

110 x 40 mm, 100 x 90 mm, 28 mm

65 x 10 mm 100 x 90 mm, 28 mm

Specul vaginal, CUSCO

(3)urub lateral 75x32mm,85x35mm,100x35mm,75x17mm

Specul vaginal, CUSCO

(3)urub central, 75 x 32 mm,

85 x 35 mm,

100x 37 mm

Specul vaginal, CUSCO

(3)Tip elveian, 90 x 23-25 mm,

100x 25-27 mm,

110x 27-30 mm

Endospecul, KOGAN

(2)3mm, 24cm ;

4mm, 24cm ;

5mm, 24cm.

Dilatator uterin, GOODELL (2)34cm

Dilatatoare uterine HEGAR

(2)185 mm slighty conical point 1-15 mm

very conical point 1-15 mm

Sond uterin - histerometru

(4)Mayo 330 mm 5 mm 1/2

Sims 330 mm 4 mm 1/2

Martin 300 mm 3 mm 1/2

Playfar 320 mm 1/2

Curet aspiratoare (3)

NOVAK sau

NOVAK-SCHOECKAERTZINGER INSTRUMENTAR PORTRET

1mm, 24-30cm, 23,5mm,

2mm, 26 mm,

3mm, 28,5mm.

4mm.

Curet biopsie (2)

HEANY

BUMM22,5 cm

25-30 cm

Chiuret biopsie (2)

MOD. BERLIN

MOD. MUNCHEN25-30mm, 3-3,5mm

25-30mm, 4-5 mm

Biotom, SCHUBERT (1)21-28cm, curb

Biotom, TISCHLER (1)27cm curb

Biotom, THOMAS-GAYLOR(1)24cm curb

Biotom, VAN DOREN(1)25cm curb

Biotom, FAURE(1)21cm curb

Biotom, ALEXANDER(1)28cm curb

Biotom, SCHUMACHER(1)24cm , 4 - 6mm, curb

Biotom, KEVORKIAN(1)24cm, 3x9,7mm curb

Biotom, WITTNER(1)drept, 4x8mm, 23cm ; curb, 4x8mm, 23cm

Biotom, EPPENDORFER(1)4x8mm, 20cm, curb

Biotom,TISCHLER-MORGAN(1)3x7mm, 20cm, curb

Biotom oval, BURKE(1)7x5mm, 20cm, curb

+/- :

Mner biotom TOWNSEND cu accesorii (1) :

toat pensa, TISCHLER-MORGAN

toat pensa oval bite, TOWNSEND

toat pensa rotating, KEVORKIAN

toat pensa rotating, TOWNSEND-MINI

toat pensa, TISCHLER-UP

toat pensa, MINI-TOWNSEND-UP

toat pensa, MINI-TOWNSEND-DOWN

numai vrful, TISCHLER-MORGAN

numai vrful oval

numai vrful, KEVORKIAN

numai vrful, TOWNSEND-MINI

numai vrful, TISCHLER-UP

numai vrful, TISCHLER-DOWN

numai vrful, MINI-TOWNSEND-UP

numai vrful, MINI-TOWNSEND-DOWN

Pens de prindere a colului SCHROEDER (1)

POZZI (BRAUN) (1)25 cm, curb

25 cm, curb

SKENE (1)24 cm

DUPLAY (1)25-28 cm, curb

TEALE (1)22,5 cm, curb

Pense pentru polipi:

ULRICH (1)

GROSS-MAIER (1)

FLETCHER (1)

CHERON (1)

COLLIN (1)

NOTO (1)

KELLY (1)

HEYWOOD-SMITH(10)

RAMPLEY (1)

WALTON (1)

SIMS-MAYER (1)22cm, 1/1

22cm, 1/1

24cm, 1/1

25cm, 1/1

24cm, 1/1

28cm, 1/1

32cm, 1/1

25cm, 1/1

25cm, 1/1

25cm, 1/1

28cm. 1/1

Foarfece:

POTTS-SMITH (3)

METZEMBAUM Delicate (1)

CARDINALE (1)

SATINSKY (1)

FINOCHIETTO (1)19,5cm, de 25, 45, 60o25cm, curb

28cm

24cm

27cm

4. MODUL CANCERE UROLOGICE

Nu utilizeaza aparatura proprie ci din cadrul celorlalte laboratoare.

5. Lista de echipamente Laborator AP si citologie

Modul Echipament/ Aparatura/ Sistem de aparaturiCerinte minime de functionare/ parametri determinanti pentru aparatura

I. Modul Cancer de Col uterin

LABORATOR ANATOMIE PATOLOGIC SI CITOLOGIEMasa de orientare cu sistem de iluminare, sistem de spalare si sistem de aspiratie a noxelor si filtrare Masa de laborator speciala din otel inoxidabil cu inaltime reglabila, cuva adinca de spalare a pieselor operatorii, plan inclinat pentru scurgerea reziduurilor, sistem de spalare cu jet prin puncte si debit reglabil, gratare de inox cu perforatii, suport magnetic pentru instrumentar, iluminare fluorescenta a spatiului de lucru, sistem de aspiratie a noxelor si filtrare si recipient de colectare a reziduurilor

Aparat pentru colorarea automata a frotiurilor (ROBOT SLIDE STAINER)Echipament automat pentru colorarea preparatelor histopatologice cu Cititor de coduri de bare; Capacitate intre 1 si 48 de lame histopatologice; Posibilitate de utilizare a pana la 64 de reactivi pe ciclu cu 12ml/reactiv; Control si monitorizare prin intermediul calculatorului; permite realizarea mai multor cicluri de colorare in aceeasi zi

Microscop motorizat pentru examinare in lumina transmisa camp luminos si fluorescenta, cu pachetul complet (camera video, soft, computer, imprimanta) pentru tehnica de hibridizare in situ cu fluorescenta (FISH) 1. MICROSCOP CU UNITATE Z SI MONITOR TFT, CU FILTRE PENTRU FLUORESCENT:- unitate Z de baza: marimea pasului 25nm; reflector cu 6 pozitii; control al luminii, incl. USB, RS 232 si interfata TCP/IP; sistem de miscare al condensorului si masutei; placa de adaptare pentru tuburi; sursa de curent externa, stabilizata, 12V DC 100W; cablu USB si cablu telefonic.

- sistem de operare al unitatii Z: buton de control plat, ergonomic, pe partea dreapta recomandat in combinatie cu sistemul

mecanic de ghidaj al masutei sau obiectelor.

- sistem pentru obiectiv cu 7 pozitii

- Iluminare cu lumina transmisa - include diafragma de camp luminos motorizata cu deschideri pentru rotitele filtrelor.

- Rotita de filtru dubla, discreta, cu patru pozitii fiecare pentru a accepta filtru cu densitate neutra.

- Echipament pentru iluminare cu lumina transmisa: timp de schimbare