Sistemul Contabil Din Olanda

8/14/2019 Sistemul Contabil Din Olanda

1/32

SISTEMUL CONTABIL

DIN BELGIA


2/32

INTRODUCERE

Economia Belgieia crescut constant in ultimii 10 ani, inclusiv si Produsul Intern Brut.

Inflatia a fost tinuta sub control, Belgia reusind sa indeplineasca cerinta U.E. ca datorie anuala

interna sa nu depaseasca 3% din PIB. Belgia dispune de o industrie performanta, care depinde, in

mare masura, de comertul international. Astfel ea importa aproape toate materiile prime, care ii

sunt necesare.Exporturile de marfuri si servicii reprezinta circa 70% din PIB.

Sistemul belgian de raportare financiara si practicile contabile de aici reprezinta un

exemplu al modelului continental european. Influentele franceze (ex.: obligatia de a utiliza un

anumit standard in practica) sau germane (ex.: un sistem conservator, o lege foarte detaliata si o

relatie stransa de raportare financiara si impozitare.) vor fi usor gasite in contabilitatea belgiana.

La inceputul anilor 1970, Belgia a fost una dintre cele mai subdezvoltate tari ale Europei

in materie de raportare financiara. Legislatia referitoare la conturile anuale a fost veche, precum

si a evidentei contabile in sine care era confuza, incoerent si - pentru cele mai multe companii -

destul de primitiva. In mai putin de 20 de ani, raportarea financiara a fost reformata si

transformata, cand Belgia a pus in aplicare directivele Comunitatii Europene.

CAP. 1 CONSIDERENTE GENERALE

1.1 Date generale privind economia Belgiei

Medul de afaceri si cel concurential

Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile postale,

caile ferate si transportul public, reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii

productive. Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie.

Cateva corporatii domina economia Belgiei, ele avand un rol hotarator in fiecare sector al

economiei, incluzand industria, finantele si comertul. Guvernul Belgiei nu impune investitorilor

strainilimitari sau controale restrictive, rezultand un climat investitional liberal. Se solicita totusi

anumite aprobari a unor comisii care reglementeaza modalitatea de realizare a serviciilor in

industrie, banci, asigurari, leas 949h79j ing etc., respectarea anumitor reguli de protectie a


3/32

consumatorilor, obtinerea unor autorizatii de constructii, demolari etc. din partea administratiilor

locale, asigurarea conditiilor de protejare a muncitorilor in sensul de a nu lucra in conditii

periculoase, sau de poluare etc.

Companiile straine se bucura in Belgia de tratamentul national, fiind asimilate celor

indigene. Nu exista restrictii de repatriere a capitalului si profitului si nici cerinte in ceea ce

priveste participarea belgiana la constituirea unei firme cu capital strain.

Pentru a preveni distorsionarea competitiei in afacericu celelalte tari membre ale U.E.,

Belgia a intarit legislatia, care interzice acordurile, deciziile sau practicile ce restrang concurenta,

cum ar fi obligativitatea folosirii unor preturi fixe, limitarea sau controlul productiei, a pietelor

sau investitiilor, impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare.

Sistemul bancar belgian este format din Banca Centrala (a carui rol determinant in

realizarea politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca Europeana Centrala), Comisia

Bancara (care supervizeaza activitatea institutiilor financiare, incluzand bancile, companiile de

investitii, companiile de asigurari etc.) si bancile comerciale a caror filiale si sucursale

functioneaza in cadrul centrelor comerciale si financiare din numeroase tari. Bancile belgiene

utilizeaza sisteme moderne si automate de realizare a tranzactiilor bancare interne si

internationale. De altfel,sediul SWIFTse afla la Bruxelles. In Belgia isi desfasoara activitatea oserie de banci internationale de prim rang.

Economia este puternic orientata spre sectorul serviciilor, dar prezinta diferente regionale

importante intre Flandra, regiunea mai dinamica, si Valonia, regiune aflata intr-o perioada

postindustriala afectata de dezafectarea industriilor traditionale. Ca unul dintre membrii fondatori

ai Uniunii Europene, Belgia sprijina integrarea economica europeana si politici de economie

deschisa. In 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a inlocuit francul belgian definitiv in

2002. Din 1922 Belgia si Luxemburgul formeaza o zona economica comuna, iar din 1944 aceste

tari fac parte din zona economica Benelux.

Belgia a fost prima tara din Europa Continentala care a trecut printr-o perioada de

revolutie industriala la inceputul secolului al- XIX-lea. Pana la jumatatea secolului urmator,

egiunea miniera si metalurgica valona s-a dezvoltat puternic, in timp ce Flandra a ramas


4/32

preponderent o regiune agrara. Anii 1970 au reprezentat o perioada de receseie datorita crizelor

petroliere si a declinului industriei metalurgice. Politicile economice mai liberale din Flandra au

facut ca centrul economic al tarii sa se deplaseze spre nord.

Economia Belgiei si infrastructura de transport sunt puternic integrate cu cele a Europei

de Vest. Pozitionarea tarii in centrul unei regiuni puternic industrializate fac ca Belgia sa fie una

dintre primele zece tari in clasamentul comertului international. Economia este caracterizata de o

forta de munca foarte productiva, un PIB ridicat si exporturi importante. Principalele produse de

import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere si chimice, accesorii si textile.

Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, otel, produse petroliere,

mase plastice, textile, diamante finisate

In 1830, Belgia a devenit stat independent, iar in timpul celor doua Razboaie Mondiale a

fost ocupata de Germania. In ultima jumatate de secol a prosperat ca tara moderna cu o

tehnologie moderna, fiind membru NATO si al UE. Steagul Belgiei a fost recunoscut oficial in

1831, ceea ce semnifica recunoasterea Belgiei ca stat independent. Asezarea verticala a culorilor

este preluata de la steagul Frantei.

Principalii indici economici

Produsul intern brut: 311,02 miliarde Euro;PIB / locuitor:29385 Euro

Cresterea economica: 2,5%

Cresterea productiei industriale: 1,9%Rata inflatiei:1,7%

Principalii parteneri comerciali: Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si Italia.

1.2. Inceputurile sistemului contabil belgian

Mediul de afaceri belgian, care s-a dezvoltat foarte incet, a costat dintr-un numar foarte

mare de intreprinderi mici si mijlocii apartinand grupurilor de intreprinderi. Aceste companii au

fost finantate in principal prin intermediul imprumuturilor de la creditori, in special, a bancii si a

capitalului grupului.


5/32

La inceputul secolului XX caracteristicile se schimba. Tot mai multe companii isi fac loc

pe piata si deci bursa de valori si investitii este in contina crestere. Pana la punera in aplicare a

directivelor CE, Raportarea financiara a fost orientata spre furnizarea informatiilor creditorilor in

loc de investitori. Prin urmare, sistemul contabil belgian a fost si este inca domninat de principiul

prudentei.

In anii 1970, in urma adoptarii directivelor CE au fost introduse in Belgia cateva

reglementari noi si extinse de contabilitate. Legea contabilitatii impreuna cu decretele regale au

fost foarte detaliate, pentru ca Belgia are o traditia a unui sistem codificat de legi, ca si

Germania. In plus, utilizatorii informatiei contabile, expertii contabili si auditorii impartasesc

opinia referitoare la respectarea acestor norme juridice detaliate ce ofera o imagine fidela si

reala. Noul mileniu va imparti Belgia in doua grupuri in ceea ce priveste raportarea financiara.Companii listate la bursa vor pregati situatiile financiare consolidate conform IAS-urilor sau

IFRS-urilor. Cele nelistate la bursa vor adopta una dintre reglementarile internationale iar

companiile mici vor continua raportarea traditionala potrivit legislatiei belgiene.

1.3 Cadrul juridic si institutional

Legea societatilor comerciale:

Inainte de legea contabilitatii din 1975, legislatia cu privire la organizarea contabilitatii afost aproape inexistenta in Belgia. Doar cateva articole regasite in Codul Civil in concordanta cu

cerintele de raportare financiara a companiilor. Aceste articole au fost luate din ordonanta

fraceza Colbert / Savary din 1673 iar din anul introducerii lor in legistatia belgiana, au mai avut

loc putine schimbari pana in 1975. Prima lege belgiana, Codul de Comert ( mai 1873) includea

cerinta de a intocmi un bilant si un cont de profit si pierdere. Legea nu specifica nici un fel de

reglementare cu privire la modul de intocmire a acestora, nefiind stabilite nici un fel de restrictii.

Ca o consecinta a publicarii situatiilor financiare, s-a demonstrat incomparabilitatea cu situatiile

alor societati precum si irelevanta in fata utlizatorilor de inforamtie contabila. Legea preciza

doar ca toate deprecierile necesare trebuie sa fie inregistrate in contul de profit si pierdere.

O data cu amendamentele legii din 1975, au fost introduse o serie de precizari cu privire

la intomirea bilantului. Aceasta a constat in urmatoarele rubrici: pe partea de activ permanent,


6/32

activele circulante activele imobilizate a trebuit sa fie prezentate separat. In pasiv, datoriile

interne angajate si cele negarantate ar trebuit sa fie prezentate (art. 75). Aceasta lege, care a

dominat modalitatea de raportare financiara de pana la 1975, a ramas nedezbatuta cu privire la

metodele de evaluare.

Introducerea acestei legislatii a fost o piatra de hotar in istoria raportarii financiare in

Belgia. O data cu decretele regale, Legea este singura sursa de regulamentare obligatorie privind

evidenta contabila si pentru companiile industriale si comerciale. Fiind parte codificata a unui

sistem de drept, Legea Contabilitatii si decretele legale aferente sunt foarte detaliate. Ele contin

numeroase cerinte pentru tinerea contabilitatii si prescrie formate, nu numai pentru bilant si din

contul de profit si pierdere, dar, de asemenea, pentru notele explicative.

O a doua sursa privind reglementarile contabile din Belgia, dar care nu au un caracter

obligatoriu, sunt sugestiile emise de catre Comisia privind standardele de contabilitate (CBN) .

Legea contabilitatii contine articole care reglementeaza crearea de CNC / CBN.

Responsabilitatile sunt stabilite conform articolului 14, dupa cum urmeaza:

De a-si prezenta opiniile guvernului si parlamentului la cerere sau din proprieinitiativa.

Pentru a dezvolta un organism de contabilitate si principii contabile, prin avizari saurecomandari

Reprezentantii profesiei contabile si a celei de auditor impreuna cu reprezentantii

Ministerului de Finante si Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii se bazeaza pe prevederile

conforme cu CNC / CBN. Acestea sunt considerate a fi autoritare, insa nu au puterea unei legi.

Pana in anul 1990 companiile au avut numai obligatia de a intocmi contabilitate simpla.

Contabilitatea consolidata a fost considerata ca fiind un element exotic si companiile nu le

pregateau de buna voie, in principal, pentru ca ei nu erau familiarizati cu acest concept. Prin

decretul regal din 6 martie 1990, cea de-a saptea directiva a fost pusa in aplicare in Belgia.

Legiuitorul a ales impunerea intocmirii situatiilor consolidate doar pentru grupurile foarte mari.

In cazul in care o societate belgiana avea sa isi pregateasca conturile in conformitate cu GAAP-

urile internationale, trebuia sa solicite permisiunea de a face acest lucru. Guvernul a decis sa


7/32

lucreze cu scutiri individuale, care vor fi acordate de catre ministrul Economiei. Companiile

considerate eligibile pentru a aplica standarde internationale de contabilitate, sunt numite

'jucatori globali. Un jucator global este o companie care indeplineste una sau mai multe dintre

urmatoarele criterii:

intreprinderea este (sau urmeaza) listata pe piata straina de capital,

intreprinderea are o activitate internationala semnificativa

societatea-mama a intreprinderii utilizeaza standarte internationale in raportarile sale

financiare

operatiunile intreprinderii se afla in anumite sectoare (precum petrolul) unde

utilizarea normelor contabile straine este larg raspandita.

1.3. Legislatia belgiana prinvind domeniul contabil

Principalele surse de legislatie belgiana in domeniul contabil sunt 'Legea cu privire la

conturile de intreprinderi' si 'Codul de companie (Code.) si cu respectivele lor de puneri in

aplicare. In plus, Codul Fiscal de Venituri (CIR), cu decretele sale de aplicare, exercita o

influenta semnificativa asupra contabilitatii tuturor societatilor din sistemul belgian.

Adoptarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Standardele Internationale de

Raportare Financiara (IAS / IFRS) in Uniunea Europeana este parte a Comisiei Europene la nivel

global armonizarea politicii fiscale ale caror scop este de a stabili o baza comuna de impozitare.

Impactul unui IAS / IFRS contabil si fiscal, bazat pe povara fiscala efectiva a companiilor

belgiene mari, nu este uniforma intre sectoare. Unele sectoare, cum ar fi constructia de

automobile si vehicule, au experienta mult mai mare in cresterea sarcinilor fiscale, fiind mult mai

eficiente decat altele. La nivel global impactul este relativ important. Analiza se efectueaza

utilizand analize de impozitare europene (ETA), un multi perioada de transmitere. Intr-un

context european, un IAS / IFRS pe baza de impozitare va duce la cresterea efectiva a


8/32

impozitarilor, in toate tarile. Cu toate acestea, se va mentine, probabil, cea mai competitiva

impozitare comparativ cu tarile UE. De asteptat ca largirea bazei de impozitare ar putea constitui

o oportunitate de a reduce rata impozitului pe venit corporativ, fara a schimba total povara.

Cea de-a doua jumatate a secolului 19 si cea de-a 20-lea au fost perioade de gandire, in

Belgia, intensiv despre modalitatile de organizare a evidentei contabile si de raportare financiara.

Inainte de 1983 au existat mai multe propuneri de la profesionistii contabili si profesionisti ai

mediului academic, precum si initiative private de la organismele industriale.

In Belgia, in ciuda adoptarii IFRS pentru situatiile financiare consolidate de mai multe

tipuri de companii, GAAP-urile belgiene raman necesare contabilitatii in cadrul companiilor

pentru situatiile financiare, din cauza impactului impozitarii si a legilor interne si IMM.

1.4. Notiuni despre fiscalitate in mediul economic

Principiul neutralitatii fiscale.

Prima lege din domeniul fiscalitatii a aparut in 1930 cand Belgia a devenit independenta.

Insa conceptul de impozitul pe venit a fost introdus inca din 1913. Deoarece statutul de

impozitare a ramas destul de ambiguu cu privire la definirea de veniturilor impozabile,

reglementarile fiscale (emise de catre autoritatile fiscale si care decurg din hotararilor

judecatoresti) au fost dezvoltate. In primii 70 de ani din secolul al XX-lea, companiile isi evaluau

activele, pasivele, veniturile si cheltuielile in functie de de normele fiscale, pentru a determina

venitul impozabil. Aceste reguli fiscale au devenit implicit norme contabile deoarece legea

societatilor comerciale nu au oferit nici o regula privind evaluarea. In acest mod s-a creat o

legatura puternica intre contabilitate si fiscalitate, legatura care exista si in ziua de astazi.

De la mijlocul anilor 1970 a aparut un o noua situatie. Companiile s-au confruntat cu un

nou set complet de reguli contabile, o data cu introducerea Legii Contabilitatii in 1975. In multe

alte tari companiile se aflau in aceeasi situatie, existand puternice diferente intre raportarea


9/32

financiara si impozitare; acestea fiind depasite prin introducerea unor impozite amanate in

raportari. Cu toate acestea, la mijlocul anilor 1970, conceptul de impozit amanat era necunoscut

membrilor sistemului economic belgian. Mai mult, ei s-au opus ideii de a intocmi doua seturi de

situatii financiare: pentru scopuri contabile si fiscale, considerand acest concept ca fiind o povara

administrativa. Ca raspuns la nemultumirea lor, guvernul a introdus Principiul neutralitatii

fiscale. Introducerea acestuia a fost o optiune politica deoarece guvernul nu a dorit ca sistemul de

taxe si impozite si de calcul a veniturilor impozabile sa fie schimbat prin introducerea acestei noi

legi a contabilitatii. Prin expunerea motivelor sale se precizeaza: Guvernul va asigu ra

neutralitatatea fiscala iar atunci cand va fi necesar se vor lua masuri administrative sau juridice.

Neutralitatea fiscala a fost obtinuta in felul urmator: administratia fiscala a acceptat toate

normele din Legea Contabilitatii impreuna cu decretele privind deprecierea, in schimbul

aprobarii principiului neutralitatii fiscale. In preambul la decretul regal din 18 octombrie 1976

Parlamentul a afirmat ca regulile fiscale vor diferi de cele contabile numai in situatii

exceptionale.

La prima vedere au existat multe distorsiuni intre legislatia fiscala si legea contabilitatii.

In scopul de a le elimina, Guvernul a procedat in mai multe moduri: in primul rand, a schimbat

anumite aspecte ale statutului fiscal pentru a le aduce in conformitate cu Legea Contabilitatatii;

in al doilea rand, itemi din contabilitate au fost modificati pentru a armoniza contabilitatea cu

tratamentul fiscal aprobat. Aproape la 20 de ani de la punerea in aplicare a Legii Contabilitatii si

a principiul neutralitatii fiscale, se putea spune ca obicetivul a fost atins doar in parte. In multe

cazuri, legislatia fiscala si cea administrativa accepta regulile contabile. Cu toate acestea,

neutralitatea este amenintata constant de faptul ca Parlamentul adesea foloseste masuri fiscale

pentru a stimula economia.

Sistemul de impozit pe venit

Sistemul belgian include urmatoarele patru tipuri principale de taxe:

1. impozite pe venituri, inclusiv impozitul pe venit corporativ. (ca persoana juridica de venituri

2. taxe privind transferul de proprietate, bunuri si servicii, constand din taxa pe valoare adaugata

(TVA), de inregistrare si de taxe de timbru, vamale si a accizele, precum si de succesiune

(mostenire de impozitare).


10/32


11/32

Pentru rentele obtinute de detinatorii de proprietati imobiliare se percepe o taxa de la

1,25% la 2,5%, care variaza in functie de localizarea proprietatii.

Taxele locale, percepute de administratiile locale, variaza intre 0 si 10%, cele mai

frecvente fiind intre 5 si 9%din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.

Accizelein U.E. sunt percepute pentru productia si importul de combustibili, tigari, alcool

si produse alcoolice si uleiuri minerale. In Belgia, accizele mai sunt aplicabile cafelei si

bauturilor ne-alcoolice, precum si produselor importate peste anumite limite cantitative.

1.5. Profesia contabila

Profesia contabila s-a dezvoltat foarte incet in Belgia. Pentru ca marea majoritate a

firmelor au fost finantate prin grupuri de intreprinderi si capital extern, partenerii implicati au

fost multumiti de informatiile de care beneficiau. Astefel nu era nevoie de o dezvoltare a

profesiei care ar duce in final si la dezvoltarea standardelor de contabilitate. Institutul de conturi

a fost creat prin Legea din 22 iulie. Influenta profesiei contabile si a celei de audit a fost foarte

limitata chiar si la mijlocul anilor 1970. Reorganizarea Institutului a dus in 1999 la formarea unui

nou organism profesional, Institutul Expertilor Contabili in cadrul Institutului de Contabili si

Consilieri Fiscali (lnslituut Contabililor en voor Belastungconsulenlen (1AB) / Institui des

Experts-comptablcs el des Conseils fiscaux (IEC) care a stabilit functiile auditorilor dinte cele

ale contabililor, reglementand relatiile dintre cele doua institute. In prezent, sarcina principala a

menbrilor Instiiuut van dc Contabilii en Relaslingeonsulenten / lnstilut des Bxperts-comptables

et des Conseils fiseaux (aproximativ 8000 membrii) este de a oferi intreprinderilor mici si

mijlocii ajutor in pregatirea situatiilor financiare.

1.6. Obiective, ipoteze si caracteristici calitative

Conceptul de imagine fidela a fost introdus in legislatia belgiana ca parte a procesului de

armonizare. Acesta a fost un concept nou in viziunea belgiana dar este interpretat ca dand sensul

intregii situatii financiare, care trebuie sa ofere o imagine reala si transparenta asupra imaginii

firmei. De fapt, acest concept nu a fost niciodata absorbit de practicienii belgieni, insa contul de


12/32

profit si pierdere si bilantul nu au impiedicat vizualizarea unei imagini fidele, iar o dezvaluire a

notelor anexate este suficienta pentru a corecta situatia initiala.

In ceea ce priveste relatia dintre substanta si forma, forma juridica este, de obicei,

aderata la ea, cu toate ca in ultimii ani, au existat unele semne de schimbare, cum ar fi o cerinta

de a valorifica leasingul financiar, in cazul in care substanta economica ar respinge forma.

In general, sistemul contabil belgian prezinta un puternic caracter fiscal in prezentarea

situatiilor financiare, incorporand si o imagine fidela a patrimoiului. Acest lucru este valabil nu

numai companiilor mici, dar mai ales celor consolidate Pregatirea declaratiilor financiare este

considerata de comunitatea de afaceri si de profesia contabila ca o modalitate de indeplinire a

cerintelor detaliate stabilite in statutul de contabilitate.

Legi speciale si decrete regale coexista cu rapoartele anuale de societati de holding,

companii de asigurari, fondurile de pensii si spitale.

Legea contabilitatii cu privire la conturi individuale ale unei companii contine

reglementari detaliate cu privire la procedurile de contabilitate, include o descriere detaliata

standard de conturi detaliate si un formular oficial, nu numai pentru a bilant si a contului de

profit si pierdere dar si pentru note. Decretele legale cu privire la conturile consolidate cuprind o

detaliere a bilantului consolidat si contul de profit si pierderi, dar nu si

detaliate pentru formatul notelor explicative.

Fiecare intreprindere, tinand seama de natura speciala a activitatii sale, trebuie sa

definineasca reguli pentru a fi utilizate la evaluare prin metoda inventarului sau de afaceri si in

special, de stabilire si de ajustare, depreciere, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si a

reevaluarilor. Evaluarea, deprecierea, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli trebuie sa

indeplineasca criteriile de prudenta, sinceritate si buna credinta.

Principiul prudentei este discutat in continuare in conditiile legii, dar criteriile de

sinceritate si buna-credinta nu sunt definite in mod explicit. In plus, legiuitorul prevede ca pentru

a fi in concordanta cu principiile si telurile stabilite, trebuie respectat si principiul prudentei, dar

nu il defineste pe acesta din urma.


13/32

Principiul continuitatii activitatii - cu exceptia cazurilor expres mentionate in conturile

anuale, se presupune ca situatiile contabile au fost intocmite in concordanta cu principiul

continuitatii activitatii.

Principiul permanentei metodelor - metodele de evaluare nu trebuie sa fie schimbate de

la un exercitiu financiar la urmatorul. In cazul unei abateri de la acest principiu, elementele cele

mai importante trebuie schimbate in conformitate cu noua metoda, in deschiderea bilantului in

anul in care au avut loc modificarile. Aceasta implica faptul ca efectul cumulat al schimbarilor de

la inceputul anului financiar nu trebuie sa fie introduse in contul de profit si pierdere, dar ar

trebui introduse direct in capitalurile proprii. Micile societati, pot totusi sa treaca efectul cumulat

direct in contul de profit si pierdere. O schimbare in politicile contabile va implica inevitabil

faptul ca sumele declarate in contul de profi si pierdere, bilant si raportul anual nu pot ficomparate cu cele din anii anteriori.

Principiul evaluarii permanente Legislatia prevede faptul ca elementele componente ale

activelor si pasivelor trebuie evaluate in mod individual. Scopul acestei dispozitii este de a evita

adoptarea unei abordari a portofoliului in evaluarea acestor elemente. Prin urmare, nu este

permis ca in vederea unei evaluari sa se adopte un punct de vedere in care evaluarea unui activ sa

fie prea ridicata in comparatie cu evaluarea prea mica a unui alt activ.

Principiul independetei exercitiului Se vor lua in considerare toate veniturile si

cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine

seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor. Aceasta a presupus trecerea de la

conceptele de incasari si plati la o contabilitate de angajamente care acorda prioritate cauzelor

asupra efectelor, inregistrandu-se mai intai angajamentele si apoi executarea lor.

Principiul intangibilitatii - potrivit acestui principiu bilantul de deschidere al unui

exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent, pentru a asigura

continuitatea si coerenta informatiilor privind pozitia financiara si rezultatele realizate si pentru a

evita pierderea de informatii.

Totusi, in conformitate cu normele contabile internationale, exista si anumite exceptii cu

privire la acest principiu, pentru anumite corectii care se impun intreprinderilor care aplica


14/32

pentru prima data reglementari contabile aferente unui nousistem contabil ce presupune

retratarea soldurilor finale ale exercitiului anterior schimbarii.

Principiul necompensarii - Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate

cu valorile elementelor ce reprezinta capitaluri proprii si datorii, respectiv veniturile cu

cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si capitaluri proprii si datorii, permise de

reglementarile legale. Orice compensare ar avea ca efect o pierdere de informatie si deci

reducerea fidelitatii imaginii reflectate de catre situatiile financiare ale entitatilor economice.

Principiul pragului de semnificatie - Presupune ca orice element care are o valoare

semnificativa si care prin importanta lor afecteaza deciziile, trebuie prezentat distinct in situatiile

financiare. Elementele cu valori nesemnificative vor fi insumate, nefiind necesara prezentarea lor

separata.

Prin aplicarea acestui principiu, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa

evite cele doua extreme posibile:

- sa fie prea sintetice si asta cu cat mai mult cu cat trebuie respectat si principiul

noncompensarii;

- sa fie prea abundente in detalii nesemnificative pentru luarea deciziilor.

Actul privind situatiile financiare nu contine nicio orientare concreta cu privire la

metodele de evaluare care ar trebui folosite in cazul in care compania nu ar mai avea o activitate

continua. Oricum, in practica generala regulile de evaluare a activelor si pasivelor sunt intr-o

anumita masura similare celor utilizate in bilantul de lichidare. Acest lucru implica faptul ca

valorile realizabile nete sunt utilizate in cazul activelor si ca provizioanele sunt pentru acoperirea

pasivelor in legatura cu restructurarea sau inchiderea afacerii.

Desi in general, normele de evaluare raman vage, acest lucru nu inseamna ca pregatirea

situatiilor financiare este necesar mai mult timp fata de momentul evaluarii activelor, pasivelor, a

cheltuielilor si veniturilor.

CAP.2 ELEMENTE DE RAPORTARE FINANCIARA ANUALA


15/32


16/32

de lucru la norma intreaga si jumatate de norma, precum si pe categorii de personal (de

exemplu, manual, calificat in productie, personal tesa, personal de conducere). Capitolul doi

ofera doua explicatii pentru modificarea numarului de persoane angajate in ultimii ani. Capitolul

trei include informatii cu privire la modul de utilizare a stimulentelor din partea Guvernului.

Capitolul patru include informatii cu privire la suma cheltuita pe educatie si formare profesionala

si a numarului de angajati care au participat la aceste. Companiile care sunt autorizate sa-si

prezinte conturile anuale intr-o versiune prescurtata au, de asemenea, permisiunea de a publica o

versiune prescurtata a bilantului social.

Firmele cotate la bursa trebuie sa prezinte periodic sau ocazional diverse rapoarte

informative, cu privire la situatia firmei. Cele periodice se prezinta la jumatate de an si dupa un

an. In raportul semestrial are urmatoarele elemente minimale ce trebuie a fi dezvaluite: cifra netade afaceri pentru o perioada de sase luni, rezultatul extraordinar, rezultatul financiar, precum si

rezultatele inainte si dupa impozitare. Raportul trebuie sa contina informatii cantitative,

impreuna cu o explicatie a rezultatelor si un rezultat cu privire la situatia societatii. De asemenea

se cere a fi o comparatie cu situatiile financiare precedente. Acest raport ar trebui sa fie

disponibil, cel mai tarziu, dupa trei luni de la sfarsitul celei de-a doua perioade a anului financiar.

Elementele calitative din raportul intermediar trebuie sa fie calculate si evaluate in conformitate

cu dispozitiile legii contabilitatii. Raportul intermediar ar trebui sa precizeze daca acele situatii

sunt auditate.

Raportul anual este compus din conturi individuale, conturi consolidate, raportul

administratorului, auditorului si raportul anual privind diagnosticul si pozitia actuala a firmei.

Acest buletin contine aceleasi elemente prezentate la raportul de la jumatatea anului, cu toate

acestea, cifrele sunt prezentate pentru o perioada de un an. Aceste date cantitative trebuie sa fie

insotite de o explicatie a rezultatelor si informatiilor cu privire la activitatea firmei. Mai mult

decat atat, ar trebui sa fie mentionate daca datele au fost verificate si daca auditorul a emis un

raport calificat . In acest caz, continutul de calificare, trebuie sa fie dezvaluit.

In plus, societatile cotate trebuie sa comunice imediat, printr-un raport ocazional, orice

informatie care ar putea influenta pretul actiunilor sau alte instrumente financiare emise de

societate, in cazul in care informatiile au caracter public. Companiile listate ca fiind noi pe piata


17/32

trebuie sa publice trimestrial informatii cu privire la cifra de afaceri si de rezultatele lor,

impreuna cu estimarile viitoare.

Companiile care au un angajat al Consiliului trebuie sa pregateasca un raport special cu

privire la situatia financiara a companiei pentru acest lucru. Informatiile prezentate lucratorilor

Consiliului pot fi aprobate de catre auditorii financiari. Auditorii vor analiza si vor declara ca

informatiile reprezinta situatia reala de la companie si va astepta participarea la reuniunea

Consiliului pentru ca acesta sa raspunda la intrebari.

2.1. Practici de recunoastere si masurare

O comparatie intre reglementarile belgiene si Standardele Internationale de Contabilitate

IAS este prezentata mai jos. In Belgia, practicile de masurare si de recunoastere sunt aproape

identice cu procedurile prevazute de legea internationala de reglementare contabila.

Comparatie intre reglementarile contabile belgiene si Standardele Internationale de

Contabilitate:

IAS 1Prezentarea situatiilor financiare. Sunt incluse aceleasi principii contabile ca si in

standardele de contabilitate. In ceea ce priveste substanta peste forma, forma juridica de obicei,

domina. In ceea ce priveste continutul situatiilor financiare, declaratia prinvind un flux de

numerar nu este necesara in Belgia, iar o declaratie de modificari asupra capitalul este necesar

doar pentru a conturilor consolidate.

IAS 2 Stocuri. Tratate in mod similar, in art 32 si 35-39 (RD 20011: FIFO. LIFO si media

ponderata a costurilorr acceptate.

IAS 7 Situatiile fluxurilor de trezorerie.Nu exista reglementari privind acest standard.

I IAS 8Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori. Rezultatele ordinare

si extraordinare sunt abordate intr-un mod similar in partea IV din RD 2001. Nu exista nici o

reglementare privind corectarea erorilor fundamentale: o redeclarare a balantei de deschidere nu


18/32

este permisa; modificari contabile abordate in art 30 si 127; numai cele din normele de evaluare

si de prezentare sunt mentionate singura cerinta fiind in notele explicative la bilant.

IAS 10Evenimente ulterioare datei bilantuluiAbordare este similara in ambele seturi de

reguli: dupa balanta de verificare nu pot fi modificate elemente decat prin ajustari in cazul in care

acestea se refera la conditiile existente la data de balantei.

IAS 11 Contracte de constructii.Tratate de cercetare-dezvoltare in anul 2001. Ambele

metode de evaluare sunt permise: metoda contractului sau procedeul de finalizare.

IAS 12 Impozitul pe profit. Doar impozitul amanat este recunoscut. De preferat ca

metoda de evaluare sa fie combinata cu una de recunoastere a diferentelor temporare.

IAS 14 Raportarea pe segmente. In notele explicative diferentele dintre diferitele

segmente ale industriei si geografice ar trebui sa fie raportate.

IAS 16Imobilizari corporale tratate in mod similar.

IAS 17 Contracte de leasing.Principiile de baza de care beneficiaza in calitate de leasing

financiar sau de operare de leasing sunt definite in text

IAS 18 Venituri din activitati curente. Conceptul de venituri nu este explicat in dreptul

belgian de contabilitate.

IAS 19 Beneficiile angajatilor. Numai art. 54 (RD 2001) se ocupa de pensii si se

limiteaza la descrierea din aceste situatii, in care nici o dispozitie de pensii ar trebui sa fie

prezentata in bilant.

IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de

asistenta guvernamentala. Subventiile guvernamentale aferente activelor trebuie prezentate in

bilant si separate de impozitele amanate. Prezentarea de subventii aferente activelor este in

conflict cu IAS 20. Toate celelalte subventii trebuie sa fie prezentat sub forma de venituri (art.

95. RD 2001).

IAS 21Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar. Tranzactiile straine in valuta sunt

reglementate doar de Buletinul 20 CNC/CBN. Prevederea este in conformitate cu IAS 21 cu


19/32

exceptia castigurilor nerealizate care ar trebui raportatate ca venituri amanate. Pentru traducerea

situatiilor financiare ale filialelor straine, decretele consolidate permit aplicarea a doua metode:

monetare / non-monetare si metoda de inchidere rata metoda, insa standardul nu prescrie atunci

cand fiecare din ele ar trebui sa fie aplicate.

IAS 22 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar. Reorganizarile duty-free sunt

prescrise utilizand o metoda comparabila cu punerea in comun a intereselor, cu cateva exceptii:

-reorganizari impozabile

-Consolidarea

IAS 23 Costurile indatorariiCele doua metode sunt permise: capitalizarea si vanzarea.

IAS 24 Prezentarea informatiilor privind partile legate. Dezvaluirea ar trebui sa fie

facuta in notele explicative ale bilantului asupra activelor financiare, creantelor si investitiilor,

creditele datorate partilor afiliate si rezultatele financiare obtinute de la acestia. De asemenea,

cuantumul datoriilor din aria securizata a companiei trebuie sa fie dezvaluit in note.

IAS 26 Contabilizarea si raportarea planurilor de pensii. Un decret regal (1 aprilie 1991)

se refera la situatiile financiare ale fondurilor de pensii. Aceste situatii financiare au multesimilitudini cu standardele financiara a societatilor de asigurare, in Belgia, si nu sunt in

conformitate cu activele nete cerute de IAS 26.

IAS 27 Situatii financiare consolidate si individuale. Decretul consolidat din martie 1991

este in conformitate cu cea de-a saptea directiva, si, de aceea, intr-o mare masura este aceeasi ca

si IAS 27. Numai investitiile filialelor in societatea-mama ar trebui sa fie transportate la costul

de achizitie sau reevaluate.

IAS 28 Investitii in entitatile asociate. Investitiile in asociati in cazul in care acestia au

constituit declaratiile utilizand metoda punerii in echivalenta, metoda costului sau o suma

relevanta ar trebui sa fie utilizata.


20/32

IAS 29 Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste. Nu exista reglementari

privinD hiperinflatia.

IAS 30 Informatii prezentate in situatiile financiare ale bancilor si ale institutiilor

financiare similare. Nu exista conflicte intre IAS 30 si decretul regal din 4 august 1996, care

reglementeaza raportarea financiara a bancilor si altor institutii financiare.

IAS 31 Interese in asocierile in participatie. Consolidarea proportionala ar trebui sa fie

utilizata pentru a raporta interesele in societatile mixte.

IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere. Nu exista reguli specifice cu

privire la noile instrumente financiare.

IAS 33 Rezultatul pe actiune. Acest subiect nu este abordat de catre legiuitorul belgian.

IAS 34 Raportarea financiara interimara raportul intermediar consta numai dintr-o

declaratie de venit condensat si notele explicative selectate in Belgia

IAS 36 Deprecierea activelor. Sunt indicati doar termenii generali in ceea ce priveste

situatiile exceptionale de depreciere. Conceptul de unitate generatoare de numerar nu se definite

in conformitate cu legislatia belgiana.

IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente. Probabilitatea ca

intreprinderea va suporta modificari, ca urmare a unui eveniment din trecut este suficienta , nu

trebuie sa existe nici o obligatie de la data inchiderii bilantului. Se pot consitui provizioane. O

decizie privind restructurarea este suficienta a fi luata de Consiliul de administratie inainte de

data bilantului a pentru a configura o provizionul. Restul prevederilor sunt tratate in mod similar.

IAS 38Imobilizari necorporale. In temenii legislatiei belgiene nu se face distinctie intrecosturile de cercetare si dezvoltare , ambele putand fi valorificate. Cu privire la activele

necorporale generate intern, costurile indirecte pot fi incluse.

IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Nu exista reguli specifice cu

privire la instrumentele financiare


21/32

IAS 40 Investitii imobiliare. In conformitate cu legislatia belgiana numai evaluarea in

conformitate cu costul istoric cu reevaluare este permis.

IAS 41 Agricultura. Aceste elemente nu sunt abordate in legislatia belgiana.

2.2. Norme de evaluare a bilantului si a contului de profit si pierdere

Normele de evaluare a bilantului si a contului de profit si pierdere sunt de obicei, la fel

pentru ambele conturi individuale si consolidate. Cele mai multe reguli de evaluare sunt

conservatoare si de foarte multe ori juridice pentru definirea de active sau pasive. Legislatorul si

CNC / CBN au elaborat norme detaliate individuale, care sunt tipice unui sistem codificat de

legi, mai degraba decat principii generale si definitii. In consecinta, pe de o parte, mai multe

tipuri de active si pasive precum si unele articole sunt definite in mod explicit in statut, in timp

ce pe de alta parte, anumite informatii necesare bilantului nu sunt definite deloc.

Normele de evaluare pentru cele mai importante posturi ale bilantului, sunt descrise mai

jos, impreuna cu diferentele dintre normele de conturi individuale si consolidate. Evaluarea

problemelor legate in special de conturile consolidate vor fi tratate separat, ulterior.

Imobilizari necorporale

Partea de active a bilantului belgian incepe cu separarea cheltuielilor de constituire,in

functie de formarea, reorganizare si problema costurilor de imprumut, pentru a putea fi

valorificate. Deoarece acestea sunt de natura unor taxe amanate mai degraba decat de natura unor

active lichide, vor fi amortizate pe o perioada ce nu depasete cinci ani.

Imobilizarile necorporale sunt urmatorul post din bilant. Acestea trebuie evaluate la

costul de achizitie, sub rezerva unui plafon la o suma ce nu trebuie sa depaseasca niciodata

sumace urmeaza a fi valorificata. Reevaluare de active necorporale nu este permisa.


22/32

Fondul de comert in conturi individuale apare doar in doua situatii foarte specifice.

Inainte de toate, el poate aparea in momentul in care o companie cumpara o alta companie sau

este parte din ea. Fondul comercial este definit ca parte din costul de obtinere a unei intreprinderi

sau a segmentului de afaceri care depaseste net valoarea de intreprindere sau de segment

dobandita. In al doilea rand, vor aparea in caz de fuziune sau de achizitie printr-un schimb de

actiuni in urmatoarele situatii bine definite: atunci cand (I) achizitorul are un procent din

actiunile dobandite de companie, printre activele sale si (2) valoarea transportata a acestor actiuni

in bilantul achizitor este mai mare decat valoarea actiunilor cotate. Daca apare o astfel de

diferenta, o incercare ar trebui mai intai sa se faca pentru a-l elimina prin ajustarea valorilor de

anumite active sau pasive. Daca in urma modificarii ramane o diferenta, ar trebui sa fie

prezentata situatiile dupa ce fuziunea sau achizitia are loc.

Active corporale

Active fixe corporale in mod normal, sunt contabilizate la cost (inclusiv toate cheltuielile

necesare pentru a aduce bunul in functiune) si amortizate la durata utila de viata. Contabilitatea

nu precizeaza metodele de deprecierea care ar putea fi utilizate. Cu toate acestea, legile fiscale

numai permit metoda liniara si metoda de amortizare fiscala. In plus nu numai amortizarea este

acceptata ca o cheltuiala deductibila. Foarte des valoarea prezentata in activele corporale nu prea

prezinta o vedere economiac a activele de depreciat, utilizand metoda balantei fiscale, reducerea

este adesea subestimata. Active corporale pot fi reevaluate in cazul in care cresterea in valoare

este de un caracter permanent. Reevaluarea unui activ tangibil finit cu o durata de viata ar trebui

sa fie depreciata. Aceste cheltuieli suplimentare de amortizare nu sunt acceptate in scopuri

fiscale si surplusul din reevaluare nu constituie baza de impozitare.

Active financiare

Se face o distinctie intre sumele investite in filiale, in asociatii, precum si in alte societati,

care trebuie sa se prezinta separat. Toate debitori incasati intr-o perioada mai mare de un an si

platile efectuate pentru o perioada mai amre de un an sunt evaluate la valoarea nominala.


23/32

Active curente

Stocurile reprezinta cea mai mica valoare din costul sau valoarea de piata. Companiile

pot alege sau nu includerea costurillor globale in costul de productie, in cazul in care productia

perioadei este mai mare de un an. Companii pot include, de asemenea, dobanda din costul de

productie. Pierderile nerealizate din plasamente vor fi taxate in contul de profit si piedere. Titluri

de valoare cu venituri fixe ar trebui sa fie evaluate la costul de achizitie.

Pasive si dispozitiile

Pasive sunt impartite in bilant intre curente si pe termen lung si, de asemenea, ca datorii

financiare, datorii comerciale, etc.Informatii cu privire la garantarea imprumuturilor sunt tratate

in notele explicative. Prevederile sunt impartite in patru categorii (pensii, impozite, de intretinere

si reparatii capitale, precum si alte dispozitii).

2.3. Situatii financiare consolidate.

Companiile belgiene nu au avut niciodata un rol initiator in domeniul contabilitatii

consolidate. Desi multe companii mari s-au infiintat ca grupuri de societati, nu poate fi spus ca

este un fenomen spontan in Belgia. Primele initiative de reglementare la sfarsitul 1960 si

inceputul lui 1970 au fost cu privire la societatile de holding Acestea au fost completate ulterior

de catre directivele juridice. Decretul regal din 6 martie 1990 (Decretul de consolidare)

reglementat la punerea in aplicare a celui de-al saptelea CE directiva in legislatia belgiana. Aufost aplicabile tuturor societatilor industriale si comerciale si, prin urmare, a avut un impact

important de reglementare

IFRSurile adoptate de Uniunea Europeana sunt necesare, incepand cu anul financiar

2005, pentru companiile listate, de la 2006, pentru banci si de la 2007, pentru acele companii

care au doar obligatiuni listate. Alte companii sunt permise, incepand din 2004, la inceputul

anului in loc de a adopta IFRS belgian GAAP lor in situatiile financiare consolidate (irevocabila

alegere).

Compania financiare. GAAP-urile belgiene sunt inca . Standardelor Internationale de

Contabilitate (IASB) si SUA Financial Accounting Standards Board (FASB) au fost comise

pentru a converge IFRS si US GAAP de la Norwalk Accord din 2002. Posibil ca si altele,

inclusiv de reglementare, au avut un statut de convergenta pentru a simplifica si raportarea


24/32

financiara si a reduce povara pentru companiile listate, in special cele cu un stoc de cota de piata

in mai mult de o jurisdictie. Securities and Exchange Commission (SEC), sau 'foaie de parcurs',

pentru a scoate US GAAP cerintei de reconciliere pentru emitentii straini privati, folosind IFRS,

a sustinut in continuare spre convergent IFRS si US GAAP ca un constituent esential. In plus,

Comisia Europeana a aruncat in spatele sau greutatea de convergenta ca parte a strategiei sale de

a proteja mai bine investitorii interni care investesc in non-europene.

Cele trei mari tipuri de convergenta aflate in curs de proiecte in desfasurare:

Proiecte comune in cazul in care standardele sunt de asteptat sa fie in acelasi cuvant

(Business Combinatii Faza 2 este primul exemplu de aceasta abordare);

Pe termen scurt, in cazul in care proiectele de convergenta pe raspuns, fie in SUA sau

IFRS GAAP par posibile pe o baza rapida (impozitul amanat este un exemplu de

contabilitate); si

In curs de dezvoltare la un consens privind abordarea pe termen lung, proiecte care sunt

de natura mai conceptuala (de venituri si recunoasterea cadrul conceptual sunt exemple).

Avem doua organisme oficiale de interpretare: Comitetul International de Raportare si

Interpretare Financiara (IFRIC) si Emerging Issues Task Force (EITF). Dar, in plus, FASB se

orienteaza spre dormarea , in timp ce numeroase grupuri nationale de orientare si autoritatile de

reglementare responsabile cu aplicarea IFRS pentru companiile listate incep sa se adauge la

literatura de specialitate. Daca toate aceste interpretative si organisme de reglementare nu poat

lucra in armonie si sa evite adaugarea de norme si multipleu diverselor interpretari la principii, la

sfarsit, obiectivel armonizate la nivel mondial a standardelor de contabilitate nu poate fi atinse.

Acest lucru ar putea parea tot mai degraba pesimist, dar se poate ca, cateva obiective sa fie atinse

cu usurinta. Intre timp, Price waterhouse Coopers isi mentine angajamentul de a sprijiniconvergenta pe un singur set de standarde de raportare pentru companiile in pietele de capital, si

cred ca piata de capital colectiva in anumite circumscriptii poate atinge acest obiectiv.

In conformitate cu prevederile Comisiei Europene (CE) a Regulamentului nr 1606/2002,

societatile cotate, in Belgia, sunt necesare pentru a utiliza Standardele Internationale de


25/32

Raportare Financiara (IFRS), dupa cum este aprobat de Uniunea Europeana, pentru pregatirea

conturilor consolidate.

In ceea ce priveste optiunile disponibile pentru statele membre de a permite sau impune

standardele internationale in alte tipuri de conturi pentru diferite tipuri de companii sunt

interesate, din 2008, CE raportul privind punerea in aplicare a

Regulamentul Nr 1606/2002 care afirma ca Belgia cere IFRS in conturile anuale enumerate de

companiile aflate pe piata de investitii si va lua in considerare, permitand IFRS in conturile

anuale pentru alte companii (cotate si necotate), o data cu evaluarea acestor aspectele

fiscale si juridice ale acestei decizii.

Mai mult, folosirea IFRS-urilor este permisa in contabilitatea consolidata

de toate celelalte companii si este necesara in conturile consolidate ale institutiilor de credit si

firmele de investitii.

Companiile care nu sunt obligate sa utilizeze IFRS sau aleg sa nu le utilizeze, folosesc

reguliele belgiene general acceptate

Comitetul pentru Standarde de Contabilitate (ASC) a publicat 'Politica plan privind

punerea in aplicare a IFRS, Regulament, precum si convergenta la sistemul contabil belgian fata

de IFRS ' cu obiectivul de a' ajusta 'contabilitatea belgiana la cadrul IFRS.

In iunie 2008, nu existau suficiente informatii la dispozitia publicului in ceea ce priveste

progresul inregistrat in eliminarea diferentelor dintre sistemul belgian si cerintele internationale.

In 2005 un raport de evaluare elaborat de Institutul de Contabilitate Publica si

Consultanta Fiscala (IEC), prezentat la Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) descrie

cadrul de reglementare si de stabilire a standardelor pentru raportare financiara in Belgia.

Cerintele de pregatire a declaratiei fiscale pentru companiile listate sunt cuprinse in

decretul regal din 4 decembrie 2003, precum si articolele 97-106 din Codul de companie din

2001, care sunt completate de Euronext la articolul Book.


26/32

Companiile belgiene private pregatesc situatiile financiare in conformitate cu articolele

97-106 din Codul de companie din 2001 si Legea cu privire la contabilitate si conturile anuale

ale companiilor din 1975.

Companiile externe private pregatesc situatiile financiare in urma articolului 107 din

Codul de companie din 2001, completata prin decretul regal din 30 ianuarie 2001.

Contabilul Comisiei Standard (ASC), care este supravegheat de catre Ministerul Afacerilor

Economice, ofera asistenta tehnica pentru autoritatile responsabile de instituire a

Regulamentul de contabilitate.

O serie de publicatii privind principiile contabile general acceptate pentru a sublinia

diferentele dintre cadrul belgian si a Standardelor Internationale de Raportare Fincial (IFRS),

eliberat de Standardele Internationale de Contabilitate (IASB). Conform Comitetului European al

Bancilor Bilantul de date.

Principalele diferente intre legislatia belgiana si IFRS sunt in principal, pe baza de

principiul prudentei si pe existenta unui povarei fiscale care influenteaza puternic regulile

belgiene, deoarece situatiile financiare sunt principala baza de impozitare. Cu toate acestea,

astfel cum a fost remarcat de catre Comitetul European al Bancilor Bilantul de date de birouri, in

decembrie 2003, ASC a publicat in 'Planul de politica cu privire la aplicarea IFRS deregulamentare si de convergenta a sistemului belgian Legea Contabilitatii spre IFRS ', cu

obiectivul de a initia' o practica de adaptare a practicilor actuale de contabilitate,

cadru la standardele IFRS. Acest lucru a determinat constituirea a trei grupuri de lucru, cu accent

pe urmatoarele aspecte: legislatia fiscala, dreptul societatilor comerciale, precum si ale

intreprinderilor mici si mijlocii, marimea intreprinderilor. Din iunie 2008, nu exista nici o

informatie la dispozitia publicului cu privire la progresul inregistrat in eliminarea diferentelor

dintre cerintele sistemului contabil belgian si cel international.

Cu toate acestea, pe 19 iulie 2002, Comisia Europeana (CE) a adoptat Regulamentul nr

1606/2002 care necesita adoptarea unor IFRS emise de IASB. In cadrul acestui

regulament, companiils sunt obligate sa isi pregateasca situatii financiare consolidate folosind

IFRS a aprobat de catre Uniunea Europeana incepand cu 1 ianuarie 2005.


27/32

In ceea ce priveste optiunile disponibile pentru statele membre care sa permita sau sa

solicite standardele internationale si in alte tipuri de conturi pentru diferite tipuri de companii

interesate, Guvernul Belgiei a introdus o serie de decrete (Royal) pentru pregatirea situatiilor

financiare.

2.4 Coordonate ale procesului de convergenta

Ca termen, a converge semnifica a ajunge in acelasi punct sau la acelasi rezultat.

Pentru a intelege continutul acestui concept aplicat la nivel contabil, trebuie pornit de la

realitatea ca o armonizare perfecta a normelor contabile nu poate exista, din moment ce fiecare

sistem contabil este influentat de variabile economice, financiare, fiscale, sociale, juridice si

culturale ale mediului. Eforturile de armonizare regionala au atenuat diferentele dintre practicile

contabile dar nu au putut sa le elimine. De exemplu, Directiva a IV-a europeana, desi aplicata in

toate tarile membre, nu a fost perceputa in mod unitar. De asemenea, desi exista o oarecare

armonizare intre sistemele contabile anglo-saxone, exista totusi diferente intre contabilitatea

americana si cea britanica, spre exemplu.

Solutia ar fi convergenta, tradusa prin alinierea, fara preluare identica, la normele

contabile internationale. Mai exact, convergenta presupune un singur set de standarde, cu

posibilitatea adaptarii lor la realitatile nationale, elaborate cu concursul reprezentantilor mai

multor tari.

Astfel, sistemele contabile nationale ar trebui sa-si adapteze propriile norme la cele

internationale (IAS/IFRS) sau chiar sa le adopte cu un anumit numar de schimbari.

Organismul international de normalizare contabila (IASB: International Accounting

Standards Board, engl.) si cel american (FASB: Financial Accounting Standards Board, engl.)

au semnat un acord (numit de la Norwalk, sediul FASB), avand ca finalitate asigu rarea unei

convergente mai importanta a referentialelor contabile emise de cele doua organisme de

reglementare contabila. Oficialii celor doua organisme de normalizare contabila au declarat ca

asigurarea convergentei normelor contabile la nivel mondial semnifica alinierea normelor

contabile considerate de baza, prin adoptarea variantei doctrinare considerata cea mai buna: daca


28/32

norma americana (US GAAP) este mai buna se schimba norma internationala si invers. Pe de

alta parte, convergenta presupune si o aliniere a referentialelor contabile nationale la normele

IFRS emise de IASB, pana la aceasta data IASB realizand o serie de acorduri cu organisme de

normalizare contabila din diferite tari.

Procesul de convergenta este vizibil pentru lucrarile IASB: intr-o prima faza, de

amelioare a normelor IAS existente, au fost revizuite mai multe norme IAS, una a fost

abrogata (IAS 15) iar altele costituie inca obiectul unui proiect separat de ameliorare (IAS 32 si

39 privind instrumentele financiare). In plus, au fost adoptate norme noi, (cele sapte norme

IFRS), convergente cu referentialul contabil american.

De asemenea au fost facuti pasi importanti in directia convergentei si de catre organismul

american de normalizare. FASB a emis mai multe standarde care elimina diferentele existente in

raport cu referentialul international (de ex. SFAS 151, 153, si 154) si a amendat o norma (SFAS

123) pentru a fi mai aproape de tratamentul international.

Directiile mari de convergenta intre FASB si IASB sunt urmatoarele:

a) convergenta privind situatiile financiare (raportarea financiara);

b) convergenta privind gruparile de intreprinderi;

c)

convergenta privind cadrul contabil conceptual;d) convergenta privind recunoasterea veniturilor.

Convergenta intre cele doua referentiale vizeaza insa si alte aspecte, cum ar fi: operatiunile

de leasing, stingerea datoriilor, raportarea castigului pe actiune sau impozitul pe profit.

In esenta, termenul de armonizare a fost inlocuit cu cel de convergenta, care denota o

crestere a compatibilitatii intre referentialele contabile globale ca urmare a importantei pietei

financiare americane in economia globala.

S-a dezbatut mult continutul procesului de convergenta, proces acceptat intr-o masura

tot mai mare pe plan mondial. Convergenta este esentiala pentru dezvoltarea si buna functionare

a pietei internationale de capital. Participantii cheie pe aceste piete (intreprinderi, utilizatori de

informatii financiare cum sunt analistii financiari si investitorii, organismele de reglementare)


29/32


30/32


31/32

Desigur, exista diferente mai mari sau mai mici intre normele nationale si cele

internationale. Credem ca, in timp, diferentele se vor atenua. Dar pana atunci, ele trebuie

cunoscute si gestionate.

Intr-o prezentare sintetica, principalele diferente intre normele europene si IAS/IFRS

sunt:

a) IAS/IFRS au fost destinate facilitarii comunicarii de informatii pe pietele de capital,

in timp ce normele nationale ale multor tari din Europa au urmarit sa sprijine politica

fiscala si alte scopuri de reglementare.

b) IAS/IFRS au fost destinate asigurarii transparentei prin intermediul publicarii si al

cresterii gradului de utilizare a valorii juste pentru active si datorii. Astfel, pot intra in

contradictie cu norme nationale care permit o prezentare limitata si o evaluare

guvernata de principiul prudentei si de costul istoric

CONCLUZII

Pregatirea situatiilor financiare, in Belgia, a fost considerata in trecut o mare masura, in

aplicarea reglementarilor contabile detaliate emise de catre guvernul belgian de contabilitate de

reglementare si normele de evaluare incluse in acesta sunt dominate de o norma juridica si

fiscala puternic dezvoltaat. Pe parcursul secolului al XX-lea contabilitatea intreprinderii a fost

cea mai importanta sursa de informatie financiara in Belgia. Contabilitatea a fost in general, si

inca este, condusa de impozitare. La sfarsitul secolului al XX-lea au aparut doua evolutii. In

primul rand, de la inceputul anilor 1990, situatiile consolidate ale companiilor mari au luat

importanta deosebita ca o sursa de informatii financiare. In al doilea rand, influenta IAS. US

GAAP si alte GAAPstaine in practicile contabile belgiene a devenit mult mai puternic ca urmare

a efectelor internationale de armonizare.

Belgia ar putea intra intr-o 'recesiune grava' in 2009, in contextul in care ansamblul

indicatorilor economici de la sfarsitul anului trecut, in frunte cu inflatia, denota o perspectiva


32/32

sumbra asupra economiei, sustine Guy Quaden, guvernatorul bancii centrale a Belgiei. Acesta a

declarat ca produsul intern brut din 2009 ar putea scadea cu 1,9%, marcand intrarea Belgiei intr-

o recesiune grava. In decembrie, acesta anticipa o scadere cu doar 0,2% a PIB-ului, informeaza

AFP.

BIBLIOGRAFIE

1. Jorissen, A. and Maes, L. The principle of fiscal neutrality: the cornestone of the

relationship beetwen financial reporting and taxation in Belgium. Europian Accounting Review

2. Deaconu A., Impactul convergentei contabile asupra reglementarilor si practicilor

nationale, volumul conferintei Contabilitatea mileniului III, Editura Sincron, Cluj-Napoca,

2003

3. Pauwels, P. Accounting and Reporting in Belgium

4. Deaconu A., Contabilitatea Intreprinderilor Mici si Mijlocii standarde nationale,

europene sau internationale ?, 3rd International Conference An Entreprise Odyssey: Integration

or Disintegration, June 15-17 th, 2006, Zagreb, Croatia

4. Internet

Sistemul Contabil Din Olanda

Documents

Transcript of Sistemul Contabil Din Olanda