47448663 Comparatie in Sistemul Contabil Din Franta Si Cel Din Marea Britanie

5/25/2018 47448663 Comparatie in Sistemul Contabil Din Franta Si Cel Din Marea Britanie - ...

http:///reader/full/47448663-comparatie-in-sistemul-contabil-din-franta-si-cel-din-

Comparatie intre sistemul de contabilitateFrancez si cel din Marea Britanie

1



SISTEMUL CONTABIL DIN MAEA BITANIE

Contabilitatea, in ceea ce priveste tehnica si informatia, are obiectivul de a

masura si de a trduce activitatile unei entitati (activitati juridice pentru conturile

sociale si activitati economice pentru conturile consolidate). Dar aceasta masurare

este afectata direct de regulile si normele de elaborare care sunt la randul lor, rezultate

ale unor elemente precum cultura, dezvoltarea economica, istoria , institutiile in

masura sa stabileasca reguli contabile. In acest sens contabilitatea este o miza socio-

culturala, care scoate in evidenta consensul social de la baza contabilitatii.

istemele contabile na!ionale nu sunt echivalente, acestea fiind caracterizate

de norme "i practice care difer# de la o zon# la alta, respectiv de la o !ar# la alta.

$rincipalii factori care stau la baza diferen!ierilor %ntre referen!ialele contabile sunt&- 'ipul sistemului de drept, acesta putnd fi de drept scris sau cutumiar

- tructura furnizorilor de fonduri, ace"tia fiind investitorii sau creditorii

bancari

- olul fiscalit#!ii, %n sensul dac# contabilitatea este conectat# sau

deconectat# de fiscalitate

- olul profesiei contabile liberale

- 'eoriile "i teoreticienii

- *actorii culturali "i influen!a lor asupra sistemului contabil

- +ccidente ale istoriei

n urma recunoa"terii acestor factori ce stau la baza diferen!elor dintre

sistemele contabile se pot contura dou# mari grupe de zone contabile, acestea fiind

zona !#rilor continental- europene "i zona !#rilor anglo- saone. Din !#rile continental-

europene se pot enumera *ran!a, ermania, Italia, /lve!ia, etc, iar din zona !#rilor

anglo- saone fac parte tatele 0nite, area 2ritanie, Canada, etc.

+stfel f#cnd referire la ace"ti factori de influen!#, putem spune c# %n !#rile

anglo- saone companiile %"i ob!in finan!area %n special de la investitori, ace"tia fiind

"i principalii utilizatori ai situa!iilor financiare %ntocmite. n aceste !#ri %n care tipul de

drept predominant este cel cutumiar normalizarea contabil# se efectueaz# prineisten!a unui num#r minim de reglement#ri legale, la baz# stnd normele elaborate

3



de profesia contabil# liberal#. 0n rol foarte important %n !#rile ce practic# o

contabilitate de tip anglo- saon# %l joac# ra!ionamentul profesional. +cest tip de

contabilitate este deconectat# de fiscalitate, astfel calculul taelor "i al impozitelor

avnd un rol secundar.n schimb, %n !#rile continental- europene, reglementarea legal# joac# un rol

determinant %n normalizarea contabil#, ceea ce confer# o fleibilitate destul de redus#

a sistemului contabil. n aceste !#ri b#ncile sunt cele care asigur# %n cea mai mare

parte finan!area companiilor. +cest tip de contabilitate, cel continental- european, este

conectat la fiscalitate, astfel punndu-se un accent destul de mare pe calcularea

taelor "i a impozitelor.

!" Scurt istoric al sistemului contabil britanic

istemul contabil din area 2ritanie are diverse particularit#!i care %l

diferen!iaz# de sistemul contabil practicat de !#rile continental- europene. +ceste

particularit#!i constau %n pozi!ia independent# pe care speciali"tii contabili o au "i

rolul important al acestora %n normalizarea contabilit#!ii na!ionale, %n orientarea

informa!iilor financiare c#tre investitori, %n participarea nesemnificativ# a statului %n

reglementarea contabil#, adic# a deconect#rii de la fiscalitate. n area 2ritanie,

totu"i, regulile contabile sunt mai stricte dect cele din tatele 0nite. +cestea sunt

reglementate de acte legislative, de cerin!ele 2ursei de 4alori, de standarde de

eviden!# obligatorii "i recomandate, de cerin!ele Directivelor /uropene "i de

recomand#rile date de tandardele Interna!ionale de Contabilitate.

2ritanicii au %ncercat s# dea na"tere %n imperiul lor la o "coala de contabilitate

anglo- saon#, ccea ce au "i reu"it importnd de la italieni contabilitatea %n partid#

dubl#. +poi, britanicii au eportat %n !#rile continental- europene propriile concepte cu

privire la 5imaginea fidel#6 si la 5cultura profesiei contabile de tip liberal6.

n area 2ritanie, revolu!ia industrial# este cea care a influen!at %n mod

decisiv evolu!ia sistemului contabil, prin dezvoltarea "i cre"terea economic#. +stfel %n

urma revolu!iei industriale au aparut primele reglement#ri contabile, ce aveau ca

obiect doar societ#!ile pe ac!iuni. 7a %nceputul secolului 8I8, %n lipsa unei legi

privind %nregistrarea societ#!ilor, crearea acestora se putea realiza numai pe baza unui

mandat regal sau pe baza unui acord al $arlamentului. n acea perioad#, regulile

contabile f#ceau parte din statutul societ#!ii. +flat %n fa!a unui num#r destul de marede cereri de %nfiin!are de societ#!i, %n anul 19::, guvernul britanic a adoptat legea

;



> o nou# lege %mbun#t#!ea statutul ac!ionarilor, prin prevederea unei

responsabilit#!i limitate la capitalul subscris, iar %n 19>? o a treia lege propunea

elementele de con!inut ale bilan!ului contabil, de"i %ntocmirea "i auditarea bilan!ului

deveneau facultative prin tetul legii. ncepnd cu 1@AA, prin legea Companies +ct se

impune din nou obligativitatea %ntocmirii "i audit#rii bilan!ului contabil, legea

solicitnd ca bilan!ul s# redea o imagine adev#rat# "i eact# cu privire la situa!ia

financiar#.

n 1@:3 este creat 5Comitetul principiilor contabile6 de c#tre organismul

profesiei contabile britanice, care cuprindea o serie de recomand#ri destinate doar

membrilor acestui organism. Cea mai important# reform# s-a produs %ncepnd cu

1@:B prin adoptarea Companies +ct, care, un an mai trziu, a fost %nlocuit# printr- o

lege a consolid#rii care anula dispozi!iile precedente "i le regrupa %ntr- o nou# lege.

+ceast# lege a stabilit %n linii mari caracteristicile contabilit#!ii britanice, acestea fiind

valabile "i %n prezent. +stfel, conceptul de 5true and correct vie6 a fost modificat,

aplicndu- se conceptul de 5true and fair value6, imagine fidel#, concept care se

reg#se"te "i ast#zi %n principiile de baz# ale contabilit#!ii britanice. 'ot prin aceast#

lege devenea obligatorie publicarea contului de profit "i pierdere, se clarificau

no"iunile de provizion si rezerve, se interzicea crearea de rezerve oculte. De

asemenea, legea prevedea ca persoanele care efectuau auditul trebuie s# fac# parte

dintr- o asocia!ie profesional#.

n 1@B1, prin decizia comun# a organismelor profesiei contabile este creat

5Comitetul normelor contabile6 , 5+ccounting tandards Committee6, comitet din

care f#ceau parte asocia!i ai cabinetelor din 2ig i. enirea acestui comitet era s#

emit# norme %n vederea restrngerii num#rului de op!iuni utilizabile de c#tre societ#!i

"i auditori.

$rin intrarea %n Comunitatea /uropean#, %n 1@B;, egatul 0nit al arii

2ritanii a luat parte la lucr#rile directivelor europene, prin aceasta %ncercnd s#

impun# conceptul de imagine fidel# "i forma detaliat# de redactare a contului de profit

"i pierdere. n 1@91, area 2ritanie a adoptat Directiva a I4- a /uropean#, aceast#

:



nou# lege cuprinznd modelele de prezentare ale situa!iilor financiare, regulile de

evaluare "i informa!iile care trebuiau prezentate %n notele eplicative.

n anul 1@9@, %n area britanie a fost adoptat# Directiva a 4II- a /uropean#.

+stfel, prin noua lege a societ#!ilor comerciale se impune societ#!ilor de capitaluri s#prezinte ac!ionarilor un bilan!, un cont de profit "i pierdere "i anee.

#" $rincipiile contabile %undamentale

n practica contabil# britanic#, principiul de baz# este acela al imaginii fidele,

adic# organiza!iile trebuie %n primul rnd, prin situa!iile financiare %ntocmite, s#

reflecte situa!ia financiar# real#. $rincipiul imaginii fidele reprezint# obiectivul

principal urm#rit %n %ntocmirea situa!iilor financiare, prin acesta %ntelegndu- se

prezentarea unei imagini adev#rate, corecte "i sincere. Imaginea fidel# rezult# din

aplicarea sincer# a regulilor formulate prin lege "i din aplicarea normele contabile %n

vigoare. $rincipiul imaginii fidele primeaz# %n contabilitatea anglo- saon#. 7egea

britanic# a societ#!ilor comerciale prevede faptul c# bilantul contabil trebuie s# ofere o

imagine fidel# a situa!iei financiare a societ#!ii, iar contul de profit "i pierdere trebuie

s# ofere o imagine fidel# a rezultatului eeci!iului.

$rincipiile contabile de baz# britanice se pot grupa %n func!ie de sursele

dreptului contabil care le-au formulat. +stfel, norma +$ 3 "i legea societ#!ilor

comerciale prezint# principiul continuit#!ii eploat#rii, principiul permanen!ei

metodelor, principiul independen!ei eerci!iilor "i conectarea cheltuielilor cu

veniturile "i principiul pruden!ei. Conform principiului continuit#!ii eploat#rii,

going concern concept6, costul istoric este regula de baz# %n evaluare. n cazul

principiului permanen!ei metodelor este posibil# schimbarea metodei contabile numai

dac# noua metod# va fi mai eficient# %n prezentarea imaginii fidele. $rin con!inutul

principiului independen!ei eerci!iilor "i conectarea cheltuielilor la venituri, norma

contabil# +$ 3 aduce preciz#ri cu privire la modul de repartizare %n timp a

cheltuielilor, conectarea cheltuielilor la veniturile eerci!iului, "i preciz#ri cu privire la

modul de alegere %ntre principiul pruden!ei "i cel al conect#rii, atunci cnd se ajunge

la o stare conflictual#. $rincipiul pruden!ei reprezint# mai mult o atitudine dect un

principiu %n sine, atitidine ce este operational# dup# aplicarea principiului conect#rii

cheltuielilor cu veniturile.

7egea societ#!ilor comerciale mai prezint# "i principiul necompens#rii care se

aplic# %n prezentareabilan!ului "i contului de profit "i pierdere, precum "i %n evaluarea

>



elementelor acestor documente financiare, "i interzice compensarea reciproc# a

posturilor din situa!iile financiare.

$rincipiul importan!ei relative este enun!at %n prefa!a introductiv# a normelor

contabile "i este un principiu potrivit c#ruia conturile anuale trebuie s# con!ina numaiacele informa!ii care pot influen!a evalu#rile "i deciziile ulterioare. +stfel, se va evita

supra%ncarcarea informa!ional# a conturilor principale.

De asemenea, %n contabilitatea britanic#, se aplic# "i principiul prevalen!ei

economicului asupra juridicului, principiu interna!ional, care prevede faptul c#

opera!iunile contabile sunt %nregistrate "i prezentate %n func!ie de natura lor, f#r# s# se

!in# seama de apartenen!a lor juridic#.

Eorma +$ ? prevede "i aplicarea principiului intangibilit#!ii bilan!ului de

deschidere, conform c#ruia sumele finale ale bilan!ului din anul anterior trebuie

preluate %n bilan!ul de deschidere al anului curent.

&" ela'iile contabilit('ii cu %iscalitatea

n area 2ritanie, spre deosebire de !#rile ce practic# contabilitatea

continental- eurpean#, cunoa"terea contabilit#!ii nu implic# neaparat "i cunoa"terea

fiscalit#!ii, contabilitatea britanic# fiind deconectat# de fiscalitate.

n contabilitatea anglo- saon#, %nregistr#rile contabile nu sunt determinate

pentru calculul beneficiului fiscal (taable profit). pre deosebire de *ran!a, o

cheltuial# poate s# fie deductibil# fiscal f#r# ca ea s# fie contabilizat#. n vederea

determin#rii rezultatului impozabil, amortiz#rile (deprecierea) sunt calculate pe baza

duratelor de via!# admise de autorit#!ile fiscale, indiferent care sunt cele utilizate %n

contabilitate. Frice diferen!# %ntre contabilitate "i documenta!ia fiscal# trebuie s# fie

justificat#.

odul de rezolvare al problemelor fiscale depinde adesea "i de cultura de

%ntreprindere. 0nele %ntreprinderi controleaz# %ndeaproape fiscalitatea, %n vederea

diminu#rii impozitului pe profit, altele consider# c#, indiferent ce s-ar face, cheltuiala

fiscal# este necontrolabil# "i inevitabil#. e poate spune, de asemeena, c# motivele de

ordin fiscal stau nu numai la baza alegerii metodelor contabile, ci "i la baza

?



structur#rii grupului& %mp#r!irea activit#!ilor %ntre filiale sau plasarea de societ#!i %n

str#in#tate.

n contabilitatea anglo- saon#, beneficiul impozabil este determinat plecnd

de la rezultatul contabil, calculat conform principiilor contabile general admise "icorectat printr-un num#r de ajust#ri impuse de legea fiscal#. pre deosebire de

*ran!a, ajust#rile au un impact foarte important asupra rezultatului fiscal, pentru c# ele

vizeaz#, %n special, amortiz#rile. +cestea trebuie s# fie reintegrate pentru determinarea

rezultatului fiscal "i %nlocuite cu deducerile pentru investi!ii (Capital +lloances)

prev#zute de lege.

7egea britanic# a finan!elor este cea care determin# ce active sunt amortizabile

"i la ce cote. ntreprinderile aleg, deci, metodele de evaluare "i de amortizare a acestor

active, f#r# s# fie preocupate de minimizarea impozitului. Considerate a fi

amortizabile %n conformitate cu principiile contabile general admise, unele active

imobilizate, precum birourile "i magazinele cu am#nuntul, nu sunt amortizabile din

punct de vedere fiscal.

pre deosebire de *ran!a, cotele de amortizare sunt fiate de lege, f#r# referire

la durata normal# de utilizare.

Cotele de amortizare fiscale sunt, %n general, de :G (metoda linear#), pentru

cl#diri industriale "i de 3>G (metoda degresiv#), pentru alte active industriale,

vehicule etc.

Conform fiscalit#!ii britanice, spre deosebire de !#rile ce practic# contabilitatea

continental- europan#, un activ, %n caz de cesiune, continu# s# fie amortizat din punct

de vedere fiscal "i c# amortiz#rile nu sunt ajustate %n func!ie de pre!ul de cesiune.

a"inile, utilajele "i instala!iile fac obiectul unei amortiz#ri ini!iale (anul de

achizi!ie) de 3>G - sub rezerva unui regim temporar, soldul urmnd s# fie amortizat,

conform metodei degresive, utiliznd aceea"i cot#.

n principiu, elementele de activ nu sunt amortizate individual, ci %n mod

global. 'otu"i, elementele de activ a c#ror durat# de via!# este scurt# pot s# fie ecluse

din grup "i s# fie amortizate %n mod individual.

/lementele de activ imobilizat, utilizate pentru activitatea de cercetare

"tiin!ific#, beneficiaz# de o deducere fiscal# de 1AAG %nc# din anul achizi!ion#rii lor.

2revetele "i elementele =no-ho beneficiaz# de o amortizare degresiv# de 3>G.

B


http:///reader/full/47448663-comparatie-in-sistemul-contabil-din-franta-si-cel-din

2unuri neamortizabile din punct de vedere fiscal& fondul de comer!, m#rcile de

fabric#, terenurile imobilelor cu utilizare neindustrial# precum imobilele ce reprezint#

birouri "i magazine.

n cazul provizioanelor, trebuie men!ionat faptul c# cele generale nu suntdeductibile fiscal. Eumai provizioanele specificate, cum ar fi cele referitoare la

crean!ele dubioase "i cele care corespund datoriilor deja n#scute %n cursul eerci!iului

sunt deductibile din punct de vedere fiscal. *actorul determinant pentru +dministra!ia

*iscal# britanic# %n ceea ce prive"te deductibilitatea provizioanelor %l reprezint#

precizia cu care poate s# fie calculat# valoarea provizionului.

pre deosebire de *ran!a, cheltuielile sau pierderile probabile nu pot s# fac#

obiectul provizioanelor fiscal deductibile.

$ierderile pot s# fie imputate asupra plusurilor de valoare ale eerci!iului sau

asupra profiturilor "i plusurilor de valoare aferente ultimelor trei eerci!ii (cu ecep!ia

celui curent).

De asemenea, pierderile pot s# fie reportate asupra beneficiilor eerci!iilor

ulterioare, f#r# a se limita durata imput#rii, cu condi!ia ca ele s# provin# din aceea"i

activitate.

)" $ro%esia de contabil *n sistemul britanic

0na din tr#s#turile fundamentale ale contabilit#!ii britanice se refer# la

profesia de contabil. istemul contabil britanic se caracterizeaz# prin libertatea

judec#!ii profesionale "i prin faptul c# profesia liberal# a stat la baza evolu!iei

principiilor contabile. De- a lungul timpului britanicii au reu"it s# eporte conceptul

de profesie de tip liberal "i %n !#rile unde se aplic# contabilitatea continetal-

european#.

7a inceputul anilor H9A comitetul britanic de normalizare contabil# a

considerat c# este necesar# crearea unei entit#!i independente de profesie, dotat# cu

puterea de a emite norme, inspirat# dup# modelul american. +stfel, prin legea

societ#!ilor din 1@9@ a decis numirea uui consiliu responsabil cu reglementarea

contabil#, numit 5*inancial eporting Council6 (Consiliul aport#rii *inanciare), care

va fi instalat %n anul 1@@A. n vederea realiz#rii obiectivelor, Consiliul aport#rii

*inanciare dispune de dou# comitete importante "i anume Consiliul tandardelor de

Contabilitate, +ccounting tandards 2oards6, respectiv rupul de evizuire aaport#rii *inanciare.

9


http:///reader/full/47448663-comparatie-in-sistemul-contabil-din-franta-si-cel-din

Consiliul tandardelor de Contabilitate are rolul de a emite standarde pentru

situa!iile financiare anuale, cunoscute sub denumirea de *inancial eporting

tandards "i proiecte de norme pentru situa!iile financiare. n anul 1@@@ Consiliul

public# Cadrul Conceptual 2ritanic, tatement of $rinciples for *inancialeporting6, ce a avut un rol deosebit %n procesul de normalizare contabil#. Consiliul

are rolul de a urm#ri convergen!a standardelor proprii cu cele emise de I+2.

n area 2ritanie profesia de contabil este reprezentat# de urm#toarele

organiza!ii contabile independente&

- Institutul Contabililor



din reevaluare, precum li impactul varia"iilor cursurilor monetare asupra investi"iei

nete %n str#in#tate.

7egea britanic# a societ#!ilor comerciale prevede pentru %ntocmirea bilan!ului

contabil dou# modele "i anume prezentarea %n format list#, vertical, sau prezentarea %ncont, orizontal. n ambele modele de prezentare a bilan!ului contabil, criteriile de

clasificare a elemnetelor vor fi abordarea func!ionl# pentru posturile de activ "i gradul

de eigibilitate pentru posturile de pasiv.

ociet#!ile comerciale britanice au optat pentru prezentarea bilna!ului contabil

%n formatul list#, structura detaliat# a acestuia fiind urm#toarea&

Capital apelat ne.(rsat

Imobiliz(ri

- Imobiliz#ri necorporale

- Imobiliz#ri corporale

- Imobiliz#ri financiare

Acti. curent

- tocuri

- Debitori

- 'itluri de plasament

- Disponibilit#!i

C/eltuieli constatate *n a.ans 0i .enituri de primit

Creditori cu scaden'( sub un an

Acti. net curent

Acti.ul totl 1 datorii curente

Creditori cu scaden'( mai mare de un an

$ro.izioane pentru riscuri 0i c/eltuieli

C/eltuieli de pl(tit 0i .enituri constatate *n a.ans

Capitaluri proprii

- Capital

- $rime din emisiune

1A



- ezerva din reevaluare

- +lte rezerve

- ezultate reportate

Contabilitatea britanic# prezint# anumite politici "i op!iuni contabile

caracteristice %n ceea ce prive"te posturile din bilan!ul contabil. +stfel, costurile de

cercetare pur# "i aplicat# trebuie recunoscute drept cheltuieli, iar costurile de

dezvoltare pot fi recunoscute ca active dac# sunt %ndeplinite criterii stricte ce pot fi

comparate cu cele enun"ate de norma I+ ;9. F diferen"# reprezentativ# fa!# de

I+JI* o constituie momentul %nceperii amortiz#rii activelor necorporale

achizi"ionate. +stfel, standardele britanice prev#s faptul c# amortizarea %ncepe de ladata achizi"iei pe o durat# de maim cinci ani, %n timp ce,conform I*, amortizarea

%ncepe %n momentul %n cre activul devien gata de utilizare.

n ceea ce prive"te imobiliz#rile corporale trebuie men!ionat faptul c# eist#

trei mari categorii "i anume terenuri "i cl#diri, instala!ii tehnice "i utilaje, accesorii,

echipamente "i mobilier. n contabilitatea britanic# o situa"ie aparte este constiuti# de

categoria terenuri "i construc!ii de!inute pentru poten!ialul investi!ional "i nu pentru

neviole %ntreprinderii, investment properties6. Eorma +p 1@ impune prezentareaacestor active la valoarea lor de pia!# la fiecare dat# abilan!ului f#r# a fi %ns#

amortizate.

n bilan!ul contabil, imobiliz#rile corporale se recunoasc ini!ial la costul lor,

ulteior %ntreprinderea avnd posibilitatea de a le reevalua. Eormele britanice prev#d

faptul c# o reevaluare complet# a elemntelor de activ corporal trebuie s# fie efectuat#

cel pu!in din cinci %n cinci ani. n ceea ce prive"te amortizarea imobiliz#rilor

corporale, normele prev#d faptul c# aceasta trebuie s# ie recunocut# ca o cheltuial#,

chiar dac# activul s-a apreciat sau a fost reevaluat. etoda de amortizare trebuie s#

reflecte modul %n care beneficiile rezultate din urma eploat#rii imobiliz#rilor

corporale sunt consumate. 4aloarea amortizabil# a imobiliz#rilor corporale se

determin# ca diferent# %ntre costul activului sau valoarea reevaluat# a acestuia "i

valoarea rezidual#, calculul amortiz#rii contabile neavnd nici un fel de influen!#

asupra rezutatului fiscal. etodele de amortizare folosite %n contabilitatea britanic#

sunt metoda liniar#, metoda degresiv# cu cot# fi#, metoda oftK, metoda unit#!ilor de

produ!ie.

11



Eorma +$ 31 prevede faptul c# activele care fac obiectul unui contract de

leasing financiar vor fi contabilizate %n activele din aceea"i las# ale locatarului, la

valoarea lor just# din momentul %ncheierii contractului de leasing.

n area 2ritanie, %n bilan!ul contabil, datoriile sunt reflectate mai detaliat.+stfel, datoriile pe termen lung includ creditele de la b#nci, avansurile primite,

datoriile fa!# de alte companii, cambiile spre plat#, etc. n notele eplicative vor fi

reflectate separat datoriile care vor fi stinse in decurs de peste cinci ani %n rate,

condi!iile de stingere "i procentul dobnzii. Li %n ceea ce prive"te posturile de capital,

%n notele eplicative trebuie dezv#luite informa!ii cu privire la num#rul de ac"iuni

admise spre emisiune, numa#rul de ac"iuni emise "i aflate %n circula!ie, suma

capitalului investit, dividendele amnate, capitalul suplimentar din reevaluare,

rezervele create pe contul profitului pentru acoperirea obliga!iilor curente, viitoare "i

condi!ionate.

Contul de profit "i pierdere poate fi %ntocmit cu analiza chetuielilor dup#

func!ie sau dup# natur#. *ormatul de prezentare a contului de profit "i pierdere avnd

cheltuielile analizate dup# func!ia lor, r#spunde nevoii de determinare a marjei brute,

%n timp ce prezentarea acestuia cu o analiz# a cheltuielilor dup# natura lor, este

orientat spre determinarea indicatorului produc!ia eerci!iului.

Eormalizatorii britanici confer# o mai mare utilizare modelului de prezentare

sub form# de list#,cu analiza cheltuielilor dup# func!ia lor, pentru contul de profit "i

pierdere, structura acestuia fiind urm#toarea&

Cifra de afaceri ( 'urnover)

Costul vnz#rilor( Cost of sales )

Mar2a brut( 3 4ross pro%it or loss5

Cheltuielile de distribure( Distribu!ion costs)

Cheltuielile administrative( +dministrative epenses)

+lta venituri din eploatare( Fther operating income)

4eniturile generate de ac!iunile de!inute %n %ntreprinderile

grupului( Income from shares in group underta=ings)

4enituri din participa!ii( Income from participating interests)

4enituri din alte imobiliz#ri financiare( Incom from other fied assetinvestments)

13



+lte venituri financiare( Fther interest receivable and similar income)

Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea elementelor

financiare( +mounts ritten off investtments)

Dobnzi de pl#tit "i alte cheltuieli similare( Interest paKable and simila

charges)

ezultatul acti.it('ii ordinare *nainte de impozitare3 $ro%it or loss

ordinar6 acti.ities be%ore ta7ation5

Impozitul asupra activit#!ilor ordinare( 'a on profit or loss on ordinarK

activities)

ezultatul acti.it('ii ordinare dup( impozitare3 $ro%it or loss

ordinar6 acti.ities a%ter ta7ation5

4enituri etraordinare( /traordinarK income)

Cheltuieli etraordinare( /traordinarK charges)

ezultatul e7traordinar3 E7traordinar6 pro%it or loss5

Impozitul asupra rezultatului etraordinar( 'a on etraordinarK profit or

loss)

+lte impozita "i tae neincluse %n rubricile precedente( Fther taes not

shon under the above intems)

ezultatul net al e7erci'iului3 $ro%it or loss %or t/e %inancial 6ear5

Dividende( Dividends)

'ransfer#ri la ( relu#ri) rezerve ( 'ransfer toJfrom reserves)

ezultate reportate( $rofit and loss account brought *orard)

ezultate de reportat( $rofit and loss account carried forard)

$rin legea britanic# asociet#!ilor comercilae se impune publicrea %n anee a

informa!iilor cu privire la prezentarea politicilor contabile, a informa!iilo relative la

bilan!, a informa!iilor relative la contul de profit "i pierdere, precum "i prezentarea

altor informa!ii suplimentare.

1;



Eorma * 1, Cash *lo tatements, impune societ#!ilor britanice "i

prezentarea tabloului fluurilor de trezererie, abordarea britanic# a tabloului fiind

inspirat# din contabilitatea american#.

SISTEMUL CONTABIL IN FANTA

In *ranta, cat si in tari ca & +ustria, /lvetia, 2elgia , pania, Italia, $ortugalia

si ermania se foloseste modelul /uropean clasificat ca sistem continental de

evident. F trsatura caracteristica a cestui sistem este rectificarea marimii impozitelor

in functie de datele contabile si controlul asupra oportunitatii si plenitudinii platii lor.

$articularitatea sistemului contabil francez consta in esenta lui juridica ,

deoarece toate regulamentele rezulta din legislatia comerciala si fiscal.

!" Scurt istoric al sistemului contabil %rancez8

Inceputul procesului de formare si evolutie a legii de baza a contabilitatii in

*ranta a fost in anul 1?B;, Frdonanta lui



considerentele generale necesare elaborarii situatiilor financiare. +ceasta versiune

foarte elaborate, numarand 33> pagini , a fost implementata doar in industria

aeronautica.

'recerea la un plan contabil dualist a avut loc in anul 1@:B, dupanationalizarea din anii 1@:>-1@:?. Fbiectivul Comisiei de normalizare Contabila a

fost acela de a stabili o terminologie comuna, un plan de conturi si modele comune

de situatii financiare pentru toate intreprinderile.

0n rol la fel de importat in optiune pentru planul contabil dualist l-a avut

autoritatea fiscal, dat fiind faptul ca rezultatul fiscal se calcula pe baza datelor din

conturile din $lanul Contabil eneral. Controlul fiscal era asadar inlesnit. Caracterul

dualist al $lanului Contabil eneral din 1@:B s-a datorat si influentelor unor important

birocrati care sustineau folosirea unui plan contabil national ca baza a dezvoltarii

statisticilor nationale si aplanificarii economice nationale.

pre deosebire de planul contabil din 1@:3, cel din 1@:B plasa intr-o categorie

optional contabilitatea de gestiune, ecluzand posibilitatea folosirii $lanului Contabil

eneral ca pe un instrument de supraveghere a costurilor de productie. +cesta are un

character general si este supus unor imbunatatiri continue, dar ramane facultative

pentru intreprinderi.. acestui proiect I s-au opus initial intreprinderile mari, care aveau

o contabilitate organizata intr-un format integrat, iar schimbarea lui ar fi implicat

costuri foarte mari. In timp insa ele au luat in considerare avantajele unui astfel de

plan contabil si au acceptat aplicarea variantei elaborate in anul 1@>B.

Incepand cu anii MBA apare necesitatea reglementarii contabile de inflatie, la

care nu raspundea utilizarea unui $lan Contabil eneral bazat pe costul istoric, dar

mai ales nevoia unui cadru normalizator care sa favorizeze epunerea economiei

*rantei la influentele international si la participarea pe pietele de capital. Ca raspuns la

nevoia acestor schimbari, in franta , sub influenta Directivei a I4-a europene , s-a

conturat $lanul Contabil eneral din 1@93.

$lanul Contabil eneral din 1@93 a consacrat eistent unui set de principia

contabile care reprezinta o baza conceputuala pentru contabilitate. +ceste principia se

regasesc in dispozitiile generale din tetul legii, prescriptiile raportandu-se la

metodele de evaluare si de determinare a rezultatului precum si de cele de stabilire si

prezentare a situatiilor financiare.

$lanul Contabil eneral din 1@93 a fost modificat ca urmare a legilorcontabile si a decretelor de aplicare corespunzatoare privind implementarea

1>



Directivelor a I4-a si a4II-a din anii 1@9;, respective 1@9>-1@9?. -au implementat

astfel prevederile acestor directive referitoare la & regulile pentru masurarea

rezultatelor de eploatare, bazele intocmirii si prezentarii conturilor anuale si a

aneelor, introducand reglementari privind contet si tranzactii specific. odificariledin 1@9? au eliminat capitolul optional privind contabilitatea de gestiune si au

introdus un capitol relative la metodalogia de consolidare a conturilor. +u fost

mentinute& lista standardizata de conturi (planul de conturi), instructiunile si

recomandarile pentru utilizarea acestora, formatul standard al situatiilor financiare,

precum si ceri ntele privind tinerea conturilor.

4ersiunea din 1@@@ al $lanului Contabil eneal a fost elaborate de Consiliul

Eational al Contabilitatii, pe baza regulamentului nr. @@-A; din 3@ aprilie 1@@@ al

Comitetului eglementarii contabile, prezentandu-se sub forma unui cod , care

cuprinde cinci titluri, divizate in capitol, sectiuni si subsectiuni

'itlul I. Fbiectul si principiile contabilitatiiN

'itlul II. Definitia activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilorN

'itlul III. eguli de contabilizare si evaluareN

'itlul I4. 'inerea , structura si functionarea conturilorN

'itlul 4. Documente de sinteza.

In anul 1@@9 , tandish apreciaza ca efectele $lanului Contabil eneral asupra

contabilitatii financiare si asupra prezentarii informatiilor in *ranta au fost

etraordinarK de profunde. Inca de la prima versiune din 1@:B, $lanul Contabil

eneral a format bazele pentru educarea contabililor (prin instructiunile privind

functionarea conturilor) si pentru epunerea informatiilor derivate din contabilitatea

financiara. Ca instrument de armonizare , $lanul Contabil eneral creeaza conditii

favorabile pentru comunicarea intre contabili si utilizatori, reflectata in terminologia

contabila si in prezentarea situatiilor financiare, care au, astfel, un grad inalt de

omogenitate, mult mai mare decat a fost vreodata cazul in contabilitatea anglo-

saona. $e de alta parte, eagerarea importantei aspectelor fiscal si orientarea

informatiei cu precadere catre nevoile contabilitatii nationale constituie limite ale

normalizarii prin $lanul Contabil eneral.

#"Sistemul contabil %rancez in prezent

1?



In present, formatul si continutul raportarii financiare in *ranta sunt

determinate de Directivele I4 si 4II ale 0/, fapt ce a fost reflectat in $C ($lanul

Contabil eneral). *ormatul standardizat de utilizare generala este urmatorul&

1. Bilantul contabil de format orizontal si reflectarea

obligatory a activelor, capitalului propriu si datoriilor;

2. Raportul cu privire la rezultatele financiare ale formatului

orizontal ( cheltuielile- in stanga, veniturile- in dreapta sau

vertical;

!. "lte forme de raportare financiara, inclusive ane#ele si

comentariile la ele.

In $lanul de Conturi al *rnatei se evidentiaza& conturile principale, subconturi

de ordinul intai si doi, conturi analitice de ordinal intai si doi, etc.

*iecare cont separate poate fi impartit in cateva conturi cu adaugarea unei

cifre. 'rasatura caracteristica a planului de conturi este urmatoarea&

- $onturi cu doua cifre, utilizate in ma%oritatea cazurilor

pentru alcatuirea bilantului contabil si determinarea

rezultatului activitatii intreprinderii;

- $onturi cu doua cifre, a doua fiind cifra &, utilizate pentru

formarea provizioanelor privind datoruia dubioasa (datoriile

clientilor, amortizarea, alte provizioane care reflecta

micsorarea valorii activelor;

- $onturi cu trei cifre, ultimile fiind 1-', care reflecta sumele

detaliate privind operatiile, suma totala acarora este

prezentata intr-un nivel de clasificare mai inalt cu un

numar de doua cifre.

- $onturilor cu trei cifre, ultima cifra fiind &, care prezinta

conturi opuse conturilor subgrupei respective.

-

Codificarea conturilor se efectueaza conform sistemului zecimal. In fiecare

clasa de conturi nu pot fi mai mult de zece conturi. In sistemul de codificare zecimala

cifrele finaleA si @ in conturi si subconturi au o anumita valoare economica. Conturile

care se termina cu A reflecta marimea totala a operatiilor economice omogene. De

1B



eemplu, contul 1A reflecta marimea totala a capitalului si rezervelor intreprinderii,

iar conturile 1-19 sunt prevazute pentru evident unor surse de mijloace proprii.

&"Impactul %iscalitatii asupra dez.oltarii si aplicarii normei contabile

olul fiscalitatii asupra dezvoltarii contabilitatii constituie este unul dintre

factorii ce influenteaza contabilitatea intreprinderii, separarea intre contabilitate si

fiscalitate nefiind, pe cat se pare, la ordinea zilei in *ranta.

+ceasta influenta a fiscalitatii a aparut in *ranta in 1@3A, ca urmarea a

adoptarii legii din 1@1B asupra impozitului pe beneficii. Intr-adevar, cum nu eistau

reguli contabile stabilite pentru calcularea beneficiului contabil, acesta a fost

determinat de reguli fiscal.

$rima apropriere intre contabilitate si fiscalitatea a aparut in 1@>9-1@>@ in

cadrul reviziei bilanturilor. +vantajele fiscal erau subordonate producerii unui bilant

care sa se conformeze $lanului din 1@:B-1@>B.+cest $lan, desi nu era obligatoriu ,in

sensul ca nu face obiectul vreunei dispozitii legale care sa-l faca obligatoriu, a fost in

realitatea urmat de toate societatile comerciale si intreprinderile franceze.

Influenta fiscalitatii asupra contabilitatii s-a facut simtita si in continutul

normelor, deoarece, pentru a putea beneficia de un avantaj fiscal, intreprinderile sunt

obligate sa-l inregistreze in contabilitate. In consecinta, contabilitatea in *ranta este

partial supusa unor constrangeri fiscal si , ca urmare, nu reflecta situatia economica si

financiara reala a intreprinderii.

+ceasta constatare trebuie evidentiata atat in conturile individuale, cat si in

cele consolidate. Intr-adevar, numai conturile individuale pot servi ca baza pentru

calculul impozitului, deci ele sunt singurele care contin aspect fiscal straine de

activitatea intreprinderii. In schimb, conturile consolidate fac abstractive de datele

fiscal prin reprelucrarea conturilor individuale, si, din aceasta cauza, se poate

considera ca ele reflecta mai fidel situatia financiar-contabila a societatii.

)"In%luenta or-anizatiilor pro%esionale asupra normelor contabile

In *ranta, normele contabile sunt elaborate de catre Consiliul Eational al

Contabilitatii (CEC). 'otusi, rolul acestui organism nu poate fi inteles fara a lua in

calcul si celelalte organism sau actori care pot intervene in procesul de stabilire a

normelor, in mod direct sau indirect. /ste cazul organizatiilor si asociatiilor

19



profesionale, al pietelor financiare sau al influentei europene in materie de norme

contabile.

In *ranta, corpul contabililor este format din eperti contabili si din comisari

de conturi. Frice persoana care a obtinut diploma de epert contabil poate eercitaprofesia de comisar de conturi. In schimb, persoanele care nu au decat atestatul de

comisar de conturi nu pot active ca eperti contabili. /ista compatibilitati intre

aceste doua activitati, aceeasi persoana neputand sa tina contabilitatea unei societati si

sa o si revizuiasca. +ceste doua profesii sunt profesiii liberale.

Frdinul epertilor contabili (F/C) grupeaza totalitatea epertilor contabili

care profeseaza in mod liber si este insarcinat, ca urmare, sa defineasca criteriile de

deontologie profesionale sis a vegheze la repectarea lor.. Dar pe langa aceasta primafunctie, F/C are, de asemenea, misiunea de a raspunde dificultatilor cu care se

confrunta membrii sai in eercitiul functiunii si de a conduce activitati de formare si

perfectionare.

Compania Eationala a Comisarilor de Conturi (CECC) are o activitate

orientate catre audit si mai ales catre reglementarea profesiei de auditor. CECC se

ocupa de deontologia profesiei, raspunde la problemele legate de practica

contabilitatii, ia pozitie prin intermediul revistei pe care o editeaza si al notelor de

informare. De asemenea, CECC defineste regulile de audit si ca urmare, trebuie

considerate organism de normalizare a activitatii de audit. In consecinta, organizarea

si gestionarea profesiei contabile in *ranta au repercursiuni asupra normelor contabile

si de audit.

+"Analiza principiilor contabile aplicate in Franta

Incepand din 1@9;, principiile contabile franceze sunt conduse de un obiectiv

inscris in codul commercial& o traducere fidel a epresiei englezesti true and fair view.

5Conturile anuale trebuie sa fie corecte, sincere si sa dea o imagine fidela a

patrimoniului, a situatiei financiare si abeneficiului intreprinderii.

Cand aplicarea unei prevederi contabile n u este suficienta pentru a da

imaginea fidela mentionata in prezentul articol, trebuie furnizate informatii

suplimentare.

1@



Daca, intr-un caz eceptional, aplicarea unei prevederi contabile se dovedeste

improprie pentru reprezentarea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare sau a

rezultatului, trebuioe facuta o derogare pentru acel caz.6 (art. @ din Codul Comercial).

$rincipiile de obser.are8

!" $rincipiul independentei e7ercitiilor" Intreprinderea trebuie sa controleze

prin inventar, cel putin o data la 13 luni, eistenta si valoarea elementelor

active si passive ale patrimoniului intreprinderii. /a trebuie sa stabileasca

conturile anuale la inchiderea eercitiului in vederea angajamentelor contabile

si a inventarului. +ceste conturi anuale include bilantul, contul de rezultate si

o anea& acestea formeaza un tot indisociabil.

#" $rincipiul continuitatii e7ploatarii" $entru intocmirea conturilor anuale,

comerciantul, persoana fizica sau juridical, se presupune ca isi continua

activitatea.

&" $rincipiul permanentei metodelor" In afara de cazul cand intervine o

schimbare eceptionala in situatia comerciantului, persoana fizica sau

persoana juridical, prezentarea conturilor anuale, ca si metodele de evaluare

folosite nu se pot schimba de la un eercitiu la altul. Daca vor intervene

schimbari, ele vor fi descrise si justificate in anea.

)" $rincipiul necompensarii"/lementele activelor si cele ale pasivelor trebuie

evaluate separate. Eici o compensatie nu poate fi efectuata intre elementele de

active si cele de pasiv sau intre rubricile de cheltuieli si cele de venituri din

contul de rezultate. 2ilantul de incepere al eercitiului trebuie sa corespunda

cu bilantul de incheiere al eercitiului precedent.

$rinciipiile de e.aluare8

!" $rincipiul nominalismului monetar sau al costului istoric .

Diferenta pozitiva de valoare intre valoarea de inventar a unui bun si valoarea

sa de intrarea nu se contabilizeaza. /ita o eceptie& reevaluarea conturilor.

Daca se procedeaza la o reevaluare a tuturor imobilizarilor corporale si

financiare, abaterea de reevaluare intre valoarea actuala si valoarea neta

contabila nu poate fi folosita pentru compensarea pierderilor, ci va fi inscris

distinct in pasivul bilantului.

3A



#" $rincipiul prudentei. Conturile anuale trebuie sa respecte

principiul prudentei. Chiar in absenta sau insuficienta beneficiului, trebuie sa

se peocedeze la amortizari si la provizioane. 'rebuie tinut cont de riscurile si

de pierderile intervenite in perioada eercitiului, chiar daca intervin intre datade incheiere a eercitiului sic ea de intocmire a conturilor.

9"Metode de e.aluare a bunurilor in $C4

etoda de baza, retinuta conform legii, de catre $C pentru evaluareaelementelor inscrise in contabilitatea este metoda costurilor istorice (costuri de intrare

in patrimoniu). /a este fondata pe determinarea costurilor de achizitie pentru bunurile

achizitionate cu titlu oneros, a valorii venale pentru bunurile achizitionate cu titlu

gratuitK, a costurilor de productie pentru produse de intreprindere, fie ca este vorba de

stocuri destinate vanzarii sau imobilizarii care vor fi utilizate de intreprindere pentru

ea insasi.

4aloarea va fi determinate in patru moment esentiale ale eistenteiintreprinderii&

1. aloarea la data de intrare in patrimoniu( costul de

achizitie, costul de productie, valoarea venala;

2. aloarea de inventar( valoarea actuala desemnata ca

valoare venala la data inventarului pentru ca legea

prescrie comerciantului de a controla prin inventor cel

putin o data pe an e#istenta si valoarea elementelor de

active si pasiv ale patrimoniului;

!. aloarea de la data de inchidere a conturilor (valoarea de

intrare eventual corectata cu deprecierile pentru a o aduce

la data inventarului la valoarea sa actual;

). aloarea la data iesirii din patrimoniu (pretul de cesiune

sau lichidare, sau costul contabil al disparitiei.

31



7.Situatiile financiare in Franta:

In literatura franceza situatiile financiare, regasite sub denumirea de

documente contabile de sinteza, sunt definiteca situatii periodice in care este

prezentata situatia si rezultatele intreprinderii.Frganismul international de normalizare - International +ccounting tandards

2oard (I+2), prinIAS 1 Prezentarea situatiilor financiare, defineste situatiile

financiare ca o reprezentare structurata apozitiei financiare a unei intreprinderi si a

tranzactiilor efectuate de aceasta, avand drept obiectivoferirea de informatii despre

pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei financiare aleunei intreprinderi

unei game diversificate de utilizatori. Cadrul general de intocmire si prezentare a

situatiilor financiareprecizeaza ca situatiile financiare reprezinta o parte a procesuluide raportarefinanciara si cuprind 2ilantul, Contul de profit si pierdere, ituatia

modificarilor capitalului propriu, ituatia fluurilor de numerarJtrezorerie, $oliticile

contabile si notele eplicative.

aportarea financiara pentru societatile din Franta este realizata prin situatii

financiare denumite documente de sinteza sau conturi anuale, influentate in mare

parte de prevederile Directivelor a patra si a saptea.

+cestea cuprind cel putin 2ilantul, Contul de profit si pierdere si +nee, dar

pot fi completate cu un 'ablou de finantareal eercitiului. Continutul documentelor

de sinteza este stabilit in conformitate cu dispozitiile $lanului Contabil eneral ($C)

si trebuie sa asigure sub toate aspectele o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei

financiare si a rezultatelor, chiar daca aceasta implica abateri de la reguli sau

prezentari suplimentare de informatii.

pecificul raportarii financiare din *ranta este faptul ca documentele de

sinteza pot fi prezentate intr-unul din cele trei sisteme&

O sistemul de baza, cuprinde dispozitiile contabile minimale pentru societatile mijlocii

si mariN

O sistemul simplificat, destinat societatilor a caror marime nu justifica recursul la

cerintele

sistemului de bazaN si

O sistemul dezvoltat, care propune documente care sa faciliteze analiza informatiilor

cu scopul

33



de a fi utile in gestiune. Documentele propuse prin sistemul dezvoltat, altele dect

cele din sistemul de baza sunt evidentiate doar cu titlu de recomandare.

$aralela Franta: contabilitatea An-lo:sa7ona

Contabilitatea, in ceea ce priveste tehnica si informatia, are obiectivul de a

masura si de a trduce activitatile unei entitati (activitati juridice pentru conturile

sociale si activitati economice pentru conturile consolidate). Dar aceasta masurare

este afectata direct de regulile si normele de elaborare care sunt la randul lor, rezultate

ale unor elemente precum cultura, dezvoltarea economica, istoria , institutiile in

masura sa stabileasca reguli contabile. In acest sens contabilitatea este o miza socio-

culturala, care scoate in evidenta consensul social de la baza contabilitatii.

/laborarea regulilor contabile este un process politico-strategic comple, in

care fiecare parte isi poate apara propriile interese.

+ceste aspecte diverse care afecteaza contabilitatea demostreaza prin insasi

eistenta lor caracterul contingent al contabilitatii. 'ermenul de contingent se refera la

faptul ca, contabilitatea evolueaza in timp si spatiu, in functie de diferite criterii care

pot fi de ordin istoric, cultural, economic. Contabilitatea nu este deci o masura fia, cimai curand o masura in evolutie, in functie de diferite carcteristici.

De eemplu, bunurile achizitionate prin leasing nu sunt contabilizate

intotdeauna la fel in *ranta, deoarece, la nivelul conturilor sociale, optica juridica a

fost privilegiata, pe cand in conturile consolidate si dupa eemplul practicii adoptate

in tarile anglo-saone abordarea privilegiata este cea economica. +stfel, in *ranta,

bunurile achizitionate prin leasing sunt contabilizate de societatea de leasing care este

posesorul lor juridic in conturile sale sociale, pe cand in +nglia si in conturile

3;



franceze consolidate bunurile sunt contabilizate in conturile societatii utilizatoare,

realitatea economica fiind astfel privilegiata sub forma juridical a operatiunii.

/ista deci diferente de contabilizare pentru acelasi eveniment in functie de

sistemul de referinta contabil ales. $ractica contabila este diferita deci in spatiu.+lt eemplu, cazul provizioanelor de pensii. +cum cativa ani in *ranta,

contabilizarea si inregistrarea lor in anea nu erau obligatorii. +cum, firmele trebuie

sa mentioneze in aneele starilor lor financiare angajamentele pe care si le-au luat fata

de salariatii lor si este posibil( darn u obligatoriu deocamdata) de a scrie in in pasivul

bilantului aceste angajamente prin intermediul provizioanelor pentru pensii. +cest

eemplu arata ca practica contabila evolueaza in timp pentru aceeasi categorie de

societati.

+ceste doua eemple ilustreaza faptul ca sistemul contabil este contingent,

adica este o functie cu un anumit numar de factori sau variabile care il influenteaza.

Factorii care in%luenteaza contabilitatea sunt de doua tipuri&

pe de o parte, factorii care sunt legati de mediul specific al unei tari sau regiuni ,

sunt deci factori de ordin cultural, istoric si economic, la care trebuie adaugat rolul

pe care il joaca diferitii actori (piete financiare, organizatii profesionale)N

pe de alta parte, factorii care sunt legati de functionarea organismelor de

normalizare si, in consecinta, de procesul de normalizare contabila adoptata de

diferitele tari.

Conform abordarii teoretice al lui Plaus 7uder intre variabilele care definesc

contetual national, adica mediul si finalitatea sistemului de informatii contabile

eista o relatie. Cele trei finalitati ale sistemului de informatii identificate in lucrarile

lui 7uder sunt&

- Informarea publiculuiN

- Informarea de tip legalistN

- Informarea gestionarilor.

Iar variabilele care definesc contetual national sunt&

1. Importanta relativa a tertilor, a actionarilor, a pietelor financiare, a statului si a

gestionarilor interni. De eemplu, in +nglia, pietele financiare si actionarii

sunt, prin comparative, mai importanti decat ceilalti utilizatori si influenteaza

astfel finalitatea informatiilor financiare si contabile in functie de propriile lor

3:



nevoi. In *ranta, ituatia este mai complea, deoarece trebuie facuta diferenta

intre conturile sociale care au o finalitate juridical si fiscala importanta si

conturile consolidate, care au o optica mai economica orientate catre

informarea actionarilor si a pietelor financiare.3. 7ocul contabilitatii este in cadrul dreptului. +ceasta a doua variabila se ocupa

de sistemul legal care face referinta ori la sistemul de drept scris de tarile

latine si germanice, ori la sistemul anglo-saon de drept cutumier.

;. Cea de-a treia variabila integreaza rolul si influenta profesionistilor

contabilitatii si ai auditului dezvoltarii normelor contabile. In acest mod, in

area 2ritanie normalizarea contabila revine in sarcina profesiunii contabile,

pe cand in *ranta si pentru majoritatea tarilor europene continentale,

normalizarea contabila intra in atributiunile statului

+nsamblul acestor variabile care caracterizeaza contetul permite clasarea

sistemelor de informatii contabile astfel&

MOD DE NOMALI;AE OBIECTI



tarile unde codificarea contabilitatii este facuta in mare parte de lege si doar putin

influentata de organismele profesionale au o contabilitate orientate mai curand catre o

informatie de tip macroeconomic si juridic. /ste cazul *rantei cu conturile sociale.

$e de alta parte, tarile, unde, codificarea de catre lege a contabilitatii este slabasi unde influenta organismelor profesionale este puternica, vor avea o contabilitate

orientate mai curand catre o informatie financiara eterna. /ste cazul +ngliei.

Biblio-ra%ie

ihai istea, 7avinia Flimid, Daniela +rtemisa Calu, isteme contabilecomparate, /ditura C/CC+, 2ucuresti, 3AA?

3?

47448663 Comparatie in Sistemul Contabil Din Franta Si Cel Din Marea Britanie

Documents

Transcript of 47448663 Comparatie in Sistemul Contabil Din Franta Si Cel Din Marea Britanie