vineri, 29 aprilie 2011

Olanda

Eddy Vermeire

ambasadorul regatului Ţărilor de Jos P2

Deşi există un grad înalt de industrializare şi urbanizare, olandezii duc o viaţă simplă. P6

Viaţă sănătoasă, respect faţă de mediu

Una dintre primele democraţii parlamentare, membru fondator al UE şi NATO, ecluze şi diguri, câmpuri de lalele, biciclete, saboţi din lemn, mori de vânt, Rembrandt, Van Gogh. Cu alte cuvinte, Olanda!

Tanya van Gool

directorul general al iSDC P3

interviu

Olanda se poate mândri cu reuşi-te de prim rang nu numai acolo unde exista o pu-ternică tradiţie - sectorul logistic, bancar ori al

asigurărilor -, dar şi în alte domenii în care succesul era, poate, mai puţin aşteptat, cum sunt agricultura şi turismul.

Care sunt punctele forte ale economiei Olandei? Cel mai puternic sector este cel logistic, al transportului de bunuri în condiţii de siguranţă, rapiditate, fără consum mare de energie şi cu costuri minime. Este vorba de porturi şi aeroporturi, transportul fluvial, feroviar, maritim şi auto, precum şi cooperarea între toate acestea. Rotterdam este cel mai mare port al Europei, iar ae-roportul şi portul din Amsterdam sunt, de asemenea, dintre cele mai mari. Foarte im-portante sunt şi tehnologiile de nivel înalt care se folosesc în agricultură, chimie, me-dicină, electronică, automatică, sectorul alimentar şi managementul apei. Calitatea apei potabile este foarte bună, majoritatea olandezilor beau apă de la robinet.

Una dintre cele mai importante resurse ale Olandei este reprezentată de chiar poporul olandez. Cum sunt olandezii ca oameni? Olandezii au idei, dezvoltă tehnologii şi încep afaceri, în timp ce larga orientare internaţională îi ajută să aplice aceste lucruri pretutindeni. De aceea, deseori şi în multe domenii au dus o muncă de pio-nierat. Olandezii sunt foarte perseverenţi în atingerea obiectivelor.

Olanda a fost una dintre primele ţări care ne-a oferit ajutor după Revoluţie, acesta fiind şi deosebit de consistent. De obicei, acest lucru era apanajul ţărilor mari, puternic dezvoltate. Cum explicaţi acest lucru?

Olandezii au un puternic sentiment al dreptăţii şi justiţiei, dovadă fiind faptul că, la Haga, îşi au sediul Curtea Internaţio-nală de Justiţie, Tribunalul Penal Inter-naţional pentru fosta Iugoslavie, Curtea Penală Internaţională şi Europol, agenţie UE care coordonează cooperarea între poliţiile statelor europene. Pe de altă parte, în Olanda, standardul de viaţă este ridicat, neexistând practic oameni săraci. Astfel se explică faptul că olandezii se simt atraşi să ajute, în special acolo unde există nevoi şi oameni nedreptăţiţi şi, de asemenea, să dezvolte relaţii de prietenie şi colaborare.

Olanda este extrem de bogată în obiective turistice şi culturale. Ce credeţi că nu ar trebui să “scape” nici unui vizitator român?În primul rând, oraşele Amsterdam şi Haga, puternic internaţionalizate şi unde se află cele mai importante obiective tu-ristice, cum sunt muzeele. Dar, pentru cine vrea să cunoască Olanda cu adevărat, eu recomand mersul cu trenul sau închirie-rea unei biciclete şi vizitarea părţii de est a ţării, unde se găsesc mici sate pitoreşti, ferme agricole, case de pescari şi splendi-de peisaje cu dune de nisip, plaje, diguri şi mori de vânt. Aici este viaţa reală a Olandei.

Cum aţi descrie viaţa olandezilor care trăiesc în România, în special prin prisma tradiţiilor culturale? În România, olandezii rezidenţi sunt integraţi social, ducând o viaţă de fa-milie. Unii dintre ei sunt fermieri care au emigrat în România şi se găsesc în diverse părţi, în special în Moldova, zona Sibiului, Timişoarei, Clujului. Cei care nu locuiesc permanent sunt, de obicei, expaţi implicaţi în afaceri din domeniul bancar, alimentaţie, ferme agricole etc. Aceştia se întâlnesc lunar în business cluburile din Bucureşti şi Cluj. Locurile cu specific olan-dez din Bucureşti sunt în zona Lipscani - Rembrandt Hotel şi Grand Café Van Gogh.

Apariţia primelor semne ale economiei de tip capitalist a anunţat puternica afirma-re a Olandei din timpurile moderne. Gestionând judicios puţinele resurse naturale, olandezii au avut foarte devreme o mentalitate ecologică.

Olanda, țara lalelelor

2 vineri - 29 aprilie 2011

Interviu cu dna Tanya van Gool, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos (Olanda) în România

Tanya van GoolAmbasadorul Regatului Ţărilor de Jos (Olanda) în România

Trăind într-o democraţie stabilă, cu o puternică

amprentă internaţională, olan-dezii au simţul justiţiei şi, în multe domenii, sunt, deseori, pionieri.

businessvineri - 29 aprilie 2011 3

Economia începe să

își revină în Europa Occidentală.

Avantaje față de Asia Ce spun cercetările de piață ale companiei dvs. despre India, China și celelalte țări asi-atice? Care ar fi avantajele pieței românești în comparație cu aceste piețe?În domeniul nostru folosim termenul off-shore pentru a le desemna. India este, în principal, o piață off-shore. Pentru țările din centrul Europei folosim termenul in-shore. Cred că mergi în India dacă ai dez-voltate programe software uriașe, cu o va-loare de 2-3 sau chiar mai multe milioane de euro, care presupun o muncă la nivel in-dustrial, cu foarte mulți oameni implicați. De asemenea, poți vorbi în acest caz despre o moștenire stabilă a multor companii. Dacă vorbim de procese mai inovatoare, mai valoroase, adică de ceea ce este la nive-lul front-office al companiei, precum Inter-net, mobilitate, flux de lucru, ce presupune o interactivitate mai mare cu afacerea și mai multe schimbări de conținut, atunci țările in-shore sunt soluția. Este mai ușor să călătorești, diferențele culturale sunt mai mici și multe alte lucruri ca acestea. Integrarea României în Uniunea Europeană a ajutat compania dvs. să se dezvolte aici, la Cluj?Da, cred că este cea mai importantă condiție pentru a face afaceri aici, pentru că este vorba de dreptul de liberă circulație, condițiile legale și celelalte. Clienții ISDC preferă să aibă un partener din România datorită compatibilităților existente.

Perspective buneCare sunt previziunile dvs. asupra evoluției economiei românești, pe termen scurt și mediu?Pentru început aș spune că nu este o preo-cupare pentru mine... Clienții mei sunt din Europa Occidentală, adică din Olanda, Ma-rea Britanie și Germania. Așa că sunt mai îngrijorat de economia de acolo decât de cea de aici. Pe de altă parte, aș putea spu-ne că, atâta vreme cât economia se luptă, rămânem competitivi în termeni legați de preț. Așa că, în calitate de antreprenor, am alte interese decât firmele de aici. Atunci ne puteți spune care sunt așteptările dvs. legate de economia europeană?Da. Ei bine, în felul în care le spun clienților mei... Cred că în România găsim cu adevă-rat foarte buni profesioniști în domeniul IT. Și clienții noștri pot să verifice acest lucru atunci când derulează proiecte cu specialiștii noștri. Cei mai mulți dintre clienții care lucrează cu noi sunt foarte entuziasmați. Așadar, acesta este unul dintre lucrurile bune legate de România. Un alt lucru bun este faptul că România este parte a Uniunii Europene și, cu toa-te acestea, și-a păstrat propria monedă.

Acest lucru ne permite să rămânem com-petitivi în ceea ce privește prețurile. O să vedeți că, după ce veți intra în zona euro, costul forței de muncă se va mări. Și cred că, politic vorbind, datorită Greciei, va mai trece multă vreme până când România va adera la zona euro. Iar acest lucru pentru noi, ca și companie, este un lucru bun, la fel ca și pentru clienții noștri. Acestea sunt observațiile mele. Legat de economia euro-peană, cred că va rămâne cea mai impor-tantă economie în privința numărului de consumatori. Va păstra, deci, un rol impor-tant în economia mondială. Și în economi-ile în dezvoltare din America de Sud, Asia și chiar Africa, acolo unde media creșterii economice este de 6-7 %, deși nimeni nu spune acest lucru, viaţa a sute de milioane de oameni se îmbunătățește. China este cel mai clar exemplu în acest sens. Atunci când oamenii adună mai multă bogăție, vor să cumpere obiecte de lux iar economia Europei Occidentale produce cea mai mare cantitate de obiecte de lux, dacă ne referim la mașini, modă și alte asemenea lucruri.Aveți o strategie pentru a profita de aceste evoluții?În privința clienților noștri, ne concen-trăm asupra a două sectoare principale. Primul este sectorul premium, cu bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii, companii medicale și de asigurări medica-le. Dacă ei o duc bine, și economia, adică cel de-al doilea sector pe care ne concentrăm, o duce bine, în general. Ne puteți vorbi despre câteva noi proiecte pe care le-ați dezvoltat în Cluj?Desigur. Unul dintre cele mai recente pro-iecte, de care suntem foarte mândri, Robe-co, este compania fiică a Rabobank Group. Rabobank este cea mai sigură bancă din lume. Robeco este compania lor profilată pe investiții de capital. Noi am reînnoit

”ISDC, o firmă olandeză bine ancorată în piaţa din România”Interviu cu dl Eddy Vermeire, director general ISDC

programele utilizate de această compa-nie pentru platformele de tranzacționare on-line pentru segmentul retail, în șase luni. Pe baza acestui succes ne vom întări poziția pe piața financiară a Olandei, pen-tru că acum avem o poveste de succes și Robeco sprijină această poveste. Iar acest lucru ne ajută să ne dezvotăm pe această piață. Acesta este un exemplu. Un alt exem-plu ar fi reprezentat de proiectele dezvolta-te pentru compania Swets, care este clien-tul nostru de șapte sau opt ani. Acesta este un exemplu de relație pe termen lung între noi și clienții noștri. Cea mai mare echipă din cadrul ISDC lucrează pentru ei. Evalu-ăm calitatea relației dintre noi la fiecare jumătate de an. Swets a rămas tot timpul la cele mai înalte rate de satisfacție, de 8 sau 9 pe o scară de 1 la 10.Care sunt planurile dvs. de viitor în ceea ce privește Transilvania, România?Economia începe să își revină în Europa Occidentală. Putem vedea acest lucru în legătură cu vânzările noastre. Ne așteptăm, în această privință, la o creștere de circa 30%. Dacă luăm în considerare această per-spectivă, vom mări numărul de unități de producție în România. Și asta pentru că în Cluj ne va fi greu să mărim scara acestei afaceri. Și acum externalizăm unele dintre operațiuni. Acestea sunt motivele pentru care dorim să deschidem o a doua unitate. Știți exact unde va fi aceasta?Nu. În prezent suntem în faza în care fa-cem studii, evaluăm toate posibilitățile.Câte slujbe noi va crea acest proces de ex-tindere?Este foarte dificil să spunem exact câte. Noi estimăm că o creștere a vânzărilor noastre de minim 20% se va menține și în anii care vor veni. Probabil va fi vorba de aproxima-tiv 150 de slujbe și vom angaja circa 15 per-soane în fiecare an.

ISDC este una dintre cele mai dinamice companii din do-meniul software. Directorul general al com-paniei olandeze, Eddy Ver-meire, spune că ISDC ia în considerare o extindere în România, chiar dacă, pe ter-

men lung, acest lucru conduce la creșterea costurilor datorită forței de muncă. De ce ați ales Transilvania pentru a începe această afacere?Principalul motiv pentru care am venit aici acum 12 ani a fost lipsa de resurse din Olanda, de la acea dată.Și ați găsit aceste resurse în Transilvania? Cred că vă referiți la resursele umane, în principal...Da, exact. Ne referim la profesioniști în IT. Fondatorul companiei a început aceas-tă investiție acum 12 ani, iar de-a lun-gul timpului am descoperit aici nu doar profesioniși în IT, ci și persoane foarte im-plicate și serioase din toate punctele de ve-dere. Așa că acum suntem în România nu doar din cauza lipsei de resurse, ci și dato-rită calității oamenilor.Este același nivel de calitate ca și cel al profesioniștilor din Olanda?Cred că este ceva diferit. Profesioniștii în IT din Olanda sunt mult mai concentrați asu-pra proceselor, evoluțiilor de tip business, adică asupra obiectivelor și procesului lor de dezvoltare, pe când aici, oamenii sunt mai dornici să dobândească noi cunoștințe și mai motivați să lucreze cu tehnologia.

www.isdc.eu

obiceiuri și tradiții4 vineri - 29 aprilie 2011

Cultul bicicleteiBicicletele sunt foarte iubite în Olanda, majoritatea locuitorilor, atât cei tineri, cât şi vârstnicii, preferând să se depla-seze cu aceste mijloace. De altfel, ciclismul este unul dintre sporturile în care olandezii excelează. Pentru facilitarea utilizării bicicletelor, există marcaje speciale pe străzi şi pe trotoare, numeroase locuri special amenajate cu rasteluri, atât pentru lăsarea lor în bune condiţii, cât şi pentru închiriere. Bicicletele pot fi transportate în tren şi metrou, existând în acest scop locuri speciale, dar nu şi în tramvaie şi autobuze.

Mijloace nonpoluanteDeseori, în oraşele mari, se organizează manifestări, prin care se încurajează deplasările cu mijloace nonpoluante: biciclete, patine cu rotile, trotinete, scaune cu roţi pentru persoane cu handicap etc. De o puternică tradiţie se bucură Maratonul Amsterdamului, pre-cum şi Turul celor 11 oraşe pentru pa-tinatori, care se organizează însă când sunt condiţii (gheaţă), olandezii fiind şi campioni mondiali la patinaj viteză.

Seara de vineri!La sfârşitul săptămânii de lucru, foarte mulţi oameni ies “în oraş”, apar şi turiştii, ca să nu mai vorbim de cei care se întorc de la meciurile de fotbal. Restaurantele, cafenelele, terasele şi barurile se umplu până la refuz. Zonele centrale sunt foarte animate, întâlnindu-se la tot pasul artişti stradali cu recitale de muzică de cele mai felurite stiluri, pantomimă, circ sau scenete medievale, de teatru.

Restaurante indonezieneMajoritatea localurilor sunt pizzerii şi cafenele care au şi terase, iar dintre restaurante multe sunt chinezeşti şi turceşti. Noi însă vi le recomandăm pe cele indoneziene, în număr destul de mare şi care se bucură de o bucătărie specială şi exotică.

Shopping pe străzi pietonaleShoppingul se face în special în zonele centrale, pe străzile pietonale, cu magazine. Cea mai cunoscută din Amsterdam în acest scop este Kalverstraat. Magazinele mari de la marginea oraşelor sunt numai pentru mobilă, maşini sau electrocasnice.

Într-un clasament pe naţiuni, Olanda se situează în topul pri-melor 10, în privinţa produsului intern brut pe cap de locuitor. Ţinând cont de nivelul înalt de civilizaţie, industrializare şi ur-

banizare, este evident că sunt întrunite toate condiţiile pentru ca olandezii să ducă un trai bun. Modernitatea nu-i împiedică să aibă, însă, o viaţă simplă şi sănătoasă, cu un puternic accent pe valorile ecologi-ce. Dintr-un anumit punct de vedere, este şi normal să fie aşa, deoarece, pentru acce-derea la un nivel ridicat, a fost necesară o muncă susţinută, timp de decenii. Un sfert din suprafaţa ţării este sub nivelul mării, o mare parte din teren fiind “câştigată” prin realizarea unui sistem elaborat de diguri şi ecluze. Olandezii iubesc şi respectă natura şi adoră să-şi petreacă timpul în aer liber, pe tera-sele cafenelelor, în parcuri sau pe plajele întinse ale oceanului. Un tablou care înfă-ţişează o mulţime de oameni, de la copii, la vârstnici, stând pe iarbă, de exemplu în Vondelpark, cel mai cunoscut parc din Amsterdam (47 ha), dintre cele 30 din acest oraş, este ceva obişnuit. În oraşele mari, chiar în părţile centrale, unde casele se îngrămădesc, există o mare dorinţă de a se păstra un cadru natural: iarbă, copăcei,

Viaţă sănătoasă, respect faţă de mediuÎntr-o ţară modernă şi cosmopolită, cum este Olanda, locuitorii au un respect deosebit faţă de mediu, mersul cu bicicleta fiind deja o tradiţie.

spaţii verzi în stil anglosaxon (fără flori), grădini în verde şi alb, fântâni, pietre. Ne-maivorbind despre zonele rurale cu ferme agricole, lanuri, vestitele mori de vânt, sate izolate de pescari, femei care poartă tradi-ţionalii saboţi din lemn. În Olanda, există nu mai puţin de 20 de parcuri naturale, pre-cum şi sute de alte rezervaţii naturale care includ lacuri, păduri, dune de nisip.Bicicleta, intrată iremediabil în tradiţia

modernă a ţării, fie că este vorba de zone urbane sau rurale, este şi ea un simbol al respectului olandezilor faţă de mediu. Să mai adăugăm la capitolul “viaţă sănătoasă” şi alimentaţia. Dezvoltarea excepţională a agriculturii s-a făcut intensiv, dar pe baze sănătoase. Olan-dezii sunt mari consumatori de vegetale şi fructe. De asemenea, fiind vechi pescari şi având o puternică flotă marină, beneficia-ză de cantităţi mari de peşte: cod, hering,

macrou, ton, păstrăv, sardine. Punctul forte îl constituie, însă, produsele lactate, în spe-cial varietatea mare de brânzeturi de capră. Gouda este olandeză, iar asta spune totul.În ceea ce priveşte urbanismul, oraşele se înşiruie unul după altul, pe o mare parte a teritoriului. În oraşele mici, provenite din sate, casele sunt de tip unifamilial, deseori prezentând acelaşi model. În centrele oraşelor mari, în

partea veche, casele sunt mai sobre, de tip german, în schimb, casele moderne sunt tot pe stil vechi (1-2 niveluri), liniştite, spa-ţioase, luminoase, cu ferestre mari, fără ex-centricităţi. Deşi este vorba de oraşe foarte moderne, există dorinţa vie de a se păstra intact tot ce este vechi, istoric: elemente de art nou-veau, muzee în case vechi, acoperişuri de stuf cu ţiglă la coamă şi chiar atmosfera ţă-rănească din pieţele agroalimentare.

Bine de știut

Deşi există un grad înalt de industrializare şi urbanizare, olandezii duc o viaţă simplă, iar multe dintre casele noi

sunt pe stil vechi, liniştite şi spaţioase.

businessvineri - 29 aprilie 2011 5

Olanda este unul dintre cei mai activi și mai prezenți inves-titori de pe piața clujeană. Din anul 2010, Țările de Jos au și un

consulat onorific la Cluj, condus de Wou-ter Reijers. Consulatul onorific s-a implicat în promovarea oportunităților de afaceri în Transilvania și a contribuit decisiv la întărirea prezenței olandeze în economia regională. Consulul onorific Wouter Rei-jers consideră că Olanda va rămâne unul dintre cei mai importanți investitori din România și afirmă că firmele din Țările de Jos își vor întări prezența în țara noastră. Și asta în condițiile în care, deja, în opinia sa, Olanda este cel mai important investitor în economia românească. La Cluj, compa-niile olandeze se numără printre cei mai importanți jucători. Așa ar fi Friesland-Campina, care deține compania Napolact,

Cum a devenit Olanda un important investitor

cea mai importantă firmă din industria laptelui și lactatelor din Transilvania de Nord, Aegon, una dintre firmele de top din domeniul fondurilor de pensii, ori ISDC, care se numără printre cele mai impor-tante companii din domeniul producției de software. Însă oamenii de afaceri olan-dezi activează și în alte domenii, precum agricultura ori producția de mobilă. Însuși consulul onorific al Olandei la Cluj deține o fabrică de mobilă în județul Satu Mare, fa-brică profilată pe producția pentru piețele

externe. ”Istoria consulatului onorific a început în luna noiembrie a anului trecut. El a fost deschis în locul fostului Dutch Bu-siness Suport Office, Majestatea Sa, Regina Olandei, numindu-mă în funcția de consul onorific”, spune consulul Wouter Reijers. Consulatul are un caracter oficial față de biroul pentru afaceri care l-a precedat, iar înființarea acestuia a fost aprobată de Ma-jestatea Sa, Regina Olandei. Aria teritorială a consulatului cuprinde cinci județe: Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș și Sălaj.

Cine sunt giganții olandezi din TransilvaniaConsulul olandez de la Cluj spune că fir-mele din țara sa reprezintă investiții mari: Aegon, dar și ING, care rămâne unul dintre jucătorii importanți în domeniul bancar, deși a decis, recent, să își închidă centrul pe care îl avea la Cluj și care ar fi trebuit să deservească sucursalele ING Asigurări din șapte țări. Însă, în ciuda acestui eșec, Olanda rămâne un investitor important în alte domenii strategice. ”Așa ar fi do-meniul logistic, unde fosta companie Centrum Transport Oradea, care are circa 1.600 de camioane, a devenit Essers, și și-a schimbat brandul”, spune consulul Wouter Reijers. Tot el amintește și succesul Fries-landCampina, care a cumpărat Napolact și care și-a consolidat poziția de pe piață. În Cluj-Napoca, un alt investitor important este CSI, care produce utilaje industriale. ”Olanda este cel mai mare investitor în Ro-mânia. Apoi, cred că vine Austria. Oricum, investițiile olandeze sunt importante și foarte diversificate”, spune consulul olan-dez de la Cluj. El crede că, pe viitor, Româ-

a început criza, interesul oamenilor de afa-ceri era foarte scăzut pentru această piață. Acum, însă, el a reapărut la cote importan-te”, mai spune consulul olandez. ”Timp de doi ani, nu știu dacă a venit o firmă olan-deză în Trasilvania. Acum, însă, investiții sunt multe”, a mai spus el.

Vin firme în domeniul logisticConsulul olandez afirmă că în Transilva-nia, pe lângă Essers din Oradea și Van Wijk Transport din Cluj-Napoca, care se numără

printre cei mai importanți antreprenori din acest domeniu, mai există un jucă-tor de top din Olanda, care va investi tot în Oradea și care va deservi deopo-trivă firme din România și din Ungaria. ”Dacă vin firmele de logistică, înseam-nă că se mișcă lucrurile în sens bun, pentru că ele vin doar dacă au clienți”, spune consulul Olandei. De asemenea,

el a dezvăluit că există un mare interes din partea olandezilor pentru agricultură. ”O fermă de mari proporții va fi deschisă la Alba Iulia. Este vorba de o fermă de vaci, iar animalele vor fi aduse din Țările de Jos. Există, de asemenea, o fermă de capre, la Ocna Mureș. Însă investitorii olandezi în domeniul agricol se confruntă cu o mare problemă, pentru că nu găsesc suprafețe mari de teren”, mai spune Wouter Reijers. „ Sunt foarte optimist în legătură cu viitorul României, care are un mare potențial de a deveni una dintre cele mai importante țări din Europa”, conchide Wouter Reijers.

Companiile olandeze sunt

interesate de domenii precum logistica ori agricultura

Consulatul onorific s-a implicat în promovarea oportunităților de afaceri în Transilvania și a contribuit decisiv la întărirea

prezenței olandeze în economia regională.

spune consulul olandez, care, din motive care țin de confidențialitate, nu poate dez-vălui numele fimelor olandeze care vor investi în Transilvania de Nord în viitorul apropiat. Un alt avantaj important de când România a intrat în UE este lipsa taxelor vamale pentru produsele realizate în țară, dar contează și faptul că nivelul educației este foarte bun. Un alt argument: cultura românească este mult mai apropiată de cea olandeză, în comparație cu cea chinezeas-că. Wouter Reijers spune că, chiar acum câteva zile, a avut o întâlnire cu investitori olandezi interesați de Transilvania. ”Când

nia va deveni și mai interesantă pentru investiții. ”A fost o perioadă în care toată lumea credea că în Asia este raiul pe pă-mânt. Dar, încet-încet, forța de muncă de-vine mai scumpă, transportul este scump, nu se știe ce va fi pe piața valutară, așa că oamenii de afaceri se reorientează către România”, spune Wouter Reijers. ”Mulți in-vestitori, mai ales în domeniul producției, au decis să vină în România, pentru că, în comunitatea europeană, România rămâ-ne una dintre țările cu manoperă ieftină”,

Consulul onorific al Olandei în Cluj, Wouter Reijers, spune că interesul manifestat de companiile olandeze pentru România este incomparabil mai mare decât cel din anii de vârf ai crizei.

La Rotterdam, puteţi vizita muzeul Mari-tim (olandezii sunt mari navigatori) şi poa-te cel mai important muzeu fotografic. La Haga, multe muzee sunt în case vechi.La Royal Picture Gallery se află celebrul tablou Fata cu cercelul de perlă, pictat de Vermeer, dar şi alte tablouri semnate de Rembrandt, Jan Breughel, Jan Steen, Rubens.

CountrysideO excursie cu bicicletele în partea de est a Olandei, la “ţară”, va rămâne o amintire ne-ştearsă. Aici veţi vedea adevărata Olandă, cu mori de vânt, lanuri, case şi sate de pes-cari, dune de nisip, plaje cu pasarele care intră în mare, insule. Sunt locuri pregătite

travel6 vineri - 29 aprilie 2011

F ără doar şi poate, avântul turismului în Olanda te fa–ce să te întrebi de ce sunt atraşi turiştii de un loc unde nu sunt peisaje mon-tane, iar unele zone sunt

monotone. Pe de altă parte, numai ajuns acolo poţi realiza de ce au devenit celebre imagini create parcă pentru a fi puse pe cărţi poştale şi păstrate ca amintiri memo-rabile cu eticheta Olanda: case vechi, lipi-te şi înguste în Amsterdam, mori de vânt, câmpul cu floarea soarelui – tabloul lui Van Gogh, femeie cu saboţi de lemn pe bicicletă cu bidoane de lapte.

AmsterdamAeroportul Schipol te impresionează încă de la început, prin imensitatea, dar şi or-ganizarea sa impecabilă, în condiţiile unui trafic debordant. Începi să realizezi de ce olandezii sunt atât de tari în transporturi.Oraşul de întâmpină cu o atmosferă ani-mată, dar în acelaşi timp destinsă. Bici-clete, multe terase, pub-uri, dar şi multă verdeaţă. Turiştii englezi, majoritari, se disting uşor, atât pe străzi, cât şi pe terase. Este evident că turismul de weekend este foarte bine dezvoltat. Se bea multă bere, mai ales că fotbalul este şi aici rege. De trei ori, olandezii au fost pe punctul de a deveni campioni mondiali. Casele vechi, chiar de la 1600, şi-au păstrat caracterul comerci-al. Frontul de la stradă fiind foarte scump, aceste clădiri sunt înguste. Locuinţa se află practic la etaj, camerele fiind şi ele micuțe. Extinderea s-a realizat pe înălţime, maxi-mum trei etaje. Unele dintre ele sunt încli-nate din cauza apelor freatice. Clădirile noi, moderne, sunt bine integrate arhitectural, nu deranjează. În zona de pe râul Amstel, arhitectura, deşi modernă, este în acelaşi timp foarte bine armonizată în peisaj.La Rotterdam, întâlneşti mai multă arhi-tectură modernă, case comode, albe, de 3-4 etaje, cu mult lemn, iar la Haga vei vedea case care au, în sfârşit, şi curţi, fără calcane lipite.

MuzeeleNu trebuie să mire faptul că turismul cul-tural este atât de dezvoltat pentru că, în Olanda, sunt muzee în care vei avea unicul prilej de a vedea cele mai cotate tablouri din lume. La Amsterdam, Muzeul Van Gogh este vizitat de 1,5 milioane de oameni pe an şi aici puteţi încremeni în fața Câmpului cu floarea soarelui şi a Autoportretului lui Van Gogh, în timp ce la Rijksmuseum pu-teţi cădea în admiraţia tablourilor lui Rem-brandt şi Vermeer. Tot aici este Hermitage Amsterdam şi Rembrandt House Museum.

Olanda este o destinaţie preferată, aici turiştii se simt în largul lor, poți vedea pe viu celebrele case şi canale din Amsterdam, dar şi tablourile maeştrilor olandezi.

Istoric, bucătăria olandeză este legată de cea din nordul Franţei. La începutul secolului XX (o perioadă de sărăcie), mul-te fete au fost trimise la şcoli de menaj, unde au fost învăţate să gătească simplu, ieftin, deseori bazat pe tradiţii. Mult din acest stil s-a păstrat şi astăzi, deşi există particularităţi zonale. Masa principală este, la olandezi, cina, compusă din trei feluri: supa, felul principal şi desertul.

Tradiţional, felul principal conţine cartofi, legume şi o bucată de carne, de obicei de vită, cu sos. Foarte apreciaţi sunt câr-naţii afumaţi, multe sate şi oraşe având varietăţi proprii, însă cel mai cunoscut este Rookworst. Pastele şi sufleurile sunt, de asemenea, răspândite.

Deserturile sunt, în general, bazate pe lactate: budincă (ciocolată, vanilie etc.)

sau clătite (mai mari şi mai groase, folosite şi ca fel principal, dacă sunt umplute cu brânză sau şuncă). Din marea varietate de lactate şi brânze-turi (de capră), Gouda este o specialitate renumită. Între băuturi, Jenever este pe post de tărie; altele sunt amărui (Beeren-burg) sau lichioruri (Advocaat), iar în ce priveşte berea, Heineken este cel mai bun exemplu.

Sfaturiculinare

Călătorie în ţara lui Van Gogh

Supa de iarnă (erwtensoep) este o mâncare tradiţională olandeză. Boabele de mazăre sunt pisate, rezultând o zeamă groasă, deseori amestecată cu bucăţi de cârnat afumat.

să te primească aşa cum se cuvine. Exis-tă multe pensiuni, având curţi spaţioase, chiar şi centru pietonal care oferă tot con-

fortul, dar şi feluri de mâncare tradiţională cu produse naturale de la fermele agricole din apropiere.

Concursul Naţional de Aranjamente Florale, patronat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bu-cureşti, ne-a adus-o în prim plan pe Kon-ni van Delft, expert

florist, care a realizat demonstraţia “Tra-diţie şi inovaţie în executarea aranjamen-telor florale”, împărtăşindu-ne, totodată, experienţa olandeză în materie de flori.

Cât de importante sunt florile în Olanda? Florile sunt extrem de importante în Olan-da, atât pentru ocazii, cât şi pentru plăce-rea personală. De exemplu, un weekend fără flori, nu este un weekend. Olanda este considerată de secole ţara florilor. Având un climat potrivit pentru această cultură, aici s-a dezvoltat o industrie de proporţii, care presupune, printre altele, adăpostirea acestor produse în sere uriaşe, cu tempera-

Florile, paradis al afacerilor prospere

turi atent monitorizate. Cât priveşte distri-buţia, licitaţiile de flori joacă un rol major. Florile şi plantele ornamentale sunt reuni-te, iar florarul sau cumpărătorul le poate achiziţiona pe loc, printr-o comandă tele-fonică ori prin Internet.

Cât de mult le place olandezilor să practice activităţi legate de flori, cum sunt grădinăritul, de-corarea locuinţelor, realizarea de aranjamente florale? Există o tra-diţie veche în acest sens?Olandezii se ocupă în mare mă-sură de grădinărit şi folosesc foarte mult florile şi aranjamen-tele florale în decorarea locuinţelor. În Olanda, există şase programe TV care au menirea de a oferi o educaţie, în acest sens, oamenilor obişnuiţi, învăţându-i cum să folosească florile şi să realizeze aranjamen-te florale.

Ce flori sunt folosite cu predilecţie şi ce tipuri de aranjamente sunt dintre cele mai apreciate?În topul florilor folosite pentru aranja-mentele florale se află trandafirii. Pe lângă aceştia, însă, se mai folosesc şi crizanteme-le, lalelele şi orhideele. Cele mai apreciate tipuri de flori şi aranjamente sunt cele cu aspect cât mai natural, în culori deschise, care să nu inducă senzaţia de artificial sau agresivitate. Folosim mult gri şi alb, excep-ţie făcând aranjamentele realizate cu oca-zia Zilei Reginei, când totul trebuie să fie portocaliu.

Care sunt noutăţile de anul acesta, în pri-vinţa aranjamentelor florale?Noutăţile au putut fi cel mai bine vizuali-

zate la demonstraţia de astăzi (28 aprilie, n.r.), unde am realizat mai multe buchete şi ne-am bucurat împreună de flori.

Ce tipuri de aranjamente florale propuneţi, anul acesta, pentru primăvară (flori, culori, accesorii)?

Pentru primăvară, punem accent pe aran-jamentele în stil rustic, nu foarte pretenţi-oase, ci cât mai naturale. Culorile folosite

businessvineri - 29 aprilie 2011 7

“Florile sunt extrem de im-

portante în Olanda, atât pentru ocazii, cât şi pentru plăcerea personală.”Konni van Delft

Aranjamentele florale, o tradiție olandezăInterviu cu dna Konni van Delft, expert florist

Olandezii se ocupă în mare masură de grădinărit şi folosesc foarte mult florile

în decorarea locuinţelor.

sunt cele pastelate: roz, alb şi lila. În ma-terie de flori, se folosesc, desigur, lalelele şi narcisele. Ca accesorii, în tendinţele de anul acesta, se regăsesc fluturaşii, gărgări-ţele, toate elementele care apropie aranja-mentul de spiritul primăverii.

Ce accesorii folosiţi pentru aranja-mente şi care este tendinţa acestora referitor la materiale şi culori? Nu folosesc prea multe accesorii în aranjamentele pe care le realizez, tocmai pentru ca ele să arate cât mai natural. Florile sunt deja foarte frumoase şi aranjamentele mele nu mai au nevoie de accesorii. În gene-

ral, lucrez foarte mult cu trandafiri, jerbera, crizanteme, alstroemeria, heliconia şi lalele. Desigur, folosesc diferite tipuri de frunze.

Producerea şi distribuirea florilor tăiate în Olanda s-a dezvoltat rapid, în 1995 crescătorii olan-dezi producând peste 8 mili-oane de boboci iar prin licitaţii tranzacţionându-se in total mai mult de 3,2 miliarde de dolari, reprezentând flori şi plante în ghiveci. Licitaţiile olandeze de flori sunt instituţii-cheie în industria florală din Olanda. Ele creează un mediu în care preţul este predeterminat iar produc-ţia cultivatorilor suplineşte cererea consumatorilor. Clienţii diverşilor furnizori şi vânzători participă la licitaţiile zilnice de flori olandeze pentru a cumpăra flori care sunt apoi reambalate şi revândute consumatorilor finali sau magazinelor.• Licitaţiile olandeze sunt foarte eficiente, eliberând cultivatorii de procesul stabilirii preţului precum şi de sarcina licitării şi permiţându-le astfel să se concentreze pe producţie.• Licitaţia oferă un loc centralizat unde cumpărătorii pot întâlni producătorii, ceea ce permite eficientizarea aspectelor logistice a redistribuirii produselor şi controlul calităţii.• Capitala florilor este o simplă comună din nordul ţării, Aalsmeer, aici aflându-se şi cea mai mare casă de licitaţii olandeză din cele 7 existente. Casa de licitaţii Aalsmeer este patronată de o cooperativă de aproximativ 5000 de cultivatori, cel mai mare li-citator de flori din lume. Se întinde pe o arie echivalentă cu 100 de terenuri de fotbal, aici 12.000 de furnizori şi 3.000 de cumpărători negociază anual flori din producţia olandeză şi din întreaga lume.

REDACTOR Ion Diamandi

ion.diamandi@hiparion.com

ADVERTISING SALES MANAGERAdriana Alexiuc

adriana.alexiuc@medienholding.ro

Ani Honcioiuani.honcioiu@medienholding.ro

Claudiu Stanaclaudiu.stana@medienholding.ro

Andrei Bereandăandrei.bereanda@medienholding.ro

Marius Mihaimarius.mihai@medienholding.ro

MARKETING MANAGER Cătălin Bindea

DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Boba

andrei.boba@medienholding.ro

ZILE NAȚONALE este un supliment al ziarului

Cotidianul România liberă este un produs

ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43

TIPARUnited Print

EDITOR Diana Ionescu / diana.ionescu@hiparion.com

Art DirectorCătălin Bratu

DTP Alina Petre

Prelucrare foto Daniel Dragomir

repere istorice8 vineri - 29 aprilie 2011

Olanda nu are o istorie unificată până în se-colul al XV-lea. Sub Ca-rol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Ro-man şi rege al Spaniei,

regiunea face parte din cele 17 Provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi actuala Bel-gie, Luxemburgul, o parte din Franţa şi Germania. În anul 1579, partea de nord a format Uniunea de la Utre-cht, văzută astăzi ca fonda-toarea Olandei moderne.În anul 1581, provinciile din nord şi-au declarat in-dependenţa faţă de Filip al II-lea al Spaniei, iar, în 1648, Spania, condusă de regele Philip al IV-lea, le-a recu-noscut independenţa prin Pacea de la Münster.După cucerirea indepen-denţei, Olanda a traversat o perioadă de prosperitate, cunoscută şi sub numele de Secolul de aur, şi a devenit o mare putere maritimă şi economică. S-au stabilit colo-nii şi zone de comerţ în toate colţurile lu-mii: Africa de Sud, America de Nord (olan-

Cunoscând un secol de aur, în care capitalismul a fost edificat, Olanda este o ţară prosperă şi modernă, una dintre monarhiile constituţionale ale Europei.

Serbarea zilei naționale

Ziua Reginei sau Koninginnedag este sărbătoarea naţională a Olandei şi se desfăşoară pe 30 aprilie (sau pe 29, dacă 30 cade într-o duminică). În această zi, se celebrează naşte-rea Reginei Olandei şi unitatea naţională a ţării. Prima aniver-sare a Zilei Reginei a avut loc pe 31 august 1885, o dată cu naşterea Prinţesei Wilhelmina, ulterior Regina Wilhelmina. Din 1949, s-a serbat, pe 30 aprilie, ziua de naştere a Reginei Iuliana. În zilele noas-tre, Regina Beatrix îşi serbează ziua tot pe 30 aprilie, ca omagiu adus mamei sale, deşi ea este născută pe 31 ianuarie. Ziua Reginei este cunoscută şi ca ziua “pieţei libere”, oricine putând vinde lucruri second hand pe stradă şi în pieţe, altfel având nevoie de licenţă. Festivităţile includ jocuri pentru copii, spectacole, concerte. Toată lumea se simte liberă şi se amuză. În noaptea de dinainte, oamenii, îmbrăcaţi în portocaliu, ies pe străzi şi celebrează. Regina Beatrix şi familia regală coboară în mijlocul mulţimii şi vizitează câteva locuri unde se organizează demonstraţii, dansuri şi se prezintă obiecte tradiţionale.

Istorie bogată,economie prosperă

dezii au fost cei care au pus bazele aşezării care mai târziu avea să devină New York), America Centrală (plantaţii în Guyana), In-dia. De asemenea, tot în această perioadă, apare la Amsterdam, pentru prima dată în istorie, bursa de mărfuri şi ideea de asigu-rare, iar cultura înfloreşte.La 19 iunie 1795, a fost proclamată Republi-

ca Batavă şi, astfel, Olanda devine un stat unitar şi o republică având-o ca model pe cea franceză. Pentru o scurtă perioadă, Na-poleon o integrează în Imperiul francez,

până în 1813, când William I devine Prinţ Suveran al Olandei şi apoi Rege al Olandei, în 1815. În acelaşi an, Congresul de la Viena declară Regatul Unit al Olandei, prin uni-rea cu Belgia. Este de remarcat că, în sec. XIX, Olanda, în comparaţie cu ţările veci-ne, încetineşte procesul de industrializa-re. Aceasta s-a datorat, însă, modernizării

infrastructurii, lărgirii canalelor de navigaţie, realizării sistemului de ecluze şi diguri care a adus ţării o parte însem-nată de teren.În Primul Război Mondi-al, Olanda a rămas neu-tră şi a intenţionat acest lucru şi în cel de-Al Doi-lea Război Mondial, fiind însă invadată de trupele hitleriste.După război, economia prosperă, iar Olanda este una dintre ţările ce au contribuit la fondarea Benelux, NATO si, mai

târziu, a Uniunii Europene. În anii ’60 -’70 au loc importante transformări sociale şi culturale, astăzi Olanda fiind privită ca o ţară liberală.