Cuprins 2010

1. DATE GENERALE ............................................................................................ 3

1.1 Aşezare geografică .......................................................................... 3

1.2 Istoric ............................................................................................... 7

1.3 Relief ................................................................................................ 9

1.4 Clima ................................................................................................ 9

1.5 Hidrografia ........................................................................................ 10

1.6 Vegetaţie şi faună ............................................................................. 13

1.7 Populaţie şi aşezări .......................................................................... 13

1.8 Economie ......................................................................................... 16

1.9 Infrastructura .................................................................................... 18

2. POTENŢIALUL TURISTIC ......................................................................... ......20

2.1 Potenţialul turistic natural ....................................................................20

2.2 Potenţialul turistic antropic ................................................................. 24

2.2.1 Amsterdam............................................................................. 24

2.2.2 Haga …................................................................................. .29

2.2.3 Rotterdam .............................................................................. 30

2.2.4 Utrecht …………….................................................................. 31

2.2.5 Delft ………….......................................................................... 32

2.2.6 Leiden ...................................................................................... 33

3. ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE .............................................. 34

3.1. Unităţi de cazare ............................................................................ 34

3.2. Unităţi de alimentaţie publică ......................................................... 39

4. ORGANIZAREA TURISMULUI ................................................................... 46

5. ACTIVITATEA TURISTICĂ ......................................................................... 50

6. CONCLUZII ................................................................................................. 54

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 56

1.DATE GENERALE

2

Tara a lalelelor si altor o mie de flori minunate, a morilor de vant si a portelanurilor de Delft, a

lacurilor involburate si a canalelor romantice, patria unor picturi care au dat omenirii opere de prima

marime, Olanda atrage ca un magnet turistii iubitori de natura si de arta.

Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos, Olanda este

cunoscuta ca una dintre cele mai „simpatice” si respectate state europene, simpatie si prestigiu

datorate mai ales vrednicie locuitarilor sai. Tara Batavilor reprezinta un tip mai aparte de civilizatie

in peisajul european.

1.1 Aşezare geografică

Olanda este o tara componenta a Regatului Tarilor de Jos. Tara este cunoscută şi după

provinciile sale majore, Olanda de Nord şi Olandele de Sud, fiind localizata in Europa de Vest, dar

avand teritorii si in insulele Caraibe: Antilele Olandeze.

Olanda se invecineaza in nord-vest cu Marea Nordului, Belgia in sud, Germania in est si are

granite maritime cu Belgia, Germania si Marea Britanie.

Coordonate geografice

3

Latitudine: 52º30´ nord de Ecuator

Longitudine: 5º45´ est de Greenwich

Ora ţării: GMT+1

Suprafaţa: 41.526 km² din care:

pământ: 33.881 km²

apă: 7645 km²

Prefixul telefonic international: +31

Capitala: Amsterdam (capitala constitutionala)

Sediul guvernului si resedinta regala: Haga

Olanda este membră a NATO şi UE.

Olanda are două capitale: Amsterdam şi Haga. Amsterdam este capitala oficială (după constituţie).

La Haga se află sediul guvernului, reşedinţa reginei şi cea mai mare parte din ambasade.

Haga ar putea fi numita capitala administrativă. Aici se află sediile multor institutii internaţionale

legate de justiţie: Curţi Internaţonale, Tribunale, Europol, Eurojust.

Alte oraşe mari: Rotterdam, Utrecht, Einhoven, Groningen, Maastricht

Graniţă: total: 1027 km

ţări vecine: Belgia şi Germania.

linie de coastă: 451 km

Monedă: euro

Forma de guvernământ:  monarhie constituţională

Parlament bicameral (Statele Generale), compus din Camera Reprezentanţilor (Tweede

Kamer), al cărei preşedintele actual este Gerdi A. Verbeet şi  Senat (Eerste Kamer), al cărei

preşedinte actual este Yvonne Timmerman-Buck.

Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanţilor sunt aleşi prin vot direct o dată la 4 ani, iar cei 75

de membri ai Senatului sunt aleşi prin vot indirect de către membrii celor 12 Consilii Provinciale.

4

Guvernul actual - numit “Balkenende IV” - (investit la 22 februarie 2007). La data de 22

noiembrie 2006 au avut loc ultimele alegeri.

Şeful statului: Regina Beatrix 

Prim-Ministru: Jan Peter BALKENENDE (din 2002)

Ministrul afacerilor externe: Maxime VERHAGEN (din februarie 2007)

Simboluri naţionale :

Stema Olandei

Imnul de stat: WILLEMUS VAN NASSOUWE (William de Nassau).

Textul a fost scris între 1568 şi 1572, în onoarea lui William cel tăcut (de Nassau), în timpul

revoltei împotriva spaniolilor, în „Războiul de 8 ani”. Autorul este probabil Philips van

Marnix. În anul 1932, a devenit imn naţional.

Steag: oficializat în anul 1937 prin decret regal:, „roşu, alb şi albastru”.

 

deviza: neerlandeză: “Ik zal handhaven”; franceza: „Je Maintiendrai” , engleza "I will

maintain"). Această deviză a fost folosită de toţi membrii conducători ai familiei Nassau,

începând cu anul 1530.

5

Ziua natională:  30 aprilie, aniversarea zilei de naştere a reginei, „Koninginnedag”

SǍRBǍTORI

Dată Nume român Nume local

1 ianuarie Anul Nou Nieuwjaarsdag

Martie / Aprilie Paşti Pasen

30 aprilie Ziua reginei Koninginnedag

4 maiZiua morţilor din razboi mundial al doilea, şi toṭi care au

murit pentru patriaDodenherdenking

5 mai Ziua eliberării - odata pe cinci ani Bevrijdingsdag

40 zile după Paşti Înălţarea la Cer Hemelvaartsdag

7 săptămâni după

PaştiRusalii Pinksteren

5 decembrie Sfântul Nicolae Sinterklaas

25 şi 26 decembrie Crăciun Kerstmis

Patrimoniu mondial:

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Olanda:

Schokland şi împrejurimile sale (1995)

Linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996)

Reţeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997)

Staţia de pompare Wouda (1998)

Beemster (1999)

Casa „Rietveld-Schröder” din Utrecht (2000

Antilele Olandeze

Capitala: Willemstad

Coordonate geografice:

6

Latitudine: 12°7'0"N

Longitudine: 68°56'0" V

Suprafata: 800 km2

Populatie: 192.866 loc.

Prefix international: +599

Moneda: Gulden Antilele Olandeze

Limba oficiala: olanedza, engleza, Papiamento

PIB: 2.45 miliarde dolari

PIB/locuitor: 11.400 dolari

Printre principalele insule din Antilele Olandeze se numara Aruba, Bonaire şi Curaçao (aşa-

numitele Insule ABC, langa Venezuela) şi Sint Eustatius, Saba şi Sint Maarten.

1.2. Istoric

Deseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte mulţi numesc Olanda „Netherlands”, dar nu

este acelaşi lucru. Olanda este doar o mică parte din Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina şi

Virginia.

Există două Olande: „Olanda de Nord” (capitala este Haarlem) şi „Olanda de Sud”

(capitala este Haga). Olanda a fost aproape dintotdeauna un stat independent.

Motivele principale ale războiului din cadrul Netherlands-ului au fost diferenţele de religie,

disputele privind taxele şi faptul că unele oraşe au dorit să devină independente.

În cele din urmă partea sudică a Netherlands-ului s-a predat, fiind astfel ocupată de forţe

străine până în 1830. Această zonă este numită în prezent Belgia. Partea de nord a lupta şi a câştigat,

formând în prezent Regatul ţărilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland,

Zeenland şi Utrecht).

În concluzie, Olanda şi-a obţinut independenţa cu mult timp înainte, iar numirea Ţărilor de

Jos „Olanda”, e cum ar fi să numim Marea Britanie „Scoţia” sau „Wales”.

Regatul ţărilor de Jos a fost format în 1815. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat.

Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a suferit o brutală invazie

7

germană în cel de-al II lea Război Mondial. Netherlands este un mare exportator de produse

agricole, precum şi unul din fondatorii NATO.

Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul şi albul, de-a lungul culorii

portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez, William de Orange. Mai târziu, la

jumătatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială – deoarece

portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să devină, în timp, roşu.

În primul razboi mondial, Olanda rămâne neutră, în cel de-al doilea este ocupată de trupe

germane (1940 – 45). Din 1974, Olanda formează cu Belgia şi Luxemburg uniunea vamală şi

economică Benelux, devine membru fondator al NATO (1949) şi al UE (1957). În 1949, Olanda

recunoaşte independenţa principalei sale colonii, Indonezia, iar în 1975 a Suriname-ului. În perioada

postbelică, la conducerea Olandei s-au aflat, în exclusivitate, guverne de coaliţie. În alegerile

legislative (6.5.1998), P. Muncii al lui Wim Kok (prim - ministru din 1994) obţine 28% din sufragii,

devenind astfel cea mai puternică formatiune politică din Parlament. În urma alegerilor din

15.5.2002, P. Creştin –Democrat devine prima formaţiune a noului Parlament. După Austria, Italia,

Portugalia şi Danemarca, Olanda devine al cincilea stat al UE condus de un guvern de dreapta, care

se coalizează cu un guvern populist sau extremist. La nici opt luni după alegeri, olandezii sunt din

nou chemaţi la vot în ianuarie 2003 într-un scrutin anticipat în urma destrămării coaliţiei de la

putere. Noul scrutin reconfirmă Partidul Creştin-Democrat ca principala forţă politică şi pe

premierul Jan Peter Balkenende în funcţie. Partidul Social Democrat în opoziţie , iar Partidul Liberal

devine a treia

Olanda este una dintre cele mai permisive ţări din lume, a legalizat prostituţia, căsătoriile

între parteneri de acelaşi sex precum şi euthanasia (2002), din martie 2003 farmaciile din Olanda au

Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte

din cele 17 provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut

independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în

secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este

cunoscută ca şi secolul de aur.

După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez

împreună cu Belgia şi Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi

luxemburghezii.

8

dreptul să vândă oficial, pe reţetă marijuana. Olanda a trimis 1300 de militari în misiuni

necombatante în Irak.

În antichitate Olanda era locuită de bavari şi frizi, care au fost cuceriţi de romani. În epoca

migraţiilor trece sub stăpânirea francilor. Din secolul IX, teritoriul face parte din Lotharingia. Sub

ducii Burgundiei (sec. XV), teritoriul este unificat sub denumirea de Ţările de Jos, ce trece apoi sub

dominaţie habsburgică (1477) şi a Spaniei (1555).

1.3.Relief

Pamantul Olandei este in mare majoritate de ses. Singurele inaltimi pot fi vazute intr-o

portiune restransa din sud-est, unde gasim un colt al Muntilor Ardeni, de fapt un podis calcaros,

Limburg, cu inaltimi de pana la 320 m.

Câmp, dealuri mici în sudul ţării şi multe lacuri în nordul ţării. Insule în sudvestul şi

nordul ţării.

Extremele altitudinii:

- cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m

- cel mai înalt punct: Vaalseberg, 321 m.

Olanda este cea mai joasă tara din lume (un sfert din teritoriul său se află sub nivelul mării).

1.4.Clima

Clima Olandei este temperat-oceanica datorita vanturilor ce bat dinspre sud, cauzand veri

racoroase si ierni blande. Acesta este cazul pe care il intalnim pe coasta Olandei, unde cateodata

temperaturile sunt cu 10 grade C mai mari iarna decat in sud-estul tarii. Primavara este cel mai uscat

anotimp al anului.

Zile cu temperaturi sub 0 grade se intalnesc din decembrie pana in februarie, rareori in alte

perioade. Zilele calduroase cu temperaturi medii de 20 de grade C se intalnesc din aprilie pana in

septembrie, zilele caniculare fiind foarte rare.

Precipitatiile se mentin relativ constante de-a lungul anului insa vara si toamna au tendinta de a

fi un pic mai ridicate.

9

1.5.Hidrografia

Geografia Olandei este

dominata de relatia ape- pamanturi.

Rolul primordial revine Marii

Nordului, vecina de la apus, dar si

marilor cursuri de apa, Rin si

Meusa, care, impreuna, prin

multiplele lor guri de varsare,

alcatuiesc o mare delta.

In partea de sud a tarii, un alt

important fluviu, Schelde, se varsa

in Marea Nordului. Intregul

teritoriu national este brazdat si de

o multime de canale (insumand

4500 km, din totalul de 6000 km al

apelor navigabile), folosite pentru

comert, comunicatii, agricultura si

agrement. Marea constituie o sursa

de hrana si alte venituri, dar pericolul permanent de inundatii si lupta pentru dobandirea de noi

teritorii a dus la constituirea pe tarmurile ei a unor imense diguri si poldere.

Olanda este divizata in 2 parti mari de cele mai mari 3 rauri care ii traverseaza teritoriul, Rihn-ul

si afluentii sai, Waal si Meuse. Aceste rauri functioneaza ca o bariera naturala intre teritoriile

timpuri, creand o diviziune culturala, cum se poate observa in unele accente fonetice la nord si su de

aceste mari rauri.

Datorita faptului ca majoritatea teritoriului Olandei este situat sub nivelul marii, aceasta a fost

permanent amenintat de inundatii.

In fata repetatelor dezastre, olandezii ai reactionat chiar din timpuri stravechi, ridicand diguri in

fata furtunilor marii, sapand canale pentru evacuarea apelor in surplus sau chiar pentru a obtine noi

10

terenuri de culturi. In secolul al XII-lea au fost realizate o serie de diguri intre coline pentru a opri

valurile sa navaleasca pe tarmuri. Este pentru prima data cand la aceste lucrari au colaborat

comunitati vecine, pentru ca pericolul inundatiilor ii ameninta pe toti. In secolul al XIII-lea morile

de vant au fost „puse la treaba”; cu ajutorul lor au fost puse in miscare pompe originale care sa

avacueze apa, creand pentru prima dara „polderele”. In secolul al XVI-lea si al XVII-lea,

antrepenoriii din Amsterdam care inregistrau pierderi financiare uriase au pus la dispozitie fonduri

pentru primele lucrari hidraulice de amploare proiectate de Adriaenszoon Jan Leeghwater (1575-

1650), lucrari ce au vizat Olanda de Nord. Au urmat multe campanii de secare a lacurilor (intre 1848

si 1852 drenarea a 7000 ha a format polderul Haarlemmermeer). In 1932, prin construirea digului-

bariera (Afsluitdijk) insotit de lucrari de drenaj, alte 225.000 ha au fost desecate, formanadu-se noi

poldere (Flewoland-Sud, Est si Nord-Est) care in anul 1086 au construit cea de-a douasprezecea

provincie a Tarilor de Jos, Flewoland.

Dupa catastrofa din 1953, a luat fiinta o Comisie a Deltei care a supus guvernului olandez

un proiect gigantic de lucrari de protectie pentru artea de sud-vest a tarii. Acest proiect, numit Planul

Delta, a demarat in 1958 iar lucrarile de baza au fost finalizate in 4 octombrie 1086, dar desavarsirea

sa continua si in zilele noastre. Proiectul cuprinde realizarea a 3000 km de diguri exterioare spre

mare si 10.000 km in interior, in lungul tuturor raurilor si canalelor de aici, astefel ca in final sa va

ajunge sa se realizeze o „delta inalta”. De asemenea, se vor inchide estuarele de Zeelanda. Inacest

fel, se reduce riscul de inundare o data la 10.000 de ani (pentr restul tarii acesta este de o data la

4000 de ani). Primul pas a fost facut in 1958 prin digul de protectie cu ecluze de la est de Rotterdam,

in Hollandse IJssel. A urmat inchiderea prin diguri cu ecluze batante de la Veerse Gat si Zandkreek

in 1961. Aceasta a insemnat si lucrari necesare pentru descarcarea apei in marile cursuri baraje cu

ecluze incepuata in 1971 a fost eliminat riscul de inundare in arealul Haringvliet iar in 1972 in

arealul de protectie Brouwershavensche Gat. Intre 1974 si 1987, alte regiuni (Philips si Oester

Dams) au fost scoase de sub amenintarea inundatiilor, dar ultimul estuar de trebuia inchis inchis

printr-un baraj, Scheldt de Est, a ramas nerealizat. Protestele miscarilor ecologiste au oprit aceste

lucrari, invocand ca acest estuar reprezanta „pepiniera” in care sa se reproduca multe specii de pesti

din Marea Nordului. A rezultat modificarea proietului initial si construirea uneia din cele mai mari

bariere flotante din lume, care sa fie inchisa cand o furtuna este iminenta, dar care sa ramana

deschisa in rest si astfel sa poata permite accesul pestilor in perioada lor de reproducere.

11

La 4 octombrie 1986 regina Beatrix a deschis oficial aceasta bariera flotanat, moment ce a

marcat inchierea etapei de baza a Planului Delta. Doua cai navigabile au insotit aceasta lucrare

pentru a permite circulatia navelor sper Europoort Rotterdam si Antwerpen.

1.6. Vegetatie si fauna

Vegetatia naturala a facut loc in mare parte culturilor agricole si pasunilor.Doar in N si E

exista inca suprafete insemnate de turbarii si landa (in regiuni de dune nisipoase), iar in regiunea mai

inalta din SE se intalnesc paduri de foioase (fag si stejar).

12

Fauna este alcătuită în mare parte din pescăruşi care se adună uneori în zona coastelor şi din

specii de peşti ce abundă de-a lungul coastei Mării Nordului, în lacuri şi rîuri. Printre animalele

salbatice care traiesc in Olanda se numara caprioara, porcul mistret, vulpea, castorul fiind reintrodus

in 2004. Insa ele se intalnesc in rezervatiile naturale ale Olandei.

Absenta mamiferelor mari din Olanda face ca observarea pasarilor, precum bufnita sa fie un

lucru atractiv. Mediul ecologic de la sud de Rotterdam este un paradis pentru pasari: berze, gaste,

rate si cormorani sunt doar cateva dintre pasarile care isi au caminul aici.

1.7. Populaţie şi aşezări

Regatul Tarilor de Jos este compus

din douăsprezece provincii:

Oraşe din Olanda

Amsterdam (capitala)ApeldoornArnhemBilthoven

13

Provincie Capitala

1.Frizia Leeuwarden

2.Groningen Groningen

3.Drenthe Assen

4.Overijssel Zwolle

5.Flevoland Lelystad

6.Gelderland Arnhem

7.Utrecht Utrecht

8.Olanda de Nord Haarlem

9.Olanda de Sud Haga

10.Zeelanda Middelburg

11.Brabantul de Nord Hertogenbosch

12.Limburg Maastricht

BoekeloCadzand DelftEindhovenGroningenHaarlemHagaLeidenMaastrichtRotterdamUtrechtWageningen

Populatie

Potrivit ultimului recensamant din iulie 2010:

Populatie: 16.783.092

Acest numar de locuitori ii aduce locul 59 in clasamentul mondial.

Structura pe grupe de varsta:

0-14 ani: 17.4% (1.485.873 barbati/ 1.416.999 femei)

15-64 ani: 67.7% ( 5.720.387 barbati/ 5.604.014 femei)

65 de ani si peste: 14.9% ( 1.070.496 barbati/ 1.418.230 femei)

Sporul de natalitate 10.3 nasteri la 100 de locuitori

Sporul de mortalitate

8.78 decese la 100 de locuitori

Conform recensamantului din iulie 2010

In anul 2008 se estima ca 82% din populatie traieste in mediul urban pe cand doar 0.9% in mediul rural.

Speranta de viata a populatiei: 79.55 ani

Barbati: 76.94Femei: 82.3

14

Populaţia este reprezentată de:

o olandezi - cca. 600.000

o imigranţi.

o 150.000 persoane originare din Surinam, Antilele Olandeze şi Indonezia.

Religie:  

30% romano-catolică

20% protestanţi, reformaţi

8% alte religii

42% fără apartenenţă religioasă

Limba oficială:

Neerlandeza(+frizana in Frizia)

Alte limbi: idis, limburgheza, neersaxona, romani sunt oficial recunoscute si protejate conform

Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.

Densitatea populaţiei:

462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai

mare decat media europeană

Rotterdam (593 mii locuitori),

Utrecht (233 mii locuitori),

Eindhoven (200 mii locuitori),

Tilburg (191 mii locuitori),

Groningen (171 mii locuitori),

Breda (159 mii locuitori),

Apeldoorn (153 mii locuitori),

15

Nijmegen (152 mii locuitori)

În perioada 1990 - 2001, 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. Numărul

populaţiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.

1.8. Economie

Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se remarcă prin

relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă comercială excedentara şi rolul de

important hub european de transport.

Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între

primele 10 destinaţii preferate pentru investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze sunt prezente în

majoritatea ţărilor lumii, asigurând constant Olandei poziţii de top în clasamentul investitorilor

străini atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente.

În anul 2001, într-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă, creşterea economică s-a

diminuat în Olanda mai accentuat decât în alte ţări europene. Cu un nivel de expunere relativ ridicat

în relaţia comercială cu Statele Unite, economia olandeză a resimţit cel mai acut în zona euro

evoluţia ascendentă a monedei unice în faţa dolarului american.

În 2003, evoluţiile interne nefavorabile, precum creşterea costurilor cu forţa de muncă cu

efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului, precum şi scăderea

consumului privat şi a investiţiilor în formarea de capital, s-au adăugat influenţelor externe şi au

împins economia olandeză în prima recesiune din ultimii 20 de ani.

După trei ani de evoluţii dezamăgitoare, în 2004, economia olandeză s-a redresat, marcând o

creştere de 1,7%. O contribuţie determinantă la relansare a fost adusă de exporturi care au contribuit

cu 1,2% şi în care re-exporturile, cu o creştere de 20%, au avut o pondere semnificativă, confirmând

încă o data reputaţia de comercianţi a olandezilor.

Prin măsuri energice de corectare a dezechilibrelor financiare, deficitul bugetar a fost şi el redus

treptat, ajungând în 2005 la 1,6% din PIB.

Au fost, de asemenea, implementate reforme majore pe piaţa muncii şi în domeniul sistemelor

de pensii, asigurări sociale şi sănătate care au avut ca scop final îmbunătăţirea gradului de utilizare a

forţei de munca şi creşterea productivităţii.

Din păcate, revenirea economică din 2004 nu a putut fi susţinută de cerere, nici pe plan intern

şi nici extern şi, nu în ultimul rând, a fost negativ afectată de creşterile de preţ pe piaţa petrolului.

16

Astfel, dinamica înregistrată în 2004 s-a atenuat, creşterea economică din anul 2005 fiind de numai

0,9%.

Odată cu relansarea economiei europene, precum şi datorită deprecierii Euro şi creşterii mai

moderate a salariilor, firmele olandeze au reuşit în 2006 să-şi recapete nivelul de competitivitate pe

pieţele externe. De asemenea, după doi ani de austeritate, guvernul a decis relaxarea politicii în

materie de cheltuieli bugetare.

Produsul intern brut a înregistrat în 2006 o creştere de circa 2.9%, atingând valoarea de 490

miliarde EUR (respectiv 25.360 EUR / locuitor, locul 12 în Europa).

PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12

PIB/locuitor:30.026 de euro

P.I.B 606.385 miliarde de euro(2009), iar in 2010 se estimeaza o scadere de 3.9% fata de anul

precedent

Aceste date conform F.M.I.

Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:

- industrie: 17,5%

- sectorul public: 14,5%

- comert, reparatii: 13,6%

- transporturi, telecomunicatii: 7,8%

- agricultura: 2,9%

- minerit: 2,0%

- alte servicii : 42,2%

Principale produse importate: masini, aparate, echipamente de transport; produse,chimice, petrol,

produse alimentare, materii prime, imbracaminte; (60% din importuri sunt reexportate)

Se disting concentrări ind. Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oţel, prelucrarea prod.

Tropicale), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică, avioane), Eindhoven –

Nijmegen (textile, prod. Alimentare, construcţii de maşini)

Stat cu o economie industria agrară puternic dezvoltată, Olanda este lipsită de resurse de

subsol , cu excepţia hidrocarburilor (gaze naturale – locul 5 pe glob). Ind prelucrătoare diversificată 17

şi cu un înalt nivel tehnologic, antrenează aproape ¼ din pop. activă, contribuie în aceeaşi proporţie

la PIB şi este caracterizată prin rolul important al companiilor transnaţionale Philips, Shell şi

Unilever.

1.9. Infrastructura

Reţeaua căilor de comunicaţie.

Reţeaua căilor de comunicaţie este densă, bine întreţinută, poziţia la gurile de vărsare ale

Rhinului în Marea Nordului transformând Olanda într-o adevărată poartă de acces a Europei

Occidentale ; aici se află al-2-lea port al lumii - Rotterdam , 30% din mărfurile transportate pe

mare încărcate şi descărcate în ţările UE trec prin porturile olandeze.

Reţeaua feroviară este electrificată în proporţie de 70%, există 2235 km de autostrăzi şi 5046

km reţea de transport fluvial.

Transporturi.

În Olanda transporturile joacă un rol important decât în alte ţări, datorită situaţiei sale

geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legătură al Europei cu restul lumii.În acest sens ele

creează 52,4% din locurile de muncă .În ceea ce priveşte rolul internaţional al transporturilor

olandeze ,este de menţionat că 50-60% din marfurile care sosesc în această ţară sunt numai

tranzitate.

Menţinerea pozitiei olandeze în domeniul transporturilor este legată de adaptarea constantă

la necesităţile comerţului mondial şi implicit de păstrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba

despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turbo-reactoarelor

în transportul aerian .Acest sector este reprezentat printr-o serie de întreprinderi specializate în

comerţul de tranzit, în operaţiile triunghiulare, în întreprinderi de asigurări bancare şi de transport ,

care, în condiţiile unui comerţ internaţional deosebit de activ, joacă un rol de prim ordin. Coloana

vertebrală a acestei activităţi este în primul rând flota comercială, care numără 1314 unităţi (2,3 %

din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la condiţiile economiei şi traficul modern

este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze.

Deschiderea în 1952 a canalului Amsterdam-Rin a îmbunătăţit în foate mare măsură accesul acestui

18

port la importantul fluviu european, permiţând transportul rapid a marfurilor în ţările din bazinul

său.

Există în Olanda 2200 de autostrăzi, 70% din reţeaua feroviară este electrificată şi măsoară

3200 km , reţeaua de transport fluvial măsoară 5046 km , din care 3500km canale.

În ciuda structurii solului, reţeaua rutieră este deasă şi bine întreţinută .Printre marile

construcţii rutiere trebuie menţionată, în afara digului de 32 km care a închis Golful Zuiderzee,

podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda.

In domeniul transporturilor aeriene , prezenţa pe plan internaţinal se afirmă prin

personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker şi prin cea mai veche linie aeriană

civilă din lume, înfiintţată de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de

navigaţie aeriană).

Mijloace de comunicatie:

Telefoane: 7.324.000 (2008)

Mobile: 19.927.000 (2008)

Posturi de televiziune: 21

Posturi de radio(locale si nationale): peste 600

Codul tari pentru internet: .nl

Utilizatori de internet: 14.273.000 (2008)

Aeroporturi: 27 (estimare din 2010)

2. Potentialul turistic

2.1. Potentialul turistic natural

19

Împinsi în Marea Nordului de Germania şi Belgia, olandezii au scos tot ce e mai bun din cea mai

aglomerată bucată de pamânt din cadrul UE, construind pe aceasta cel mai mare port din lume şi

extinzandu-se mai degraba către mare decât către uscat.

Cadrul natural al Olandei este complex, cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă.

Complexitatea potenţialului turistic, ca şi gradul său de atractivitate, în general, sunt în strânsă

corelaţie. Pozitia Olandei la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii, ca punte întinsa

intre tarile scandinave Anglia, RFG, Belgia si Franţa, va favoriza pe mai departe vechile directii

caracteristice structurii economice a ţării, respectiv comertul, navigaţia si agricultura şi turismul.

Acealeşi condiţii naturale care au facilitat dezvoltarea comerţului aveau să stimuleze - prin lucrarile

de infrasctură efectuate în zonele portuare, de-a lungul adâncilor cursuri de apă - constituirea unor

puternice centre industriale.

Olanda detine potential pentru practicarea turismului litoral, mai ales pentru turistii care

indragesc sporturile nautice. Briza racoroasa a Marii Nordului ii atrage pe iubitorii de windsurfing,

insa nici cei care iubesc navigatul nu au cum sa se plictiseasca aici, existand foarte multe

debarcadere, vantul fiind favorabil si avand in spate o traditie a navigatiei (Olanda s-a numarat

printre statele care au strabatut in trecut marile lumii, le-au exploatat si au cucerit vaste teritorii). Cel

mai popular loc pentru practicarea acestor sporturi este Ijsselmeer din Markermeer. Privelistile

oferite de intinsele plje sunt captivante. Pe coasta Marii Nordului se gasesc plaje ca : Scheveningen,

Zandoort, Noordwijk, iar in renumitele insule Frisice cele mai cunoscute plaje sunt: Ameland, Texel

si Terschelling.

Iubitorii de natura se pot simti aici in largul lor. Tara este cunoscute pentru ponderea mare a

spatiului verde, datorata in principal climei , dar si politicilor care protejeaza mediul. Este o

adevarata placere sa te plimbi prin Parcurile Naturale amenajate, printre care cele mai cunoscute

sunt: Veluwezoom si Hoge Veluwe. De asemenea, campurile de lalele din Harleem

se constituie intr-o veritabila atractie.

Morile de vant au ridicat in secolele trecute tara de sub ape. In amintirea acelor vremuri, morile de

la Kinderdijk au fost incluse in anul 1997 in patrimonial UNESCO si au devenit cea mai mare

atractie a Olandei. Morile de vant, alaturi de lalele, sunt simboluri nationale pentru Olanda.

Florile – un mod de viata

20

Laleaua este probabil cel mai definitoriu simbol

al Olandei, ca si branza, iar horticultorii olandezi

se straduiesc din rasputeri sa pastreze aceasta

reputatie.

Intr-o tara in care pamantul este foarte pretios,

majoritatea locuitorilor din orase sunt foarte

mandri de gradinile lor interioare. Foarte rare sunt

casele olandeze sau apartamentele care nu au flori pe masa, dispozitive pentru ghivece cu flori si

jardiniere permanent in floare. Numai japonezii cumpara mai multe fori decat olandezii. In Olanda,

oameni cheltuie in medie 60 de euro pe an pe florile taiate, in timp ce in Marea Britanie si Statele

Unite media este cu aproximativ cu 50% mai scazuta.

Bucetele sunt prezente aproape la orice ocazie, completate adesea de propria mitologie si

semnificatie ascunsa, in fuctie de tipul de floare, culoare si aspect. Un buchet format din mai putin

de 10 flori este considerat drept gafa sociala – primavara in sezonul lalelelor, acestea sunt vandute

in buchete de 50 de fire. Lalele galbene, de exemplu, sunt forle specfice entru zilele de nastere care

au loc in 21 mai. Potrivit legendei, in aceasta zi, florile galbene semnifica dragostea neimpartasita.

Daca sunt oferite cu corolele in jos, totusi aceasta situatie nefericita ar putea fi remediata.

Industria florala

Astazi, florle, bulbii, fructele si legumele, special cultivate, care alcatuiesc horticultura olandeza,

aduc mai mult de 10 miliarde de euro pe an din export. Horticultura inregistreaza mai bine de 25%

din venitul exportuui din agricultura olandeza. Cu un asemenea profit, Olanda, este a treilea mare

exportator agricol dupa Statele Unite si Franta, majoritatea productiei ajungand in tarile Uniunii

Europene.

Olanda, si mai ales, zona dintre Amsterdam si Rotterdam, exporta mai multe flori taiate decat tot

restul lumii impreuna(75% din piata globala). In ceea ce priveste plantele de ghiveci, dominanta

pietei este aceeasi, dar aici competitia este mai stransa alaturi de vecinii sai geografici. Olandezii

vand, de asemenea, mai mult de 51% din florile de ghiveci din intreaga lume; urmatoarea este

Danemarca, dar sunt mai slabi cu 18%.

Cultivarea terenurilor

21

Mai bine de 11.000 ha de teren sunt acoperite de sticla datorita productiei moderne de sera.

Aproximativ jumatate din acest teritoriu este dedicat florilor si plantelor, iar restul, fructelor si

legumelor. Olandezii s-au grabit sa profite de aceasta metoda moderna de cultivare a produselor

tropicale sau de sezon, pe toata durata anului. Se poate realiza fara pamant, fixand plantele in

pietris poros si irigandu-le permanent cu nutrienti anorganici imbogatiti. Produsele olandeze

crescute in sera ajung in supermarket-urile dn intreaga lume.

Mai bine de 60% din terenul disponibil din Olanda - 2 milioane ha - este utilizat in agricultura.

Activitatile specifice sunt dictate de tipul solului. Abundenta solului nisipos inseamna ca 60 % din

terenul agricol este folosit ca pasuni, pentru hanirea efectivelor de animale care sustin industria

olandeza a laptelui. 35 % din teritorie este suficient de bogat pentru cultivarea plantelor.

Poductia de flori in aer liber si plantele de apartament ocupa restul teritoriului: 2000 ha in total.

Gradinaritul in aer liber

In anii 1500, gradinarii olandezi si botanistii au stabilit standardele europene in horticultura si

designul gradinilor. Odata ce corabiile olandeze comerciale au inceput sa navigheze in intreaga

lume in cautare de marfuri, au adus in tara si noi specii si varietati de plante nemaivazute in nordul

Europei.

Lalelele au fost aduse in Europa in mijlocul secolului al XVI- lea, pe cai comeciale si

diplomatice. Odata cu dezvoltarea companiei Indiilor de Est, comertul si prosperitatea s-au

dezvoltat in zona Amsterdamului.

Bulbii s-au raspandit cu repeziciune, iar florile frumos colorate au devenit pentru comercianti si

pentru bogatasi un mod natural de a-si etala bogatia. O gradina plina de lalele scumpe era un semn

de prestigiu si bunastare sociala.

Mania lalelelor

Datorita recoltelor imprevizibile si cresterilor cererilor in anii 1630 au crescut preturle la lalele.

Nebnia a devenit cunoscuta ca „mania lalelelor” sau „comertul cu vant”, atat de florarii olandezi,

cat si de istorici si autorii de satire – nimic de pe piata nu reflecta valoarea adevarata a bulbilor; de

aici provine denumirea de comert cu vant.

22

Cum clasele mijlocii au inceput sa se imbogateasca si ele incetul cu incetul, frenezia comertului

cu lalele a luat amploare. Averile familiale se faceau si, in cele din urma, se duceau pe apa sambetei

in febra licitatiilor care in scurta vreme cuprinsese tot Amsterdamul si o buna parte din vestul

Olandei.

La un moment dat, un bulb Semper Augustus, cu modele ca niste flacari albe, s-a vandut pentru

cel putin 10.000 de florini ( 5.600 $). Bisercile rasunau de predici despre pacatul de a licita bulbi,

iar politicienii au facut tot posibilul pentru a inerzice aest obicei, ceea ce nu a facut altceva decat sa

determine preturile sa creasca si mai mult.

In cele din urma, preturile au revenit la niveluri mai rezonabile si alti bulbi si flori, precum

narcise, nuferi, branduse, irisi si zambile, dalii si gladiole au devenit populare, desi nici unele nu au

intrecut lalele.

Rezervatii naturale

Olandezii au manifestat o atentie deosebita pentru pastarea locurilor naturale din mica si dens

populata lor tara.

Cu 16 milioane de locuitori traind de 42.000 km², Olanda este una dintre tarile cu cea mai mare

densitate a populatiei din lume. Chiar daca intreaga tara ar putea fi inclusa in Parcul National

Yellowstone din SUA, exista si aici o serie de spatii ocrotite: parcuri nationale si rezervatii natural

conduse de Staatsbosbeheer (Serviciul de Stat al Silviculturii) si de Vereniging tot Behoud van

Natuurmonumenten (Federatia pentru Conservarea Naturii).

Aceste organizatii protejeaza padurile, campurile, dunele, mlastinile, lacurile, raurile, o insula,

si habitatele cu plante rare si animale pe cale de disparitie. In ciuda marimii lor modeste, parcurile

si rezervatiile sunt eclectice si variate. Asemeni multor peisaje olandeze, Parcul National

Biesbosch, de langa Rotterdam, poarta amprenta inundatiilor. Aceasta „padure de trestie” a fost

candva izolata si aproape inacesibila, dar acum flotila sa de insule mlastinoase au fost partial

stranse laolalta, iar zona inundabila redusa.

La fel de memorabile sunt dunele de nisip de la Loonse en Drunense Duinen de langa ’s-

Hertogenbosch (Den Bosch). Este ca si cum polderele pline de apa ar fi trecut printr-un proces de

formare a desertului, dar numai ierbuile de nisip si arbusrtii ocrotiti de Federeatia pentru

Conservarea Naturii au impiedicat acest peisaj sa fie imprastiat de vand. In Noord-Brabant si

Limburg, maracinisul cu turba din Parcul National Groore Peel este un alt loc de acest gen, initial

23

salbatic si neospitalier, care acum trebuie protejat pentru ca acest caracter original al sau sa

supravietuiasca.

2.2. Potentialul turistic antropic

2.2.1. Amsterdam

Amsterdam este capitala

Olandei este un oraş frumos din

Tările de Jos, cunoscut ca

“Veneţia Europei de Vest”, cu o

arhitectură impresionantă,

canale adorabile care

traversează oraşul, oameni

prietenoşi şi unde poţi face tot

felul de cumpărături. Oraşul

satisface gusturile fiecărui

călător - fie că acesta preferă

cultura şi istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi oraş European.Oras intemeiat

pe pamant “furat” de ape, Amsterdamul a fost construit potrivit unui plan in evantai, acoperind

canale concentrice sau sub forma de raze.Amsterdamul este cunoscut si ca “orasul tuturor exceselor”

.În cartierul roşu prostituatele se găsesc în vitrina, adesea în ţinute sumare, asezate pe un scaun înalt

incercând sa se vandă punandu-se în valoare pentru a atrage clientii. Turiştii sunt avertizaţi să nu

facă poze, fiindcă gestul lor nu ar fi “prea apreciat”.Viata de noapte este concentrata in cartierele

Leidsplein, Rembrandtsplein, si Spui.Vestite sunt si “cafenelele maro” din cartierul Jordan a caror

denumire provine de la culoarea sumbră a peretilor pe care s-a depus nicotina de-a lungul anilor.

Obiective istorice ale Amsterdamului

Casa memoriala Rembrandt

Rembrandt a locuit în casa sa timp de 20 de ani, pană a parasit-o, falit fiind, în 1658. Este intesant

de ştiut că falimentul său a venit în urma faptului că cei ce au comandat pictarea “Rondului de

24

noapte” au fost total nemultumiţi de aceasta, care în cele din urmă i-a distrus cariera. Casa a fost

restaurată si acum adăposteste peste 250 din gravurile sale si nişte picturi ale elevilor săi.

Universitatea

În partea stangă a Casei celor trei canale se află un arc ce reprezintă intrarea în casa veche a

bărbaţilor, Oudemanhuispoort-ul, astazi locul în care se află Universitatea din Amsterdam.

Universitatea a fost construită în 1632. Pe 8 ianuarie 1632, istoricul Gerardus Johannes Vossius a

rostit discursul inaugural al universitatii ale carei teluri includea si deschiderea unei brese a

calvinismului si a apararii libertatii. In scurt timp universitatea a atras cele mai luminate minti ale

culturii olandeze, de la matematicianul Hortensius la juristul Cabelliau si de la doctorul Blasiuis la

teologul Van Leuwen. În 1840 Universitatea a fost transferată într-o casă iar statuia lui Vossius,

primul profesor al acesteia, a fost amplasată in curtea interioară.

Magere Brug

Acest pod faimos ce traversează râul Amstel vis-à-vis de teatrul Carre este un vechi pod olandez

din lemn. Se spune că a fost numit după surorile Mager despre care se spune că ar fi trait de-o parte

si de alta a râului .Ar fi construit acest pod din lemn pentru a face mai usoară vizita de la una la alta.

O altă variantă a istoriei acestui pod ar fi aceea că poarta acest nume deoarece este foarte ingust

(mager inseamna subtire, ingust in limba olandeza).Crescand traficul, un alt pod, mult mai mare, l-a

inlocuit pe acesta in 1871.Astel ca nu mai este nici pe departe ingust dar este unul dintre cele mai

frumoase poduri din Amsterdam. Noaptea podul este foarte luminat astfel încat devine un loc foarte

romantic, plin de îndragostiti si fotografi.

Obiective culturale ale Amsterdamului

Muzeul Van Gogh

Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a părăsit niciodata Olanda, iar 200 de

tablouri şi 500 de desene sunt permanent expuse în muzeul care-i poartă numele, proiectat de Gerrit

Reitveld. Tablourile sunt prezentate în ordine cronologică în funcţie de diferitele perioade de creatie

si domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei.

La cel de al doilea etaj se afla tablourile pictate în timpul şederii acestuia în sudul Frantei, dintre

care cel mai cunoscut este “Floarea soarelui”. De asemenea mai sunt expuse lucrari ale lui

Toulouse-Lautrec si Gauguin, contemporani lui Van Gogh. Expoziţiile sunt schimbate atfel încat sa

scoată în evidentă momentele cele mai importante în dezvoltarea artistică a lui Van Gogh.

25

Muzeul de stat

Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, gazduit într-o clădire monumentală

neo-renascentistă proiectată de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, şi este

considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictură şi artă decorativă din vestul Europei.

In prezent este impartit in 6 departamente: Pictura, Camera de tiparire, Sculptura si Arta decorativa,

Istoria Olandei, Arta asiatica si Textile si Costume.

La primul etaj se afla cea mai mare colecţie din lume de picturi apartinand maestrilor olandezi,

aici gasindu-se “Rondul de noapte” al lui Rembrandt. Alaturi de Rembrandt se mai gasesc picturi ale

lui Frans Hals, Paulus Potter, Jacob van Ruysdael, Jan Steen şi Johannes Vermeer. Sunt preezentate

peisaje, portrete individuale, scene domestice şi stilul de viaţă olandez care infaţisează foarte bine

Epoca de Aur a Olandei.

Muzeul Stedelijk

Muzeul găzduieşte una dintre cele mai mare colecţii de artă modernă din Olanda. Expoziţia se

concentrează asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de

Kooning, Piet Mondriaan şi de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal si Renoir.In

muzeu de asemenea se poate vedea o colecţie a operelor lui Malewich.

Muzeul berii

Preluarea de către Heineken a fabricii de bere De Hooiberg a fost începutul unui succes

internaţional. Cladirea din Stadhouderskade, in care a functionat firma Heineken din anul preluarii

pana in 1988, este acum muzeu. Aici puteti vedea intregul proces al obţinerii berii, dar şi numeroase

filme şi expozitii care prin tematica sunt legate de una dintre cele mai indrăgite băuturi din lume,

berea.

Dam Square

Această piaţă este considerată centrul oraşului Amsterdam şi indiscutabil a dat numele oraşului

(derivat de la Amsterdam). Se situeaza la 5 minute de mers de Damrak. Aici veţi gasi o multime de

restaurante, hoteluri si magazine. Exista si cateva cafenele extrem de populare. Tot in aceasta piata

sunt situate unele dintre cele mai populare atractii din Amsterdam: Palatul Regal, Nieuwe Kerk si

Monumentul National precum si muzeul Madame Tussaud. De cate ori veti veni in Amsterdam veti

observa ca in Dam Square se intampla ceva. Primavara, va puteti bucura de un carnaval cu curse si

mecanisme Ferris. Vara , statuile vii isi arata indemanarea iar localnicii se odihnesc pe banci pentru

o pauza de dupa amiaza.Iarna, puteţi hrăni porumbeii.

26

Piata Dam

Piaţa Dam este cea mai cunoscută piaţă din Olanda. Satul de pescari care mai tarziu s-a

transformat în orasul Amsterdam se construise exact în acest loc în jurul anului 1270. Este un centru

de oras ideal, chiar daca din punct de vedere geografic si administrativ a incetat de multi ani sa

constituie centru. Ea reprezentă locul de intalnire al întregii comunitati cu ocazia ceremoniilor

oficiale şi a evenimentelor celor mai importante.

In centrul acesteia se afla un monumentul inchinat eliberarii, un obelisc alb decorat cu imagini

alegorice care a fost contruit in 1956 de catre J. Radeker in memoria victimelor celui de al doilea

razboi mondial. Monumentul conţine 12 urne, fiecare dintre ele conţinând cate o mana de pământ

din cele 11 regiuni olandeze, iar cea de a doisprezecea din Indonezia.

Palatul Regal

Palatul Regal, un exemplu de arhitectură clasică olandeză, a fost proiectat de Jacob van Campen

şi construit între anii 1648 si 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o bază solidă

pe pământul mlastinos, a fost initial construit pentru a inlocui fosta primarie, care fusese distrusa

complet intr-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat in palat regal in

1808, cand el a devenit rege al Olandei, chiar daca a abdicat dupa doar 2 ani. Aspectul simplu al

fatadelor este ceea ce il impresioneaza pe vizitator in primul moment. Are 4 randuri de ferestre,

deasupra carora se afla un fronton triunghiular ce contine sculpturi ale lui Artus Quellijn cel Tanar,

un artist din Antwerp. Statuile reprezinta orasul Amsterdam inconjurat de Neptun şi alte creaturi

marine mitice, incluzând nimfe şi tritoni care aduc un omagiu bogatiei şi puterii marii. Exteriorul

armonios al palatului este completat de un turn octogonal si o cupola. Pe cat este de simplu la

exterior pe atat este de bogat ornamentat în interior, înterior ce a fost lucrat, printre alţii de catre

Ferdinand Bol, un elev al lui Rembrandt, Gover Flinck si Sijmen Bosboom, iar cea mai mare parte a

sculpturii a fost realizata de catre Rombout Verhulst.

Begijnhof

Begijnof este un loc de o linişte şi o pace absoluta, o oază ideală şi un refugiu neaşteptat din

vacarmul Kalverstraat-ului. Intrarea conduce la un fel de curte vastă în centrul căreia se afla o peluza

inconjurata de numeroase case mici. Femei în varstă care merg la o plimbare şi beau ceai în

gradinile lor, flori peste tot, un incredibil calm si 2 capele una in fata celeilalte formeaza Begijnhof-

27

ul. Acesta a fost fondat in 1346 de un grup de femei, care aspirau sa traiasca intr-o comunitate

religioasa fara constrangerea impusa de regulile rigide ale unei vieti manastiresti.

Acestea nu au depus nici un jurământ şi se comportau ca surorile sale: toate isi pastrau casele

mici, libertatea personala, dar si-au dedicat vietile celor saraci si bolnavi. La numarul 34 Begijnhof

se afla cea mai veche casa din Amsterdam, singura inca din lemn, dupa un ordin al guvernatorilor

orasului de a se renunta la construirea caselor din materiale inflamabile. Casa datează din secolul al

XV-lea.

Cartierul felinarelor roşii

Este cel mai mare şi mai cunoscut cartier din Amsterdam, o atracţie turistică majoră; contine

cateva sute de apartamente de o camera inchiriate de prostituate care isi ofera “serviciile” din spatele

unei vitrine iluminate cu lumina rosie. Zona mai cuprinde Muzeul Sexului, Muzeul Canabisului si

numeroase cafenele ce ofera clientilor o gamă largă de produse pe bază de canabis.

Obiective religioase ale Amsterdamului

Oude Kerk

Este cea mai veche biserică din Amsterdam, a fost original dedicată Sfantului Nicolae, patronul

marinarilor şi al orasului Amsterdam. Săpăturile recente au aratat că acolo fusese o bisericută in

secolul al XIII-lea. Actuala biserica gotica, acum protestanta, a fost consacrata in 1306. Aşa cum

este inconjurată de case mici apartinând celor care erau responsabili cu administrarea bisericii, Oude

Kerk se ridica deasupra cladirilor ingramadite in jurul sau, iar acest lucru scoate si mai mult in

evidenta silueta impozanta a acesteia. Interiorul bisericii, ca si restul acesteia, deteriorat si

reconstruit de-alungul secolelor, este format dintr-un naos si doua altare; deasupra naosului se afla o

bolta ce se spirjina pe 42 de coloane cilindrice. Chiar daca cele 38 altare care odata dadeau si mai

multa splendoare bisericii au disparut, interiorul bisericii inca mai arata urmele trecutului ei glorios.

Din perioada renascentista inca mai pastreaza 3 vitralii in Capela Doamnei: au fost proiectate in

1555 de catre Pieter Aertszoon si prezinta moartea Fecioarei, Adoratia pastorilor si Buna vestire.

Multe personalităţi olandeze au fost ingropate aici, incluzând sotia lui Rembrandt, Saskia van Uylen,

pictorul Carel van Mander, organistul Jan Pieterszoon si exploratorul Kilaen van Rensselaer, care a

fost unul, dintre fondatorii noului Amsterdam, oraşul ce mai tarziu a fost cunoscut ca New York.

Muzeul Amstelkring

28

Este unul dintre cele mai interesante muzee din Amsterdam cu o specială atmosferă care

surprinde orice vizitator. Mansarda acestei case ascunde o secretă biserică catolică, cunoscuta sub

numele de Ons’Lieve Heer op Solder (Scumpul nostru Dumnezeu din Pod), construita in 1663 cand

catolicii si-au pierdut drepturile de a venera asa cum doreau ei. Printre alte artefacte muzeul-casa

contine mobila olandeza, ceasuri si doua bucatarii cu tigle Delft. Etajele inferioare ale cladirii au

devenit muzeu in 1888 iar astazi contin camere redecorate precum şi o colectie de argint din

biserică, artefacte religioase şi picturi.

2.2.2. Haga

Haga este resedinţa Familiei Regale, este un oraş de o

deosebită eleganţă ce oferă turistilor pieţe colorate, staţiuni

atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si numeroase clădiri

istorice.

Obiective istorice din Haga

Haags Historisch Museum(Muzeul de istorie al orasului Haga)

Acest muzeu de istorie locală se gaseşte în Sebastiaansdoelen,o cladire clasică olandeză din

secolul XVII.Picturi vechi reprezentand locul si avand aproape tot timpul in prim plan turnul

octogonal din sec XV.O alta atracţie a muzeului este casa papusilor frumos mobilata in stilul sec.

XIX.

Muzeul Bredius

Acest muzeu se afla intr-o casă minunată din sec al XVIII lea pe partea nordică a Hofvijver-

ului.Colecţia sa de tablouri a fost formata de Abraham Bredius si contine lucrari ale unor artisti

renumiti cat si ale unor anonimi din epoca de aur olandeza.

Paleis Noordeinde cunoscut si ca Binnenhof.

Istoria palatului poate fi derulată înapoi în timp pana in anul 1559, cand imparatul Carol al V lea

l-a desmnat pe printul Wilhelm de Nassau pe postul de guvernator.Acum palatul este resedinţa

reginei Beatrix.

29

Obiective culturale din Haga

Rijksmuseum H. W. Mesdag

Amplasat într-o casă construită in 1887 de artist.Acest muzeu odată neglijat este acum sub aceeaşi

administraţie ca şi muzeul Van Gogh din Amsterdam.Contine tablouri impresionante realizate de

Mesdag si de alti membri ai Scolii de la Haga precum si o colectie impresionanta de opere

intunecate si melancolice ale membrilor Scolii de la Barbizon.

Palatul Pacii

Construit pentru a găzdui Curtea Permanentă de Arbitraj, infiinţată după conferinta din 1889 de la

Haga.Cladirea este acum sediul Curtii Internationale de Justiţie si cuprinde o colectie neobisnuita de

obiecte donate de statele membre.

Cartierul Den Haag de la Malul Marii a fost transformat în Statiunea Balneara Scheveningen.Aici

se pot admira marea plaja desfasurata pe mai mulţi km, micul port de pescari, etc.

Schilderijengalerie cunoscută şi ca galeria Prins Willem.

Este cea mai veche galerie de tablouri din Olanda.Fondată in 1774 de primul Wilhelm al V

lea,această galerie de mici dimensiuni a fost restaurată sa arate ca la inceput iar tablourile sunt

inghesuite pe pereti pe mai multe randuri.Colectia de maestri olandezi a sec XVII si XVIII nu se

compara cu Mauritshuis, dar aceasta galerie excentrica merita vazută.

Haags Gemeentemuseum, gazduieşte o excelentă colecţie de picturi moderne şi artă decorative

intr-o atractiva cladire de caramida cu vedere spre un lac ornamental.Muzeul are deasemenea o

renumita colectie de faianta din Delft, o casa de papuşi olandeze deosebita, o colectie considerabila

de instrumnte musicale si o sectiune dedicate modei.

2.2.3. Rotterdam

Rotterdam-ul nu mai este demult ocupantul locului

II în ierarhia oraselor olandeze, transformandu-se in

ultimul timp din ce in ce mai mult in Orasul Cultural

European. Rotterdam-ul este cel mai mare port

european si cel de-al doilea port al lumii, fiind

bineinteles punctul cheie in economia regatului, dar

30

treptat dezvoltandu-se si ca una din principalele atracţii turistice. Constructiile vechi medievale sau

mai recente cartierele rezidentiale cu casute mici si curate, biserici, catedrale, muzee sunt intercalate

cu edificii noi indrazneţe ca: tunelul pentru transportul auto pe sub raul Maas,marele

Stadion,aeroportul Europort. Unul din cele mai bune locuri pentru a vedea orasul este Turnul

Euromast & Space, de la o inaltime de 185 m, fiind în acelasi timp cel mai inalt punct al ţării.

Obiective istorice din Rotterdam

Qude Haven

Fostul port al Rotterdam-ului are o arhitectură modernă, incantatoare.Mulţi ani dupa bombardarea

orasului in 1940 zona distrusa din imprejurul portului a ramas un taram sterp. La sfarsitul anilor

1980 a fost rapid transformata prin construirea unei biblioteci publice imense din sticla si

otel.Clădirea oferă o panaoramă fantastică asupra portului si oraşului modern.O colectie de bărci de

pe Rin aflate în proprietatea muzeului sunt expuse aici in permanentă.

Obiective culturale din Rotterdam

Muzeul Dodrechts

Acesta are o frumoasă colecţie de picturi ale unor artişti din Dordrecht printre care Albert Cuyp,

Samuel Von Haagstraten, Ferdinand Bol. Muzeul are câteva tablouri din sec al XVII lea, cu natura

moarta,reprezentand simboluri ale efemerităţii precum si mucuri de lumanare şi pipe.

Historisch Museum Het Schielandshis

Aflată candva în proprietatea consiliului de administratie a apelor din districtul Schieland.Aest

muzeu are o colectie de camere de epoca si picturi care ofera o istorie vizuala a artei si culturii din

Rotterdam.Faimoasa Atlas van Stolk, o colectie uriasa de harti si tiparituri istorice este gazduita aici

formand frecvent baza unor expozitii temporare.

Muzeul Boijmans von Beuningen

Fondat în 1847, găzduieşte una dintre cele mai bune colectii de arta din Olanda.Muzeul deţine o

serie de picturi flamande renumite printre care Fiul Risipitor, Turnul Babel.

2.2.4. Utrecht

31

Fondată ca o garnizoană romană, asezarea a înflorit

devenind o fortareată aparata de castele de

poveste,puterea ei fiind simbolizata de catedrala care inca

mai domina centrul istoric.Probabil cel mai romantic mod

de a vizita orasul Utrecht este cu o caleasca trasa de

cai.Calestile traditionale trase de minunatii cai de

Gelderland va poarta in jurul canalelor, parcurilor si

aleilor inguste din exterior, in jurul canalelor interioare si al cladirilor de o importanta deosebita.

Obiective istorice din Utrecht

Centraal Museum

Are o excelentă colectie de istorie locală, mobilă, sculpturi şi picturi. Dintre cele mai frumoase se

numară opere de arta ale lui Saenredam, Van Scorel(cel mai notabil dintre artistii din Utrecht) şi cea

mai mare colectie Rietveld din lume.

Obiective culturale din Utrecht

Muzeul Het Catharijne Convent

Acest muzeu este gazduit de o fosta mănăstire carmelita.Are, cea mai frumoasa colecţie de artă

din epoca medievală din Olanda expunand manuscrise, statui, altare şi tablouri de Rembrand, Jan

von Scorel.Obiecte liturgice si religioase demonstrează diferenţele culturale şi sociale dintre

olandezii protestanti si catolici.

National Museum von Speelklok tot Pierement, cu o colecţie de instrumente mecanice de la o

cutiuta de sticla pasari care ciripesc la cateva orgi cu sunete ascutite.Cei care vor sa compuna

propriile lor cantece se pot distra din plin in camera “pling plong-urilor”.

2.2.5. Delft

Un oraş pitoresc situat pe raul Vleit la jumatatea

drumului dintre Haga şi Rotterdam.

32

Obiective istorice din Delft

Stedelijk Museum het Prinsenhof

Conţine o excelentă colecţie de peisaje din Delft,sculptura medievală, portrete ale unor figuri

reprezentative ale luptei antispaniole, ceramică de Delft şi hărti care oferă o idée despre istoria

Olandei şi procesele de dezvoltare a oraşelor acesteia.Muzeul se află gazduit intr-o manastire

construita in stil gotic burgund din sec. XV.

Gotica Oude Kerk, una dintre cele mai frumoase clădiri din Delft.Turnul care datează din sec. al

XIV lea este foarte inclinat iar clopotele sale suna melancholic.Biserica a fost construita pe

parcursul sec. XIV si XV, iar pe parcursul secolului al XVI lea i-a fost adaugata partea nordica a

naosului gotic, de catre Anthonis Keldermans.

2.2.6. Leiden

Situat pe un brat al Rinului in zona de cultivare a

lalelelor dintre Haga si Haarlem, este un oraş universitar

plin de cafenele si librarii studentesti.Universitatea din

Leiden este cea mai veche si cea mai renumita din

Olanda. A fost fondata in 1575 de Wilhelm de Orania, in

semn de recunostinta pentru rezistenta eroică a oraşului în

faţa spaniolilor.

Obiective istorice din Leiden

33

Stedelijk Museum de Lakenhal

Muzeul se află într-o cladire de pe malul canalului proiectată in stil clasic olandez, in 1640 de

Arent van Gravesande.

Rijksmuseum van Oudheden (Muzeul National de Antichitati)

Acest muzeu are o colecţie impresionantă de descoperiri arheologice din Olanda,Grecia Antica,

Roma şi Egipt.

Molenmuseum de Valk,este pentru cei care o vizita in Olanda nu este completa daca nu vad si o

moara de vant.Asemeni morii de vant pe care o detinea tata lui Rembrand, aceasta moara de vant

functionala din sec al XVIII lea a fost ridicata pe locul unui bastion si contine cateva camere

neobişnuite locuite candva de morar şi familia sa.

3. Analiza bazei tehnico-materiala

3.1. Unitati de cazare

Oriunde planuiti sa stati este bine sa faceti rezervari dinainte, in timpul verii, in perioada

vacantelor si in sezonul lalelelor (aprilie - mai). Acest lucru e valabil mai ales pentru Amsterdam,

unde hotelurile centrale sunt ocupate de obicei, in iunie, iulie si august. Dar puteti eventual sa dati

un telefon la hoteluri daca doriti sa vizitati Amsterdam pentru o perioada scurta findca s-ar putea sa

se anuleze unele rezervari.

Rezervarile se pot face direct la hotel. Persoana care va va raspunde sigur va vorbi engleza. Mai

puteti face rezervari si prin: Centrul de rezervari din Olanda, 1 Nieuwe gouw, 1442 LE Purmerend

(tel: 0299-689144); serviciile acestuia sunt gratuite si acopera toata tara . Spuneti-le unde doriti sa

stati, datele dvs., pretul pe care sunteti gata sa-l oferiti, numarul de camere, cu sau fara baie separata.

Puteti face rezervari si personal, mergand la agentiile vvv din orasele mari (cele care ofera acest

serviciu au afisat semnul i-Nederland). Va trebui sa platiti pe loc, plus o mica taxa de rezervare,

pentru care veti primi o chitanta. Aceste agentii vor face rezervari pentru dvs. La orice hotel din

Olanda.

34

Cum sa alegeti un hotel

Toate hotelurile sunt cotate in functie de facilitati. Ministerul Turismului din Olanda publica in

fiecare an o brosura cu 200 pana la 2000 de hoteluri din Olanda, specificand numarul de stele ale

fiecaruia si facilitatile, inclusiv informatii pentru calatorii cu handicap. Aceasta poate fi gasita in

multe dintre agentiile vvv sau direct la oficiul Ministerului Turismului din Leidschendam. ANWB

ofera o lista completa cu hotelurile din Olanda, fiecare cu facilitatile si numarul lor de dtele, costa in

jur de 15 € si e disponibila la agentiile ANWB. Ca o regula generala, conditiile de cazare din Olanda

sunt bune – dar variaza in functie de pret. Preturile variaza in functie de sezon; in timpul iernii,

acestea sunt cu 30-35% mai scazute decat cele publicate. Dar trebuie sa cereti sa vi se face o

reducere – nu vi se face automat.

Categorii de preturi

Preturile aproximative pentu o camera dubla cu baie, incluzand de obicei micul dejun, sunt:

€€€€ peste 150€

€€€ 100-150€

€€ 50-100€

€ sub 50€

Lista hotelurilor

Mai jos este o lista selectiva hotelurilor din orasele mari cuprinse in acest ghid, enumerate in

ordine alfabetica, pe regiuni. Hotelurile din Amsterdam sunt impartite pe trei categorii de preturi.

Amsterdam

Scumpe

Amercican: 97 Leidsekade, 1017 PN, Tel: 020-556 3000, Fax: 020-556 3001

35

Cladire in stil Art Nouveau situata le Leidseplein. Dormitoare confortabile, cafenea

renumita pentru decorul in stil Tiffany si clientela variata, bar cu terasa acoperita. €€€€

Amstel iner-Continental: 1 Professor Tulpplien, 1018 GX, Tel: 020-622 060, Fax: 020-

622 5808, www.interconti.com

Un hotel din secolul XIX bogat mobilat, situat pe malul raului Amstel (la 20 de minute pe

jos de centru). Popular in randul celebritatilor. Bucatarie rafinata in restaurantul de doua

stele Michelin La Rive. Bar cu terasa. €€€€

Bilderberg hotel Jan Luyken: 58 Jan Luykenstraat, 1071 CS, Tel: 020-573 0730, Fax:

020-676 3841, www.janluyken.nl

Cladire din a doua jumatate a sec. XIX, in apropriere de muzee si de Concertgebouw.

Camere linistite si bar cu o curte adiacenta. €€€€

Blakes: 384 Keizersgracht, 1016 GB, Tel: 020-530 2010, Fax: 020-530 2030,

www.blakesamsterdam.com

Deschis din 1999, acest hotel dintr-o cladire monumentala de pe malul canalului are 26 de

caemere cu mobila luxoasa si este condus de Blakes, un hotel din Londra. Restaurantul si

barul atrag o varietate interesanta de clienti localnici si straini. €€€€

Grand Sofitel Demeure: 197 Oudezijds Voorburgwal, 1012 EX, Tel: 020-555 3111, Fax:

020-626 6286, www.thegrand.nl

Acest hotel elegant din inima orasului a fost candva primarie si o resedinta regala. Café

Roux este un loc popular printre localnici, precum si printre vizitatori. €€€€

Hotel de l’Europe: 2-8 Nieuwe Doelenstraat, 101 CP, Tel: 020-531 1777, Fax: 020-531

1778, www.leurope.nl

Hotel din sec. XIX, dominand raul Amstel. Facilitatile cuprind piscina, terasa in aer liber,

Sali de conferinta. Centru de fitness si doua restaurante. €€€€

Moderate

Ambassade: 341 Herengracht, 1016 AZ, Tel: 020-626 2333, Fax: 020-624 5321

Foarte popular,foarte prietenos, transformat dintr-o serie de case de pe malul canalului,

din secolele XVII si XVIII. O multime de antichitati, picturi, scari abrupte si in spirala. €€

€

36

Canal House: 148 Keizersgracht, 1015 CX, Tel: 020-622 5182, Fax: 020- 624 1317,

www.canalhouse.nl

Un hotel detinut de un american, transformat din casa de negustori de pe un canal linistit.

O multime de antichitati si o sala excelenta de luat micul dejun. €€€

Die Port van Cleve: 176 Nieuwe Zijdsvoorburgwal, 1012 SJ, Tel: 020-622 6429, Fax:

020-622 0240, www.dieportvancleve.com

Bine situat in spatele Royal Palace si al Pietei Dam, acest hotel vechi confortabil are un

bar popular si un restaurant cu bucatarie olandeza. €€€

Estherea: 305 Singel, 101 WJ, Tel: 020-624 5146, Fax: 020-623 9001, www.estherea.nl

Casa din secolul XVII, la cateva minute de Piata Dam. Scari abrupte, dar are lift. €€€

Preturi mici

Acro: 40 Jan Luykenstraat, 1071 CR, Tel:020-662 0526, Fax: 020-675 0811

Unul dintre hotelurile cele mai accesibile ca pret, aproape de muzeele de arta si de

Vondelpark. Mobilier modern, conditii bune. €€

Concert Inn Hotel: 11 De Lairessestraat, 1071 NR, Tel: 020-305 7272, Fax: 020-305 7271

Administrat de o familie, langa Concertgebouw. €-€€

Hotel Fita: 37 Jan Luykenstraat, 1071 CL, Tel: 020-679 0976, Fax: 020-664 3969,

www.fita.nl

In cartierul muzeului, intre magazinele PC Hoofstraat si muzeele Van Gogh si Stedelijk.

Mic, placut si excentric. €€

Keizershof: 618 Keizersgracht, 1071 ER, Tel: 020-622 2855, Fax: 020-624 8412,

www.vdwp.nl/keizershof

Condus de o familie, avand camere cu vedere spre mal sau spre gradina. €-€€

Wynnobel: Vosslusstraat 9, 1071 AB, Tel: 020-662 2298

Ieftin, curat si vesel, cu vedere spre Vondelpark, la doar cinci minute de Leidseplein si

cartierul muzeelor. Nu are bai separate. €

Haga

37

Carlton Ambassador: 2 Sophialaan, 2514 JP Den Haag, Tel: 070-363 0363, Fax: 070-360

0535, www. Carlton.nl/ambassador

Situat in linistitul cartier istoric Mesdag, langa ambasade, muzee. Palatul Pacii si in

apropriere de principalele strazi comerciale. Servire ireprosabila si fiecare din cele 80 de

camere este decorata in stil vechi olandez sau englezesc. €€€

Esquire: 65 van Aerssenstraat, 2582 JG Den Haag, Tel: 070-352 2341, Fax: 070-3366,

www.esquire-hotel.com

Acest hotel pretenos, confortabil se afla in fermecatorul Statenkwatier, avand multe

magazine si restaurante in apropriere. La hotel se poate ajunge cu tramvaiele 7 si 10, din

Centraal Station din Haga. Este, de asemenea, aproape de Scheveningen. €€€

Rotterdam

Best Western Pax Hotel: 685 Schiekade, 3032 AK Rotterdam, Tel: 010-466 3344

Acest mic hotel este renumit pentru atmosfera sa prietenoasa si pentru servirea atenta.

Golden Tulip Rotterdam: Coosingel/4 Aert von Nesstraat, 3012 CA Rotterdam, Tel: 010-411

0420, Fax: 010-413 5320, www.goldentuliphotels.nl/gtrotterdam

Amplasat intr-o cladire istorica din inima orasului, acest hotel de roportii este destinat celor

care calatoresc in interes de afaceri. Camerele sunt dotate, iar la micul dejun va puteti bucura

de o priveliste minunata pe terasa de pe acoperis. €€€€

Hilton Rotterdam: 10 Weena, 3012 CM, Tel: 010-414 4044, Fax: 010-411 8884,

www.rotterdamhilton.com

Centrul lumii afacerilor ziua si al vietii sociale noaptea. Situat in apropriere de gara, in

„inima” centrului de concerte si congrese din „centrul” Rotterdam-ului. Exista 254 de

camere dotate cu aer conditionat si opt apartamente. In acelasi complex se afla si un Holland

Casino. €€€€

Utrecht

Grand Hotel Karel V: 1 Goertebolwerk, 3511 XA Utrecht, Tel: 030-233 755, Fax: 030- 233

7500, www.karelv.nl

38

Hotel de lux in centrul istoric al orasului. E locul uni fost spital militar, cu o istorie ilusra

datand din secolul XIV, acesta este primul hotel de 5 stele din Ultrecht. Merita sa-l vizitati,

chiar si numai pentru un pranz sau pentru ceaiul de dupa-amiaza. €€€€

Holiday Inn: 24 Jaarbeursplein, 3521 AR Utrecht, Tel: 030-297 7977, Fax: 030-297 7999,

www.hiutrecht.nl

Ideal pentru vizitatorii in interes de afaceri, cu un restaurant cu vedere panoramica si un bar

la etajul al 20-lea. €€€€

Tulip Inn: 10 Janskerkhof, 3512 BL Utrecht, Tel: 030-231 3169, Fax: 030-231 0148,

www.goldentulip.nl

Hotel si restaurant fermecatoare in vechiul cartier, vizavi de St Janskerk si magazinele

locale. €€-€€€

Delft

Best Western Museum Hotel: 189 Oude Delft, 2611 HD Delft, Tel: 015-2140 930, Fax: 015-

2140 935

Situat in pitorecul cartier vechi, de-a lungul canalului. €€€

Juliana: 33 Maerten Trompstraat, 2628 RC Delft, Tel: 015-256 5707, Fax: 015-256 5707

Hotel administrat de o familie, cu o gradina, situat chiar in afara centrului orasului. €€€

Leiden

Golden Tulip Leiden: 3 Schipholweg, 2316 XB Leiden, Tel: 071-522 1121, Fax: 071-522

6675

Vizavi de gara, este un hotel de nadejde. €€

Nieuw Minerva: 23 Boommarkt, 2311 EA Leiden, Tel: 071-5126 358, Fax: 071-514 2674

Un hotel obisnuit, mobilat cu antichitati, situat in randul unor cladiri istorice, pe un afluent

linistit al raului Rin. €€

3.2. Unitati de alimentatie publica

39

Cand vine vorba de a lua masa in Olanda, puteti alege de la cele mai simple mancaruri, pana la

cele mai elegante. Intre acestea, puteti alege unul dintre numeroasele restaurante etnice, care

predomina in special in orasele mari precum Amsterdam, Utrecht, Rotterdam, Maastricht si Haga.

Eetcafé-urile sunt un fel de localuri neceremonioase, oferind un meniu zilnic diferit al carui fel

principal consta din peste, carne, precum si unul vegetarin. Sunt foarte populare datorita preturilor

rezonabile; dar nu mergeti seara prea tarziu, pentru ca s-ar putea sa nu gasiti nimic sa comandati.

Broodjes, sandvisuri cu branza, carne sau peste sunt felurile principale la pranz, si, in general,

trebuie sa consumati mai multe ca sa va saturati. Supele si salatele sunt, de asemenea, predominante

in meniurile cafenelelor.

Intrucat traditia meselor in oras continua sa evolueze, in meniuri se simt tot mai mult influente din

alte orase europene, precum si din America.

Mancarea de casa

Cand vine vorba de bucataria olandeza, veti gasi restaurante care servesc traditionalul hutspot,

preparat din varza dulce, varza acra si andive. Vegetarienii trebuie sa stie ca aceste mancaruri sunt

preparate de obicei cu bucati de carnacioi si sunca. Acest lucru este valabil si pentru supele de iarna,

precum erwten (supa de mazare verde) sau bruinenbonen (fasole maro). Daca doriti sa luati o

gustare seara tarziu, majoritatea barurilor, cafenelelor servesc tostos, un sandvis cu branza la grill,

peste care se pune, de obicei, sunca. Clatitele sunt traditionale in Olanda, fiind de diferite marimi, in

functie de farfurii, si se servesc cu sosuri dulci de fructe sau lichioruri, sau sandvisuri prajite

gustoase cu sunca, ciuperci, branza sau rosii. Poffertjes sunt mini clatite pudrate cu zahar. Pentru o

gustare in graba, opriti-va la una din gheretele cu mancare oceanica situate in localitatile din jurul

oraselor. Daca nu doriti sa mancati hering jupuit de piele, puteti alege un broodje umplut cu somon

afumat, crevete locale, tipri sau macrou. Gheretele cu mancare sunt frecvente si pe plaje, pimavara si

vara.

Mancare ieftina si Haute Cuisine

Pizzeriile abunda in Olanda si ofera o mare varietate de pizza, salate si paste. Restarantele

chinezesti sunt, de asemena, omniprezente si multe sunt combinate cu bucatarie indoneziana.

Restaurantele de elita ofera in principal bucatarie franceza, dar in ultimi ani, s-a observat o noua

40

influenta a asa-numitei „fuziuni” a bucatariei estice cu cea vestica, cu bucatari cae creeaza

mancaruri unice cu arome proprii.

Bacsisul

Cand luati masa in oras, nu uitati ca serviciile (cca 15% din pret) si TVA-ul sunt incluse in notele

de plata, atat in restaurante cat si in baruri, iar bacsisul nu este obligatoriu, desi se accpeta un plus de

10% in restaurantele rafinate. In cafenelele si barurile mai simple, este de ajuns sa lasati restul de la

nota de plata.

Note despre bauturi

Cele mai poulare bauturi sunt cafeaua proapata si berea. Olanda este producatorul numarul 1 de

bere si cea locala este servita in toate cafenelele si restaurantele din tara, de obicei la 25 cl. Heineken

este cea mai populara. Marcile straine sunt disponibile la preturi mult mai mari. Ginul autohton este

jenever-ul consumat sec sau urmat de o bere. Diferite varietati includ oude (vechi), care este mai

dulce si jonge (tanar), cel mai tare. Locul potrivit pentru a incerca tariile locale si lichiorurile este un

proeflokaal sau casa de degustari.

Cafenelele

Olanda are multe cafenele si jumatate din

distractia vizitatorilor consta in colindarea si

descoperirea personalitatii unice a cafenelelor.

Olanda are o veache traditie in ceea ce

priveste cafenelele. Unii pretind ca primul bar,

numit eufemistic cafenea, si-a deschis portile in

amsterdam in sec XII, cand doi oameni si un

caine au fost adusi e valuri pe malurile

mlastinoase ale raului Amstel. In sec. XVII

41

existau deja nenumarate taverne i n Amsterdam, precum si in alte orase. Cafenelele olandeze au la

fel de multa valoare cultuala ca si muzeele, si o vizita la una din acestea e esentiala.

Cafenele maro traditionale (numite astfel datorita faptulu ca au devenit maro din cauza fumului

si a anilor) se identifica prin interioare de lemn intunecate si primitoare. Singurul sunet perceptibil

este bazaitul conversatie aprinse si clinchetul paharelor. Cafeaua este in general fiarta, nu facuta la

filtru si daca doriti o gustare la berea sau bautura dvs., de obicei se serveste o farfurie cu branza si

masline. Aceste cafenele pot fi descrise prin cuvantul olandez gezelligiheid, care inseamna o stare

de veselie si voie buna. Acesta este locul unde localnicii vin sa bea o bere dupa munca, sa se

antreneze in dezbateri politice, sa joace carti si sa spuna povesti.

Cele mai elegante si mai stilate cafenele servesc pranzul si desertul tind sa aiba tavane inalte, mai

multa lumina, mese de citit si muzica variata. Exista, de asemenea, si cafenele unde puteti juca sah

sau biliard. Exista cafenele pentru barbati, pentru femei si chiar si de noapte, care se inchid in jurul

orei 5. nu uitati ca olandezii sunt foarte mandri cand vorbesc engleza, astfel nu ezitati sa incropiti o

conversatie cu unul din patroni.

In Olanda, exista si cafenele renumite pentru traficul de droguri „usoare”. Desi politia a strans

surubul in ultimii ani, datorita cresterii vanzarii de droguri, nu va trebui sa cautati prea mult pentru

a face rost de ele. Cafenelelel alternative isi atrag clientii atarnand in vitrine pancarde verzi si albe,

pentru a se deosebi de celel obisnuite.

Alte cafenele care s-au deschis in ultimii sunt cunoscute ca si cafenele „energio” sau „droguri

inteligente”, in care se vand ciuperci si afrodisiace facute din ingrediente naturale.

Iar pentru cei pasionati de internet, exista o multime de cyber-cafenele pe cuprinsul Olandei, unde

puteti sorbi o cafea in timp ce navigati pe internet.

Categorii de preturi

€€€ peste 125 €

€€ 75-125€

€ sub 75€

Lista restaurantelor

42

In continuare, urmeaza o lista selectiva a restaurantelor din orasele mari cuprinse in acest ghid, in

ordine alfabetica, pe regiuni. Restaurantele din Amsterdam sunt impartite pe trei categorii de preturi.

Amsterdam

Scumpe

Amstel Hotel: 1 Professor Tulpplein, Tel: 020-622 6060

Bucatarie frantuzeasca elaborata intr-un restaurant intim si elegant. Servire ceremonioasa,

impecabila. €€€

Yamazato: Okura Hotel, 333 Ferdinand Bolstraat, Tel: 020-678 8351

Reputatia sa ca avand cea mai buna mancare japoneza din Olanda este bine meritata, nu

numai pentru ofertele obisnuite de sushi si tempura, ci si pentru meniurile sale cu tema

schimbatoare, care ofera homar si vanat, in sezon. Dua ce ati luat masa, mergeti la etajul 23

pentru a bea un pahar si pentru a va bucura de o superba vedere panoramica a orasului. €€€

Yam Yam: 90 Frederik Hendrikstraat, Tel: 020-682 5097

In vestul Amsterdamului, unde se poate ajunge cu tramvaiul nr. 3. acest modern trattoria

pune la dispozitie o plita cu lemne pentru a prepara pizza gourmet, precum si preparate dinb

peste si carne. €€-€€€

Moderate

Chez George: 3 Herenstraat, Tel: 020-626 3332

Restaurant cu specific belgian cu un meniu de sezon. Mese intime in inima cartierului sic

Grachten-gordel. €€

D’Theeboom: 210 Singel, Tel: 020-623 8420

Un bistro francez fermecator, intr-un vechi depozit de-a lungul canalului. Bucatarie

delicioasa inspirata si servire prietenoasa. €€

Dorrius: 5 Nieuwezijds Voorburgwal, Tel: 020-420 2224

43

Un local cu bucatarie olandeza autentica. Supele si hutspot abunda si, in functie de sezon, le

puteti servi cu carnati de rata, caprioara sau chiar miel. In octombrie, varza acra o puteti servi

sub diferite forme, de la supe la tarte.

Lucius Seafood Restaurant: 247 Spuisstraat, Tel: 020-624 1831

Platouri cu scoici proaspete si o mare varietate de produse care se gasesc in fiecare zi in

piata. Atmosfera de bistro si o lista buna de vinuri. Situau central in sirul de restaurante care

duce spre Piata Spui. €€

Morita-Ya: 18 Zeedijk, Tel: 020-638 0756

Restaurant japonez cu returi rezonabile, oferind mancaruri simple si bune, situat la marginea

„Cartierului placerilor”. Sushi excelent. Daca nu sunt prea aglomerati va vor arata cum sa vi-

l preparati si dvs. Incercati sa obtineti o masa cu vedere spre canal. Inchis miercuri. €€

Mancare ieftina

Bojo: 51 Lange Leidsedwarsstratt, Tel: 020-622 7434

Mancare indoneziana la preturi bune, chiar langa Leidseplein. Deschis toata noaptea, astfel

ca atrage grupurile de pretecareti. €

Centra: 29 Lange Niezel, Tal: 020-622 3050

Faceti o plimbare pentru a lua cina la acest minunat „dive” spaniol, care mai serveste si

paella sau zarzuela. Asezati-va la o masa cu localnici, bucurati-ve de Rioja, muzica flamenco

si preturi rezonabile. €

De Blauwe Hollander: 26 Leidsekruisstraat, Tel: 020-623 3014

Mancare olandeza intr-o amosfera placuta. Preferate sunt costitele, precum si varietatea de

Hutspots. €

Golden Chopsticks: 1 Oude Doelenstraat, Tel: 020-620 7040

Situat in „Cartierul placerilor”, ofera mancare chinezeasca delicioasa, precum stridii

inabusite in sos de fasole neagra, rata de Peking sau peste intreg cu legume si todu.

Golden Temple: 126 Utrechtsestraat, Tel: 020-626 8560

Unii vin la acest restaurant vegetarian doar pentru bufetul de salate, dar felurile principale

consta din bucatarieindiana si mexicana. €

Haga

44

Corona Hotel: 39-42 Buitenhof, Tel: 070-363 7930

Bucatarie frantuzeasca sofisticata, intr-o ambianta eleganta. €€€

Djawa: 12a Mallemollen, Tel: 070-363 5763

Haga se mandreste cu unele din cele mai bune restaurante indoneziene din Europa, iar Djawa

este considerat unul dintre cele mai bune restaurante din Haga. Incercati cateva dintre

mancarurile speciale din Java, Bali si Sumatra. Nu toate mancarurile sunt picante, dar

indrazniti sa incercati Rendang Padang. Un fel de mancare picanta din carne de vita, cu

cocos si ondimente, sau Pete Ketiap,npui cu fasole indonezian. Va ecomandam, de

asemenea, si satay asortat – cinci feluri de carne la grill. Ikan Bali sau Ikan Mangoot sunt

doua mancruri de peste foarte picante. €

It Rains Fishes: 123 Noordeinde, Tel: 070-365 2598

Primul local din Haga care ofera bucatarie combinata, cu accent pe thailandeza si

frantuzeasca. Incepeti cu aperitivul casei, sampanie cu lichior de ghimbir, iar apoi supa

picanta de cocos care se serveste cu homar si pui. Daca doriti sa fie foarte picanta, alegeti din

meniurile marcate cu una, doua sau trei boabe de piper. Exista si varietati mai putin picante.

Incercati pestele intreg sau scoicile, servite cu trei tipuri de sos curry, iar pentru digestie, un

bol de supa calda de pui. €€

Rotterdam

Blauwe Vis: 33 Weena-Zuid, Tel: 010-213 4243

Un loc unde puteti lua cina tarziu si unde puteti dansa, intr-un fost pasaj pentru pietoni –

unul dintre localurile de noapte unice din Rotterdam. €€

Brasserie Boompjes: 701 Boompjes, Tel: 010-413 6070

Construit pe malul raului Maas, cu vederi minunate si o ambianta vivace de bistro. €€

Café Restaurant Lood: 1 Westplein, Tel: 010-411 7723

In cartierul maritim, acest restaurant atrage o clientela artistica. Cinati intr-un mod simplu

sau extravagant, intr-o ambianta post modernista. €€

Chalet Suissse: 31 Kievitslaan, Tel: 010-436 5062

Situata in parcul din cartierul maritim, langa Euromast. Bucatarie elvetiana/olandeza. €€

Dewi Sri: 20 Werterkade, Tel: 010-436 0263

45

Atmosfera coloniala si preturi excelente. €€

Estaminet Het Gelagh: 40B Witte de Withstraat, Tel: 010-240 0333

Eetcafé incantatoare, cu influenta belgiana. Incercati cateva molustecu Witlof (andive) si o

bere la tap. Daca nu sunt mese libere, traversati strada, la restaurantul filiala Van Pooering, la

numarul 51. €€

Utrecht

Polman’s Café-Restaurant: Jansdam colt cu Kestraat, Tel: 030-231 3368

Fie ca veniti pentru a lua pranzul sau cina, fie pentru o ceasca de cafea, acest monument

elegant din secolul XIX ofera o atmosfera unica a vremurilor de mult apuse. €€

Pomo:22 Wittevrouwenstraat, Tel: 030-231 9272

Aveti ocazia sa incercati gustul exotic al bucatarei din Surinam. Buatare similara cu cea

indiana. Supa de alune picanta, pom, un fel de cartofi dulci piure cu pui picant sau miel.

Preturi reznabile, servire amabila si ambianta placuta. €€

Delft

Le Vieux Jean: 3 Heilige Geestkerkhof, Tel: 015- 213 0433

Acest restaurant incantator si-a sarbatorit a 35-a aniversare in 2009. meniul este clasic

frantuzesc, cu o tenta moderna si cu schimbari in functie de sezon. Specialitatea casei,

pancreas de miel cu sos de homar, poate fi gasita tot anul. €€€

4.ORGANIZAREA TURISMULUI

46

In prezent in Olanda nu exista ca in alte tari un minister al turismului, organismul oficial ce se

ocupa promovarea tarii la nivel mondial este „Netherlands Board of Tourism and

Conventions(NBTC)” sau Autoritatea Nationala a Turismului si Conventiilor.

Netherlands Board of Tourism and Conventions este responsabila pentru promovarea

turismului la nivel national si international, prin branduri precum :”Lekker weg in eigen

land”(tradus : „Pleaca in propria tara”) sau „ Holland”.

In prezent NBTC se concentreaza pe atragerea turistilor cu ocazia sarbatorilor, a intalnirilor de

afaceri sau a conventiilor. Pentru aceasta NBTC primeste fonduri de la Ministeru Afacerilor

Economice. Pe langa fondurile primite de la guvern, NBTC este finantata prin veniturile aduse din

parteneriate cu diverse firme participante la campaniile lor de marketing.

Prin promovarea tarii in ochii celor ce vor dori cel mai probabil sa o viziteze si anume: Europa,

America de Nord si Asia. NBTC lucreaza la promovarea internationala a Olandei, in acest scop a

creat o retea de birouri in tari pe care le considera importante pentru industria lor turistica, insumand

un total de 11: Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, America de Nord, Franta, Spania, Italia,

Suedia, China si Japonia. Reprezentanti ai aceste organizatii intalnim si in Rusia, Elvetia sau India.

PLANUL STRATEGIC DE MANAGEMENT

DESTINATIA OLANDA 2008-2010

Netherlands Bureau of Tourism and Conventions (NBTC) este responsabila pentru promovarea

Olandei ca destiatie turistica la nivel national si international. Isi propune sa creeze echilibrul perfect

intre numarul de visitatori si suma cheltuita de fiecare pe durata sederii sale.

Pentru perioada 2008-2010 previzioneaza o crestere de 2 procente a turismului fezabil si cu 19

procente a turismului de afaceri si conventii.

Strategia de marketing

Pentru a eficientiza procesul de marketing NBTC a ales sa se concentreze pe grupuri tinta, au

subliniat faptul ca sunt o destinatie propice pentru relaxare, distractie, vizitat, dar si ofera

modernismul necesar mediului de afaceri.

NBTC a dezvoltat un concept numit „ Product-Market-Partner Combinations” (Combinatii

Produs-Piata-Partener), prin el au descoperit ca trebuie sa faca apel la emotiile umane, in sensul ca

trebuie sa faca apel la motivelele care determinat o persoana sa isi aleaga o anumita destinatie.

Acestea sunt marile categorii pe care se bazeaza :

47

TIMP LIBER:

Holland Classics – icoane reprezentative olandeze: lalelele, sabotii de lemn, morile de vant si

branza. In plus, mostenirea culturala a Olandei, cum ar fi: Rembrandt, Compania Indiiilor de Est.

Turistii care sunt interesati de aceste destinatii in general le viziteaza in cadrul unui tur european

si in general pretera sa stea in hoteluri de 3 stele.

Holland City Life – turisti ce vor sa simta vibratia marilor orase olandeze si vor sa faca

cumparaturi, sa cineze, sa se bucure de cultura olandeza. Ei viziteaza in principal: Amsterdam,

Rotterdam, Utrecht, Haga, Maastricht. Sejururile lor sunt scurte,dar se cazeaza in hoteluri.

Holland Beach Life – concept adresat in principal familiilor, le ofera petrecerea timpului liber la

plaja, in centre wellness sau in populare atractii familiale: Madurodam, DUirell si Neeltje Jans.

Populare primavara si toamna, cazarea este in B&Bs, in hoteluri, in camping-uri.

Holland Country Fun – vacante in sudul si estul granitelor Olandei, unde peidajul este putin mai

variat, permitand mersul cu bicicleta sau excursii montane, gradini zoologice, parcuri tematice.

Vizitatorii prefera cazarea in parcurile de vacanta din inima rurala.

Holland the Good Life – un mod de vacanta adresat in special celor activi, care sunt interesati de

ciclism, excursii montane, centre de infrumusetare. Cazarea preferata in hoteluri de 4-5 stele, in

parcuri de vacanta de lux sau in B&Bs adresat claselor superioare.

AFACERI

Holland Let’s Meet – intalnirile de afaceri internationale (intalniri coorporatiste, lansari de produse,

sesiuni de trening) initiate intotdeauna de companiile in cauza

Holland Be Inspired – Olanda vazuta ca un loc propice de desfasurare a conventiilor si congreselor

internationale.

Dupa selectonarea gruporilor tinta carora sa lise adresaze NBTC, au decis modul in care sa le

atraga atentia. Intre anii 2008-2010 Olanda va primi anual o alta tema.

2008: Tema anului: Hidden Holland

2009: International events year Holland Art Cities

2010: International events year Holland Art Cities

2011: nu a fost determinata inca

2012: International events year Floriade

Pe baza acestor strategii NBTC a dezvoltata diverse companii de atragere a turistilor.

48

Iata cateva exemple de campanii deja executate in anii 2008-2010:

-Campania City Break in Belgia, Germania, Marea Britanie, Franta

-Campani de atragerea a familiilor pe piata din Germania

ANVR (Algemeen Nederlands Verbond van Reisondernemingen) sau Asociatia Agentilor

de Turism si a Tur operatorilor din Olanda reprezinta liderii de piata in industry turismului dar, si

micile companii ce activeaza in domeniu.

Cu mai mult de 80 de membrii, reprezentati de agentii IATA(International Air Transport

Association), care la randul lor au o retea puternica de birouri prin care distribuie produsele turistice.

Impreuna ele genereaza mai mult de 90% din BSP ( Billing and Settlement Plan asta insemnand

2.5 miliarde de euro si peste 5 miliarde de bilete).

ALTE ORGAIZATII CE ACTIONEAZA IN TURISMUL OLANDEZ

-RECRON Vereniging van Recreatieondernemers Nederland (Asociatia Antreprenorilor de recreere din Tarile de Jos)

- Kenniscentrum Recreatie (Cunostinte de recreere)

49

- Koninklijke Horeca Nederland

-ANVR: The Association of Travel Agents and Tour Operators in The Netherlands

5.ACTIVITATEA TURISTICA

Turisti ce si-au petrecut vacanta in Olanda:

50

Potrivit statisticilor in anul 2009, 9.9 milioane de turisti si-au petrecut cel putin o noapte in Olanda,

aceasta reprezentand o crestere de 2% fata de 2008.

51

Relevanta economica a turismului si recreatiei

Cheltuieli si ocuparea fortei de munca in turism si recreatie in Olanda 2009

Inbound

turism

Turism

intern

Outbound

turism

TOTAL

Timp liber(x mild. euro) 5.7 17.0

Turismul de afaceri(x mild.euro) 1.3 2.8

Cheltuieli spre exportul de turism care raman in

Olanda(x mild. euro)

3.6

TOTAL (x mild. euro) 7.0 19.9 3.6 30.5

Achizitii de materiale recreationale durabile(x

mild. euro)

2.8

Valoarea economica totala a turismului si

recreatiei (x mild.euro)

35.2

Numarul total al locurilor de munca in turism 399.000

Totalul fortei de munca 249.000

Sursa: CBS

52

Parcuri de distractie, gradini zoologice si muzee

Top 20 in Olanda (x 1000 de vizitatori)

Sursa: CBS

Numarul de hoteluri, restaurante si cafenele

2005 2006 2007 2008 2009

Baruri/cafenele 18.389 18.065 18.182 17.891 17.638

Restaurante 20.392 20.559 20.722 20.827 20.946

53

Hoteluri si alte

tipuri de cazare

2.818 2.758 2.818 2.869 2.896

TOTAL 41.599 41.382 41.722 41.587 41.480

Sursa: Horeca in Figures

Distributia camerelor de hotel in functie de stele 2009 (clasificare NHC)

1 stea – 3%

2 stele – 8%

3 stele – 35%

4 stele – 49%

5 stele – 5 %

Sursa: Horeca in figures

Numarul de agentii de turism si tur operatori in Olanda in 2009

Numarul de agentii de voiaj ANVR 1.495

Numarul de agentii de turism de afaceri ANVR 127

Numarul de tur operatori ANVR 203

Sursa: ANVR

Numarul de conventii internationale in Olanda perioada 2006-2009

2006 2007 2008 2009187 195 227 236

54

6.Concluzii

Turismul nu este principala sursa de venit in Olanda, insa olandezii nu-i dau mai putina

importanta datorita acestui fapt.

O tara cu o industrie infloritoare si cu locuitori ce au o inclinatie nativa de antreprenori,

surprinde prin organizarea ei.

Olanda si-a creat de-a lungul timpului o reputatie pentru permisibilitate, majoritatea turistilor cu

varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, vin aici pentru aerul boem pe care-l emana.

Olanda este o tara verde, atat prin relief cat si prin mentalitatea ecologica si sustenabila a

locuitorilor sai. Exemplu cel mai bun in acest sens este numarul de biciclete, care egaleaza numarul

locuitorilor ei.

In anul 2008, potrivit National Bureau of Tourism and Conventions, Olanda era o destinatie

atractiva pentru 73% dintre americani, 65% dintre germani, 62% dintre francezi, 59% dintre englezi

si 50% dintre belgieni. Din aceste date putem determina principalele tari ce trimit turisti in Olanda.

Olandezii sunt cunoscuti pentru organizarea si curatenia lor prin care reusesc sa-si atraga

turistii, prin varietatea culturala, din importantele orase: Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht,

Delft, Leiden.55

Avand o retea de transport extinsa si o retea de telecomunicatii foarte bine pusa la punct,

Olanda este paradisul oricarui turist dependent de GPS si de gadget-urile lumii moderne.

Simbolurile nationale precum sabotii de lemn, lalelele sau morile de vant sunt primele lucruri

care ne vin in minte cand auzim cuvantul Olanda.

Desi nu investeste o suma considerabila in turism, ea obtine venituri substantiale de 30.5

miliarde de euro in anul 2009.

In momentul de fata pe langa a fi o destinatie pentru cei ce doresc relaxare, Olanda se

promoveaza si pe planul turismului de afaceri, lucru datorat infloritoarei industri si mediului de

afaceri propice.

Strategia de marketing curenta a Olandei vrea sa atraga organizarea pe teritoriul tarii sale a

congreselor si conventiilor.

56

Bibliografie

Revista Terra Magazin, nr.12, 2005

Ghid complet Olanda, Ed. Aquila, 2004

Ghidul xenofobului – olandezii, R. Bolt, Ed. Nemira, 2009

Olanda – Ghid turistic, M. Cruceanu, C. Savulescu, Ed. Vremea XXI, Bucuresti, 2004

http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/strategic_marketing_plan_en_tcm522-

97603.pdf

http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/Key-figures-Tourism-and-recreation-

Holland-edition-2010_tcm522-145576.pdf

http://ro.wikipedia.Olanda_info.php?country=Olanda

http://www.nationsonline.org/oneworld/netherlands.htm

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands

http://www.indexmundi.com/netherlands/gdp_per_capita_(ppp).html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Antilele_Olandeze

http://www.nbtc.nl/corporate/en/

Camping and Caravanning

There are two sorts of campsites in the Netherlands: nature sites known as natuurterreinen, which are small to

medium sized campsites with basic facilities, and bigger campsites that have a wide range of facilities. Both allow

for campers to set up their own tent or caravan, or rent accommodation.

It is forbidden to camp in areas other than designated campsites, but many campsites, known

asnatuurkampeerterreinen, are set in rural, nature locations. A camper must have

a Natuurkampeerkaartmembership card to use these campsites. The membership card is available from

the Stichting Natuurkampeerterreinen along with the Groene Boekje, a booklet listing the sites, facilities and

rules for "green" camping. It is updated and produced annually and can be ordered online along with the card.

Stichting Natuurkampeerterreinen

At: Postbus 413, 3430 AK Nieuwegein

Tel: 030 603 3701

Open: Tuesday to Friday 10:30-12:30

You will find 3 camping sites in Holland. There aremany types of campsites and caravan sites in Holland. Our directory includes parks with diverse locations and facilities. If you are looking for campsites in forests, near lakes or on elsewhere in Holland then there are many parks to choose from.

57

If you know the area of Holland you wish go to just use the area menu to the left. With 3 camping sites for tents, tourers and motorhomes to choose from you will be spoiled for choice.

There are quiet camping sites in Holland, small parks with a few facilities to bigger holiday parks offering a wide range of activities and something for the whole family.

Here are just a small selection of the featured camping sites on offer.

Duinrell - Eurocamp is located in the South Holland area of Holland.

With great facilities on parc and Tiki Water Park and the bulb fields close by, Duinrell has something for everyone. One of the most popular attraction parks in Holland and lying within a nature reserve, Duinrell really is a unique holiday parc. The parc itself is surrounded by mature trees and offers a host of excellent amenities, including a separate, designated car parking area for mobile home customers.

View camping sites in the South Holland area.

                   

Vakantie- en attractiepark Duinrell is located in the South Holland area of Holland.

Duinrell is well known for its spectacular Tikibad pool, the amusement park and for its lovely setting in the dunes of Wassenaar, close to the North Sea beaches (4 km). As guests...

View camping sites in the South Holland area.

Holidaypark De Krim is located in the North Holland area of Holland.

The campsite at De Krim is set out in a pleasant and natural way, with a rich variety of camping pitches in large or small fields, whether sheltered, shaded or in the sun all day long. There is often a playground for the little ones nearby, within sight. The modern, heated shower blocks are centrally located and are intensively looked after. Hot showers are of course free.

View camping sites in the North Holland area.

 

58

59