Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiPUZO, MARIO

Sicilianul/ Mario Puzo ;trad. de Florin Stdnescu.- Bucuregti : Orizonturi,2018

2vol.I S B N 978-97 3-7 36-37 8-7Vol. 1. - 2018. - ISBN 978-973-736-379-4

l. Stdnescu, Florin (trad.)

821.111

copyright O 1984 by Mario Puzo

Editura ORIZONTURI - BucuregtiBdul Libertdfii nr. 4, bl. 117, et.7, ap.20

telefon : 021 .3177 67 9, 07 44531333e-mail : orizonturi@editura-orizonturi. ro

SIGITIANUTvolumul I

MARIO PUZ.O

Traducere de Florin Stinescu

Editura ORIZONTURI

Carli in curs de apariliela Editura Orizonturi:

l. Cazino,2 vol.2. Sub semnul rdzbundrii: Triunghiul

omoros Boby Kennedy, Jackie;i Onossis

3. O istorie a rdzboiului rece

4. Initiere in misterele istoriei5. Droma otrdvirilor6. Asasinate politice in istoria Romfiniei7. Scriitori tn fala iustiliei8. Diclionar de inlelepciune, 2 vol.

Ultime aparilii:o Viala meo, ce spectacol!

de Cristina Stamateo Cartea vielii lui lisus de Al. Dumaso Na;ul, 2 vol. de Mario Puzo. Pdsdrile de Daphne Du Maurier. Scrisoareo furofii de Edgar Allan Poe

o Taino calului de lemn de D.H. Lawrenceo Torente, 5 vol. de A-M. Desmaresto Vie(ile marilor compozitori, 2 vol.

de Harold C. Schonbergo Florile rdului de Charles Baudelaire

1 $eful $efilor (it.).

Capitolul 1

I fichael Corleone stdtea agezat pe un ponton

lll trng de lemn gi privea uriagul vas transoceanicI'Ipornind din Palermo spre America. Ar fi trebuitsd plece gi el cu nava aceea, dar sosiserd instrucfi-uni noi de la tatdl sdu.

Le fdcu un semn de rdmas bun celor din bdrcu[ade pescuit care-l adusese pe chei - oameni ce-l pd-

ziserd in anii din urmd. Barca plutea in siajul alb al

vaporului, ca o rdtugcd viteazd dupa mama ei. Ceide la bord ii fdcurd semne la rdndul lor; n-avea sd-imai vadd.

Pontonul propriu-zis forfotea de hamali agita[i, cu

bonete 9i haine largi, descdrcdnd alte nave 9i urcdndmdrfurile Tn camioanele aliniate de-a lungul cheiului'Erau oameni scunzi gi vdnosi, ardtdnd mai mult a

arabi decdt a italieni, cu fetele umbrite sub cozorocultichiilor. Printre ei se vor fi aflat noi gdrzi de corp,spre a se asigura cd nu i se va intdmpla nici un rdu lui

Michael Tnaintea intAlnirii cu Don Croce Malo, Capodi Capil al ,,Prietenilor Prietehilor", cum li se spuneain Sicilia. Ziarele gi lumea din afard ii numeau Mafia,dar Tn Sicilia cuvdntul Mafia nu apdrea niciodatd pe

buzele cetdlenilor de rdnd. Dupd cum nici Don Croce

MARIO PUZO

Malo nu era numit, un moment mdcar, Capo di Capi,ci ,,Sufletul cel Bun".

in cei doi ani ai sdi de exil in Sicilia, Michael au-zise multe povegti despre Don Croce, unele at6t defantastice, incdt aproape cd nu-i venea sd creadd inexisten[a unui astfel de om. Dar instrucliunile trans-mise de tatdl sdu erau clare: i se ordona sd ia prdn-zul cu Don Croce chiar in acea zi.lar ei doi aveau sdaranjeze evadarea din Sicilia a celui mai mare bandital [drii, Salvatore Guiliano. Michael Corleone nu pu-tea pdrdsi Sicilia neinsotit de Guiliano.

Tn capdtul digului, la nici cincizeci de metri distan-td, o enormd magind neagrd era parcatd pe stradaingustS. in fa[a ei stdteau in picioare trei bdrbali,dreptunghiuri intunecoase decupate in pdnza strdlu-citoare a luminii ce cobora precum o cortind de aurdin soare. Michael porni spre ei. Se opri un momentsd-gi aprindd o ligard gi sa priveascd oragul.

Palermo se odihnea pe fundul unei depresiunicreate de un vulcan stins, coplegit de munti pe treilaturi gi scdpdnd pe cea de-a patra in albastrul or-bitor al Mdrii Mediterane. Oragul sclipea sub razeleaurii ale soarelui de amiazd siciliand. Filoane de lu-mind rogie izbeau pdmdntul, ca gi cum ar fi reflectatsdngele vdrsat pe solul Siciliei timp de nenumdratesecole. Razele ca aurul scdldau impozantele coloa-ne de marmurd ale templelor grecegti, zveltele mi-narete musulmane, fa[adele teribil de complicate alecatedralelor spaniole; pe coasta unei coline indepdr-tate se incruntau bastioanele unui strdvechi castelnormand. Toate pdrdsite de ogtiri diverse gi cru-de, ce stdpdniserd Sicilia incd dinaintea nagterii luiChristos. Dincolo de zidurile castelului, munti conici

SICILIANUL

cuprindeau ugor efeminatul Palermo in strangulareaunei imbrdligdri, ca gi cum impreund s-ar fi ldsat gra-

[ios in genunchi, funie petrecuti strdns pe dupd gdtuloragului. in inaltul vdzduhului, nenumdra[i goimi ro-gii, mici sdgetau albastrul strdlucitor al cerului.

Michael se indreptd cdtre cei trei barbafi ce-l ag-teptau in capdtul pontonului. Trdsdturi gi trupuri seconturau din dreptunghiurile lor negre. Cu fiecarepas ii putea distinge mai clar gi pdreau cd se des-prind unul de altul, rdsfirdndu-se, ca pentru a-l invS-lui in salutul lor.

Acegti oameni cunogteau, toli trei, istoria luiMichael. Faptul cd era cel mai tdndr fiu al mareluiDon Corleone din America, Nagul, a cdrui putere seintindea chiar gi pdnd-n Sicilia, cd ucisese un inaltfunctionar al politiei in New York City, cu prilejul exe-cu[iei unui dugman al lmperiului Corleone, cd stdtuseascuns gi exilat aici, in Sicilia, datoritd acestor omo-ruri gi cd acum, in fine, problemele fiind ,,aranjate",era pe cale sd se intoarcd in patrie pentru a-gi re-lua locul de print mogtenitor al Familiei Corleone. llstudiau pe Michael, felul sdu de-a se migca atdt deiute gi fdrd efort, pruden[a lui in permanentd alertd,obrazul infundat induntru ce-i dddea infdfigarea unui,om care a indurat suferin[e gi primejdii. Era in modevident un om de,,respect"1.

Cdnd Michael pagi de pe dig pe chei, primul care-lintdmpind fu un preot, trup plinut in sutand, cap incu-nunat de-o pdldfie slinoasd, ca un liliac. Gulerul cle-rical alb, deasupra cdruia se ardta un chip dolofan,lumesc, Ti era spuzit cu praful rogu al Siciliei.

1 in original: of ,,respect"; ital.: di rispetto (respectabil) (n.t.).

7

MARIO PUZO

Acesta era Pdrintele Benjamino Malo, frate al ma-relui Don Croce. Avea un fel de-a fi timid gi cucernic,dar ii era devotat renumitei sale rude, gi nici nu clipeacd avea diavolul at6t de aproape de s6n. Gurile relegopteau chiar cd-i oferea lui Don Croce secreteleconfesionalului.

Pdrintele Benjamino zdmbi nervos in timp cestrdngea mdna lui Michael gi pdru surprins gi uguratde r6njetul piezig dar prietenos al acestuia, atdt denecaracteristic pentru un ucigag celebru.

Al doilea bdrbat nu fu la fel de cordial, degi destulde politicos. Era lnspectorul Frederico Velardi, gefulPoli[iei de Securitate a intregii Sicilii. Dintre to{i trei,numai el n-avea pe fatd zdmbetul de bun venit. Slabgi mult prea bine imbrdcat pentru un salariat bugetar,din ochii sdi reci gi albagtri fulgerau doud gloanfe ge-netice rdmase de la cuceritorii normanzi de demult.lnspectorul Velardi nu putea sim[i nici o afec[iunepentru un american care omora grade superioa-re ale poli{iei. Poate-gi incerca norocul gi in Sicilia.Strdngerea de m6nd a lui Velardi fu ca atingerea adoud spade.

Al treilea om era mai inalt gi mai masiv; pdreaun uriag pe ldngd ceilalfi doi. Lud prizonierd mdnalui Michael, apoi il trase spre el, intr-o imbrdtigaresentimentalS.

- Vere Michael! Bine ai venit la Palermo!Se retrase gi-l privi pe Michael cu ochi drdgdstogi

dar precauti.

- Eu sunt $tefan Andolini, tatdl tdu gi cu mineam copildrit impreund la Corleone. Te-am vdzut Tn

America, pe vremea cdnd erai mic. Md mai fii minte?

SICILIANUL

Destul de ciudat, Michael igi amintea. Cdci $tefanAndolini era o raritate printre sicilieni, un rogcovan.Ceea ce era gi crucea lui, intrucdt sicilienii cred cdluda a avut pdrul rogu. Nici chipul nu-i era ugor deuitat. Avea gura enormd 9i neregulatd, buzele groaseca doud ciozvdrte de carne ins6ngeratd, nigte ndripdroase gi ochi cavernogi in gdvane addnci. Degizilmbea, chipul sdu te ducea cu gdndul la crime.

in privin[a preotului, Michael a Tnleles de indatdlegdtura. Dar lnspectorul Velardi reprezenta o sur-prizd. Andolini, preludnd responsabilitatea de rube-denie, ii explicd detaliat lui Michael rolul oficial allnspectorului. Michael era neincrezdtor. Ce cdutaacolo omul acela? Velardi avea reputa[ia de-a fi unuldintre cei mai implacabili urmdritori ai lui Guiliano. $ise vedea cu ochiul liber cd el gi cu Andolini se anti-palizau; se cornportau cu exagerata curtoazie a doioameni ce se pregdtesc pentru un duel pe viafd gi pemoarte.

$oferul le {inea deschisd portiera maginii.Pdrintele Benjamino gi $tefan Andolini il poftira peMichael pe bancheta din spate, cu respectuoase bd-tdi pe umdr. Pdrintele insistd cu umilin[5 cregtind caMichael sd stea la fereastrd, in timp ce el lua loc inmijloc, cdci Michael trebuia sd vadd frumusefile ora-gului Palermo. Andolini ocupd celdlalt loc din spate.lnspectorul sdrise deja induntru, 16ngd gofer. Michaelobservd cd Velardi tinea mdna pe clan[a portiereiastfel ca s-o poatd deschide rapid. ii trecu prin mintecd poate Pdrintele Benjamino se inghesuise intre elgiAndolini pentru a fi o finta mai greu de atins.

Precum un uriag dragon negru, magina porni in-cet pe strdzile din Palermo. Pe bulevardul acela se

MARIO PUZO

indl{au case gra{ioase cu aspect maur, masive cld-diri publice cu coloane grecegti, catedrale hispanice.Casele particulare, zugrdvite in albastru, alb, galben,aveau toate balcoane impodobite cu flori ce formauca o altd gosea deasupra capetelor lor. Ar fi fost opriveligte frumoasd, cu excep[ia patrulelor de ca-rabinieril Politia Nationald ltaliand, care se vedeaula fiecare colt, cu pugtile pregdtite. $i altii, sus, inbalcoane.

Magina reducea la nimicnicie celelalte vehiculece-o inconjurau, mai ales cdrufele [drdnegti trasede catdri ce cdrau cea mai mare parte a produselorproaspete de la tard. Aceste cdrute erau vopsite Tn

culorivii, vesele, fiecare palmd, pdnd la spitele ro[ilor,inclusiv oigtile. Pe laturile multor cdrule se vedeaupicturi infd[i96nd cavaleri cu coif gi regi incorona[i,in scene dramatice din legendele lui Charlemagne 9iRoland, vechii eroi ai folclorului sicilian.

Dar pe unele cdrufe Michael vdzu milzgdlitd, subfigura unui t6ndr chipeg, cu pantaloni de moleschin,cdmagd albd, pistoale la cingdtoare 9i pugti petrecu-te pe umdr, o inscrip[ie de doud rAnduri ce se termi-na intotdeauna cu litere mari, rogii, alcdtuind numeleGUILIANO.

Pe perioada exilului sdu in Sicilia, Michael auzisemulte despre Salvatore Guiliano. Numele sdu figura-se permanent Tn ziare. Pretutindeni, oamenii vorbeaudespre el. Proaspdta sotie a lui Michael, Apollonia, iimdrturisise cd in fiecare seard rostea rugdciuni intruapdrarea lui Guiliano, la fel cum fdceau aproape to[icopiii gi tinerii din Sicilia. il adorau, era unul de-al

1 Jandarmi, politigti (it.) (n.r.).

10

SICILIANUL

lor, fiecare visdnd sd fie ca el. Tdndr, de doudzecigi ceva de ani, era aclamat ca mare general pentrucd invingea in luptd armatele de carabinieri trimiseimpotriva lui.

Era chipeg gi generos, le ddruia sdracilor cea maimare parte din cdgtigurile sale t6lhriregti. Virtuos, nule permitea niciodatd banditilor lui sd molesteze pre-otii sau femeile. Cdnd executa un informator sau untrdddtor, Tntotdeauna ii ldsa victimei timp sd-gi spu-nd rugdciunile gi s6-gi purifice sufletul pentru a fi incei mai buni termeni cu r6nduitorii lumii celeilalte.Toate acestea, Michael le gtia fdrii sd i le mai explicenimeni.

Cotird de pe bulevard, gi un afig uriag cu litere ne-gre de pe zidul unei case ii atrase lui Michael privi-rea. Avu timp exact cit sd vadd cuvdntul GUILIANOpe rdndul de sus. Pdrintele Benjamino, care se aple-case spre fereastrd, spuse:

- E una din proclamaliile lui Guiliano. in ciuda tu-turor, incd mai stdpdnegte oragul Palermo pe timpulnoptii.

- 9i ce spune? intrebd Michael.

- Le permite celor din Palermo sd circule iar cutramvaiele, spuse Pdrintele Benjamino.

- Le permite? intrebd Michael cu un surds. Unom scos in afara legii permite?

Din cealaltd parte a maginii, gtefan Andolini rdse.Carabinierii circuld cu tramvaiele, asa cd

Guiliano le aruncd in aer. Dar mai intai ii previne pecdlStori sd nu urce-n ele. Acum promite cd n-o sd lemai arunce-n aer.

Michael spuse sec:

11

MARIO PUZO

- 9i de ce-a aruncat Guiliano Tn aer tramvaie pli-

ne de poli{igti?lnspectorul Velardi intoarse capul, fulgerdndu-l pe

Michael cu ochii sdi albagtri.

- Fiindcd Roma, Tn prostia ei, i-a arestat tatdlgi mama pentru asociere cu un criminal cunoscut,propriul lor fiu. O lege fascistd, neabrogatd nici pdnd

acum de cdtre republicd.Pdrintele Benjamino spuse cu mdndrie calmd:

- Fratele meu, Don Croce, le-a obtinut eliberarea

9i fratele meu s-a supdrat foarte tare pe Roma.

,,Christoase, igi spuse Michael. Don Croce era su-pdrat pe Roma? Cine dracu era Don Croce dsta inafard de-a fi pezzonovantel Tn Mafia?"

Magina se opri in fa[a unei clddiri trandafirii, lungd

cdt tot cvartalul. Minarete albastre incoronau fiecarecol!Tn parte. in fala intrdrii, o extraordinard copertindcu largi dungi verzi anunta,,HOTEL UMBERTO", pd-

zitd de. doi ugieri strdngi in uniforme cu orbitori nas-

turi aurii. Dar Michael nu fu impresionat de aceastdsplendoare.

Ochiul sdu antrenat fotografie strada din fata hote-

lului. Depistd cel pulin zece bodyguarzi umbldnd pe-

rechi sau rezemafi de balustradele metalice' Oameniiaceia nu-gi ascundeau functia. Jachete descheiatedezvdluiau arme prinse pe trup. Doi dintre ei, fumdnd

ligari sub[iri de foi, ii tdiard, un moment, calea lui

Michael cdnd cobori din magind, scrutdndu-l indea-proape ,,ludndu-i mdsurile pentru sicriu"' Nu-i luard inseamd pe lnspectorul Velardi 9i pe ceilalti'

aOm cu greutate, gtab, mahdr, grangure (it') (n.t.).

12

SICILIANUL

Dupd ce grupul intrd in hotel, gorilele pecetluirdintrarea in urma lor. Tn hol, al[i patru paznici se ma-terializard gi-i escortard pe un coridor lung. Acegtiaaveau expresiile mdndre ale slugilor in palatul unuiimpdrat.

Capdtul culoarului era barat de doud ugi masivede stejar. Un om agezat intr-un jil[ inalt, ca un tron,se ridicd gi descuie ugile cu o cheie de bronz. Fdcuo plecdciune, adresandu-i cu acest prilej ParinteluiBenjamino un zdmbet conspirativ.

Ugile se deschiserd spre un magnific apartament;glas- vanduri deschise ldsau sd se vadd o nesfdrgitdgradind luxuriantd in spate, din care emana mireas-ma ldmdilor. lntrdnd, Michael putu vedea doi indivizipostafi in interiorul apartamentului. Se intrebd de ceDon Croce era pdzit cu atAta strdgnicie. Doar eraprietenul lui Guiliano, om de incredere al MinistruluiJusti(iei de la Roma gi, prin urmare, la addpost de ca-rabinierii ce umpleau oragul Palermo. Atunci de cinegi de ce se temea marele Don? Cine-i era dugmanul?

Mobilierul din salonul apartamentului fusese ini[ialdestinat unui palat italienesc - fotolii gargantuegti,canapele lungi gi addnci ca nigte mici cordbii, mesemasive de marmurd ce ardtau de parcd ar fi fost fu-rate din muzee. il incadrau corespunzdtor pe omulcare intra acum din gradind sa-i intdmpine.

Avea bra[ele deschise sa-limbrS[igeze pe MichaelCorleone. Stdnd in picioare, Don Croce era aproa-pe tot atdt de lat pe cdt de inalt. Pdr des gi cdrunt,cdrlionfat ca al unui negru, frizat cu grijd, incununaun cap leonin masiv. Ochii-i erau negri ca de 9o-pdrld, doud boabe de strugure incastrate deasupra.unor obraji grei gi cdrnogi. Acegti obraji pdreau doud

13

MARIO PUZO

lespezi mari de mahon, cea stdngd rindeluitd neted,

cealaltd, denivelatd de o excrescentd' Avea o gurd

surprinzdtor de delicatd, iar deasupra ei purta o mus-

tdcioard sub[ire. Lancea groasd gi imperiald a nasu-

lui ii [inea chipul strdns laolaltd.Dar sub acel cap de impdrat era [dran pdnd-n md-

duva oaselor. Pantaloni imengi, stdnd prost pe trup,

ii incercuiau enormul mijloc, sustinuti de bretele late

indlbite. Voluminoasa-i cdmagd era albd 9i proaspdt

spdlatd, dar necdlcatd. Nu purta cravatd, nici hain5,

9i pdgea cu picioarele desculle pe dugumeaua de

marmurd.Nu ardta deloc ca un om care-gi ,,uda ciocul" din fi-

ecare afacere palermonezd, pdnd la cele mai mizere

tarabe din piala. Greu de crezut cd era rdspunzdtorpentru o mie de morli. Cd stdpdnea partea de vesta Siciliei cu mult mai mult decdt o fdcea guvernul de

la Roma. $i cd era mai bogat decdt ducii 9i baroniiproprietari ai intinselor moqii siciliene.

imbrdligarea pe care i-o ddrui lui Michael fu iute 9i

ugoard, in timp ce-i sPunea:

- L-am cunoscut pe taici-tdu de cdnd eram copii.

E o bucurie pentru mine cd are un fiu atdt de minunat'Apoi se interesd de conditiile de cdldtorie ale oas-

petelui gi de nevoile lui prezente' Michael z6mbi si-i

spuse cd i-ar face pldcere o coji{a de pdine 9i un

strop de vin. Don Croce ii conduse imediat in grddi-

nd, cdci, asemenea tuturor sicilienilor, lua masa afa-

rd ori de cdte ori Putea.Masa fusese intinsd sub un lamdi. Scdnteia de

sticldrie find gi pdnzeturi albe. Servitorii le trase-rd scaunele largi de bambus, ca sd se aqeze. Don

Croce supraveghea agezarea la masd cu o curtoazie

14 15

-i=i

SICILIANUL

vivace, mai tinereascd dec6t vdrsta lui; avea acumpeste gaizeci de ani. il instala pe Michael la dreaptaluigi pe fratele sdu, preotul, la stdnga. Pe lnspectorulVelardi gi pe $tefan Andolini ii plasd in fa{6, privindu-ipe amdndoi cu o anume rdceald.

To[i sicilienii sunt mari gurmanzi, cdnd au undegdsi mdncare, gi una din pu[inele glume pe care oa-menii indrdzneau sd le facd pe seama lui Don Croceera cd prefera sd mdnAnce bine decdt sd ucidd undugman. Acum gedea cu un zdmbet de pldcerebenignd pe fatd, tindnd furculita gi cu[itulin m6nd, pecAnd servitorii aduceau mdncarea. Michael privi injur prin grddina. Era imprejmuitd cu un zid de piatrdinalt gi se gdseau cel putin zece paznici raspdndi{iprin jur, la propriile lor mdsufe de gustare, dar nu maimul[i de doi la fiecare masd 9i indeajuns de departepentru a respecta intimitatea lui Don Croce gi a mu-safirilor sdi. Grddina era inundatd de aroma ldmdilorgi a mdslinilor.

Don Croce il servi personal pe Michael, incdrcdn-du-i farfuria cu pui fript gi cartofi, supraveghind ingrd-mddirea br6nzei rase pe farfurioara aldturatd pentruspaghetti, umplAndu-i paharul cu vin alb local, tulbu-rel. Fdcu toate acestea cu mult interes, preocupatsincer de faptul cd era o chestiune de maximd impor-tan[d ca noul sdu prieten sd mdn6nce gi sd bea bine.

Lui Michael ii era foame, nu mai pusese nimic ingurd din zorii zilei, iar Don Croce fu ocupat sd-i reum-ple tot timpul farfuria. Mai [inea sub ochi gi servitulcelorlalfi oaspefi gi, cdnd era necesar, fdcea semnunui slujitor sd toarne intr-un pahar sau sd umple cum6ncare o farfurie goald.