Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RominieiPUZO, MARIO

Sicilianul/ Mario Puzo ; trad. de Florin Stdnescu.- Bucuregti : Orizonturi,2018

2vol.I S B N 978-97 3-7 36-37 8-7Vol. 1.-2018. - ISBN 978-973-736-384-8

L Stdnescu, Florin (trad.)

821.111

copyright @ 1984 by Mario Puzo

Editura ORIZONTURI - BucuregtiBdul Libertdtii nr. 4, bl. 117, et.7, ap.20

telefon: 021 .3177 679, 07 44531333e-mail r orizonturi@editura-orizonturi. ro

MARIO PUZ.O

SICILIANULvolumu.l 2

Traducere de Florin Stdnescu

Editura ORIZONTURI

Cirli in curs de apariliela Editura Orizonturi:

l. Cozino, 2 vol.2. Sub semnul rdzbundrii: Triunghiul

amoros Boby Kennedy, Jackie gi Onassis3. O istorie a rdzboiului rece4. Viala mea in teatrul romdnesc

de Dumitru Furdui5. Inigiere in misterele istoriei6. Dromo otrdvirilor7. Asasinate politice in Romfinio8. Scriitori in fala justiliei9. Diclionar de infelepciune, 2 vol,

Ultime aparilii:a Pasarile de Daphne Du Maurierc Scrisooreo furatd de Edgar Allan Poec Taina calului de lemn de D.H. Lawrenceo Torente, 5 vol. de A-M. Desmaresto Vielile marilor compozitori, 2 vol.

de Harold C. SchonbergC Florile rdului de Charles Baudelaireo Viala meo, ce spectacol!

de Cristina Stamatec Na;ul de Mario Puzoi 2 vol.

-

Capitolul 14

arnizoana Montelepre fusese intdritd cu maimult de-o suti de carabinieri, gi, in rareleocazii cdnd se strecura in orag sd petreacd o

seard cu familia, Guiliano se temea permanent cd sevor trezi cu carabinierii peste ei.

intr-o asemenea seard, ascultdndu-gi tatdl cumvorbea despre zilele de demult in America, ii veniideea. Salvatore Senior bea vin gi schirnba povegticu un prieten vechi gi de incredere care fusese gi

el in America gi reveniserd impreund in Sicilia, re-progdndu-gi unul altuia, bine dispugi, faptul cd fuse-serd atdt de ndtdngi. Celdlalt, un tdmplar pe numeAlfio Dorio, ii amintea tatdlui lui Guiliano de primii lorani in America inainte de-a fi lucrat pentru Nag, DonCorleone. Fuseserd angajafi sd participe la constru-irea unui enorm tunel pe sub un rdu, in New Jerseysau in Long lsland - se cionddneau pe chestia asta.Tgi aminteau cdt de sinistru fusese sd lucreze subun rdu ce curgea, groaza lor cd tuburile ce retineauapa au sd se prdbugeasci 9i vor muri inecati ca nig-te gobolani. $i deodald, Ti veni lui Guiliano ideea.Acegti doi oameni, cu cdteva ajutoare de Tncredere,puteau construi un tunel de la casa pdrintilor lui pdndla poalele muntelui, la doar o sutd de metri distan[d.

MARIO PUZO

legirea putea fi ascunsd de stdnci uriage de granit,iar gura din casd a tunelului camuflatd intr-una dincdmdri sau sub soba din bucdtdrie. Dacd se puteaface asta, Guiliano ar fi venit gi-ar fi plecat de cdteori avea chef.

Cei doi bdrbati mai vdrstnici ii spuserd cd era im-posibil, dar mama sa nu-gi mai incdpea in piele debucurie la gdndul cd fiul ei ar putea veni in secretsd doarmd in patul sdu in nop[ile reci de iarnd. AlfioDorio spuse cd, datd fiind necesitatea secretului, nu-mdrul limitat de oameni disponibili gi faptul cd nu pu-teau munci decdt noaptea, avea sd dureze prea multpdnd la terminarea unuiasemenea tunel. $iapoi, maierau gi alte probleme. Cum vor scdpa de pdmdntulexcavat fard sd se observe? lar solul pe acele locuriera plin de pietre. Ce se int6mpla dacd dddeau pes-te un filon de granit subteran? $i apoi, dacd tunelulera trddat de unii din oamenii ce lucraserd la el? Darobiectia cea mai stdruitoare a celor doi bdtrdni era cdva dura cel pu[in un an. lar Guiliano igi dddu seamacd se agdlau de asta fiindcd in addncul inimilor lor nucredeau cd mai aveau atdt de mult de trdit. Mama saera congtientd de acelagi lucru.

Le spuse celor doi bdtr6ni:

- Fiul meu vd cere sd faceti ceva ce l-ar puteaajuta sd-gi salveze viala. Dacd sunteti prea lenegipentru asta, atunci am s-o fac eu. Putem cel pu[in in-cerca. Ce-avem de pierdut in afard de munca noas-tra? $i ce pot face autoritd[ile chiar dacd descoperdtunelul? Avem tot dreptul sd sdpdm pe pdm6ntul nos-tru. Vom spune cd facem o pivni{d pentru legume gi

vin. G6ndi[i-vd numai. Acest tunel ar putea salva in-tr-o bund zi viala lui Turi. Nu meritd putind sudoare?

SICILIANUL

HectorAdonis era gi el prezent. Spuse cd va adu-ce cdteva cdrti despre excavafii gi echipamentul ne-cesar. Mai propuse gi o variantd care le pldcu tuturor:sd clSdeascd o micd derivatie a tuneluluicare sd iasdintr-o altd casd de pe Via Bella, o gurd de salvare incaz cd iegirea din tunel ar fi fost compromisd sautrddatd de un informator. Acest tunel de rezervd aveasd fie sdpat primul 9i numai de cdtre cei doi bdtrdni,impreund cu Maria Lombardo. Nimeni altul nu va gti

de el. $i nu va dura atdt de mult sd-l sape.Avurd o lungd discu[ie in legdturd cu casa care

merita increderea. Tatdl lui Guiliano propuse casapdrintilor lui Aspanu Pisciotta, dar la asta se opuseimediat Guiliano. Casa era prea suspectd, avea sdfie supravegheatd Tndeaproape. 9i locuiau prea mul-te rude acolo. Prea mul[i oameni aveau sd gtie. inplus, Aspanu nu era in termeni buni cu familia sa.Tatdl natural ii rnurise, iar el nu-gi iertase niciodatdmama pentru faptul cd se recdsdtorise.

Hector Adonis igi oferi locuinfa sa, dar era preadeparte, iar Guiliano nu vroia sd-gi pund in pericolnagul, cdci, dacd tunelul era descoperit, proprietarulcasei avea sd fie arestat cu siguranta. Alte rude gi

prieteni furd discuta[i 9i respingi, iar in cele din urmdmama lui Guiliano spuse:

- Nu existd decdt o singurd persoand. Locuiegtesingurd, cu doar patru case mai in josul strdzii. So[ulei a fost ucis de carabinieri, ii urdgte. E cea mai bundprietend a mea 9i tine la Turi, l-a privit crescdnd, de-venind din bdietel bdrbat. Nu i-a trimis ea de mdn-care toatd iarna cdt a stat Tn munti? Mi-e prietendadevdratd gi am deplind incredere in ea.

Tdcu o clipd, apoi spuse:

MARIO PUZO

- La Venera.$i, firegte, de cdnd incepuse discufia, o agteptase-

rd sd spund acest nume. Din capul locului, La Venerafusese singura alegere logicd in minfile tuturor. Darerau bdrba[i sicilieni gi nu puteau face o asemeneasugestie. Dacd La Venera accepta gi povestea ie-gea la iveald, reputafia i-ar fi fost minatd pe vecie.Era o vdduvd t6ndri. Avea sd-gi pund intimitatea gipersoana la dispozilia unui bdrbat tAndr. Cine s-ar fiindoit vreodatd cd gi-ar pierde virtutea? Nici un omdin acea parte a Siciliei nu s-ar mai fi insurat sau arfi respectat mdcar o asemenea femeie. Era adevS-rat cd La Venera avea cu cel putin cincisprezece animai mult decAt Turi Guiliano. Dar Tncd nu ajunsesela patruzeci. $i degi nu era frumoasd, avea destuldatracfie gi se simlea o anume flacdrd in ochii ei. inorice caz, ea era femeie, el bdrbat, iar dupd sipa-rea tunelului urmau sd fie singuri impreund. Nu incd-pea, prin urmare, nici o indoiald cd aveau sd devindamanti, cdci nici un sicilian nu credea cd un bdrbat gio femeie gdsindu-se singuri, indiferent de diferenfade vdrstd, s-ar fi putut abfine. $i astfel, tunelul sdpatpdnd in casa ei, care poate cd intr-o zi ar fi salvatviata lui Turi Guiliano, avea s-o stigmatizeze gi pe eaca femeie de reputafie proastd.

Ceea ce intelegeau toti, cu excepfia lui TuriGuiliano Tnsugi, era faptul cd ii ingrijorau castitatealui sexuald. Nu era ceva firesc pentru un t6ndr si-cilian. Afiga o pudoare exageratd. Barba[ii din ban-dd se duceau la Palermo sd viziteze tdrfei AspanuPisciotta avea legdturi sentimentale scandaloase.Bandi[ii gefi Terranova gi Passatempo erau cunos-cu{i ca amanti ai vdduvelor sdrace cdrora le fdceau

..:

-

SICILIANUL

cadouri. Passatempo avea chiar renumele unui bdr-bat care folosea metode de convingere mai tipicepentru violator decdt pentru pefitor, degi proceda maiatent acum, de cdnd se afla sub ordinele lui Guiliano.Guiliano decretase pedeapsa prin execulie pentruoricare din oamenii sdi care ar fi violat vreo femeie,

Din toate aceste motive, trebuird sd agtepte camama lui Guiliano sd avanseze numele prieteneisale, gi furd pufin cam surpringi c6nd o fdcu. MariaLombardo Guiliano era o femeie bisericoasd, demodd veche, care nu ezita sd le numeascd pe tinere-le fete din orag curve dacd fdceau fie 9i doar o simpldplimbare prin pia[a centrald fdrd a fi insolite, nu gtiauceea ce gtia Maria Lombardo gi anume cd La Venera,din cauza suferintelor nagterii gi a lipsei de ingrijiremedicald adecvatd, nu mai putea rdmdne gravidd.N-aveau cum sd gtie cd Maria Lombardo hotdrdsedeja-cd La Venera ii putea cel mai bine satisface fiul,in deplind sigurantd. Bdiatul ei era un tdlhar pe capulcdruia se pusese un premiu gi putea fi trddat ugor deo femeie. Era t6ndr, viril gi avea nevoie de o femeie -cine sd fie mai potrivitd dacd nu una mai in vdrstd,care nu putea face copii gi nici sd emitd pretentii decdsdtorie? $i, intr-adevdr, ea n-ar fi vrut sd se mdritecu un bandit. Avusese parte de asemenea nenoroci-re: un sof impugcat in fa[a ochilor ei. Era, agadar, unaranjament perfect. N-avea sd sufere decdt reputafiaei, aga cd trebuia sd ia singurd hotdrdrea. Daci ac-cepta, avea sd-gi pund capul pe butuc.

C6nd, dupd cdteva zile, mama lui Guiliano formuldaceastd cerere, fu surprinsd sd primeascd un ,,da"mdndru gi vesel de la La Venera, ceea ce ii confirmabdnuiala cd prietena eiavea o sldbiciune pentru Turi.

MARIO PUZO

Aga sd fie, igi spuse Maria Lombardo ?n timp ce oimbrafiga pe La Venera cu lacrimi de recunogtinfa.

Tunelul secundar fu incheiat in patru luni; princi-palul tunel n-avea sd fie gata mai devreme de un an.Periodic, Guiliano se strecura in orag noaptea, igi vi-zita familia 9i dormea intr-un pat cald, dupd meselefierbinfi pregdtite de mama sa; intotdeauna se dddeacAte un ospd{. Dar se fdcuse aproape primdvard ina-inte de a fi nevoit sd foloseascd tunelul de rezervd.O patruld de carabinieri in fo(5 cobori pe Via Bellagi trecu prin fafa casei. Erau inarmafi pdnd-n dinti.Garda de corp a lui Guiliano, formatd din patru oa-meni ascungi in casele din apropiere, era gata sd in-tre in luptd. Dar polifigtiitrecurd maideparte. Rdmaseinsd teama cd la intoarcere ar putea hotdri un raidprin casa Guiliano. Aga cd Turi Guiliano se strecurdin tunel prin trapa din dormitorul pdrin[ilor sdi.

Derivatia era camuflatd cu un panou de lemn aco-perit cu un strat gros de pdmdnt, astfel ca lucrdto-rii de la tunelul principal sd nu gtie de existen[a ei.Guiliano trebui sd scurme [drdna gi sd inldture disculde lemn. ii mai lud cincisprezece minute drumul t6-rdg prin spafiul strdmt care ducea la casa La Venerei.Trapa de-acolo dddea in bucdtdrie gi era acoperitdde o sobd mare din fier. Guiliano ciocdni in chepengsemnalul convenit dinainte gi agteptd. Bdtu din nou.Nu se temea niciodatd de gloante, dar ii era teamdde intuneric. in cele din urmd se auzi un zgomot slabdeasupra lui, apoi trapa se deschise. Nu se puteainalta complet, fiindcd soba de deasupra bloca lamicd indl{ime capacul. Guiliano trebui sd se strecoa-re prin deschizdturd gi sd se tdrascd pe burtd pestepodelele bucdtdriei La Venerei.

10 11

*

SICILIANUL

Degi era miezul noptii, La Venera purta tot rochiaei neagrd stdndu-i pe trup ca un sac, in semn dedoliu pentru sotul ei, cu toate cd murise de trei ani.Avea picioarele goale. Nu purta ciorapi gi, in timp cese ridica de la podea, Guiliano putu sd vadd cd pie-lea de pe picioare Ti era de un alb orbitor, contrast6ndfoarte tare cu pielea bronzatd a chipului ars de soaregi cu pdrul negru ca pana corbului, aspru gi Tmpletitintr:o coadd groasd. Pentru prima oard observd cdfata nu-i era latd, ca a majoritd[iifemeilor mai vdrstni-ce din orag, ci triunghiulard gi, degi avea ochii de uncdprui-inchis, se zdreau in ei mici puncte negre, pecare nu le mai vdzuse niciodatd. linea in mdnd o gd-leatd plind cu tdciuni apringi, parcd gata sd-i aruncein trapa deschisd. Acum rdsturnd calmd cdrbunii laloc in sobd gi puse capacul chepengului. Pdrea putincam speriatd.

Guiliano o linigti:

- Nu-i decdt o patruld care se-nvdrte pe-aici.Dupa ce s-o intoarce la cazarmd, am sd plec. Darnu-!i face griji, prietenii mei sunt afard in stradd.

Agteptard. La Venera ii fdcu o cafea gi stdturd devorbd. Observd cd el nu avea nimic din migcdrilenervoase ale sotului ei. Nu privea afard pe ferestre,trupul nu i se incorda la zgomotele brugte din stradd.Pdrea complet relaxat. Nu gtia cd se antrenase sdse poarte astfel datoritd istoriilor pe care i le spusesedespre sotul ei gi fiindcd nu vroia s5-9i alarmeze pd-rinlii, in special pe mama sa. Degaja un asemeneaaer de incredere-n sine, inc6t nu peste mult femeiauitd de primejdia in care se afla giincepurd sd sporo-vdiascd despre micile intdmpldri din orag.

MARIO PUZO

il intrebd dacd primise mdncarea pe care i-o trimi-sese ea din cdnd in cdnd, in munfi. Guiliano ii mul-

{umi gi-i povesti cum el gi tovardgii lui se aruncauasupra pachetelor ei cu alimente ca gi cum ar fi fostdarurile Magilor. Cum ii mai ldudaserd oamenii buca-tele. Nu-i pomeni despre glumele grosolane fdcutede unii dintr-ai lui, cum cd dacd fdcea dragoste la felcum gdtea ar fi intr-adevdr o comoard. in tot acesttimp, o privea atent. Nu era la fel de prietenoasd cuel ca de obicei; nu manifesta acea tandre[e afectuoa-sd pe care i-o ardtase totdeauna in public. Se intre-bd dacd o jignise cumva in vreun fel. C6nd pericolultrecu gi sosi timpul sd plece, se despdrtird destul deconven!ional.

Dupii doud sdptdmdni, Guiliano veni din nou laea. larna se apropia de sfdrgit, dar prin munfi bdntu-iau furtunile, iar rdclilele cu sfinti din lungul dnrmuri-lor giroiau de ploaie. in pegtera sa, Guiliano visa lamdncdrurile gdtite de mama lui, la o baie fierbintegi la patul moale din odaia copildriei sale. $i, printretoate aceste doruri, spre marea sa surprizd,in minteii apdru amintirea picioarelor cu pielea albd ale LaVenerei. Cdzuse noaptea, cdnd igi fluierd bodyguar-zii gi lud calea spre Montelepre.

Familia il int6mpind cu bucurie. Mama sa incepusd-i gdteascd mdncdrurile favorite gi, in timp ce seaflau pe foc, ii pregdti o baie fierbinte. Tatdl sau iipuse un pahar cu lichior de anason, cdnd un om dinre[eaua de spioni apdru in casd gi-i spuse cd patru-lele de carabinieri inconjurau oragul, iar Maresciallopersonal avea sd scoatd din Cazarma Bellampo unescadron rapid pentru a ataca casa Guiliano.

12

SICILIANUL

Guiliano cobori prin trapa din cdmard, in tunel.Era innoroiat de ploaie, iar pdmdntul se agdfa de elgi-i fdcea drumul lung gi anevoios. Se tdri in bucd-tdria La Venerei, cu hainele acoperite de m6l gi fa[aneagrd.

Cdnd La Venera ilvdzu, rdse, fiind prima oard c5-gi amintea Guiliano s-o fi vdzut rdzdnd.

- Arali ca un maur, spuse ea. $i, un moment,Guiliano sim[i o jignire copildreascd, poate fiindcdmaurii erau intotdeauna rdii in spectacolele cu pd-pugi din Sicilia, giin loc de-a fi un erou cu viata Tn pri-mejdie, putea fivdzut ca personaj negativ. Sau poatepentru cd rdsul o fdcea sd pard inaccesibild dorinteilui lduntrice. Femeia vdzu cd intr-un fel sau altul iirdnise vanitatea.

- O sd umplu copaia de tabla 9i te poti spdla,spuse. $i ,am nigte haine de la bdrbatul meu pe carepoti sd le porti in timp ce ti le curd[ pe ale tale.

Se agteptase ca el sd obiecteze, cd va fi prea ner-vos pentru a se scdlda intr-un moment de asemeneapericol. Sotul ei era atdt de nelinigtit cdnd o vizita in-cdt nici mdcar nu se dezbrdca vreodatd, nu-gi ldsa oclipa pistoalele intr-un loc unde sd nu le poatd atingecu m6na. Dar Guiliano ii zdmbi, igi scoase sumanulgreu gi armele gi le puse peste lada de lemn unde-gi

tinea La Venera butucii de foc.Fu nevoie de timp pentru a incdlzi oalele cu apd

gi a umple baia de tinichea. ii oferi cafea in timp ceagteptau gi-l studie. Era frumos ca un inger, igi spuseea, fdrd insd a se lSsa amdgitd. Soful sdu fusese lafel de frumos gi totugi ucisese oameni. lar gloantelecare-l omordserd il urdfiserd prea destul, igi amintiea nefericitd; nu era infelept sd iubegti chipul unui

13

MARIO PUZO

bdrbat, cel pufin nu in Sicilia. Pldnsese mult - dar,in taind, sim[ea un cutremurdtor val de usurare.Moartea lui devenise certd, odatd ajuns bandit, 9i a9-teptase zi de zi, cu speran[a ca va muri in mun[i sauin vreun orag indepdrtat. Dar fusese impugcat chiarinaintea ochilor ei. lar de-atunci incoace nu mai pu-tuse sd scape de rugine, nu cd fusese el tdlhar, ci deruginea mortii lui mizere, in locul uneia vitejegti. Sepredase gi cergise mila, iar carabinierii il masacrase-rd in fata ei. Slavd Domnului cd fiica lor nu-gi vdzusetatdl asasinat. O micd milostivire a lui Christos.

Ydzu cd Turi Guiliano o privea avdnd pe fa[a acealumind anume care, la orice bdrbat, exprimd dorinta.O cunogtea bine. inso[itorii bdrbatului ei avuseserdadesea aceastd expresie. Dar gtia cd Turi n-ar in-cerca s-o seducd, din respect pentru mama lui, dinrespect pentru sacrificiul ei de-a permite construireatunelului.

Pardsi bucdtdria gi trecu in odaia mici de zi pen-tru a-l ldsa sd facd baie in linigte. Dupd ce ea iegi,Guiliano se dezbrdcd gi intrd in cadd. Situatia de-a figolin preajma unei femeiii dddea o senzatie eroticd.Se spdla cu multd grija gi apoi trase pe el hainele rd-mase de la so[ul ei. Pantalonii erau putin cam scur{iiar cdmaga il str6ngea la piept, astfel cd trebui sdlase nasturii de sus descheiati. Prosoapele pe carele incdlzise La Venera ldngd sobd erau doar putinmai bune dec6t nigte cArpe, igi simlea trupul umedTncd gi, pentru prima oard, igi dddu seama cdt erade sdracd gi se hotdri s5-i trimitd bani prin mama lui.

ii striga cd se imbrdcase, iar La Venera reveni inbucdtdrie. Se uitd la el gi spusel

14 15

-G

SICILIANUL

- Dar nu te-ai spdlat pe cap, {i se ascunde acoloun cuib de gecko.

O spuse cu asprime dar gi cu o caldd afecfiune,astfel incdt sd nu se simtd ofensat. Ca o bdtrdnd bu-nicd, igi trecu mdinile peste pdrul lui incdlcit, apoi illud de bra[ gi-l conduse la chiuvetd.

Guiliano sim[i o aurd caldd in focul unde mdna eiii atinsese [easta. igi bege repede capul sub robinet,iar ea dddu drumul apei sd curgd peste el gi-i frecdpdrul cu sdpunul galben de bucdtdrie; nu avea altul.in timp ce-o fdcea, trupul gi picioarele ei le atingeaupe ale lui, iar el simfi o nevoie imperioasd de a-gitrece mdinile peste sdnul ei, peste pdntecul moale.

Cdnd termind de spdlat pdrul, La Venera il pusesd se ageze pe unul din scaunele de bucdtdrie, ne-gre gi smdl[uite, gi-l gterse viguros cu un prosop ca-feniu aspru, zdrentuit. Guiliano avea pdrul atdt delung incdt ii acoperea gulerul cdmagii.

-Ardti ca un lord englez din-dla tdlhar, din filme,spuse ea. Trebuie sd-ti tund pdrul, dar nu in bucdtd-rie. O sd ajungd-n oale gi-[i va strica mdncarea pen-tru cind. Vino in cealaltd camer5.

Guiliano fu amuzat de severitatea ei. igi asumaun rol de mdtugd sau mamd, ca pentru a preveniorice manifestare a unui sentiment mai tandru. Eracongtient de sexualitatea dinapoia aparenfelor, darrdm6nea precaut. in privinla aceasta ii lipsea experi-enta gi nu voia sd pard nepriceput. Era ca rdzboiul degherila pe care-l purta elin mun[i; nu se angaja pdndce nu sim[ea cd toti sortii sunt de partea lui. Acestaera ca un teren cercetat. Dar ultimul an de comenzigi omoruri fdcuse ca fireasca lui fricd bdie[eascd sdpard mai mult o glumd, respingerea de cdtre o femeie