Schizofrenie-paranoida docx

download Schizofrenie-paranoida docx

of 34

  • date post

    14-Jun-2020
  • Category

    Mobile

  • view

    11
  • download

    1

Embed Size (px)

description

Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.

Transcript of Schizofrenie-paranoida docx

Caz tipic de schizofrenie-paranoidă relatat pe internet 2007

Poate mă putet,i ajuta

Am un frate bolnav de schizofrenie paranoidă s,i de 7 ani de când a murit mama noastră practic am rămas singura rudă care îl mai poate sust,ine atât financiar cât s,i în alte privint,e. Dar am s,i eu familia mea s,i nu mai pot s,i nici nu mai vreau să am de-a face cu el, deoarece în urmă cu 2 săptămâni a luat o cărămidă s,i mi-a spart geamurile de la bucătărie, motiv pentru care nu am vrut să-i mai dau drumul în casă. Apoi la câteva zile a revenit cu un ciocan, a sărit gardul s,i mi-a mai spart alte 2 geamuri. Ment,ionez că el stă separat de mine într-un apartament care e pe numele meu, deoarece mi-e frică să nu-l vândă s,i după aia să vină tot peste mine. Eu nu înt,eleg de ce a făcut gestul ăsta, deoarece eu eram singura care îl mai putea ajuta s,i să spunem că banii ca banii dar, ce m-a afectat cel mai mult, e teama s,i nesigurant,a în care trăiesc cu cei 2 copii minori, că ar putea să fugă oricând din spital, cum a mai făcut de altfel, s,i să ne trezim cu el peste noi s,i ne putem as,tepta la ce e mai rău. Deasemeni, după cum s,tit,i, nu există o legislat,ie care să asigure anumite măsuri de protect,ie pentru as,a ceva, s,i există numai drepturile bolnavilor psihici, dar drepturi ale familiilor care trăiesc în preajma acestora nu. S, i polit,ia s,i avocat,ii spun că până nu ne dă în cap nu pot să facă nimic. Nici nu pot să concep as,a ceva, după ce 7 ani am încercat să fie cât mai bine s,i pentru el s,i pentru familia mea, mai ales că a abuzat psihic s,i material de noi, nimeni nu ne ajută, iar el consideră că are dreptul să sară gardul s,i să-mi dea în cap, în timp ce eu trebuie să stau eventual pasivă s,i să bag copiii în fat,ă, ca polit,ia s,i autorităt,ile incompetente să-s,i facă treaba. Ultima dată a sărit gardul cu un ciocan pe care l-a adus cu el într-o geantă s,i noi ne-am ascuns în casă. As,tept un sfat, o idee, vă rog din suflet. De ment,ionat că a doua oară când a venit, polit,ia a venit după 20 de minute după ce am chemat-o. Scris 16 February 2007 - 10:36 PM

Chiar tu ai spus că suferă de schizofrenie paranoidă. Dacă s,tii ce înseamnă această boală, cred că nu are nici un rost să repros,ezi nimic. De fapt ce vrei să s,tii? Un loc unde l-ai putea băga să pot,i să-t,i trăies,ti viat,a linis,tită?

Sunt foarte multe cazuri din acestea în România. Am avut o vecină la bloc exact deasupra noastră s,i mereu vindea cai la t,ărani s,i făcea cu gura pe geam ca s,i cum chema caii. Parcă erau vreo 20 de cai imaginari înaintea ei s,i ea avea grijă de ei să nu meargă pe linia ferată !!! Curios câteodată părea as,a de intelectuală s,i vorbea la nivel înalt de parcă era din politică. Altădată era beată chioară crit,ă. S-a sinucis, a băut capetele de fosfor din vreo 8 cutii de chibrite, ea s,i-a preparat paharul!!! Era o femeie foarte frumoasă! Până nu face ceva împotriva legii fratele tău, nu pot,i pune deoparte problema. Păcat că e om s,i el dar nu judeca.

Scris 05 May 2007 - 11:34 AM

Ce este comunicarea disociată s,i de ce apare ea

Comunicarea dintre Victimă s,i Agresor - Cum ajunge victima să manipuleze agresorul

Să presupunem că victima, în calitate de sot,ie s,i de victimă, este incons,tientă de faptul că lângă ea are un sot, agresor psihic, care va deveni cu timpul un agresor fizic prin bătaie.

<>

Am folosit culorile alb-negru, ca să scot în evident,ă intent,ia clară a sot,ului de a-s,i agresa sot,ia afirmând opusul adevărului, plus o agresiune verbală (“nu vezi, es,ti chioară?”) care atacă integritatea fizică a sot,iei, astfel ca aceasta să se simtă degradată s,i umilită.

Să presupunem că această agresiune continuă pe acelas,i patern. Sot,ia spune, hai să facem asta, sot,ul spune, nu, facem astalaltă, ce zici tu mai târziu (s,i de fapt niciodată). Azi as,a, mâine as,a, sot,ia deduce că pentru a obt,ine adevărul de la sot,, respectiv un răspuns afirmativ conform cu realitatea, trebuie să afirme contrariul adevărului, adică să mintă. As,a ia nas,tere comunicarea disociată, schizoidă dintre victimă s,i agresor.

Iată DE CE pe viitor VICTIMA va comunica în mod disociat cu AGRESORUL. Cum anume va ajunge să se desfăs,oare dialogul de mai sus:

<>

Din acest dialog, sot,ia-victimă e în continuare agresată, devalorizată, dar cel put,in obt,ine un răspuns care corespunde realităt,ii, ZIDUL E ALB. În continuare, în planul act,iunii, ea învat,ă să nu mai ceară sot,ului, “hai să facem cutare lucru” ci îi va spune, “hai să nu facem cutare lucru”. Atunci sot,ul agresor cade în capcană s,i decide să facă acel lucru, împlinind fără să s,tie dorint,a sot,iei sale pe care o agresează în toate planurile.

Ei bine, imaginat,i-vă că în acest mediu schizoid se nas,te un copil, în mod sigur dorit numai de mamă. Ce să înt,eleagă el de aici? Va deveni din ce în ce mai confuz, până se va disocia s,i el, dar la modul incons,tient. Studiu de caz: (caz real) Persoanele (domiciliu comun):

· Tata socru mic, alcoolic, agresor fizic s,i psihic (doar înjurături), abuza emot,ional doar când era beat, det,ine contractul de casă.

· Mama soacră mică, victimă, agresată fizic s,i verbal de sot,ul său, în final s,i de fiica sa.

· Ginere, abuzator psihic pe toate coordonatele, s,i în toate modurile posibile (de aceea nici nu are nevoie de alcool)

· Mama, victima sot,ului, devenită în final agresor psihic pentru părint,ii ei, sot,ul său s,i copil.

· Copil unic, băiat, pe post de paratrăsnet.

Haidet,i să vedem cum va comunica acest tată cu copilul său, având în vedere că el îs,i urăs,te sot,ia, s,i prin urmare nu are cum să îs,i iubească copilul (mai sunt s,i except,ii, dar rare, s,i oricum tot patologice, când tatăl îs,i “iubes,te” copilul pe care i l-a dăruit sot,ia victimă) iar sot,ia evident că nici ea nu-l mai iubes,te, dar se gândes,te, “stau cu el că am un copil de crescut.” (o mare gres,eală).

Tatăl sună copilul său aflat în impas s,colar în primul an de s,coală:

· TATA: Te-am dat la facultatea asta ca să fac domn din tine, om mare, s,i tu mă faci de rus,ine, ai rămas repetent, nu e nimic de capul tău."

· Copilul devenit student, spune tatălui prin telefon: “Cum de m-ai dat la facultatea asta as,a de grea, când tu când erai student aveai numai 5 s,i 6 la o facultate mai us,oară ca asta la care m-ai dat? Nu te-ai gândit că eu n-am cum să ies mai des,tept ca tine?”

· TATA răspunde: “Taci că vin peste tine s,i te fac praf, să învet,i că dacă nu, dracu’ te ia!”

Acelas,i tată, când era mic, spunea fiului său, când avea o altă opinie decât el: “Taci că te cârpesc!”

Ce deducem din acest mod de comunicare?

1. Nu există comunicare, tatăl s,i-a agresat fiul de la bun început, iar din răspunsul fiului, deducem că acesta a devenit agresor pentru tatăl său.

2. Comunicarea este blocată, fiului nu numai că nu i se permite o opinie diferită, este atacat în însăs,i dreptul său la existent,ă.

3. Fiul deduce că “Dacă l-am făcut de rus,ine pe tata” nu e un om demn, deci este desfiint,ată demnitatea.

4. Fiul deduce că e prost în comparat,ie cu ceilalt,i, din moment ce a rămas repetent, fără să s,tie că cei care învat,ă bine, învat,ă fiindcă ei s,i-au ales drumul s,i sunt motivat,i, pe când el “a fost împins de la spate”.

5. Fiul a fost s,antajat moral să urmeze facultatea aleasă de tatăl său care se justifică “am vrut să te fac domn mare”. Iar fiul deduce, că odată ce a es,uat pe acest drum impus, a ajuns un nimeni.

Haidet,i să vedem cum a comunicat acest tată cu fiul său în primii 7 ani ai copilului, când se formează scriptul (caracterul):

Tatăl locuies,te la socru’, care îl umiles,te permanent, spunându-i sărăntoc, coate goale, ai venit cu “chilot,ii în geamantan”, n-ai nimic etc.

Tatăl, care de fapt are sentimente ambigue fat,ă de sot,ie (mai clar spus nu o iubes,te sincer, ci din interes, ca să aibă unde locui, iar serviciul i l-a obt,inut tata socru mic prin mită), face o proiect,ie negativă asupra copilului său. Iată cum va comunica acest “tată” cu fiul său mic, inocent, care se as,teaptă la o dragoste necondit,ionată din partea tatălui său:

Tatăl mes,teres,te ceva la bicicletă: - Copilul, de 5 ani, îl întreabă: “Ce e asta de aici?” (să zicem farul de la bicicletă). Tăcere, tatăl îl ignoră. - Copilul, peste 5 minute, întreabă: “Tata, de ce e asta aici?” (să zicem dinamul de la bicicletă). - Tatăl răspunde: “Să se mire pros,tii.”

Ce deducem din acest dialog? : Tatăl îs,i ignoră copilul, copilul consideră că dacă nu e băgat în seamă, nu există, îs,i simte amenint,ată existent,a, dreptul de a exista. E cel mai rău lucru posibil. “Să se mire pros,tii!” - Copilul de cinci ani trage concluzia că e prost.

Să vedem mai târziu evolut,ia acestei comunicări tată - fiu: În continuare tatăl socru îl exploatează pe ginere la diverse munci în gospodărie, agricultură, etc. , fără ca acesta să aibă reale beneficii, s,i este umilit în continuare. Tatăl socru, umiles,te ginerele, fiul de 14 ani asistă la scenă, iar taică-su se uită apoi la fiu-su s,i îi spune după ce se îndepărtează tata socru: - “Vezi, de asta am vrut să pleci de aici!”

Ce înt,elege copilul din acest dialog total disociat? Că tatăl său e umilit din cauza sa, când de fapt tata socru se poartă bine cu nepotul său, făcându-i cadouri pe