Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

40
 Particularitati clinice si psihofarmacologice ale tratamentului cu antipsihotice in schizofrenie Timisoara, 26 septembrie 2012

description

psihiatrie

Transcript of Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    1/40

    Particularitati clinice si

    psihofarmacologice ale tratamentului cu

    antipsihotice in schizofrenie

    Timisoara, 26 septembrie 2012

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    2/40

    Informatiile prezentate in cadrul acestuieveniment se pot referi la indicatii care nu sunt

    aprobate in Romania.Datele sunt prezentate in scop educational si in

    spiritul dreptului comunitatii stiintifice simedicale de a avea acces la informatie completa

    cu privire la progresul stiintific, asa cum sestipuleaza in codul etic international alproducatorilor de medicamente. (IFPMA Code)

    Informatia prezentata nu trebuie sub nicio formaprivita ca recomandare/indicatie de prescriere.

    Cursul Educational este sponsorizat de AstraZeneca

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    3/40

    Mecanismul biochimic in schizofrenie

    Structurile nervoase implicate:

    - sistemul limbic, ganglionii bazali, talamusul, trunchiul cerebral

    Ipoteze:

    - dopaminergica

    - serotoninergica

    - noradrenergica

    - gabaergica

    - glutamatergica

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    4/40

    Mecanismul biochimic in schizofrenie

    Ipoteza dopaminergica

    Hiperdopaminergie mezolimbica = simpt POZITIVE

    - sinteza excesiva, eliberare crescuta, metabolizare deficitara nr.Rc DA

    Hipodopaminergie in cortexul prefrontal = simpt NEGATIVE

    Argumente farmacologice indirecte:

    - agonistii Rc DA: cresc neurotransmisia DA-ergica & agraveazasimpt.psihotice

    - antagonistii Rc DA: blocheaza neurotransmisia DA-ergica & amelioreaza

    simpt. psihotice

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    5/40

    Substratul neuro-biochimic

    al tulburarilor din schizofrenie

    AFECTAREA BALANTEI

    FUNCTIONALE

    DA subcorticalaDA prefrontala /

    Prefrontal

    Cresterea nivelului DA

    Substratul biochimic

    al formei NEGATIVE

    Subcortical

    Scaderea nivelului DA

    DA

    Substratul biochimical formei POZITIVE

    DA

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    6/40

    Obiectivele tratamentului schizofreniei

    Reducerea simptomelor pozitive

    Eficacitate la pacientii refractari

    Reducerea simptomelor negative

    Ameliorarea functiei cognitive

    Reducerea simptomelor afective

    Reactii adverse absente sau minime

    O mai mica afectare functionala

    Prevenirea recaderilor

    Prevenirea deteriorarii

    Adaptat dupa Liebermann 1996

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    7/40

    Ce ne recomanda ghidul NICE pentru terapia episodului

    acut de schizofrenie ? In tratamentul schizofreniei la pacientii cu exacerbari sau recurente se ofera

    medicatia orala

    Trebuie avute in vedere raspunsul clinic si efectele secundare ale medicatiei

    actuale dar si anterioare

    Alegerea medicatiei ar trebui facuta in colaborare, medic & pacient, pe baza

    urmatoarelor criterii:

    - potentialul fiecarui antipsihotic de a determina reactii adverse (SEP,

    sindrom metabolic, inclusiv crestere in greutate)

    Monitorizarea si inregistrarea sistematica a urmatorilor parametri, pe durata

    tratamentului si in mod special in timpul perioadei de titrare :

    - eficacitate, reactii adverse, aderenta la tratament, examen fizic

    NICE clinical guideline 82 , March 2009 ,Schizophrenia

    Core interventions in the treatment and management of schizophrenia in adults in primary and secondary care

    This is an update of NICE clinical guideline 1

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    8/40

    Ce ne recomanda ghidul NICE pentru terapia

    episodului acut de schizofrenie ?

    Inregistrarea motivelor continuarii, schimbarii sau opririi medicatiei

    Mentinerea medicatiei la doze optime timp de 4-6 saptamani

    Evitarea initierii de rutina a unor asocieri antipsihotice, cu exceptia perioadelor

    scurte (ex.cazul schimbarii unui medicament cu altul)

    Ocazional pacientii cu episod acut de schizofrenie pot reprezenta un risc pentru ei

    insisi sau pentru alte persoane si pot necesita tranchilizare rapida

    Dupa tranchilizarea rapida se recomanda a se oferi pacientului oportunitatea de a

    discuta despre experienta sa dar si explicatia cu privire la decizia de utilizare a

    medicatiei tranchilizante de urgenta

    NICE clinical guideline 82 , March 2009 , Schizophrenia

    Core interventions in the treatment and management of schizophrenia in adults in primary and secondary care

    This is an update of NICE clinical guideline 1

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    9/40

    Tratamentul medicamentos al schizofreniei

    Antipsihotic conventional/standard

    Antipsihoticele atipice

    clozapina

    Alte atipice

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    10/40

    Exemple de antipsihotice conventionale / standard

    Fenotiazine

    clorpromazina

    tioridazina

    trifluoperazina

    flufenazina

    pipotiazina

    Tioxantines

    flupentixol

    zuclopentixol

    Butirofenone

    droperidol

    haloperidol

    Dibenzoxazepine

    loxapina

    Benzamide substituite

    sulpirid

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    11/40

    Antipsihotice conventionale / standard

    Toate blocheaza receptorii D2

    Control eficace al simptomelorpozitive la 2/3 din pacienti

    Efect redus asuprasimptomelor negative

    Reactiile adverseextrapiramidale sunt frecventela antipsihoticeleconventionale

    Pot duce la intolerantatratamentului si la non-aderenta

    Alte efecte secundare pot fi

    Disfunctie endocrina si

    sexuala

    Disfunctie cognitiva sisedare

    Efect anticolinergic

    Efecte cardiovasculare

    Scaderea pragului

    convulsivant

    Fotosensibilitate

    NB. Reactiile adverse pot varia intre produse

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    12/40

    Lehmann HE, Ban TA. Can J Psychiatry1997;42:152162.

    Ce este atipicitatea?

    Atipicul este adesea definit ca un medicament

    antipsihotic care, in comparatie cu antipsihoticele tipice,este terapeutic eficace atat in simptomele pozitive ale

    schizofreniei cat si in cele negative, si determina foarte

    putine simptome extrapiramidale (SEP) acute si cronice.

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    13/40

    Antipsihotice atipice

    Antagonismul Rc D2 - la nivelul tuturor tracturilor dopaminergice

    Actiunea terapeutica: blocarea D2 in aria de hiperactivitate mezolimbica -

    ameliorarea simptomelor pozitive

    Aparitia efectelor secundare nedorite:

    Simptomele extrapiramidale (SEP) & diskinezia tardivablocarea D2 in tractul

    nigrostriat

    Cresterea nivelului prolactinei (prin reducerea tonusului dopaminergic in area

    tuberoinfundibulara unde dopamina este normala in schizofrenia netratata si in mod

    normal inhiba prolactina)

    Blocada colinergica Rc M1cu xerostomie, vedere neclara, constipatie, confuzie

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    14/40

    Ce caracterizeaza un antipsihotic atipic?

    Actiunea combinata pe transmisia serotoninergica si dopaminergica

    Actiunea pe Rc 5 HT1A & Rc 5 HT2A; acesti Rc. au efecte opuse asupra secretiei de

    dopamina

    Antagonismul Rc 5 HT2Acreste secretia de dopamina

    Agonismul partial al Rc 5 HT1 Acreste secretia de dopamina

    Disocierea rapida de pe Rc D2

    Agonismul partial al Rc D2efect terapeutic insotit de efecte secundare mai putine

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    15/40

    Antipsihoticele:

    diverse mecanisme de actiune

    In urma terapiei, realizarea unei balante cat mai corecteintre secretia dopaminergica si cea serotoninergicapoate oferi o eficienta mai buna3

    Disocierea mai rapida de pe Rc poate reduce efectelesecundare ale terapiei (ex, SEP si crestereaprolactinemiei)4

    AA - clasa cu un profil distinct de legare receptoriala:D2, 5-HT2A& 5-HT1A

    1

    Diferentele in caracteristicile de legare in clasa AA -

    impact asupra eficientei si tolerabilitatii2

    1. Goldstein JM, 2000; 2. Tandon R, 2000; 3. Horacek J et al, 2006; 4. Kapur S & Seeman P, 2001.

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    16/40

    Ideal, un antipsihotic ar

    trebui sa se lege de Rc D2

    Suficient de mult timp pt. a

    exercita efectul antipsihotic

    Suficient de putin timp pt a

    nu determina efecte

    secundare

    Disocierea rapida de pe Rc dopaminergici D2

    receptorD2

    receptor D2

    Roth 2003

    Antipsihotic tipic

    Legare

    stransa

    Antipsihotic Atipic

    Legarea

    lejera

    Disociere rapida

    NeuronPostsinaptic

    Neuron

    Postsinaptic

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    17/40

    Eficacitatea atipicelor se extinde dincolo de simptomele

    pozitive ale tulburarii

    Pozitiv Negativ AfectivCognitiv

    Antipsihotice

    conventionale

    Antipsihotice

    atipice

    +

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    18/40

    Circuitele dopaminegice din SNC

    Cinci tracturi neuronale (4 dintre ele cu functiibinecunoscute)

    Neuroanatomia lor si variatiile niveluluineuromediatorilor la nivelul sinapselor

    explica:

    Simptomatologia in schizofrenie

    Efectele terapeutice

    Efectele secundare ale medicatiei

    Stahl 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    19/40

    Principalele 4 circuite dopaminegice

    la nivelul SNC

    Tuberoinfundibular

    1

    23

    4

    Dopamine pathways

    Limbic

    cortex

    Nigrostriatal

    MesolimbicMesocortical

    Adaptat - Stahl 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    20/40

    Rolul principalelor 4 circuite dopaminergice din SNC

    Tractul nigrostriat: responsabil de controlul motor

    Tractul mesolimbic: responsabil de controlul comportamental (senzatia de placere,

    euforia determinata de abuzul de droguri)

    Tractul mesocortical: responsabil de functia cognitiva & de executie (tulburarile cognitive

    si afective ale tabloului simptomatic in schizo)

    Tractul tuberoinfundibular: moduleaza secretia de prolactina

    Targetarea nespecifica a celor 4 circuite dopaminergice

    determina efectele secundare

    de tip extrapiramidal si cresterea prolactinemiei

    Al Vlea circuit neuronal - conecteaza substanta gri periapeductala si

    nucleii hipotalamici cu talamusulrolul sau nu este bine cunoscut Stahl 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    21/40

    Circuitele dopaminergice in schizofrenia netratata

    Tractul nigrostriat activitate dopaminergica normala in schizofrenianetratata

    Tractul mesolimbic hiperactivitate dopaminergica - delir si

    halucinatii in schizofrenie

    Tractul mesocortical hipoactivitate dopaminergica - tulburarilecognitive si afective in schizofrenia netratata)

    Tractul tuberoinfundibularactivitatea dopaminergica normala inschizofrenia netratata

    Adaptat - Stahl 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    22/40

    Ce caracterizeaza un antipsihotic tipic ?

    Antagonismul Rc D2 - la nivelul tuturor tracturilor dopaminergice

    Actiunea terapeutica: blocarea D2 in aria de hiperactivitate

    mezolimbica - ameliorarea simptomelor pozitive

    Aparitia efectelor secundare nedorite:

    Simptomele extrapiramidale (SEP) & diskinezia tardiva

    blocarea D2 in tractulnigrostriat

    Cresterea nivelului prolactinei (prin reducerea tonusului dopaminergic in area

    tuberoinfundibulara unde dopamina este normala in schizofrenia netratata si in mod

    normal inhiba prolactina)

    Blocada colinergica Rc M1 cu xerostomie, vedere neclara, constipatie, confuzie

    Adaptat - Stahl 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    23/40

    Ce caracterizeaza un antipsihotic atipic?

    Actiunea combinata pe transmisia serotoninergica sidopaminergica

    Actiunea pe Rc 5 HT1A & Rc 5 HT2A; acesti Rc. au efecte

    opuse asupra secretiei de dopamina

    Antagonismul Rc 5 HT2A

    creste secretia de dopa

    Agonismul partial al Rc 5 HT1 A creste secretia de dopa

    Disocierea rapida de pe Rc D2

    Agonismul partial al Rc D2 efect terapeutic insotit de efecte

    secundare mai putine

    Adaptat - Stahl 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    24/40

    Agentii antipsihotici atipici

    Clozapina

    s inguru l antipsihotic

    cu eficacitate dovedita

    in schizofrenia

    refractara

    Utilizare limitata din

    cauza agranulocitozei

    Necesita monitorizare

    sanguina regulata

    Alti agenti atipici

    Olanzapina

    Quetiapina

    Risperidona

    Ziprasidona

    Amisulprid

    Aripiprazol

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    25/40

    Recaderile dupa oprirea neurolepticului

    Rata recaderilor dupa 10 luni de la intrerupere: 53%

    Rata recaderilor la pacientii aderenti la tratament: 16%

    Meta-analiza a 66 de studii pe 4365 pacienti cu schizofrenie

    cronica:

    Gilbert et al (1995)

    Arch Gen Psychiatry 52:173-88

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    26/40

    Natura recaderii

    Non-aderenta

    Instalare treptata

    Simptome psihoticeproeminente

    Adesea necesitatratament non-voluntar

    Spitalizari mai lungi

    Aderenta

    Instalare rapida asimptomelor (adesea cu

    componenta afectivaproeminenta)

    Asociata cu un stresor dinmediu

    Internare voluntara, scurta

    Recuperare rapida cumodificari minime alemedicatiei

    McEvoy et al, (1984)

    J Nerv Ment Dis 172:412-416

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    27/40

    Switch aspecte practice (I)

    Schimbarea tratamentului antipsihotic cu un alt medicament reprezint o practic clinic frecvent.Succesul este limitat de cele mai multe ori. Totui, rezultatele bune par s apar mai degrab la pacienii

    crora li s-a schimbat medicaia pentru diminuarea reaciilor adverse cu meninerea beneficiuluiterapeutic.

    Cel mai frecvent, o procedur de succes a schimbrii tratamentului implic creterea rapid a dozeimedicamentului cu care se iniiaz tratamentul la doza terapeutic (dar fr a o depi), n acelai timpcu reducerea dozei antipsihoticului administrat iniial pn la ntreruperea complet a acestuia, ntr-operioad de aproximativ 2 sptmni.

    Iniierea schimbrii antipsihoticului cu o doz prea mic sau administrarea acestuia la o doz sub-terapeutic, precum i ntreruperea brusc a medicaiei iniiale pot determina complicaii aleschimbrii tratamentului.

    Perioada pe care se face modificarea tratamentului reprezint un interval de risc crescut pentru unpacient nestabilizat.

    Medicii clinicieni trebuie s urmreasc mai des pacienii n timpul perioadei de switch i s se asigure cau date de contact actualizate att pentru pacient, ct i pentru ngrijitor, pentru a putea verifica stareapacientului.

    Newcomer J: Switchstrategies in patients with schizophrenia what works best?APA 2011

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    28/40

    Switch aspecte practice (II)

    Ajustarea tratamentului farmacologic se poate realiza ori de cte ori este nevoie.

    De exemplu, dac un agent antipsihotic cu aciune sedativ care este administratseara, la culcare este ntrerupt, pot apare tulburri de somn care ns se corecteazrapid (de ex., prin administrarea unei benzodiazepine seara, la culcare), ceea ce

    permite ca schimbareatratamentului antipsihotic s decurg cu succes.

    Medicii i pacienii acord cea mai mare atenie beneficiului terapeutic care poate fiobinut cu o medicaie antipsihotic.

    Chiar dac un pacient i medicul lui decid c, dei schimbarea tratamentului estecomplet, ea este urmat de un declin n rspunsul terapeutic i sunt de acord srevin la antipsihoticul iniial, acest proces este rareori asociat cu recdere sau

    respitalizare. n acest caz, pacientul reprimete doza terapeutic a medicaieiantipsihotice iniiale i ntrerupe noul antipsihotic.

    NewcomerJ: Switch strategies in patients with schizophreniawhat works best?, APA 2011

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    29/40

    4 verigi ale eficientei clinice

    EficacitateAmeliorareasimptomelor

    Rata recaderilor

    Tratamentulcomorbiditatilor

    Strans legata de dozareacorecta

    Tolerabilitatesi siguranta

    Reactii adverse

    Siguranta

    Usurinta utilizarii

    FunctionareActivitatile vietii

    zilnice

    Calitatea vietii

    Starea subiectiva debine

    AcceptabilitateAderenta

    Satisfactie

    Lalonde et al. 2003

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    30/40

    Eficacitatea atipicelor se extinde dincolo de simptomele

    pozitive ale tulburarii

    Pozitiv Negativ AfectivCognitiv

    Antipsihotice

    conventionale

    Antipsihotice

    atipice

    +

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    31/40

    Ideal, un antipsihotic ar

    trebui sa se lege de Rc D2

    Suficient de mult timp pt. a

    exercita efectul antipsihotic

    Suficient de putin timp pt a nu

    determina efecte secundare

    Disocierea rapida de pe Rc dopaminergici D2

    receptorD2

    receptor D2

    Roth 2003

    Antipsihotic tipic

    Legare

    stransa

    Antipsihotic Atipic

    Legarea

    lejera

    Disociere

    rapida

    NeuronPostsinaptic

    Neuron

    Postsinaptic

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    32/40

    Quetiapina : afinitate si ocupare moderata a Rc D2

    comparativ cu celelalte antipsihotice

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    Tipice Risperidona Olanzapina Clozapina Quetiapina

    OcupareaRcD2

    Farde et al. 1992; Nyberg et al. 1995, 1996; Nordstrm et al. 1995;Kapur et al. 1998, 2000.

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    33/40

    Quetiapina si norquetiapina interactioneaza

    cu un spectru larg de neuroreceptori

    Actiuni farmacologice multiple:dopamina, serotonina,noradrenalina 1,2

    Quetiapina & norquetiapinaafinitate moderata - mare pt.RcD

    2

    & 5-HT2A

    1,2

    Norquetiapina inhibitor potental transportorului denoradrenalina (NET)1,2,3

    1Goldstein et al 2008; 2McIntyre et al 2007; 3Jensen et al 2008

    Dopaminergic

    Noradrenergic

    Serotonergic

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    34/40

    Norquetiapina, principalul metabolit al Quetiapinei are

    actiune farmacologica

    NN

    S

    N

    O

    O

    N

    N

    S

    N

    Quetiapina Norquetiapina(N-desalkylquetiapine)

    N-dealkylation

    CYP3A4

    DeVane CL, et al. 2001.

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    35/40

    Norquetiapina inhiba transportorul noradrenalinei (NET)

    Norquetiapina mediaza inhibitia NET contribuind la

    inhibarea recaptarii noradrenalinei1,2,3

    Inhibitia NET poate constitui o veriga esentiala care

    contribuie la efectul antidepresiv* al quetiapinei si nu esteintalnita la celelalte antipsihotice 3

    Inhibitia NET este o proprietate comuna a

    antidepresivelor triciclice (ex. imipramina) si SNRI (ex.

    duloxetina si venlafaxina)3

    1Jensen et al 2008; 2Goldstein et al 2008; 3McIntyre et al 2007

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    36/40

    Quetiapina- efectele mediate de dopamina

    Receptorii D2target principal pentru AAantagonizarea Rc D2determina efectul antipsihotic si antimaniacal (aria mezolimbica)

    Quetiapina & norquetiapina - afinitate moderata pt Rc D2. Quetiapina

    se disociaza rapid de pe Rc D2potential redus de efecte secundare

    ( SEP, prolactinemiei)

    Quetiapina & norquetiapina - afinitate moderata pt Rc D1

    Quetiapina determina cresterea eliberarii de dopamina in ariacortexului prefrontal prin actiunea de agonist partial al Rc 5HT1A(ameliorarea simptomelor negative, functiei cognitive si afectului)

    Freedman 2003; Bloom 1995; Ichikawa 2003; Yatham 2005;

    McIntyre 2007; Roth 2003; Goldstein 2008

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    37/40

    Quetiapina- efectele mediate de serotonina

    Quetiapina moduleaza transmisia serotonergica prin actiunea pe Rc

    5HT :

    Rc 5HT1Aautoreceptori ( acceleratori ai secretiei de dopa )

    Norquetiapina - agonist partial al Rc 5HT1Acu o afinitate mai

    mare decat quetiapina pe aceeasi Rc

    Stimularea (agonismul) Rc 5HT1Adetermina cresterea

    eliberarii de dopamina in zona cortexului prefrontal

    (amelioreaza simpt.depresive, funct.cognitiva)

    Activitatea de agonist partial al receptorilor 5HT1A poatedetermina in timp o desensibilizare a acestor Rc si consecutiv

    cresterea eliberarii de serotonina.

    Goldstein 2008; Yatham et al 2005.

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    38/40

    Quetiapina- efectele mediate de serotonina

    Receptorii 5HT2A ( inhibitori ai secretiei de dopa )

    Quetiapina & norquetiapinaantagonisti ai 5HT2A cu afinitate moderata/mare pt Rc 5HT2A - stimuleaza eliberarea de dopa (amelioreaza

    simpt.negative; putine efecte secundare tip SEP )

    Receptorii 5HT2C

    - Modulatori ai eliberarii DA & NAinfluenteaza functia cognitiva,

    dispozitia si greutatea corporala

    Norquetiapina - antagonist puternic al 5HT2C; quetiapinaare

    afinitatea slaba pentru acesti Rc

    Antagonizarea 5HT2C- efectul antidepresiv si de ameliorare afunctiei cognitive

    Goldstein 2008; Tarzi 2002; Yatham 2005, Stahl 2008

    Efectele mediate de norepinefrina

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    39/40

    Efectele mediate de norepinefrina

    (noradrenalina)

    Quetiapina creste transmisia noradrenergica prin inhibarearecaptarii noradrenalinei datorata inhibitiei transportorului

    noradrenalinei (NET)

    Inhibitia NET - mediata de norquetiapina (afinitate mare pentru

    NET)efect antidepresiv, ameliorarea functiei cognitive

    Celelalte AA nu au demonstrat o inhibitie a NET la doze relevante

    clinic ( terapeutice)

    Quetiapinaantagonist al Rc 2- afinitate moderata

    Blocada

    2adrenergica

    creste eliberarea de noradrenalina (siserotonina)

    Goldstein et al 2008

  • 5/28/2018 Particularitati Clinice Si Psihofarmacologice Ale Tratamentului Cu Antispihotice in Schizofrenie

    40/40

    Quetiapinaalte interactiuni receptoriale

    Rc histaminiciblocada H1sedare si crestere in greutate

    ( abilitatea de a trata insomnia)

    Rc 1

    - blocada 2

    1sedare

    Rc M1- blocadasedare, xerostomie, vedere neclara,

    constipatie, confuzie

    Rc Xmecanism farmacologic inca neelucidat - TG a jeun,

    rezistenta la insulina in special la doze moderate/mari

    M I t 2007 J 2007 St hl 2008