GRUPA I Categoria I-Elaborarea situatiilor financiare anuale1.(27.) O societate achizitioneaza de la furnizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare si formulele contabile de achizitia si vanzarea marfurilor. 2.(49.) Intreprinderea Alfa detine o cladire evaluata la valoarea justa de 120.000 lei, amortizare cumulata 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia sa vanda cladirea in anul N+1. Ca urmare activul va fi clasificat in categoria stocurilor de marfuri. La 31.12N se estimeaza ca valoarea realizabila neta a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; b)sa se prezinte inregistrarile contabile aferente exercitiului N. 3.(51.) intreprinderea Alfa vinde societatii mama un stoc de marfa la pretul de 100.000 lei cu optiunea de a-l putea raspumpara dupa 12 luni. Se cere: a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; b)sa se prezinte inregistrarile contabile daca optiunea de rascumparare este sau nu exercitata. 4.(53.) Intreprinderea Alfa majoreaza capitalul social prin aport in natura. Aportul consta intr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data varsarii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominala a unei actiuni este de 100 lei. Se cere: a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; b)sa se prezinte inregistrarile contabile 5.(60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei, iar amortizarea cumulata 20.000 lei. Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situatia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vandut pana la sfarsitul execitiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei. Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situatii.

Raspuns: Situatia a) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Asadar, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului supus reevaluarii. Cu alte cuvinte, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de efectuarea reevaluarii acelui activ veti avea valoarea rezultata din reevaluare. In acest caz, amortizarea activului respectiv se va efectua avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci surplusul din reevaluare fata de valoarea contabila neta se va inregistra in contul 105 Rezerve din reevaluare. Valoarea contabila neta se determina ca diferenta dintre valoarea de intrare si amortizarea inregistrata. Inregistrari contabile: inregistrarea achizitiei constructiei: 212 Constructii = 404 Furnizori de imobilizari inregistrarea amortizarii : 6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2812 Amortizarea constructiilor 20.000 amortizarea imobilizarilor - eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a activului: 2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 20.000 inregistrarea reevaluarii stabilindu-se o valoare justa de 120.000 lei: Valoarea contabila neta = 100.000 20.000 = 80.000 lei Rezerva din reevaluare = 120.000 80.000 = 40.000 lei 212 Constructii = 105 Rezerve din reevaluare 40.000 In ceea ce priveste costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare estimate la 5.000 lei si cheltuielile de cadastru estimate la 3.000 lei, potrivit pct. 115 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009, in cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. In consecinta, cheltuielile cu organizarea licitatiei si cele de cadastru nu vor fi incluse in 100.000

valoare constructiei, deoarece in momentul vanzarii, acestea vor fi recunoscute distinct in contabilitate. Problema care se ridica este daca se vor inregistra datorii contingente sau provizioane pentru aceste cheltuieli viitoare. Potrivit pct. 211 alin. (3) din reglementarile amintite, o datorie contingenta este: a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece: - nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau - valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil. Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca: a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: - obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau - obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei). Deoarece cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator, iar societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare, pentru cheltuielile legate de organizarea licitatiei si pentru cele de cadastru, in contabilitate se va inregistra un provizion deoarece s-au putut realiza estimari corecte (5.000 lei, respectiv 3.000 lei) si este posibil sa existe iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor. Inregistrarea costurilor estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare (5.000 lei) si a cheltuielilor de cadastru (3.000 lei): 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, = 151 "Provizioane" 8.000 provizioanele si ajustarile pentru depreciere"

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati1.(67.)Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii: perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani; platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi; la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 + TVA; la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului. Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator cat si la locatar. 2.(71.)Societatea Comerciala B specializata in comertul cu amanuntul detine in stoc la inceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul in valoare de 15.000 lei. Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este 3.000 lei, iar TVA 2.200 lei. In cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei ( TVA 19% ). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vand marfuri in cursul lunii prin magazinul cu amanuntul in valoare de 42.000 lei, ( inclusiv TVA). Se descarca gestiunea. Evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul. 3.(87.)Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate in cursul unei luni, venituri pentru munca prestata in suma de 850 lei. In cursul lunii salariatul beneficiaza de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boala obisnuita, din care 10 zile lucratoare. Salariul de baza minim brut pe tara este de 600 lei, iar luna are un numar de 22 zile lucratoare. Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale? Stabilirea contributiei de asigurari sociale datorata de angajator? 4.(116.)La o societate comerciala ce are un capital social de 150.000 u.m., profitul brut este de 80.000 u.m. Se decide utilizarea sumei astfel: se constituie rezerve legale in limita maxima admisa de lege; constituire de rezerve statutare in procent de 10% din profitul net; profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n, respectiv acordarea de dividente 50.000 u.m.n. Presupunem ca printre asociati avem doar persoane fizice. 5.(158.)Se achizitioneaza in vederea reproductiei tineret bovin in valoare de 300.000 u.m.n. plus TVA 19%. Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n., iar dupa 3 luni se contata un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n, Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui vitel evaluat la 5.000 u.m.n. Considera vinovat de lipsa acestuia ingrijitorul si i se imputa valoarea lui. Jumatate din valoare se depune de catre acesta in casierie, iar restul se retine din salariu.

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare1.(3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare Raspuns: 2. (9.) Nominalizati si explicate criteriile de apreciere a imaginii fidele.) (67.) Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. Raspuns: Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilor financiare: Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective. Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate. Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n situatiile financiare a operatiilor presupune c aceste operatii trebuie: -s fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmrindu-se respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte; -s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor i principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari; -s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri; -s fie corect totalizate, centralizate, astfel ncat s li se asigure o prezentare n conturile anuale conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale. Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei: Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai sigura

garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. Independenta are doua componente fundamentale: - independenta de spirit (rationamentul profesional) este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu pridenta profesionala; - independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: interes propriu; slabirea autocontrolului; renuntarea la propriile convingeri; manifestari de familiarism; actiuni de intimidare. 3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie Raspuns: Pragul de semnificaie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea n raport cu care se determin dac erorile, omisiunile sau greelile identificate n conturi, considerate individual sau cumulat, indic dac acele conturi ofer o imagine fidel, complet i exact rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situaiilor financiare , ct si imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. Altfel spus , pragul de semnificaie reprezint ceea ce in contabilitatea anglosaxon poarta denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea si interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Altfel spus, pragul de semnificaie exprim nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dac conturile sunt corecte sau nu. 4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit?Prezentati-le succinct. Raspuns: In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea Intreprinderilor1.(32.) Goodwill-ul reprezinta: fondul commercial al intreprinderii; un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia; un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului commercial al intreprinderii. Raspuns: 2.(110) Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiinare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000. Raspuns:Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 TOTAL 925000 -15000 0 -15000 910000 Explicatii Ch infiintare Cladiri Echip Stocuri Casa Banca Date din Bil Contabil 15000 200000 250000 300000 10000 150000 Corectie Etapa 1 -15000 Corectie Etapa 2 Total Corectii -15000 Date din Bil ec 0 200000 250000 300000 10000 150000 Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 Explicatii C social Rezerve Profit V Anticip Furnizori Creditori Impr.TL Date din Bil Contabil 100000 10000 55000 80000 400000 80000 200000 925000 -15000 -15000 -15000 -80000 80000 -15000 -80000 80000 Corectie Etapa 1 Corectie Etapa 2 Total Corectii Date din Bil ec 100000 10000 40000 0 480000 80000 200000 910000

Determinare ANC prin I metoda Substractiva ANC = TotalANreevC Total Datorii Total Activ reevaluat corijat = Total active din bilant economic = 910000 lei Total Datorii = Furnizori 480.000 + Creditori 80000+Imprumut TL 200000 = 760000 ANC = 910000- 760000 = 150000 Determinare ANC prin II metoda Aditiva Cap Propriu = Cap Soc + Rez + Profit = 100000+10000+40000=150000 3. (197.) S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:

- capital social: 10.000; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor; cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. Raspuns:Nr Crt 1 Explicatii Chconstit Ch ercet d.c 4000 creare produs Ch vans TOTAL Date din Bil Contabil 2000 10000 Date din Bil ec 0 Nr Crt 1 2 3 1000 13000 0 18000 0 -15000 Explicatii C social Rezerve Rez Rep Date din Bil Contabil 10000 3000 5000 Corectie Etapa 1 Corectie Etapa 2 Total Corectii Date din Bil ec 10000 3000 5000 0 3000

3

ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000

GRUPA II Categoria V- Fuziuni si divizari de intreprinderi3 (34.) Patru societati comerciale A,B,C,D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuzuine taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000 x 5% = 1.200 lei Calculul primelor de fuziune este: A: 10.000 x 5% = 500 lei prima B: 8.000 x 5% = 400 lei prima C: 5.000 x 5% = 250 lei prima D: 1.000 x 5% = 50 lei prima TOTAL 24.000 lei 1.200 lei prima Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii E. Rezolvare: Decontari cu asociatii = % Capital social din care A B C D Prima de fuziune din care A B C D 24.000 22.800 9.500 7.600 4.750 950 1.200 500 7.600 250 50

4

(39.) SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune , activul ecesteia constand in cladiri 10.000 lei si disponibilitati la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune.Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. Rezolvare:

Preluarea activului SC BETA SA % 212 5121 456 15.000 lei 10.000 lei 5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune. 456 % 1011 1042 15.000 lei 14.000 lei 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042

1011

1.000 lei

GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii1.(19.) Elaborare politici si proceduri contabile . Studiu de caz : societatea de comert. Rezolvare: Politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n cazul trecerii la noul sistem de contabilitate i se precizeaz la nceputul fiecrui an de gestiune. Adoptarea i precizarea politicii de contabilitate se perfecteaz printr-un document organizatoric-de dispoziie (ordin, dispoziie etc. ) al conducerii ntreprinderii. Procedura formrii i aprobrii politicii de contabilitate este stabilit autonom de fiecare ntreprindere. De exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie special compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale ntreprinderii sau de o firm de consulting (de audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori i perfectat prin decizia de protocol. Responsabilitatea pentru formarea i respectarea politicii de contabilitate o poart conductorul ntreprinderii. La alegerea i argumentarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la anumite convenii fundamentale. Snt prevzute trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor. La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie s aprecieze posibilitile ntreprinderii de a-i continua activitatea ntr-un viitor previzibil. Dac conducerea nu are intenia i nu este nevoit s lichideze ntreprinderea, s suspende sau s reduc considerabil volumul produciei, la ntocmirea rapoartelor financiare se aplic metode obinuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare i determinare a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor activitii. n cazul n care conducerea are intenia sau este nevoit s lichideze ntreprinderea rapoartele financiare trebuie s fie ntocmite n baza altor principii i metode. De exemplu, n cazul funcionrii normale a ntreprinderii mijloacele fixe snt reflectate n bilan la valoarea de intrare cu scderea uzurii acumulate, iar n cazul lichidrii ntreprinderii - la valoarea de vnzare (lichidare). Metodele i regulile de contabilizare acceptate de ntreprindere trebuie s fie aplicate de la o perioad de gestiune la alta. n acest caz, de regul, este vorba de permanena metodicii adoptate de reflectare a operaiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor i datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe i amortizrii activelor nemateriale n decursul anului de gestiune, precum i de la un an de gestiune la altul. Totodat, o atare convenie nu semnific interzicerea de a introduce modificri

n politica de contabilitate. n acest caz este vorba de raionalitatea i justificarea modificrilor introduse n politica de contabilitate n fiecare caz concret. Veniturile i cheltuielile se constat i se reflect n contabilitate i rapoartele financiare ale perioadei n care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de ncasare sau plat a mijloacelor bneti, de exemplu, veniturile din vnzarea produselor i mrfurilor se constat la livrarea lor i transmiterea drepturilor de proprietate cumprtorului; veniturile din prestarea serviciilor - pe msura efecturii acestora; veniturile sub form de dobnzi, redevene i dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor bneti sau a altei forme de compensare. Energia electric consumat se trece la consumuri sau cheltuieli n perioada de gestiune n care a fost consumat, indiferent de momentul virrii mijloacelor bneti. n mod analog se contabilizeaz salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la incoincidena eventual temporal a operaiunii economice i a asigurrii cu bani a acesteia. De aici rezult c toate operaiunile economice trebuie s fie reflectate n contabilitate n momentul realizrii acestora. Nici o operaiune nu poate fi stopat sau accelerat din punctul de vedere al nregistrrii acesteia n contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul specializrii exerciiilor asigur utilizatorii cu informaii nu numai privind operaiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor bneti, dar i privind datoriile aferente plii mijloacelor bneti n viitor i ncasrile ulterioare ale acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s asigure respectarea urmtoarelor principii: prudena, prioritatea coninutului asupra formei, importana relativ (esenialitatea) . La luarea deciziilor n condiiile unei incertitudini este necesar s fie respectate msurile de precauie ca activele i veniturile s nu fie supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constat numai n cazul n care au fost ctigate, iar cheltuielile - nemijlocit n momentul efecturii acestora. Metodele acceptate de ntreprindere trebuie s asigure un grad mai nalt de disponibilitate de a reflecta n contabilitate i rapoartele financiare cheltuielile i datoriile dect veniturile i activele. De exemplu, stocurile de mrfuri i materiale se evalueaz i se reflect n bilanul contabil la suma cea mai mic dintre "cost" i "valoarea realizabil net". Pierderile din lipsurile i deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli n momentul constatrii acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de ctre persoanele vinovate (venitul) se constat i se eflect n contabilitate numai atunci cnd ntreprinderea dispune de o certitudine argumentat privind primirea acestora (acordul n scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judectoreasc etc.). Respectarea principiului prudenei permite ntreprinderii, dac este necesar, s creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru

returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vndute, pentru reparaiile i deservirea cu garanie a mrfurilor vndute etc. n acelai timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibil o pruden exagerat care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturnd astfel informaiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare. Metodele acceptate n politica de contabilitate trebuie s fie orientate spre reflectarea operaiunilor economice n contabilitate, pornind nu numai de la forma juridic a acestora, dar i de la coninutul economic i situaia economic n care acestea au fost efectuate.. Respectarea acestui principiu este deosebit de important n condiiile constituirii economiei de pia, cnd legislaia i baza normativ a contabilitii privind unele probleme rmn n urma evoluiei practicii activitii economicofinanciare a ntreprinderilor. n rapoartele financiare trebuie s fie dezvluit toat informaia esenial pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitii utilizrii acesteia pentru diferite evaluri i luarea deciziilor. Informaia se consider esenial n cazul cnd lipsa sau insuficiena acesteia poate s influeneze deciziile utilizatorilor adoptate de ei n baza rapoartelor financiare. n acelai timp n cazul cnd informaia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importan mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consider neesenial. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor ntreprinderi mari pot fi exprimate n mii lei, ntruct sumele nensemnate nu influeneaz procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenialitii are menirea s contribuie la simplificarea lucrrilor de prelucrare a informaiei i ntocmire a rapoartelor financiare. Conveniile fundamentale i principiile contabilitii trebuie s constituie baza elaborrii politicii de contabilitate a ntreprinderii. Nerespectarea acestora denatureaz informaia privind situaia patrimonial, financiar i rezultatele activitii ntreprinderii i se consider ca o nclcare a regulilor de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare. Politica de contabilitate se formeaz n baza actelor legislative i normative incluse n sistemul de reglementare normativ a contabilitii. Procedura elaborrii politicii de contabilitate viznd o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii care corespunde ntr-o msur mai mare modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de terminare a lucrrilor. ntreprinderea alege acea variant care permite a determina mai exact

mrimea venitului obinut n perioada de gestiune. Dac sistemul de reglementare normativ a contabilitii nu stabilete metodele de inere a contabilitii viznd o problem concret, ntreprinderea este n drept s elaboreze metoda respectiv autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit). Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor i datoriilor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau chiar s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu evaluarea materialelor n contabilitatea curent poate s fie efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. n acest caz metoda FIFO este preferabil la majorarea permanent a preurilor, iar metoda costului mediu ponderat - n cazul variaiilor considerabile de preuri la stocurile de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate pentru anul curent se aprob de conductorul ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplic de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. 16. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. De exemplu, modificrile n politica de contabilitate pot fi operate n cazul a) reorganizrii ntreprinderii (contopirii, asocierii, separrii), care n conformitate cu legislaia n vigoare poate fi efectuat conform deciziei fondatorilor (participanilor), organelor de stat mputernicite sau organului judiciar. n aceste cazuri modificrile n politica de contabilitate se introduc la data nregistrrii de stat a persoanelor juridice nou aprute; b) schimbrii proprietarilor - la data schimbrii proprietarilor (participanilor); c) introducerii modificrilor n legislaia n vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activiti, introducerea sau anularea reglementrii de stat a preurilor la produse; modificarea condiiilor activitii economice externe nsprirea substanial sau liberalizarea regimului fiscal, creterea nivelului inflaiei; modificarea unor prevederi i altor acte normative) - la data intrrii n vigoare a modificrilor i completrilor actelor legislative i normative; d) elaborrii noilor metode de inere a contabilitii - ncepnd cu 1 ianuarie a anului urmtor, cu excepia unor situaii excepionale. Precizarea politicii de contabilitate de la nceputul noului an de gestiune asigur consecutivitatea exerciiului contabil n decursul anului de gestiune i comparabilitatea indicatorilor formai n contabilitate. Toate modificrile n politica de contabilitate, indiferent de cauzele

apariiei lor, trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora.

GRUPA III- Categoria III- Expertizele contabile1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile? Raspuns: Expertizele contabile pot fi clasificate n funcie de urmtoarele criterii: I. Dup scopul principal n care au fost solicitate. II. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer. III. n funcie de natura juridic. Dup scopul principal n care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate n: a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale; b) expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer, expertizele contabile se clasific n:

a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale; c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctreclieni. n funcie de natura juridic, expertizele contabile pot fi: - civile; - penale; - extrajudiciare. 2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila? Raspuns: Sediul reglementrilor profesionale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n: a) Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR (aprobat prin Hotrrea Conferinei Naionale a experilor contabili i contabililor autorizai nr.1/1995 , modificat i completat prin Conferina Naional a Experilor Contabili i Contabili Autorizai nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: - expertize amiabile (la cerere) - expertize contabil-financiare - arbitraje n cauze civile - expertize de gestiune b) Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR). 3. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Raspuns: Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte: a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului; b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional; c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare

profesional reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz; i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesional; k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii; l) nscrierea n rapoartele de expertiz contabil sau n alte lucrri efectuate pentru teri de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fr consimmntul acestora sau fr s fi fost consultai; m) nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efecturii lucrrilor pentru teri; n) nendeplinirea obligaiilor prevzute n Regulamentul privind auditul calitii serviciilor profesionale; o) orice alte nclcri ale normelor i hotrrilor luate de organele de conducere ale Corpului. La stabilirea i aplicarea sanciunilor disciplinare se va ine seama de gravitatea nclcrii i de consecinele acesteia.

GRUPA III Categoria VII Studii de fezabilitate5

(30.) Un proiect investitional , cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei si o

rata de actualizare de 19% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total cost Total Cash-flow investitie exploatare incasari Anual net 0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei 1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei Total 11.445 lei 11.445 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculati termenul de recuperare al investitiei. Rezolvare:

GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii6 1.(7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara: 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

Indicator Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri propii Datorii maimari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

Rezolvare: Poziia financiara este egala cu capitalurile proprii n valoare de 20000 lei, dar cu mentiunea ca nu poat aparea n bilant datorii din exploatare ci numai datorii catre trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an + datorii care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an. Datorii din exploatare sunt datorii de pn la un an.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditii curente =Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38 * valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditii imediate =(Active curente Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = 20.300/1.300= 15,62 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de ndatorare Capital mprumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10% Capital mprumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09% unde: * capital mprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital mprumutat + capital propriu.

7

(8.) Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea analizata mai sus. Rezolvare:

CATEGORIA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililorProblema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmatoarele informatii pe parcursul unei perioade contabile : 8 venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; 9 cheltuieli totale, exclusive cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei; 10 cheltuielile cu diurnal acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei/zi (pe parcursul a 15 zile). Se cere determinarea rezultatului net. Rezolvare: Diurna = 80 x 15 zile = 1.200 lei, dar doar 32,5 lei / zi este deductibila => 32,5 x 15 zile = 487,5 lei deductibil iar 712,5 lei nedeductibil. Venituri 400.000 Cheltuieli 230.000 Profit brut 170.000 Profit impozabil = 170.000 + 712,5 = 170.712,5 x 16% = 27.314 lei Profit net = 170.000 27.314 = 142.686 lei Problema 6. Un angajat al unei entitati obtine intr-o luna urmatoarele venituri: Vanituri salariale 850 lei; Ajutor de inmormantare 1.270 lei, ca urmare a justificarii cu documente 150 lei reprezentand cadou cui ocazia Pastelui. Salariatul nu are nici o persoana in intretinere.Sa se stabileasca salariul net. Pentru veniturile salariale, angajatul datoreaza urmatoarele retineri: Contributie somaj 0.5% = 4.25 lei Contributie sanatate 5.5% = 46.75 lei Contributie pensii 10.5% = 89.25 lei Deducere personala 250 lei Impozit 16% = 73.56 Venit salarial net 636 lei

Tratamentul fiscal al ajutorului de inmormantare Ajutorul de inmormatare reprezinta suma de bani pe care statul o acorda unui membru de familie al decedatului.Pentru acordarea ajutorului de inmormatare exista trei solutii practice uzuale, astfel: 1. Acordarea ajutorului de inmormantare prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006. Tratamentul fiscal: In baza art.21 alin (b) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006, angajatorul are dreptul sa acorde angajatului, membru de familie al decedatului, suma de 635 RON. Acesta suma este fixa si se acorda doar in cazul in care decedatul nu avea drept de asigurare, prin urmare acesta nu era asigurat in sistemul public de asigurari. Se inscrie si se declara prin formularul Declaratiei de CAS. Aceasta cheltuiala se deduce din contributia datorata de angajator. 2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul fiscal nr.571/2003 Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Fiscal, angajatorul poate sa acorde ca si ajutor de inmormantare o suma de bani, daca indeplineste cumulativ doua conditii: a) acordarea ajutorului de inmormantare este prevazuta in Regulamentul de organizare si functionare al societatii; b) acordarea ajutorul de inmormatare este prevazut in Contractul de munca al angajatului, membru de familie al decedatului. Suma care se poate acorda in acest caz este in functie de prevederile Regulamentului de organizare si functionare si in functie de mentiunile care sunt prevazute in contractul de munca. Astfel, aceasta suma poate sa fie nelimitata, lasandu-se la latitudinea angajatorului stabilirea plafonului. Este o suma neimpozabila si nu se declara. 2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul muncii, sub forma de prima la salariu. Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Muncii, angajatorul poate acorda unui membru al familiei decedatului o suma de bani sub forma unei prime la salariu. Suma nu este plafonata. Insa, dezavantajul in acest caz este ca pentru aceasta suma se datoreaza toate taxele si contributiile aferente unui salariu. Prin urmare, se vor face retineri si se vor achita, avand in vedere ca sunt taxe si impozite cu retinere la sursa, atat angajatului, cat si angajatorului. Cadoul cu ocazia pastelui in valoare de 150 lei nu se impoziteaza. Problema 9. O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intro perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei . Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre entitate. Rezolvare: Impozitul pe profit reprezinta valoare maxima dintre 5% x valoarea veniturilor si (venituri cheltuieli ) x 16% 5% x 900.000 = 45.000 lei (900.000 500.000)16%=64.000 lei Impozitul pe profit = 64.000 lei

Problema 11. Sa se calculeze contributiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636 lei, inclusive salariul net (2 persoane in intretinere). Rezolvare: Salariul negociat: 636 lei Contributie somaj 0.5% = 3.18 lei Contributie sanatate 5.5% = 34.98 lei Contributie pensii 10.5% = 66.78 lei Deducere personala = 450 lei Impozit 16% = 12.97 lei Salariul net = 518 lei