Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

CONTABILITATE 1 ntreprinderea ALFA deine o marc de fabricaie achiziionat cu 800 mil. lei. Ea este reevaluat la sfritul exerciiului N cnd amortizarea cumulat este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluat este de 500 mil. lei. Durata de via estimat a mrcii este de 10 ani iar amortizarea este liniar. Determinai rezerva din reevaluare care va fi realizat anual. Rezolvare: Cost achizitie activ = 800 mil Calcul amortizare = 800mil/10ani = 80 mil/an Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400 mil Cost net mijloc fix = Cost achizitie-Amortizare = 400mil Cost dupa reevaluare = 500 mil Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100 mil lei (surplus) In evidenta contabila se efectueaza: - Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare: 205 = 105 100 mil

- Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii: 2805 = 205 400 mil

Valoare reevaluata = 500 mil Durata ramasa de functionare = 5 ani Amortizare aferenta surplus reevaluare = 100 mil/5ani = 20 mil lei/an Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare lunar,pe masura amortizarii imobilizarii: - Inregistrarea amortizarii 6811 = 2805 100 mil lei/an

- Transferul castigului realizat pe an 105 = 1065 20 mil lei

Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065 la calculul impozitului pe profit.

1

2. S.C. ALFA S.A. deine un teren achiziionat n exerciiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfritul exerciiului N+5 valoarea just a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vndut n exerciiul N+7 la preul de vnzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare? Rezolvare: In anul N cost achizitie = 50.000.000 In anul N+5 valoare justa = 70.000.000 - Inregistrarea cresterii de valoare 2111 = 105 20.000.000

In anul N+7 valoare justa = 60.000.000 105 = 2111 - Vanzarea terenurilor 461 = 7583 60.000.000 10.000.000

- Scoaterea din evidenta teren si capitalizarea surplusului din reevaluare: 6583 = 2111 60.000.000

- Rezerva din reevaluare se trece la venit 105 = 758 10.000.000

Pentru societate acest venit este un venit neimpozabil. 3. Se import un echipament tehnologic. Factura extern cuprinde: pre negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro i asigurarea de 200 euro. Taxa vamal este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un cru la 20.000.000 lei. Se efectueaz cheltuieli cu manipularea, montajul i probele tehnologice n valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizat intrarea echipamentului tehnologic? a) 530.000.000 lei; b) 591.763.200 lei; c) 480.720.000 lei; d) 630.700.000 lei; e) 497.280.000 lei. Rezolvare: Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective.

2

In costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Pret de cumparare = 10.000 euro * 40.000 = 400.000.000 lei Cheltuieli cu transportul extern = 1000euro * 40.000 = 40.000.000 lei Asigurarea = 200 euro * 40.000 = 8.000.000 Pretul in vama = 400.000.000+40.000.000+8.000.000=448.000.000 lei Taxa vamala = 10% * 448.000.000 = 44.800.000 lei Comision vamal 1% *448.000.000 = 4.480.000 lei Cheltuieli cu transportul intern = 20.000.000 lei Cheltuieli cu manopera = 12.720.000 lei Valoarea la care va fi contabilizat echipamentul este 448.000+44.800+4480+32720 = 530.000.000 lei Correct (a) 530.000.000 lei 4. ntreprinderea deine un utilaj achiziionat cu 300.000.000 lei i a crui durat de via util este estimat la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda SOFTY degresiv? a) 40.000.000 lei; b) 150.000.000 lei; c) 20.000.000 lei; d) 30.000.000 lei; e) 5.000.000 lei. METODA SOFTY Perioada Cifre atasate Total = 120 =1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1

= 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2

3

An 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Cota 300.000.000x1/120 300.000.000x2/120 300.000.000x3/120 300.000.000x4/120 300.000.000x5/120 300.000.000x6/120 300.000.000x7/120 300.000.000x8/120 300.000.000x9/120 300.000.000x10/120 300.000.000x11/120 300.000.000x12/120 300.000.000x13/120 300.000.000x14/120 300.000.000x15/120

Amortizare 2.500.000 5.000.000 7.500.000 10.000.000 12.500.000 15.000.000 17.500.000 20.000.000 22.500.000 25.000.000 27.500.000 30.000.000 32.500.000 35.000.000 37.500.000

corect (e) 5.000.000 lei 5. La 1 ianuarie N-1, ntreprinderea a achiziionat un utilaj al crui cost de achiziie este de 25.000 u.m. Conducerea ntreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea rezidual la 5.000 u.m. ntreprinderea utilizeaz metoda liniar de amortizare. La sfritul exerciiului N+1, se estimeaz c durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii este de 10 ani iar valoarea rezidual apreciat din perspective unei posibile vnzri la sfritul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. ntreprinderea trece la metoda degresiv de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferent exerciiului N+2 este de: a) 3.000 u.m.; b) 2.250 u.m.; c) 3.375 u.m.; d) 2.625 u.m.; e) 1.750 u.m. Rezolvare: Valoare contabila = 25.000 u.m

4

Valoare reziduala = 5.000 lu.m. Durata = 5 ani Valoarea de amortizat = 25.000 5.000 = 20.000 u.m. Amortizarea pe 3 ani = (25.000 5.000) / 5 * 3 = 12.000 u.m. Durata de utilizare se modifica la 10 ani Durata ramasa = 7 ani Se trece la metoda degrasiva de amortizare, coefficient de degresie = 2, Calcul 100 / 7 * 2 = 30% Amortizare in anul N+2 Valoare ramasa = 25.000 12.000 = 13.000 u.m. Valoare de amortizat = Valoarea ramasa Valoare reziduala Valoare de amortizat = 13.000 3.000 = 10.000 u.m. Amortizarea in anul N+2 = 10.000 * 30% = 3.000 u.m. corect (a) 6. Se cunosc urmtoarele informaii aferente exerciiului N: Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.; Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.; Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.; Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%. TVA datorat a fost integral pltit. S se determine fluxul net de trezorerie din exploatare. Raspuns: FNTE se calculeaza in doua moduri : A)ca diferenta intre incasrile i pltile activittii de exploatare (metoda direct): FNTE = ncasri din exploatare Plti aferente exploatrii B) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele aprute ntre aparitia fluxurilor financiarei realizarea lor efectiv n cadrul trezoreriei (metoda indirect): FNTE = EBE NFRE Alte ajustri (Productia imobilizat) Denumire cont 4111 301 691 421 441 70 641 401 404 665 601 Sold initial 5850 1290 0 2800 120 0 0 1500 780 0 0 Rulaj debitor 1980 1800 330 0 0 0 2400 0 180 9630 17970 Rulaj Creditor 0 0 0 2400 45 77400 0 2040 0 0 0 Sold Final Sold debit credit 7830 0 3090 0 330 0 0 5200 0 165 0 77400 2400 0 0 3540 0 600 9630 0 17970 0 Final

5

Flux net din activitatea de exploatare: Cresc Creantele clientilor 1980 411 = % 4427 316.13 707 1663.87 Creste soldul stocurilor 2232 % = 401 2142 301 1800 4426 342 Cheltuieli impozit profit 330 691= 441 330 Personal salarii datorate 641=421 3400 Impozit profit 691 =441 45 Venituri Cheltuieli salarii Furnizori % =401 2040 4426 325.71 6xx 1714.29 Furnizori imobilizari 404 = 5311 180 Cheltuilei diferente curs 963 Celtuieli materii prime Tva = 4426 -4427 = 3400 45 77400 2400 2040 1800

1980

180

+17970

Tva deductibila = 342+325.71=667.71 Tva colectata =316.13+(VENITURI *19% )=316.13+(77400+19%)=316.13+14706=15022.13 Tva colectata mai mare decat tva deductibila rezulta : TVA DE PLATA =15022.13- 667.71=14354.42 RON Fluxuri de trezorerie relative la activitile de exploatare (metoda direct) +ncasri generate de relaiile cu clienii +ncasri care provin din redevene, onorarii i alte venituri -Pli n favoarea furnizorilor -Pli n favoarea i n numele personalului -Dobnzi i dividende pltite* -Pli TVA +Alte ncasri generate de exploatare -Alte pli generate de exploatare

6

-Pli privind impozitul asupra beneficiilor** =Fluxul net de trezorerie din activiti de exploatare Prin casa avem 2 operatiui scaderea soldului furnizorului de imobilizari ceea ce inseamna efectuarea unei plati catre acesta si plata integrala a tva-ului (404+442)3=180+14354.42=14534.42 ron (Flux net trezorerie din exploatare negativ) 7. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; pli ctre salariai i n contul acestora 120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000 (ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; pli ctre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizri 270.000 (ncasate); pli ctre furnizorii de imobilizri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din emisiunea de obligaiuni 70.000; pli din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000; ncasri din noi emisiuni de aciuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a crui valoare just este de 50.000; lichiditi i echivalente de lichiditi la nceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda direct) i respectiv a lichiditilor i echivalentelor de lichiditi la sfritul anului? (a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei; (b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei; (c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei; (d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei; (e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei. Cont Cheltuieli cu personalul 641 Plati catre salariati 421 Venituri vanzare marfa incasate 411 Cheltuieli marfa vanduta 607 Plati catre furnizori 401 Cheltuieli impozit platit 691 Impozit profit platit 441 venituri cesiune imobilizari incasare 462 Plati catre Rulaj debitor 200.000 120000 0 270000 40.000 80.000 60.000 0 40.000 Rulaj cerditor 0 0 300.000 0 0 0 0 270.000 0 Sold debitor 200.000 120.000 0 270000 40.000 80.000 60.000 0 40.000 Sold creditor 0 0 300.000 0 0 0 0 270.000 0

7

furnizori imobilizari Cheltuieli cesiune imobilizari 6** Incasarile din emisiune obligatiuni 461 Plati de credite 5311,5121 incasari Primirea in leasing mijloc de transport 2133 Primirea in leasing mijloc de transport 167 Lichiditati existente in sold

300.000 0 0 130.000 50000 0 10.000

0 70.000 20.000 0 0 50000 0

300.000 0 0 130.000 50.000 0 10.000

0 70.000 20.000 0 0 50.000 0

Fluxul net din activitatea de exploatare = INCASARI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE- PLATI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Flux net : + Venituri vanzare marfa incasate = 300.000 -Plati salariati =120.000 -Plati furnizori stocuri =40.000 -Impozit pe profit platit =60.000 +Venituri incasate cesiune imob. =270.000 -Plati furnizori stocuri =40.000 +Incasari emisiune obligatiuni =70.000 -Plati rambursari credite =20.000 +Incasari din emisiunea de actiuni =130.000 Flux net trezoreria din exploatare =490.000 Lichiditatile =Flux net trezoreria din exploatare +Disponibilul existent Lichiditatile = 490.000+ 10.000 =500.000 Raspuns final :varianta e) 8. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus;

8

(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus; (e) nu afecteaz fluxul de trezorerie. Raspuns: corect (e) Conform IAS 7: Micarea intern a mijloacelor bneti (deschiderea acreditivului, obinerea carnetului de cecuri cu limit de sum, ridicrile n numerar de la conturile de decontare, valutar etc.) nu se trateaz drept flux al acestora.Dar daca suma este folosita pentru plata unui Furnizor fluxul de trezorerie este influentat in mod negativ. 9. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus; (b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei. Raspuns: corect (a) Conform IAS 7 10. La 31.12.N, societatea M achiziioneaz 25% din aciunile societii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziiei capitalurile proprii ale societii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziiei se identific un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaz diferene temporare impozabile (deoarece valoarea contabil a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare dect baza sa fiscal) i implicit o datorie de impozit amnat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m. Fondul comercial rezultat n urma achiziiei este de: (a) 17.900 u.m.; (b) 18.000 u.m.; (c) 20.000 u.m.; (d) 30.000 u.m.; (e) 2.100 u.m. Rezolvare: Cresterea bruta 10.000 * 25% = 2.500 u.m. Fondul commercial rezultat in urma achizitiei

9

2.500 * (1-0,16) = 2.100 u.m. corect (e) 11. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? Sunt pri legate ale unei entiti: (1) o societate asociat a acesteia; (2) un individ care face parte din managementul-cheie al societii; (3) membrii apropiai ai familiei oricrei pri legate; (4) un creditor comercial al entitii; (5) salariaii entitii; (6) clienii entitii. (a) 1 + 2 + 3; (b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6; (c) 1 + 3 + 5 + 6; (d) 5 + 6; (e) 4 + 5. Raspuns corect (a) 12. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) o societate care deine aciuni ntr-o entitate este parte legat a acesteia; (b) tranzaciile cu prile legate fac obiectul publicrii conform IAS 24 doar dac sunt oneroase; (c) compensaiile acordate salariailor care fac obiectul publicrii conform IAS 24 exclud plile pe baz de aciuni; (d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare i operaionale pentru a obine beneficii din activitile acesteia; (e) o societate exercit controlul exclusiv asupra alteia dac deine peste 20% din drepturile de vot. Raspuns corect (d) 13. Societatea Alfa pltete unei societi deinute de unul din directori un comision pentru servicii de consultan. Care este varianta corect conform IAS 24? (a) aceast informaie poate fi ignorat; (b) informaia ar trebui publicat n note doar dac nu s-a realizat n condiii de pia normale;

10

(c) informaia trebuie publicat n note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie; (d) societatea directorului nu este parte legat; (e) chiar dac firma directorului este parte legat prestarea de servicii nu face obiectul publicrii. Raspuns corect (c) 14. Societatea Alfa achiziioneaz utilaje de la societatea Beta. Societile nu fac parte din acelai grup, dar societile lor mama au acelai acionar majoritar. Care este varianta corect conform IAS 24? (a) cele dou societi nu sunt pri legate pentru c nu au aceeai societate-mam; (b) cele dou societi sunt pri legate pentru c se afl sub controlul comun al acionarului majoritar; (c) tranzacia face obiectul publicrii doar dac nu s-a realizat n condiii normale; (d) achiziiile de utilaje de la o parte legat nu fac obiectul publicrii conform IAS 24; (e) achiziiile de utilaje de la o parte legat fac obiectul publicrii doar dac nu au fost decontate dup 3 ani. Raspuns corect (b) 15. Managerul societii M este acionarul majoritar al societii T, client important pentru M. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii; (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale; (c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M; (d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager-cheie al acesteia. Raspuns corect (e) 16. Societatea A i societatea B exercit un control comun asupra societii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mrfuri societii B n valoare de 7 mil. lei i societii C n valoare de 6 mil. lei. La sfritul exerciiului societatea A are o crean fa de societatea B n valoare de 6 mil. lei i fa de societatea C n valoare de 2 mil. lei. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) societatea B este parte legat a societii A; (b) societatea A este obligat s publice n situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societatea B;

11

(c) societatea A este obligat s publice n situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societile B i C; (d) societatea C este o parte legat a societii A. Prin urmare, societatea A trebuie s publice n situaiile sale financiare cel puin suma tranzaciei (de 6 mld. lei), termenii n care aceasta a avut loc i soldul creanei fa de C (de 2 mld. lei); (e) societile B i C sunt pri legate ale societii A. Raspuns corect (d) 17. Domnul Z deine 70% din aciunile societii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societii Beta. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legat a societii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legat a societii Alfa; (d) Alfa nu este parte legat a societii Beta; (e) Beta nu este parte legat a societii Alfa. Raspuns corect (a)

12

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Impozite i taxe Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit Rezolvare: Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Nr. Elemente de calcul 1 2 3 4 5 6 7 8 Venituri din vanzarea marfurilor( ct 707) Cheltuieli privind marfurile( ct 607) Marja comerciala ( 1-2) Productia vanduta (ct 701 706 +708) Variaia stocurilor(ct 711 + -) Producia imobilizat (ct 721 + 722) Producia exerciiului (4 +5 + 6) Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la teri(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621) 9 10 11 12 13 Valoarea adugat(3+7-8) Venituri din subvenii de exploatare(7411) Cheltuieli cu impozitele i taxele(gr.63) Cheltuieli cu personalul(gr 64 +621) Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12) 14.100 2.300 300 5.000 11.100 Pozitia in CPP 4.000 4.200 - 200 24.000 500 0 24.500 10.200 u.m. 4000 24000 500 2300 10000 4200 5000 1000 200 300 100 500 1400

13

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Alte venituri din exploatare i venituri din provizioane Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele Rezultatul din exploatare(13+14-15-16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent(17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar(21-22) Rezultatul brut al exerciiului(20+23) Impozitul pe profit Rezultatul net al exerciiului(24-25)

0 0 1.000 10.100 100 500 9.700 0 0 0 9.700 1400 8.300

Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etape succesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascada pornind de la cel mai cuprinztor (producia exerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflect rezultatul gestiunii financiare la treapt respectiv de acumulare. ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop: - aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea ntreprinderii; - descrierea repartizrii bogiei create de ntreprindere ntre: salariai i organismele sociale, stat, acionari, ntreprindere; - nelegerea formrii rezultatului net; - studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluiei n timp a acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului etc.); - studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forei de munc, randamentul echipamentului industrial etc.; - analiza rentabilitii; -analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a principalelor solduri intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaii i stabilirea, dac este cazul, de msuri corectoare. Relaiile care stau la baza construirii Tabloului SIG sunt urmtoarele:

14

1. Marja comercial = Venituri din vnzarea mrfurilor - Cheltuieli privind mrfurile vndute 2. Producia exerciiului = Producia vndut + Variaia produciei stocate + Producia imobilizat 3. Valoarea adugat = (Producia exerciiului + Marja comercial) - Consumuri intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale i cheltuieli cu lucrri i servicii executate de teri) 4. Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit) EBE = Valoarea adugat + Subvenii de exploatare - Impozite, taxe i vrsminte asimilate Cheltuieli cu personalul 5. Rezultatul exploatrii = Excedent brut din exploatare + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din provizioane - Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele - Alte cheltuieli de exploatare 6. Rezultatul curent = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare - Cheltuieli financiare 7. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare 8. Rezultatul brut al exerciiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar 9. Rezultatul net al exerciiului = Rezultatul brut al exerciiului Impozitul pe profit Marja comerciala = - 200 lei < 0, aceasta valoare arata ca exista o insuficienta in activitatea comerciala a unitatii, adica veniturile nu acopera cheltuielile in ceea ce priveste vanzarea de marfuri. Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata), precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata). Calculele efectuate arata ca Qe este pozitiv dar interpretarea acestui indicator se poate face numai in comparatie cu rata inflatiei din aceeasi perioada. Conform calculelor facute Va a inregistrat valoare pozitiva, lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau aprovizionari mai putin importante (sau mai putin scumpe). Se poate calcula rata de variatie a Va, aceasta reprezinta rata de crestere a intreprinderii. Excedentul brut de exploatare - EBE - exprima rezultatul economic brut ce se obtine din activitatea de exploatare a intreprinderii. EBE este un indicator de eficienta (rentabilitate) a activitatii principale a intreprinderii. In acest ca se observa ca are valoare pozitiva ceea ce inseamna ca din el se pot achita datoriile. Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia. Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de investitie. Rezultatul din activitatea de exploatare care reprezinta, in acest caz, surplusul generat de activitatea curenta de exploatare exprima performantele realizate de intreprindere si are o valoare pozitiva de 10.100 u.m., ducand la un profit net de 8.300 u.m. 2. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobnzi 1000 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la nceputul anului 10000, datorii financiare la sfritul anului 11000. Raspuns Datele te obliga sa folosesti metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) -

15

Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=200 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300

AUDIT 1. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie. Raspuns:

De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri 2. Enumerai opt diferene ntre auditul extern i auditul intern. Raspuns:

16

Auditul intern Face parte din fnctiile intreprinderii Beneficiarii concluziilor sunt managerii de la toate nivelele Evalueaza sistemul de control intern si da managerului asigurarea ca acesta functioneaza Domeniul de aplicare este vast, deoarece include nu numai functiile intreprinderii ci si dimensiunile lor Este efectuat periodic pe baza planificarii Se intereseaza de toate problemele organizatiei Nu poate si nici nu incearca sa dea asigurari asupra situatiilor financiare in privinta corectitudinii Abordarea este una in functie de riscuri, auditarea facandu-se cu aceleasi tehnici si intrumente Schimba mereu interlocutorii Este independent in exercitarea functiei sale, dar este dependent apartinand entitatii, lucrului dupa standard pe care le respecta

Auditul extern Oferea servicii si este independent din pdv juridic Beneficiarii sunt toti cei interesati de certificarea conturilor:actionari, banci, client, furnizori, etc. Certifica exactitatea conturilor si a situatiilor financiare Domeniul de aplicare inglobeaza tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor si elaborarea situatiilor financiare Este intermittent Este preocupat de fraudele care pot afecta conturile si situatia financiara a societatii Nu efectueaza audit intern pentru ca nu are norme metodologice pentru aceasta Se ghideaza dupa o metodologie precisa, standardizata, pe baza inventarelor, declaratiilor, etc. Are mereu aceeasi interlocutori din intreprindere Are independent specifica titularului profesiei libere, reglementate juridic si statutar

17

EVALUAREA INTREPRINDERII 1. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. Raspuns: corect (b) ANC reprezint valoarea patrimonial a intreprinderii i red excedentul bunurilor i creanelor fa de datoriile i obligaiile unitii (pasivul exigibil). ANC= Active corectate(43.500.000) - Datorii corectate(25.000.000) = 18.500.000 Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Oblig.nefin. 8.000.000 + 20.000.000 15.000.000 500.000 25.000.000 18.500.000 ************************ sau *********************** ANC= Capital prorii c. = 18.500.000 Cap.social 3.000.000 + Rezerve 500.000 Profit 1.000.000 Dif.reeval. 14.000.000 18.500.000 2. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata n zile a ncasrii clientilor? a) 15 zile; b) 45 de zile; c) 30 de zile. Raspuns: corect (c) Durata medie de incasare a clientilor = sold mediu creante comerciale / cifra de afaceri cu TVA * 360 zile = 15.375/186150x360=29.73=> 30 zile 3. Se dau urmtoarele elemente de bilant: total activ = 425.000 mii lei;

18

cheltuieli constituire = 2.500 mii lei; cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei. Raspuns: corect (b) Se ajusteaza cu 2.500+15.500+125.000=143.000 lei Elemente de bilant care se elimina: Cheltuieli de constituire 2.500+ Brevete 125.000 Cheltuieli de cercetare 15.500 Total corectii 143.000

19

EXPERTIZE CONTABILE

1. Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere)Raspuns: Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin urmtoarele paragrafe: a) Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie s cuprind informatii cu privire la: numele si prenumele expertului, domiciliul acestuia ,numrul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili; b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. n acest paragraf se mentioneaz: n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere de sedint (n cazurile civile) sau ordonant a organelor de urmrire penal (n cazurile penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesual a prtilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal); n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numrul si data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat; c) Paragraful privind identificarea mprejurrilor si circumstantelor n care a luat nastere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza contabil extrajudiciar; d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestuia (acestora) n ncheierea de sedint (n cauze civile), respectiv n ordonanta organelor de urmrire si cercetare penal (n cause penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor) acestora trebuie s fie cea din contract; e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului n care s-a efectuat expertiza contabil. n cazul expertizelor contabile dispuse de organele n drept, n cauze civile, data si locul nceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea prtilor prin scrisoare cu aviz de primire; f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legtur cauzal cu obiectivul(ele) expertizei contabile si care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul documentar nominaliza n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesittilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare; g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz contabil, cu mentionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertise contabile avnd acelasi (aceleasi) obiectiv(e). De asemenea, n acest paragraf trebuie mentionat dac s-au folosit lucrrile altor experti (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de prtile interesate n expertiz si explicatiile date de acestea n timpul efecturii expertizei;

20

h) Paragraful privind identificarea datei initiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fat de termenul initial. FISCALITATE 1. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri: - venituri din cotizaiile membrilor 10.000 lei; - venituri din donaii 30.000 lei; - venituri n urma realizrii unui spectacol 20.000 lei; - venituri din activiti economice 150.000 lei. Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activiti neeconomice 40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine impozitul pe profit. Rezolvare: Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 15.000 * 4 = 60.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele: - valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit este de 6.000 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile de 60.000 lei; - depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a indicatorilor de comparabilitate, adica 150.000 6.000 = 144.000 lei. Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 144.000 / 150.000 = 96%. Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 60.000 * 96% = 57.600 lei. Profitul impozabil = 144.000 57.600 = 86.400 lei. Impozitul pe profit = 86.400 * 16% = 13.824 lei. Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea efectiva a veniturilor realizate si valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor impozabile in total venituri din activitatea economica realizate. 2. O societate comercial a nregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului, 30.000 lei reprezint cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezint majorri de ntrziere rezultate n urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezint contravaloarea unor servicii de consultan furnizate de un partener, pentru care nu exist contract ncheiat i nu este justificat necesitatea lor. S se determine impozitul pe profit de virat statului.

21

Rezolvare: Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul: a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli: Cont debitor Cont creditor 121 ./. 6 - cheltuieli b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri: Cont debitor Cont creditor ./. 121 7 - venituri c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului: Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 790.000 600.000 = 190.000 lei. d. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozbile Venituri neimpozabile consideram difernta dintre 790.000 750.000 = 40.000 lei Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele: - cheltuieli cu impozit profit: 10.000 lei; - Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 3.000 lei; - Cheltuieli cu sponsorizarea: 30.000 lei; - Servicii consultanta nedeductibile: 5.000 lei; Total cheltuieli nedeductibile: 48.000 lei Rezultatul fiscal = 190.000 + 48.000 40.000 = 198.000 lei Rezultatul fiscal = 198.000 lei e. calculul si contabilizarea impozitului pe profit: Impozit pe profit = Profit impozabil * 16% Impozit pe profit = 198.000 * 16% = 31.680 lei. Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea impozitului pe profit sau 3 din cifra de afaceri. Calcule financiare : valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 31.680 * 20% = 6.636 lei; valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3 = 750.000 * 3 = 2.250 lei. Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 2.250 lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare. Impozit profit = 31.680 2.250 lei = 29.430 lei Impozit pe profit achitat 10.000 lei Valoare 600.000 600.000 Valoare 790.000 790.000

22

Impozit pe profit de virat statului = 29.430 - 10.000 = 19.430 lei. 3. O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. Rezolvare: Valoarea diurnei deductibile conform legislatiei actuale 13 * 2,5 = 32,5 lei Calcul diurna deductibila 5 * 5 * 32,5 = 812,5 lei Calcul diurna nedeductibila 5 * 5 * (80 32,5) + 1.187,5 lei Nivelul cheltuielilor deductibile: - cheltuieli cu transportul = 1.500,00 lei - cheltuieli cu cazarea = 5.000,00 lei - cheltuieli cu diurnal = 812,50 lei Total cheltuieli deductibile = 7.312,50 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1.187,50 lei 4. O persoan fizic desfoar activiti de servicii de sonorizare muzical i opteaz pentru impunerea n sistem real. Ea estimeaz c n anul 200X va realiza urmtoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei; n aceeai perioad, ea estimeaz c va realiza urmtoarele cheltuieli: 1 cheltuieli cu achiziionarea de materiale consumabile i obiecte de inventar: 30.000 lei; 2 cheltuieli cu chiria spaiului unde i are sediul: 12.000 lei; 3 cheltuieli de protocol: 1.000 lei; 4 cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuiile datorate 22.000 lei; 1 cheltuieli cu diurna pentru deplasrile efectuate de salariai 8.000 lei (pentru deplasri similare, n cazul unei instituii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei i cheltuieli reprezentnd cazarea 5.000 lei. Persoana fizic estimeaz c la 01 iunie 200X, contracteaz un mprumut n sum de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o alt persoan fizic, la o rat a dobnzii de 20% pe an. Rata dobnzii de referin stabilit de BNR este de 15% pe an. Determinai impozitul pltit sub form de pli anticipate datorat n contul impozitului pe venit. Rezolvare: Pas l. Determinarea venitului brut Venitul brut = venituri din prestarea = 190.000 lei Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile Vom determina deductibilitatea fiecrui tip de cheltuial, astfel: cheltuielile cu achiziionarea de materiale consumabile i obiecte de inventar sunt integral deductibile + Ch. Ded. = 30.000 lei cheltuielile cu chiria spaiului sunt integral deductibile ; Ch. Ded. = 12.000 lei cheltuielile cu salariile sunt integral deductibile ; Ch. Ded. = 18.000 lei cheltuielile privind amenzile datorate autoritilor romne sunt integral nedeductibile; Ch.

23

Neded. = 1.500 lei cheltuielile cu dobnzile la mprumuturile contractate de la alte persoane fizice sunt deductibile n limita ratei dobnzii de referin a BNR. * Valoarea dobnzii lunare = 30.000* 20% * (1/12) = 500 lei Valoarea dobnzii conform ratei de referin a BNR: 30.000 * 15%* (1/12) = 375 lei - persoana fizic i va putea deduce o cheltuial cu dobnda lunar de 375 lei. Numrul de luni de plat a dobnzii = 7 ; Ch. Ded. = 7*375 = 2.625 lei Ch Neded = 7 * (500 - 375) = 875 lei -cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat diferenei dintre venitul brut i cheltuielile deductibile, altele dect cheltuielile de sponsorizare, mecenat, protocol i cotizaiile pltite la asociaiile profesionale Limita = 2% * (190.000 - 30.000 - 12.000 -18.000 - 2.625) =2.547 Ch. Ded. protocol = 1000 lei Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 12.000 + 18.000 + 2.625 + 1000 = 63.625 lei Pas 3. Determinarea venitului net Venit net = Venit brut - Cheltuieli deductibile = 190.000 - 63.625 = 126.375 lei Pas 4. Determinarea plilor anticipate n contul impozitului pe venit Impozit pe venit estimat = 126.375 * 16% = 20.220 lei La 15 martie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 5055 lei La 15 iunie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 5055 lei La 15 septembrie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 5055 lei La 15 decembrie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 5055 lei 5. Precizai ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA: - o persoan fizic care efectueaz servicii de contabilitate pe baz de contract individual de munc cu S.C. ALFA S.A.; Fiind angajata cu contract individual de munca ea realizeaza venituri de natura salariala care sunt impozitate cu cota de 16 % . - Ministerul Sntii; 1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa: a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati; b) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie; c) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens; d) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana; Alte activitati economice efectuate de ministerul sanatatii sunt supuse tva, daca indeplineste entitatea conditiile legale de impunere. cantina proprie pentru salariaii Ministerului Educaiei i Cercetrii;

- S.C. X S.R.L. efectueaz prestri servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; - S.C. BETA efectueaz numai operaiuni de acordare credite; Art.141 din Codul Fiscal

24

Urmtoarele operaiuni sunt, de asemenea, scutite de tax: a). acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditului de catre persoana care il acorda. In sfera acordarii de credite se includ si creditele acordate de asociatii/actionarii societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare pentru societate; - S.C. Z S.R.L. Efectueaz comer en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro. Persoana impozabil stabilit n Romnia, a crei cifr de afaceri anual, declarat sau realizat, este inferioar plafonului de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei la data aderrii i se rotunjete la urmtoarea mie, poate aplica scutirea de tax, numit n continuare regim special de scutire, pentru operaiunile prevzute la art. 126 alin. (1), cu excepia livrrilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). Dac n cursul unui an calendaristic atinge sau depete plafonul de 35.000 euro, atunci trebuie s se nregistreze la organul fiscal, n termen de 10 zile de la sfritul lunii n care a atins sau depit acest plafon

25