Rezolvari Probleme CECCAR I

8/18/2019 Rezolvari Probleme CECCAR I

1/35

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (1). Calcula i si interpreta i situa ia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situa ieț ț ț ț

financiara:

Indicator 31.12.n

Imobilizari 2000

Stocuri 500

Creante 150

Disponibilitați 50

Datorii mai mari de un an 1150

Datorii mai mici de un an 350

Raspuns:

Situatia neta=Active totale-Datorii totale=(2000 !00 1!0 !0)-(11!0 "!0)=2#00-1!00=1200

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o situatie economica sanatoasa deoarece activele

companiei cresc mai repede decat datoriile acumulate de aceasta.

2 (21). Sa se calculeze mar$a comerciala si valoarea adau%ata %enerate de societatea & despre

care se cunosc informa iile financiare din ta'elul de mai $os si sa se analizeze reparti ia valoriiț ț

adau%ate pe destina ii.ț

Indicator u.m.

Venituri din vanzarea marfurilor 2000

roducția vanduta 30000

roducția stocata 1000

C!eltuieli cu materii prime 10000

Costul marfurilor vandute 1200

C!eltuieli salariale "000

C!eltuieli cu amortizarea 3000

C!eltuieli cu c!irii 1500

C!eltuieli cu dobanzi 1#00

Impozit pe pro$t 1000


2/35

Raspuns:

aloarea adau%ata= ar$a comerciala *roductia e+ercitiului-Consumuri provenite de la terti

ar$a comerciala=2000-1200=,00

*roductia e+ercitiului= enituri din vanzarea productiei ariatia productiei stocate *roductia

imo'ilizata="0000 1000="1000Consumuri provenite de la terti=c eltuieli cu materii lucrari si servicii e+ecutate de terti c letuieli

cu personalul=10000 1!00=11!00

aloarea adau%ata=,00 "1000-11!00=20"00

aloarea adau%ata permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare

noua asi%ura remunerarea personalului statului etc.si reprezinta 'aza determinarii / A.

ads2

Audit

3 (2) . Cand se verifica respectarea principiilor conta'ile in ce priveste capitalurile proprii ce

o'iective de audit identificati:

1. a) drepturi si o'li%atii si evaluarea

2. ') drepturi si o'li%atii si e+istenta

". c) numai e+istenta.

Raspuns:

a)drepturi si o'li%atii si evaluarea

4 (4) Cand verificati amortizarea imo'ilizarilor corporale va asi%urati ca:

1. a) planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent2. ') planul de amortizare conta'ila e diferit de planul de amortizare fiscala

". c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in re%lementarile in vi%oare.

Raspuns:

1. a) planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent

5 (10) *osi'ilitatea ca soldul unui cont sau o cate%orie de tranzactii sa comporte erori

semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta:

1. a) risc inerent

2. ') risc de audit

". c) risc de nedetectare.Raspuns:

1. a) risc inerent.

6 (1#). 3a auditul stocurilor aveti in vedere ca potrivit 4AS 2 nu fac parte din costul stocului unui

produs:

1. a) valoarea deseurilor rezultate din fa'ricarea produsului respectiv

2. ') c eltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fa'ricatie

". c) c eltuielile de comercializare.

Raspuns:

1. a) valoarea deseurilor rezultate din fa'ricarea produsului respectiv.


3/35

7 (1,) Societatea Alfa a evaluat in decem'rie anul 5-6 un ansam'lu imo'iliar ac izitionat in anul

5-11 cu 600.000 lei (din care ,0.000 lei pentru teren) amortiza'il in 20 ani cu aceasta ocazie a

eliminat amortismentele din valoarea conta'ila. aloarea de utilitate a ansam'lului imo'iliar a fost

sta'ilita cu aceasta ocazie la 6!0.000 lei (din care 1!0.000 lei terenul) durata de viata nu a fost

modificata.3a 1 iulie anul 5 ansam'lul imo'iliar a fost vandut cu !00.000 lei.

Care este diferenta din reevaluare ce tre'uia inre%istrata de societate:

,. a) 1#,.000 lei

7. ') 182.000 lei

10. c) 1#0.000 lei.

Raspuns:

An 5-11 -valoare cladire: "20000

-valoare teren:,0000

Amortizarea cladirii:"20000:20 ani=180009an

An 5-6 amortizarea cumulata=, ani & 18000=12,000

aloarea conta'ila neta="20000-12,000=172000

aloare $usta cladire ="00000

Diferenta din reevaluare cladire:"00000-172000=10,000

aloare conta'ila teren=,0000

aloare $usta teren =1!0000

Diferenta din reevaluare teren:1!0000-,0000=#0000

Deci diferenta din reevaluare ce tre'uie inre%istrata de societate este:10,000 #0000=1#,000

adica varianta a).

8 (27) . Care din urmatoarele afirmatii este e+acta:

1. a) controlul intern al unei 'anci are ca o'iectiv furnizarea unor informatii credi'ile

relevante complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor

e+terni

2. ') controlul intern al unei 'anci are ca o'iectiv detectarea tuturor cazurilor de a'atere dela normele le%ale si de la politicile si procedurile sta'ilite de conducerea 'ancii


4/35

". c) controlul intern al unei 'anci are ca o'iectiv punerea la dispozitia consiliului de

administratie a informatiilor necesare pentru sta'ilirea masurilor de prevenire a fraudelor.

Raspuns:

1. a) controlul intern al unei 'anci are ca o'iectiv furnizarea unor informatii credi'ile

relevante complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilore+terni

9 (78). *ara%raful opiniei: tipuri de opinie.

Raspuns:

;aportul de audit tre'uie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile

financiare dau o ima%ine fidela pozitiei situatiei financiare si rezultatelor o'tinute in acord cu

referintele conta'ile.

/ipuri de opinie:

-opinia fara rezerve

-opinia fara rezerve dar cu para%raf de o'servatii

-opinia cu rezerve

-imposi'ilitatea e+primarii unei opinii

-opinia defavora'ila

10 (100). Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.

Raspuns:

Dezacordurile se refera la nere%ularitatile si ine+actitatile constatate de auditorul financiar in

le%atura cu aplicarea principiilor si re%ulilor conta'ile de catre cei responsa'ili cu intocmirea si

prezentarea conturilor anuale.

5ere%ularitatile se refera la orice actiune omisiune sau situatie care violeaza actele

normative re%ulile si principiile conta'ile dispozitiile statului si otararile A


5/35

Raspuns:

!"11=6!8 !000

6!8=1011 !000

1011=1012 !000

12 (2). Se su'scrie la capitalul social al societatii SC >?/A SA urmatoarele 'unuri:

disponi'il in contul 'ancar 8.000 lei

cladiri 6.000 lei

terenuri ".000 lei

'revete de inventii #.000 lei

/otal 20.000 lei

Raspuns:

@=6!8 20000

!121 8000

212 6000

211 "000

20! #000

6!8=1011 20000

1011=1012 20000

". ( !1) SC B.A. ./ SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de !lei9actiune care

sunt su'scrise in intre%ime de furnizorii de imo'ilizari ai societatii. *rima de emisiune se

sta'ileste pana la concurenta o'li%atiei fata de furnizorii de imo'ilizari care devin astfel

su'scriitorii noilor actiuni emise. 'li%atia fata de furnizori este de 1.!00 lei.

odalitatea de calcul a conversiei este:

valoarea actiunilor = 200 actiuni + ! lei9actiune = 1.000 lei

valoarea primei de emisiune = 1.!00 1.000 = !00 lei.


6/35

Raspuns:

606=6!8 1!00

6!8= @ 1!00

1011 1000

1061 !00

1011=1012 1000

14 (!0). SC *A ;A SA decide cu acordul actionarilor si o'li%atarilor conversia a 1.000

o'li%atiuni cu o valoare nominala de "0 lei9o'li%atiune si valoarea de ram'ursare de "2

lei9o'li%atiune in !00 actiuni cu o valoare nominala de !0 lei9actiune.odalitatea de calcul a conversiei este:

reducerea imprumutului din emisiune de o'li%atiuni:

1.000 o'li%atiuni + "2 lei9o'li%atiune = "2.000 leiE

cresterea capitalului social:

!00 actiuni + !0 lei9actiune = 2!.000 le

– prima de emisiune = "2.000 2!.000 = #.000 lei.

Raspuns:

181= @ "2000

1012 2!000

1066 #000

15 (!"). 3a SC ?;5A SA are loc conversia a 8000 o'li%atiuni in ".000 actiuni valoarea nominala

6 lei9o'li%atiune raport de paritate 291 in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este

de 8 lei9actiune.

Raspuns:

aloare o'li%atiuni=8000&6=26000

aloare actiuni="000&8=1,000

*rima de conversie=26000-1,000=8000


7/35

181= @ 26000

1012 1,000

1066 8000

16 (1!") SC S45/?FA SA demoleaza un camin de nefamilisti avand valoarea de inre%istrare in

conta'ilitate de 11,00 lei. Din demoarea caminului au rezultat material de constructii evaluate la

!1!0 lei iar c eltuielile cu demolarea caminului sunt de 1000 lei CAS 17 #!@ C S 2 !@ si

CASS #@. Diferenta dintre recuperari si c eltuieli se recupereaza in urmatorii 6 ani.

Raspuns:

1. a) "02,=#!,, !1!0

2. ') 8!,,= @ 1272 !0

621 1000

6"11 17# !0

6"#1 2!

6"1" #0

1. c) enituri din demolare-C eltuieli cu demolarea=!1!0-1272 !0=",!# !0

8,11=2,12 ",!# !0

1. d) @ = 212 11,00

2,12 ",!# !0

6#1 #762 !0

1. e) #762 !0:6 ani=17,! 8"

8!,,=6#1 17,! 8"

17 (10,).3a S.C. *;? A


8/35

1011=1012 1600

18 (2"8) SC A3; SA o'tine din productie semifa'ricate in valoare de 800 lei din care vinde

SC A3B 45A /ulcea semifa'ricate de "00 lei trimite spre prelucrare la SC A3B 454B Slatina

semifa'ricate de 200 lei iar diferenta de semifa'ricate ramasa o foloseste in procesul deproductie ca materie prima.

Raspuns:

"61=#11 800

611=#02 "00

#11="61 "00

"!6="61 200

"01="61 100

19 ( 2,6) 3a SC ;45/?& SA se otaraste ma$orarea pretului la marfa e+istenta in stoc la

ma%azinul ;omarta. Stocul e+istent este in valoare de 2.000 lei iar in urma ma$orarii pretul

devine 2.!00 lei.

Raspuns:

"#1="#, !00

20 ( "01) S.C. B3/4 D S.A. reinnoieste efectele comerciale e+istente valoarea nominal a

efectului 10000 lei do'anda penalizatoare 12@ amanarea termenului de la 1 mai la "1 iulie

(10000 + 12 + "):(100 +12)= "00 lei tim'rul fiscal 12 lei c eltuieli cu corespondenta , lei. Sa se

efectueze inre%istrarile necesare inclusiv crearea noului efect atat la tra%ator cat si la tras.

Raspuns:

/ra%ator: /ras:

6111=61" 10000 60"=601 10000

6111=#88 "00 @ =601 "20

61"=6111 10"00 88, "00

8"! 12

82, ,

601=60" 10"00


9/35

21 (2!!). SC A


10/35

82#=!121 !00

23 (6!6) Se reflecta dividendele datorate actionarilor in suma de 1000G la cursul de " 26lei9G

precum si retinerea impozitului de 10@ pe dividend de catre unitatea patrimoniala. Se ac ita

dividendele cuvenite de 700G si se face plata datoriei fata de 'u%etul de stat pentru impozitul pedividend datorat de 100G la cursul de " 2! lei9G.

Raspuns:

11#1=6!# "260

6!#=668 "26

6!#=!"11 2718

668=!121 "2!

88!=668 1

24 (8#!). intreprindere a cumpHrat la 1 ianuarie 5 un mi$loc de transport la un cost de ac izitie

de 280.000 lei. Conducerea estimeazH cH durata de utilitate a mi$locului de transport este de !

ani iar valoarea rezidualH de 20.000 lei.

SH se calculeze amortizarea prin metoda de%resivH utilizand o ratH de amortizare de%resivH de

60@.

Raspuns:

aloarea amortiza'ila=Cost ac izitie- aloare reziduala=280000-20000=260000

Data inceperii amortizarii 01 01 5

;ata de amortizare de%resiva=60@(I=! ani)

An 5: 260000&60@=78000

An 5 1: (260000-78000)&60@=!#800

An 5 2:Amortizare de%resiva=(260000-78000-!#800)&60@="6!80

Amortizare liniara=(260000-78000-!#800):"=2,,00

;amane amortizare de%resiva "6!80

An 5 ":Amortizare de%resiva=(260000-78000-!#800-"6!80)&60@=20#"8


11/35


12/35

Raspuns:

-ac izitie utila$

@=606 12600

21" 10000

6628 2600

-amortizare in anul 5

10000:!ani&8:12=1000

8,11=2,1" 1000

Cost "0 08 5 10000

Amortizare cumulata 01 0# 5-"1 12 5=1000

Amortizare cumulata 5 (5 1)=1000 (10000:!)="000

aloarea ramasa la "1 12 5 1=10000-"000=#000

-anularea amortizarii cumulate

2,1"=21" "000

-reevaluarea valorii nete=10!00-#000="!00

21"=10! "!00

27 (70,). Din 'alanta de verificare a conturilor inc eiatH la "1.12.5 rezultH urmHtoarele solduri

ale conturilor de mai $os: cont 6111 = 20.000 lei cont 61" = 18.000 lei cont 61, = 6.000 lei cont

617 = #.000 lei cont 62! = ".000 lei cont 671 = 2.000 lei cont !1,# = 6.000 lei. Determinati

mHrimea creantelor intreprinderii.

Raspuns:

Creantele intreprinderii=611 61" 61, 62!-671 !1,#=20000 18000 6000 "000-

2000 6000=6!000

28 (711) Dispuneti de urmHtoarele informatii din conturi (solduri finale): cont 21" = 10.000 lei

cont 2,1 = ".000 lei cont "01 = 6.000 lei cont "71 = 200 lei cont 607 = "00 lei cont 6111 = !00

lei cont 617 = 800 lei cont 681 = 100 lei cont 682 = 1!0 lei.


13/35

*recizati care este mHrimea activelor imo'ilizate si a activelor circulante.

Raspuns:

Active imo'ilizate=21"-2,1=10000-"000=#000

Active circulante=Stocuri creante

Stocuri="01-"71 607=6000-200 "00=6100

Creante=611 681=!00 100=800

Active circulante=6100 800=6#00

29 (701) 3a sfarsitul e+ercitiului 5 rula$ele creditoare ale conturilor de venituri ale societHtii &sunt urmHtoarele: cont #01 = ,.000 lei cont #0# = 600 lei cont #0, = 100 lei cont #11 = !00 lei

cont #22 = 2.000 lei cont #!, = 70 lei cont #88 = "00 lei.

4ndicati mHrimea cifrei de afaceri.

Raspuns:

Cifra de afaceri=#01 #0# #0,=,000 600 100=,!00

30 (718) Situatia inainte de du'la crestere a capitalului se prezintH astfel: capital social 10.000

lei (10.000 actiuni + 1 leu valoare nominalH) reserve !.000 lei. *rima fazH a ma$orHrii constH inincorporarea de rezerve de 6.000 lei pentru care se emit 2.000 actiuni. in faza a doua se aduc

aporturi in numerar pentru care se emit ".000 actiuni la un pret de emisiune e%al cu valoarea

nominalH.

Calculati valoarea DA si DS %enerate de cresterea de capital.

Raspuns:

Capital social=10000

;ezerve=!000

aloarea matematica conta'ila 1=(10000 !000):10000=1 ! lei9actiune

aloarea matematica conta'ila 2=(10000 6000 1000):(10000 2000)=1 2! lei9actiune

aloarea DA= aloarea matematica conta'ila 1- aloarea matematica conta'ila 2=

1 !-1 2!=0 2!

aloarea matematica conta'ila "=(16000 "000 1000):(12000 "00)=1 2


14/35

aloarea DS= aloarea matematica conta'ila 2- aloarea matematica conta'ila "=

=1 2!-1 2=0 0!

ads2

Evaluarea intreprinderilor

31 (47 ). Care este valoarea activului net cori$at al unei intreprinderi care dupH reevaluarea

'unurilor prezintH urmHtoarea situatie patrimonialH: capital social ".000.000 imo'ilizHri

,.000.000 stocuri 20.000.000 creante 1!.000.000 rezerve !00.000 profit 1.000.000 diferente

din reevaluare 16.000.000 disponi'ilitHti !00.000 o'li%atii nefinanciare 2!.000.000 instalatii

luate cu c irie 10.000.000:

". a) 6".!00.000

6. ') 1,.!00.000!. c) !00.000.

Raspuns:

a) etoda aditiva

Activul net cori$at=Capitaluri proprii Diferente din

reevaluare=("000000 !00000 1000000) 16000000=1,!00000

') etoda su'stractiva

Activul net cori$at=/otal activ reevaluat cori$at-/otal

datorii=(,000000 20000000 1!000000 !00000)-2!000000=1,!00000

;aspunsul este ').

Expertize contabile

32 (28). Cum se e+ercita profesia de e+pert conta'il si de conta'il autorizatJRaspuns:

*rofesia de e+pert conta'il si conta'il autorizat se poate e+ercita:

-individual(activitate independenta)

-prin societati comerciale de e+pertiza conta'ila sau conta'ilitate

Societatile de e+pertiza conta'ila au:

-cel putin !1@ actionari e+perti conta'ili sau conta'ili autorizati


15/35

-cel putin !1@ din numarul mem'rilor Consiliului de Administratie sunt e+perti conta'ili sau

conta'ili autorizati mem'ri ai Corpului.

Societatile de e+pertiza conta'ila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale

industriale comerciale a%ricole 'ancare sau de asi%urari si nici in societati civile.

em'rii Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de e+pertiza

conta'ila.

Societatile de e+pertiza se 'ucura de aceleasi drepturi si au aceleasi o'li%atii impuse mem'rilor

Corpului e+ceptie facand dreptul de a ale%e sau de a fi ales in or%anele de conducere ale

Corpului.

An%a$area raspunderii societatilor comerciale de e+pertiza conta'ila si a mem'rilor care lealcatuiesc se realizeaza prin e+ercitarea drepturilor administrative si a celor de natura te nica de

catre:

-administratorul societatatii:drepturile administrative si sociale(de e+emplu:fata de

'anca reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei pu'lice) acesta dispunand de

semnatura sociala a societatii.

-e+pertii conta'ili conta'ilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii care asi%ura

cerintele de natura te nica ale propriilor lor lucrari e+ecutate prin semnarea acestora alaturi desemnatura autorizata a conducerii societatii.

33 ("").Care sunt principiile fundamentale ce tre'uie respectate pentru realizarea o'iectivelor

profesiei conta'ileJ

Raspuns:

*rofesionistul conta'il se 'azeaza in conduita sa pe mai multe principii:

a)4nte%ritate-sa fie drept cinstit si sincer in e+ecutarea lucrarilor sale

') 'iectivitate-profesionistul conta'il tre'uie sa nu cedeze unor pre$udecati sau concepte

apriorice care sa-i impiedice o'iectivitatea sa ai'a o comportare impartiala atunci cand

intocmeste un raport privind e+ecutarea lucrarilor sale.

c)4ndependenta-sa se manifeste li'er de orice interes care ar putea fi avut in vedere ca

incompati'il cu inte%ritatea si o'iectivitatea sa:

-implicarea financiara directa sau indirecta


16/35


17/35

-nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional sanctionate cu

suspendarea dreptului de e+ercitare a profesiei pe o perioada de la 1 la " luni.

A'ateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de e+ercitare a profesiei:

-a'senta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.


18/35

in cazul 'olilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate

sanitara muzee 'i'lioteci cantine 'aze sportive clu'uri camine de nefamilisti pentru

scolile pe care le au su' patrona$ precum si alte c eltuieli efectuate in 'aza contractului

colectiv de munca. in cadrul acestei limite pot fi deduse si c eltuielile reprezentand: tic ete

de cresa acordate de an%a$ator in conformitate cu le%islatia in vi%oare cadouri in 'ani sau innatura oferite copiilor minori si salariatilor cadouri in 'ani sau in natura acordate salariatelor

costul prestatiilor pentru tratament si odi na inclusiv transportul pentru salariatii proprii si

pentru mem'rii de familie ai acestora a$utoare pentru salariatii care au suferit pierderi in

%ospodarie si contri'utia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor

a$utorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

36 (10). Bn a%ent economic este incadrat la inceputul anului in cate%oria micilor producatori

independenti. Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 170.000 l. in luna iulie pune

in functiune o noua capacitate de productie de "0.000 l. *roductia sa cumulata pentru lunile

ianuarie au%ust este de 1#0.000 l din care 20.000 l in luna iulie si !0.000 l in luna au%ust.

>erea produsa are 10 %rade *lato. olosin'd acciza unitara si cursul de sc im' prevazute in

Codul fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si acciza datorata in luna au%ust.

Raspuns:

Acciza=acciza unitara & nr.%rad *lato & curs sc im' & cantitatea( l)

curs de sc im' 1 eur=6.#",0 ron

acciza unitara=0.,22, eur9 l

Acciza iulie=0.,22,+10+6.#",0K20000=##78,!

Acciza au%ust=0.,22,+10+6.#",0K!0000=176721"

37 (!,). a%entie de turism or%anizeaza o e+cursie cu urmatorul traseu: turistii pleaca din

;omania cu avionul pana in 4talia se cazeaza cateva zile in 4talia si apoi pleaca cu un autocar in

?lvetia se cazeaza doua zile in ?lvetia revin in 4talia (cu acelasi autocar) si apoi sunt transportati

in ;omania cu avionul. Costul (inclusiv / A) al prestarilor de servicii (transport cazare etc.)

facturat a%entiei de turism (de catre prestatorii de servicii) de care 'eneficiaza turistii pe teritoriul

B? este de 20000 lei si in ?lvetia (cu / A din ?lvetia) este !000 lei. A%entia practica un adaos

comercial de 80@ adica vinde 'iletele fara / A cu 60000 lei. Sa se determine / A colectat de

a%entia de turism.

Raspuns:ar$a 'ruta=60000-20000-!000=1!000


19/35

C eltuieli totale=2!000

Deci 2!@ din c eltuieli sunt aferente non B?-?lvetia si #!@ din c eltuieli sunt aferente B?-4talia

>aza de calcul a / A=1!000 + #!@=112!0

/ A colectat=112!0 + 26@=2#00

38 ("#). societate comerciala platitoare de impozit pe profit realizeaza in primul trimestru al

anului 200& venituri totale in suma de 1"6!0 lei din care 2"00 lei reprezinta venituri

neimpoza'ile. in aceeasi perioada societatea comerciala inre%istreaza c eltuieli totale in suma

de 7#00 lei din care 1!#0 lei reprezinta c eltuieli nededucti'ile. Determinati impozitul pe profit deplata aferent trrimestrului 4 al anului 200&.

Raspuns:

*rofit impoza'il= enituri totale-C eltuieli totale- enituri neimpoza'ile C eltuieli nededucti'ile

enituri totale=1"6!0

C eltuieli totale=7#00

*rofit impoza'il=1"6!0-7#00-2"00 1!#0="020

4mpozit pe profit="020 + 18@=6,".20

ads2

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

39 ( 2"). r%anizarea conta'ilitatii de %estiune. Studiu de caz:societate de productie.

Raspuns:

Structura or%anizatorica a activitatii respectiv %ruparea activitatilor pe sectoare sectii ateliereetc. influenteaza or%anizarea conta'ilitatii c eltuielilor de e+ploatare si calculatia costurilor

indeose'i su' aspectul localizarii lor. C eltuielile de e+ploatare vor fi delimitate pe locuri de

c eltuieli (sectii unitati prestatoare de servicii sector de administratie %enerala) si vor fi astfel

evidentiate in conturile sintetice si analitice de %estiune. in functie de acest factor in literatura de

specialitate se vor'este despre centre de c eltuieli si respectiv centre de responsa'ilitate.

3ocurile de c eltuieli sunt acele locuri de munca unde se consuma diverse resurse. Aceste locuri

de munca pot fi in acelasi timp locuri de c eltuieli cu caracter te nolo%ic sau locuri de c eltuieli

de desfacere si administratie.4n acest sens se vor'este despre locuri operationale de c eltuieli silocuri structurale de c eltuieli.


20/35

3ocurile operationale de c eltuieli coincid cu locurile de munca unde se e+ecuta operatiuni

privind aprovizionarea e+ecutia si vanzarea produselor.

3ocurile structurale de c eltuieli sunt acelea in cadrul carora se indeplinesc operatiuni privind

or%anizarea conducerea si administrarea activitatii de e+ploatare si a altor activitati aleintreprinderii.

Delimitarea pro%ramarea si urmarirea c eltuielilor la nivelul fiecarui loc de c eltuieli este %reu de

realizat si costisitoare in acelasi timp din aceasta cauza locurile de c eltuieli se reunesc in asa

numitele zone sau sectoare de c eltuieli. Acestea sunt cunoscute si su' denumirea de centre de

c eltuieli.

Sectoarele de c eltuieli se vor identifica cu unitatile operative corespunzatoare specificului

activitatii intreprinderilor din fiecare ramura.

Conta'ilitatea de %estiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are

caracter o'li%atoriu:


21/35

5ota: operatiunea se efecteaza simultan cu conta'ilizarea c eltuielilor de e+ploatare in conturile

din clasa 8

4n Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei o'tinute sau a

productiei in curs de e+ecutie.

%rupa 93”&ostu# pro!uctiei” cuprinde stocurile pentru evidenta productiei

o'tinute.;ula$ele contului reprezinta:

4n De'it: productia o'tinuta

4n Credit: costurile resurselor consumate

Conceptele de 'aza privitoare la conta'ilitatea de %estiune au fost dezvoltate in principal in

firmele de productie. in termeni mai simpli prin firme de productie se intele% acele intreprindericare transforma materiile prime si materialele pe care le ac izitioneaza in produse finite folosind

forta de munca si utila$ele.

'tu!iu !e ca :'ocietatea !e pro!uctie

societate comerciala a o'tinut in cursul unei perioade de %estiune trei produse in urmatoarele

cantitati: A 1.000 'uc. > 2.000 'uc. C 1.!00 'uc.

*entru realizarea lor societatea a efectuat urmatoarele c eltuieli:

c eltuieli directe de productie: A 100.000 lei > 160.000 lei C 1!0.000 lei .

c eltuieli indirecte de productie 11#.000 lei iar 'aza de repartizare a lor o constituie c eltuielile

directe.

Calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre c eltuielile de repartizat si suma 'azelor de

repartizare.

Ls = 11#.000 9 (100.000 160.000 1!0.000) = 11#.000 9 "70.000 = 0 "

Calculul cotei de c eltuieli indirecte ce revine fiecarui purtator de c eltuieli prin inmultirea Ls cu

'aza de repartizare a fiecarui purtator de c eltuieli.

C . ind. A = 0 " M 100.000 = "0.000 lei

C . ind. > = 0 " M 160.000 = 62.000 lei

C . ind. C = 0 " M 1!0.000 = 6!.000 lei


22/35

Calculul costului de productie pentru fiecare produs in parte prin insumarea c eltuielilor directe cu

c eltuielile indirecte repartizate.

C* A = 100.000 "0.000 = 1"0.000 lei

C* > = 160.000 62.000 = 1,2.000 lei

C* C = 1!0.000 6!.000 = 17!.000 lei

orma cifrelor relative de structura:

Determinarea ponderii 'azei de repartizare a fiecarui loc sau purtator de costuri in suma 'azelor

repartizate.

% A = 100.000 9 "70.000 = 0 2!86

% > = 160.000 9 "70.000 = 0 "!,7

% C = 1!0.000 9 "70.000 = 0 ",68

Determinarea cotei parti a c eltuielilor indirecte de repartizat ce revine fiecarui produs prin

aplicarea procentelor o'tinute anterior asupra totalului c eltuielilor indirecte ce fac o'iectul

repartizarii.

C . ind. A = 0 2!86 M 11#.000 = "0.000 lei

C . ind. > = 0 "!,7 M 11#.000 = 62.000 lei

C . ind. C = 0 ",68 M 11#.000 = 6!.000 lei

4nre%istrarea in conta'ilitate a repartizarii c eltuielilor indirecte de productie (contul 72") se face

prin preluarea in contul 721-C eltuielile activitatii de 'aza.

721 = 72" 11#.000 lei

40 (1,). *rincipala sursa de informare pentru mana%ement este conta'ilitatea. /ransformarea

conta'ilitatii intr-o conta'ilitate orientata spre conducere tre'uie sa aduca in prim plan sustinerea

deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. 4dentificati informatiile furnizate de

conta'ilitate pentru ec ipa mana%eriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Raspuns:


23/35

4nformatia in %eneral si cea economica in particular sunt principalele surse folosite in procesul

de asistare a deciziilor de catre mana%ement care permit e+aminarea critica a modului de

utilizare a resurselor materiale umane si naturale.

alorificarea optima a informatiei economice este posi'ila numai in cadrul sistemelorinformationale ale firmelor a caror functie de 'aza este de a ve icula o cantitate rationala de

informatii pe 'aza carora sa se ia decizii economice 'ine ar%umentate pe toate treptele

or%anizatorice ale entitatii. *rincipala sursa de date a sistemului informational economic al firmei

si totodata una dintre componentele de 'aza ale acestuia este conta'ilitatea.

*ractica conta'ila este o activitate desfasurata in campul de actiune al cel putin trei prota%onisti

in al caror $oc de interese apar adesea fenomene de diver%enta si c iar de contradictie si

anume:

-Administratorii firmelor

*rofesionistii-conta'ili respectiv persoanele insarcinate cu or%anizarea si conducerea

conta'ilitatii precum si cu %arantarea credi'ilitatii informatiei conta'ile

Btilizatorii informatiilor furnizate de conta'ilitate pentru a dia%nostica si lua decizii cum ar fi:

investitorii actuali sau potentiali furnizori clienti creditori salariati or%anisme ale statului

pu'licul.

Daca se face o analiza cu privire la intrepatrunderea intereselor mana%erilor profesionistilor

conta'ili si a altor cate%orii de utilizatori ai informatiilor conta'ile rezulta mai multe nivele posi'ile

de or%anizare a sistemelor informationale conta'ile ale firmei care se situeaza ca sfera de

cuprindere si comple+itate intre doua e+treme:

1. r%anizarea unui sistem informational conta'il al firmei inte%rat care sa furnizeze

toate informatiile conta'ile pe care firma este dispusa sa le finanteze si sa le difuzeze.

2. r%anizarea unor sisteme informationale conta'ile ale firmei pe criterii de profita'ilitate.

;aportul de forte dintre interesele mana%erilor firmelor profesionistilor -conta'ili si utilizatorii

din afara firmei ai informatiei conta'ile modifica frecvent atat o'iectul si sfera %enerala de

cuprindere a o'iectului conta'ilitatii cat si raportul dintre conta'ilitatea financiara si

conta'ilitatea de %estiune. Ar'itra$ul %eneral intre aceste raporturi de interese se realizeaza

prin normarea sau normalizarea conta'ilitatii prin care se incearca armonizarea tuturor

functiilor ce-i sunt atri'uite: mi$loc de pro'a in $ustitie instrument de control si de dare de

seama instrument economic de %estiune element de ar'itra$ intre a%entii economici.


24/35

Conta'ilitatea financiara are ca principal o'iectiv de a oferi o reprezentare specifica intreprinderii

prin intermediul documentelor de sinteza informand astfel partenerii economici si sociali ai

intreprinderii cu privire la situatia financiara performantele si activitatile acestea.

Conta'ilitatea financiara are un rol du'lu ea este in plan e+tern un instrument de verificare si depro'a si un instrument de comunicare financiara prin informatiile furnizate utilizatorilor e+terni iar

in plan intern un instrument de %estiune la dispozitia mana%erilor.

Alaturi de rolul pe care il are in a controla modul de %estionare a resurselor si in a contri'ui la

luarea deciziilor de catre diversi utilizatori conta'ilitatea financiara a do'andit un rol de re%lare

sociala.

Conta'ilitatea este vazuta ca un sistem de informare adica un ansam'lu de elemente resurse

umane si materiale care permit cule%erea prelucrarea stocarea si comunicarea informatiilor invederea luarii deciziilor.

Activitatile informationale specifice domeniului conta'il sunt cele care privesc producerea si

utilizarea informatiei conta'ile si se traduce in actiuni care vizeaza crearea colectarea pastrarea

transformarea datelor si apoi difuzarea informatiilor. Aceste activitati presupun efectuarea

operatiilor de inre%istrare si de calcul precum si actiunilor de analiza interpretare %rupare

sinteza a datelor si utilizarea informatiilor in luarea deciziilor.

Conta'ilitatea financiara se diferentiaza de alte sisteme de informare su' trei planuri:

*lanul 1.

Specificitatea principiilor pe care la aplica.

4n privinta modului in care principiile conta'ile intervin in procesul de reprezentare unii autori

apreciaza ca principiile conta'ile sunt rezultatul constran%erilor %enerale inerente ale tuturor

activitatilor de modelare si mai ales al o'li%atiilor $uridice rezultate din $ocurile sociale si

interesele contradictorii care incon$oara conta'ilitatea.

*lanul 2.

Specificitatea datelor tratate.

Datele tratate in conta'ilitatea financiara se caracterizeaza prin aceea ca sunt e+primate in unitati

monetare. Conta'ilitatea efectueaza reprezentarea unei parti din realitatea intreprinderii si nu

retine decat aspectele monetare ale tranzactiilor.

*lanul ".


25/35

Specificitatea metodelor tratate.

etodele de tratare ale conta'ilitatii financiare sunt influentate de ale%eri colective care se

e+prima prin norme si re%uli le%ale:

utilizarea unei terminolo%ii si a unui formalism specific(conta'ilitatea are un voca'ular propriu)

normalizarea si re%lementarea situatiilor financiare conform standardelor internationale de

conta'ilitate

utilizarea de proceduri care pun accentul pe control si verificare pentru a %aranta fia'ilitatea

tratamentelor

utilizarea de metode si principii specifice.

'iectivul unui sistem conta'il este sa furnizeze informatii de natura financiara privind entitatea

studiata. Aceste informatii de refera la situatia financiara si performantele unei entitati si sunt

destinate utilizatorilor in vederea luarii deciziilor.

4ntr-o intreprindere modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau descentralizat. Studiile au

demonstrat ca o centralizare in luarea deciziilor prevaleaza influenta si viziunea mana%erilor in

difuzarea informatiei conta'ile. autonomie im'inata cu o descentralizare a conducerii

intreprinderii confera serviciului financiar conta'il posi'ilitatea sa impuna propria viziune indifuzarea informatiei.

Deciziile de prezentare si difuzare a informatiei sunt decizii colective in care sunt implicati

mana%erul directorul financiar serviciile specializate informatia difuzata fiind rezultatul unui

consens si al unui compromis intre acestia.

Daca o intreprindere cauta noi surse de finantare pe piata financiara ea va fi tentata sa

im'unatateasca ima%inea pentru a fi atractiva. in aceste conditii intreprinderea are interes sa

amelioreze calitatea informatiei conta'ile in situatiile financiare din perioada precedenta decizieide refinantare. Cand o intreprindere are nevoie de noi lic iditati ea tre'uie sa atra%a investitorii si

va dori sa o faca o'tinand un cost al capitalului cat mai mic.

Difuzarea informatiilor conta'ile conduce la reducerea asimetriei informationale intre mana%eri si

investitorii potentiali facilitandu le acestora din urma previziunile si anticiparile le%ate de

investitie. Daca investitia este tentanta se creeaza o concurenta intre investitorii institutionalizati

si micii actionari aceasta concurenta %enereaza cresterea cursului actiunilor pe care doar

investitorii institutionalizati sunt capa'ili sa o sustina.


26/35

Decizia tranzactionarii actiunilor pe o piata straina aduce pentru intreprindere costuri

suplimentare de difuzare adaptarea sistemului informatic si modificarea standardelor de audit.

intreprinderile luand in considerare aceste costuri vor cauta o piata financiara straina care

solicita informatii conta'ile inferioare celor pe care ea le o'tine si le difuzeaza.

4ncidenta deciziilor de refinantare asupra informatiilor conta'ile difuzate si a calitatii acestora si

au relevat concluzii contradictorii:

in momentul ma$orarii capitalului informatiile difuzate in rapoartele anuale si in presa financiara

sunt foarte 'o%ate. Aceasta ameliorare este temporara sau limitata la intreprinderile care

realizeaza o crestere de capital pentru prima data.

cautarea de noi lic iditati in strainatate nu pare sa ai'a o influenta pozitiva asupra

difuzarii informatiilor pe piata mondiala.

daca numarul intreprinderilor care cauta noi capitaluri creste in cursul unei perioade difuzarea

informatiilor previzionale ramane constanta.

intreprinderile care recur% usor la piata financiara difuzeaza informatii previzionale in plus dar

nu sc im'a nimic in oferta lor in momentul lansarii operatiei de refinantare.

actori care influenteaza modul de or%anizare a sistemului informational conta'il si anume:marimea intreprinderii modul de luare a deciziilor centralizat sau descentralizat interdependenta

dintre serviciul financiar conta'il si celelalte structuri or%anizatorice din intreprindere pozitia

atri'uita serviciului conta'il in cadrul intreprinderii utilizarea noilor te nolo%ii si produse

informatice in prelucrarea si comunicarea informatiei conta'ile conceptia monista sau dualista in

or%anizarea sistemului conta'il modul de o'tinere a informatiilor interne si a informatiilor e+terne

influenta e+ercitata de or%anele de conducere si de control dintr-o intreprindere.

?la'orarea unui sistem informational inte%rat care sa reuneasca toate structurile or%anizatorice

dintr-o intreprindere in cadrul careia sistemul conta'il informational este c emat sa raspunda

tuturor nevoilor informationale formulate de celelalte servicii si compartimente asi%ura un volum

de informatii mare si o calitate sporita a informatiilor difuzate. Daca celelalte structuri

or%anizatorice dintr-o intreprindere nu-si e+prima nevoile si nu e+ista un dialo% un sc im' de

informatii constant si reiterativ difuzarea si calitatea informatiilor conta'ile vor fi influentate in

sens ne%ativ.

4ASC in cadrul sau conta'il conceptual impune neutralitatea ca o caracteristica de calitate a

situatiilor financiare: pentru a fi fia'ila informatia continuta in situatiile financiare tre'uie sa fie

neutra. Situatiile financiare nu sunt neutre daca prin solutie sau modul de prezentare a


27/35

informatiei influenteaza luarile de decizii sau $udecata astfel incat sa se o'tina un rezultat

predeterminant. C iar daca 4ASC cere respectarea neutralitatii ca un criteriu de calitate al

informatiei conta'ile acesta nu poate fi valid decat daca ne raportam la un anumit sistem

conta'il la un tip de conta'ilitate. Astfel e+istenta si definirea unor concepte fundamentale in

conta'ilitate in mod diferit ne fac sa apreciem ca informatia conta'ila este su'iectiva si casistemul conta'il nu poate fi neutru o'iectiv ci su'iectiv.

Conta'ilitatea reprezinta principala sursa de informatii pentru conducerea intreprinderii in

vederea administrarii previzionarii si controlului activitatii.*rin informatiile pe care le ofera

sistemul conta'il al intreprinderii tre'uie sa serveasca fundamentarii deciziilor mana%erilor.

Conducerea intreprinderii foloseste informatiile conta'ile nu numai pentru a lua decizii ci si ca pe

o cale importanta de comunicare cu utilizatorii e+terni. Difuzarea si pu'licarea situatiilor financiare

reprezinta principalul mod de comunicare a informatiilor conta'ile catre acestia. ;elatiile ce se

sta'ilesc intre conducerea intreprinderii si utilizatorii e+terni %enereaza si o serie intrea%a de

costuri.

;olul informatiilor conta'ile in re%larea acestor relatii este esential. tinand cont de %radul de

difuzare si de acces la informatii vom spune ca intreprinderea o'tine si utilizeaza doua tipuri de

informatii: informatii private si informatii pu'lice.

;olul si pozitia compartimentului financiar conta'il in cadrul intreprinderii conditioneaza productia

si difuzarea informatiei conta'ile. /re'uie luate in considerare urmatoarele aspecte care in

functie de pozitia serviciului conta'il asi%ura un %rad mai mare sau mai mic de difuzare:

capacitatea serviciului conta'il de a produce informatiile conta'ile re%lementate si de a se adapta

sc im'arilor impuse de modificarea normelor conta'ile si a practicilor de difuzare re%lementate:

capacitatea serviciului conta'il de a evalua si a raspunde cererilor de informatie formulate de

utilizatorii interni si e+terni

implicarea serviciului conta'il in deciziile de productie refinantare si %estiune curenta a

intreprinderii

capacitatea serviciului conta'il de a reduce incertitudinile rezultate din relatiile

intreprinderii cu mediul e+terior

formalizarea informatiei difuzate si continuitatea difuzarii informatiilor.

*otrivit Cadrului %eneral de intocmire si prezentare a situatiilor financiare ela'orat de 4ASC

utilizatorii informatiilor conta'ile sunt:


28/35

1. investitorii actuali si potentiali care sunt preocupati de riscul inerent al tranzactiilor si de

'eneficiul adus de investitiile lor. ?i au nevoie de informatii pentru a decide daca tre'uie sa

vanda sau sa cumpere respectiv de informatii care sa le permita sa evalueze capacitatea

intreprinderii de a plati dividende

2. personalul an%a$at si %rupurile lor reprezentative (sindicate) care sunt interesati ino'tinerea de informatii privind evaluarea capacitatii intreprinderii de a oferi salarii pensii si

alte avanta$e precum si oportunitati profesionale

". creditorii financiari care sunt interesati de informatiile care sa le permita sa evalueze

daca imprumuturile acordate si do'anzile aferente vor putea fi ram'ursate respectiv platite

la scadenta

6. furnizorii si alti creditori comerciali care sunt interesati de informatiile care sa le permita

sa evalueze daca sumele ce le sunt datorate vor putea fi platite la scadenta. ?i sunt

interesati de informatii pe termen scurt decat creditorii financiari cu e+ceptia cazului in care

sunt dependenti de continuitatea activitatii intreprinderii in calitate de principal client

!. clientii care sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii unei intreprinderi

in special atunci cand au o cola'orare pe termen lun% cu intreprinderea respectiva sau sunt

dependenti de ea(situatia in care entitatea patrimoniala detine o pozitie de monopol sau

oli%opol)

8.


29/35

2) Btilizare estimarilor

4ntocmirea Situatiilor inanciare in conformitate cu prevederile * 1#!29200! si modificarile

aduse cere conducerii unitatii sa faca estimari si ipoteze care ar putea sa afecteze valorile

raportate ale activelor si pasivelor.

3a data intocmirii situatiilor financiare in notele e+plicative nu au fost prezentate eventualele

active si datorii conti%ente pentru perioada respectiva

") Continuitatea activitatii

*rezentele situatii financiare au fost intocmite in 'aza principiului continuitatii activitatii care

presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzi'il. *entru a evalua

aplica'ilitatea acestei prezumtii se cere conducerii sa-si analizeze in continuare previziunilereferitoare la intrarile viitoare de numerar.

*e 'aza acestor analize conducerea crede ca societatea va putea sa-si continue activitatea in

viitorul previzi'il si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor

financiare ar fi $ustificata

1. &on ersia tran actii#or in one!a straina

oneda de masurare a situatiilor financiare

?lementele incluse in situatiile financiare sunt masurate in moneda care reflecta cel mai fidel

su'stanta economica a evenimentelor si circumstantelor relevante pentru Societate( moneda de

masurarea ) Aceste situatii sunt prezentate in lei romanesti leul fiind si moneda de masurare in

cadrul societatii si nu este o moneda converti'ila in afara ;omaniei

/ranzactiile si soldurile in moneda straina sunt inre%istrate la cursurile de sc im' comunicate de

>anca 5ationala a ;omaniei ( >5; ) pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina u fost

convertite in lei la cursul de sc im' comunicat de >5; pentru data 'ilantului .

Casti%urile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o

moneda straina si din conversia activelor si datoriilor monetare e+primate in moneda straina au

fost recunoscute in contul de profit si pierdere influientand astfel rezultatul financiar.

1. , o$i#i ari#e necorpora#e

Costurile pentru dezvoltarea sau intretinerea pro%ramelor informatice

sunt recunoscute ca o c eltuiala in momentul in care sunt efectuate . Costurile care suntasociate direct unui produs unic si identifica'il care este controlat de Societate si este pro'a'il ca


30/35

va %enera 'eneficii economice depasind costul pe o perioada mai mare de un an sunt

recunoscute ca imo'ilizari necorporale .

*ac etele informatice si licentele sunt recunoscute la cost de ac izitie.

4mo'ilizarile necorporale nu sunt reevaluate.

1. +cti e#e i o$i#i ate

Activele imo'ilizate sunt inre%istrate in conta'ilitate si prezentate in situatiile financiare dupa cum

urmeaza:

-Constructiile la valoarea $usta o'tinuta prin reevaluarea facuta la data de "1.12.200# potrivit

scopului in care a fost intocmit raportul de evaluare.

-;estul imo'ilizarilor corporale sunt prezentate la costul istoric corectat cu deprecierea fizica

inre%istrata in intervalul dintre data ac izitiei si data inc eierii e+ercitiului financiar.

-4mo'ilizarile in curs realizate in anul financiar 200, sunt raportate la costuri efective.

etoda de amortizare folosita este metoda lineara ca si in anii precedenti unitatea respectand

principiul conta'ilitatii privind permanenta metodelor. Amortizarea inre%istrata in e+ercitiul

financiar al anului 200, este de 1.06".2!, lei din care corespunzator activelor scoase din

evidenta 1!.!#0 lei.

Comple+ul Crisul nu are titlu de proprietatea asupra terenului pe care este desfasurata

constructia acesta apartinand domeniului pu'lic de interes local.

Activele imo'ilizate sunt prezentate in structura si evolutie ca valoare 'ruta si ca deprecieri

cumulate in Ane+a nr.1 la prezentul raport formular cod 60 cat si in Ane+a nr.6N nota e+plicative

nr.1.

A5?&A 5;.1

,&+ ,, 2007 2008

1. %ctive necorporale #.325

2. &erenuri si constructii '.(1#.()2 '.(1#.()2

3. Instalatii te!nice si masini 1.5'(.('1 1.5)#.21'

4. %lte instalatii* utila+e si mobilier "'".152 '0#.33'


31/35

5.

%vansuri si imobilizari corporale in curs

de e,ecutie 0 3".'15

6 Imobilizari $nanciare 0

ota# acti e i o$i#i ate 10.992.850 11.055.388

Au fost inre%istrate cresteri la %rupa de instalatii te nice si masini precum si la %rupa de alte

instalatii utila$e si mo'ilier urmare ac izitiilor efectuate conform ane+ei nr.1 la note.

Avansurile si imo'ilizarile corporale in curs de e+ecutie reprezinta o scara e+terioara la 'irourile

societatii inca nereceptionata.

1. 'tocuri#e

Situatia stocurilor la data de "1.12.200, se prezinta dupa cum urmeaza :aterii prime si materiale 6.#!, lei

arfuri si am'ala$e 66.!,# lei

/otal 67."6! lei.

Conta'ilitatea materiilor prime si materialelor consuma'ile s-a evidentiat cantitativ valoric la

pretul de ac izitie Conta'ilitatea marfurilor se tine %lo'al-valoric pe %estiuni marfurile fiind

inre%istrate la pretul de vanzare.

3a inc eierea e+ercitiului financiar evaluarea stocurilor s-a efectuat la valoarea conta'ila

corectata cu rezultatul inventarierii.

4n anul 200, societatea nu a constituit provizioane la stocuri.

1. 'ituatia creante#or

Creantele au fost evaluate prin inventariere la inc iderea e+ercitiului la valoarea nominala.

olumul total al creantelor este in suma de 187.77, lei structurat pe cate%orii si in functie de

lic iditate astfel:

r.crt

&ont

speci catie

a#oare in

so#! #a

31.12.2008

ec"i e

su$ 90 i#e

ec"i

peste

90 i#e

1. ienti 12).'23 11'.0#5 11.""'

2. enti incerti 0


32/35

3. De$itori 2#1 2#1 0

4. +#te creante 3'.)3# 3'.)3#

5 ota# creante 1('.))' 15".220 11.""'1. Disponi$i#itati $anesti si ec"i a#ente

Societatea are desc ise conturi in lei si in devize la mai multe 'anci comerciale .

3a aceasta cate%orie de active circulante se mai inre%istreaza si casa in lei si valuta alte valori

do'anzi avansuri de trezorerie si viramente interne.

Casa si conturile la 'anci la data de "1.12.200, inre%istreaza un disponi'il in valoare de 6"!."17

lei fata de 67.61! lei inre%istrat la "1.12.200#.

Disponi'ilitatile 'anesti in valuta in sold la "1.12.200, au fost evaluate si evidentiate la cursul

comunicat de >5; pentru aceasta data iar diferentele de curs rezultate au fost inre%istrate in

venituri sau c eltuieli financiare si apoi au fost preluate in contul de profit si pierdere al

e+ercitiului.

4mprumuturile pe termen lun% pentru investitii contractate in anii precedenti reprezinta suma de

1.180.000 lei si sunt structurate conform ta'elului de mai $os.

;am'ursarile in anul 200, reprezinta suma de 182.0## , lei la care se adau%a do'anda aferentaconform urmatorului ta'el:

C- DI& /% CI

/% C% S % %&I S % V% &% D4/% I

4/&I &% 200' -% %S%

%&I&

200'

-%I66 IS

/% 7 500000 #("(# 105215 - (((1.('

-%I66 IS

/% 7 3#0000 50"3( 1(0("5 - 1003(.32

-%I66 IS

/% 7 #0000 )))( 1101#." - "21.0'

I&% 48-4 % 2000003"5'1.'#

1252"2." - '#"2.#'


33/35

I&% 48-4 % '0000 1"000

5)#)).)

# - #023.#'

&4&% 11(0000

1(20""

.'

#(1("".

3 2))15.0#

1. &"e#tuie#i in a ans

Contul 6#1 – C eltuieli inre%istrate in avans la "1 decem'rie 200, prezinta un sold de 16.178 lei

fata de 12.708 lei realizat in anul precedent si cuprinde c eltuieli cu a'onamentele asi%urari

cladiri c eltuieli cu proiectul de modernizare al instalatiei de %aze la Compe+ului Crisul conform

ta'elului urmator:

', -+ ,+ & . + ,&, + & .471

-4I C& 4D - I %- C4 9 Crisul 10)20

-4I C& I S&% %&I :% C4 9 Crisul 2000

%SI: -%-I 12"(

&4&% ; 1#1)(

1. Datorii#e societatii

Au fost evaluate la valoarea nominala si reprezinta suma de 2."61.12, lei din care: 61,.0"6 leireprezinta datorii curente cu o vec ime de pana la un an si suma de 1.72".076 lei reprezinta

datorii care tre'uie platite intr-o perioada mai mare de un an structurate pe cate%orie de

c eltuieli astfel:

r.

Crt.5atura datoriei/otal

Din care Su'

"0 zile4ntre "0

si 70 zile4ntre 70

si "8! zile4ntre 1 si ! ani1. urnizori1"".112##.8"62#.#"726.266".67!2. urnizori

imo'ilizari!.2,6 !.2,6 ".Clienti creditori,76 ,76 6.Datorii cu personalul si

asi%.sociale#7.,2"#7.,2" !./va nee+i%i'il11.78# 11.78# 8.- / A de plata6."60 6."60 #.-

4mpozit pe profit-


34/35

7.Decontari cu actionarii7#.,20 7#.,2010.Creditori diversi#2.!162!.,606#, 68.12811.Dividente

de plata,".170 ,".17012.Credit 'ancar pe termen lun%1.,"7.706 1.,"7.706

1. &apita#u# socia#

Capitalul social este inte%ral privat si reprezinta valoarea de "."00.000 lei reprezentand "" 000000 actiuni la valoarea nominala de 0.1 lei 9actiune.

Actiunile sunt tranzactionate pe >ursa de alori >ucuresti fiind %estionate societatea de re%istru

D?* F4/A;B3 C?5/;A3 SA >ucuresti.

Structura actionariatului la de "1.12.200, este urmatoarea:

Selea *ompiliu cu o cota de detinere de #" #"602@

*ersoane $uridice cu o cota de detinere de 0.00618@*ersoane foizice cu o cota de detinere de 28 281,2@.

4n ce priveste istoricul capitalului social:

Societatea a fost cotata pe piata ;ASDAO si incepand cu 01.0!.200, actiunile sunt

tranzactionate pe >ursa de alori >ucuresti.

1. , po itare

4mpozitul pe profit curent

Societatea inre%istreaza impozitul pe profit curent in valoare "0.62" lei sta'ilit in 'aza raportarilor

fiscale potrivit le%islatiei romanesti .

1. Recunoasterea enituri#or

eniturile totale sunt in valoare de !.777."!# lei si se refera la serviciile de alimentatie pu'lica

cazare otel si inc iriere spatii etc.

4n situatiile financiare veniturile si c eltuielile sunt prezentate la valoarea 'ruta. 4n 'ilantul

conta'il datoriile si creantele de la aceeasi parteneri sunt prezentate la valoarea neta inmomentul in care e+ista un drept de compensare.

1. &i ra !e a aceri

Cifra de afaceri reprezinta sumele facturate nete de / A si ra'aturi comerciale pentru 'unuri

livrate si servicii prestate tertilor si este in valoare de !.760.761 lei.

1. &"e#tuie#i !e e p#oatare

C eltuielile de e+ploatare sunt in valoare de !.667.16! lei si sunt recunoscute in perioada la care

se refera.


35/35

1. ;ana

Rezolvari Probleme CECCAR I

Documents

Transcript of Rezolvari Probleme CECCAR I