Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2013.pdf

Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1

CREANGA DOREL GEORGIAN

1

CORPUL EXPERILOR CONTABILI I A CONTABILILOR AUTORIZAI DIN ROMNIA

FILIALA CLUJ

SET DE EXERCIII, PROBLEME I STUDII DE CAZ

SEMESTRUL 2 ANUL 1 stagiar n sistem colectiv, anul 1




2

A U D I T F I N A N C I A R 1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate constituie:

a) obiectul unei misiuni de audit de baz;

b) scopul fundamental al auditului financiar;

c) definitiv auditului extern, n general.

Raspuns: exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate contitue obiectul unei misiuni de audit de baza.

2. Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ce obiective de audit identificai:

a) drepturi i obligaii i evaluarea;

b) drepturi i obligaii i existena;

c) numai existena Raspuns: In cadrul verificarii respectarii principiilor contabile in sfera capitalurilor proprii obiectiviele de audit identificate fac referire la drepturile si obligatiile precum si evaluarea acestora.

3. Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere:

a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale;

b) deductibilitatea;

c) o ieire viitoare de resurse.



3

Raspuns: Atunci cand se verifica fundamentarea provizioanelor la sfarsit de an se are in vedere, modul de calul al acestora precum sin conformitatea cu normele legale in vigoare. 4.. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:

a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;

b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;

c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare.

Raspuns: In cadrul verificarii amortizarii imobilizarilor corporale se va asigura ca au fost corect aplicate normele de amortizarea prevazute in reglementarile in vigoare.

5. Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune:

a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;

b) inspecia imobilizrilor corporale;

c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate.

Raspuns: Controlul fizic al imobilizarilor corporale prespune verificarea modului in care s-a facut inventarierea.



4

C O N T A B I L I T A T E

1.Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar

Rezolvare: a) subscrierea de capital pentru suma de 5.000 lei, conform Borderoului de subscriere: i. 456 = 1011 5.000 lei b) Evidena vrsrii capitalului social subscris: i. Prin banc, conform extrasului de cont:

5121 = 456 5.000 lei; ii. Numerar la caserie:

5311 = 456 5.000 lei; c) constituirea capitalului social vrsat: i. 1011 = 1012 5.000 lei.

2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri:

- disponibil in contul bancar 6.000 lei;

- cladiri 4.000 lei;

- terenuri 3.000 lei;

- brevete de inventii 7.000 lei;

Total 20.000 lei



5

Rezolvare:

a) subscriere capital social

456 = 1011 20 000 lei

b) depunere aport varsare capital social

% = 456 20 000 lei

5121 6 000 lei

2111 3 000 lei

212 4 000 lei

205.2 7 000 lei

c)realizarea efectiva a capitalului

1011= 1012 20 000 lei

3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este :

- actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei

- obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei

Total 900 lei



6

Rezolvare:

a) subscriere capital social 456 = 1011 900 lei

b) depunere aport (varsare capital social) % = 456 900 lei

1091 500 lei

506 400 lei

c) realizare efectiva a capitalului 1011= 1012 900 lei

4. Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia.

- Aporturile sunt formate din:

aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei aport in contul current:

asociatul S1 100 lei asociatul S2 300 lei Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

Rezolvare:

a) subscriere capital social:

% = 1011 2000 lei

456.01 1700 lei

456.02 300 lei



7

b) varsare capital social:

% = 456.01 1700 lei

213 1600 lei

5121 100 lei

5121 = 456.02 300 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat:

1011 = 1012 2000 lei

d) achitare cheltuieli constituire:

201 = 5121 15 lei

5. O ntreprindere a cumprat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziie de 260.000 lei. Conducerea estimeaz c durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidual, de 20.000 lei.

S se calculeze amortizarea prin metoda degresiv utiliznd o rat de amortizare degresiv de 40%.

Rezolvare:

Valoarea amortizabila = Costul de achizitie - Valoarea reziduala

Valoarea amortizabila = 260.000 lei - 20.000 lei = 240.000 lei

Amortizare anul 1: 240.000 lei x 40% = 96.000 lei

Amortizare anul 2: (240.000 lei - 96.000 lei) x 40% = 57.600 lei

Amortizare anul 3:

- Amortizarea degresiva ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei - 57.600 lei) x 40% = 34.560 lei;

- Amortizarea lineara ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei - 57.600 lei) / 3 = 28.800 lei;



8

- Se mentine amortizarea degresiva (34.560 lei).

Amortizare anul 4:

- Amortizarea degresiva ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei - 57.600 lei - 34.560 lei) x 40% = 20.736 lei;

- Amortizarea lineara ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei - 57.600 lei - 34.560 lei) / 2 = 25.920 lei;

- Se trece la amortizarea lineara (amortizarea exercitiului este de 25.920 lei). Amortizare anul 5: 25.920 lei

6. Durata de utilitate a unui utilaj cumprat la nceputul exerciiului N-2 i amortizat linear a fost fixat iniial la 7 ani. Prin analiza strii activului respectiv, la nchiderea exerciiului N, se apreciaz c durata sa rezidual de utilitate este numai de 3 ani din acest moment. Se presupun un cost de achiziie de 140.000 lei i o valoare rezidual nul estimate la data punerii n funciune.

S se calculeze amortizarea aferent exerciiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2 i N+3 n conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale.

Rezolvare:

Exercitiul Cheltuiala cu amortizarea(lei) Valoareaneta contabila(lei)

N-2 14000/7ani=20000 140000-20000=120000

N-1 120000/6ani=20000 120000-20000=100000

N 100000(3ani+1an)=25000 100000-25000=75000

N+1 75000/3ani=25000 75000-25000=50000

N+2 50000/2ani=25000 50000-25000=25000

N+3 25000 25000-25000=0



9

7. Referitor la producia vndut, cum se nregistreaz operaiile economice ce privesc:

a) produsele facturate clienilor la preul de vnzare de 100.000 lei, TVA 24%, acceptndu-se o cambie la a crei valoare se adaug dobnda datorat de ctre client de 3% din valoarea total a creanei;

b) cambia se depune la banc spre scontare, scontul reinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial;

c) preul de eviden al produselor vndute este de 75.000 lei.

Rezolavre:

a) Vanzarea de produse finite:

4111 Clienti = % 124.000 lei

701 Venituri din vanzarea produselor finite 100.000 lei

4427 TVA colectata 24.000 lei

b) Acceptarea cambiei in valoare de 119.000 lei si dobanda: 3% x 124.000 lei = 3.720 lei:

413 Efecte de primit de la clienti = % 126.420 lei

4111 Clienti 124.000 lei

766 Venituri din dobanzi 3.420 lei

c) Depunerea cambiei spre scontare:

5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti 126.420 lei

Si:

5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de incasat 126.420 lei



10

d) incasarea cambiei, scont 2% x 126.420 lei = 2.528,4 lei:

% = 5114 Efecte remise spre scontare 126.420 lei

5121 Conturi curente la banci 123.891,6 lei

667 Cheltuieli privind sconturile acordate 2.528,4 lei

e) Descarcarea gestiunii pentru costul de productie:

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 75.000 lei

8. Cum se vor nregistra n contabilitate urmtoarele operaii economice:

a) plata prin virament a unui avans n sum de 10.000 lei, n vederea achiziionrii unor bilete de tratament i odihn;

b) achiziia a cinci bilete n valoare unitar de 3.000 lei, TVA 24%, i achitarea cu numerar a diferenei n momentul ridicrii biletelor;

c) distribuirea integral a biletelor ctre salariai, avnd n vedere c ntreprinderea suport 70% din valoarea acestora.

Rezolvare:

a) Plata avansului:

% = 5121 Conturi la banci in lei 12.400 lei

4091 10.000 lei

Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

4426 TVA deductibila 2.400 lei

b) Achizitia biletelor de tratament: 5 bilete x 3.000 lei = 15.000 lei:



11

% = 401 Furnizori 18.600 lei 5322 Bilete de tratament si odihna 15.000 lei

4426 TVA deductibila 3.600 lei

c) Plata furnizorului, cu retinerea avansului: 401 Furnizori = % 17.850 lei

4091 10.000 lei Furnizori - debitori pentru cumparari

de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibila 1.900 lei

5311 Casa in lei 5.950 lei

d) Distribuirea biletelor catre salariati, 70% din valoare fiind suportata de intreprindere:

% = 5322 Bilete de tratament si odihna 15.000 lei

6458 10.500 lei

Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

4282 Alte creante in legatura cu personalul 4.500 lei

Si:

635 = 4427 TVA colectata 2.850 lei

Cheltuieli cu alte

impozite, taxe si varsaminte asimilate

9. SC AMOS SA acorda unei filiale din cadrul grupului un imprumut de 8000 lei pe o durata de 2 ani, cu o dobanda de 20% pe an. Imprumutul se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an, dar anul urmator filiala intra in faliment si nu mai incaseaza nici rata imprumutului si nici dobanda cuvenita, care



12

trece la pierderi.

Rezolvare:

* evidenierea nregistrrilor contabile pentru societatea care acord mprumutul.

Acordarea mprumutului

2671 = 5121 8 000 lei Sume datorate de filiale Conturi la bnci n lei

nregistrarea primei rate i a dobnzii aferente * calcul dobnd : 8 000 lei * 0,2 = 1 600 lei * calcul prima tran : 8 000 lei : 2 ani = 4 000 lei

5121 = % 5 600 lei Conturi la 766 bnci n lei Venituri din dobnzi 1 600 lei 2671 Sume datorate de filiale 4 000 lei

La sfritul anului 2 se contabilizeaz dreptul de a ncasa dobnda la creditul rmas * calcul dobnd : (8 000 lei 4 000 lei) * 0,2 = 800 lei

2672 = 766 800 lei Dobnda aferent Venituri din dobnzi sumelor datorate filiale



13

Trecerea pe cheltuieli a dobnzii i a ultimei rate neachitate 654 = % 4 800 lei Pierderi din creane 2672 i debitori diveri Dobnda datorat filiale 800 lei 2671 Sume datorate de filiale 4 000 le



14

F I S C A L I T A T E 1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora?

Rezolvare:

impozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile veniturineimpozabile)impozit pe profit = 16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) = 17.600 lei

profit brut = 500.000 400.000 = 100.000 lei profit net = profit brut impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 leidividende = 60% din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 lei

divedendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608 leidividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei

2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele:

- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;

- cheltuieli de personal 10000 lei;

- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;

- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei;

- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;

- cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora);



15

- cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului.

Rezolvare:

Venituri totale =175.000 lei

Cheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei

Cheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.

Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 lei

Rezultat fiscal = venituei totale - cheltuieli totale venituri neimpozabile +cheltuieli nedeductibile +amortizare contabila -amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 lei

Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat : 3000 x16% = 480 lei

- in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei

Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480

Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal:



16

-3 din cifra de afaceri = 525 lei

- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2.896 lei

Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei

Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 = 13.995 lei

Diferenta de virat statului = 13.995 3.000 = 10.995 lei

3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente.

Rezolvare:

Sfera de aplicare:

a) venituri din activitati independente: veniturile comerciale; veniturile din profesii libere; veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din salarii; c) venituri din cedarea folosintei bunurilor; d) investitii; e) venituri din pensii; f) venituri din activitati agricole; g) venituri din premii si din jocuri de noroc; h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare; i) alte veituri.

Cotele de impozitare

Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile cu exceptia veniturilor din jocuri de noroc(cota de impozitae este 25%)



17

A N A L I Z A D I A G N O S T I C A I N T R E P R I N D E R I I

1. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 1000

Producia vndut 18000

Producia stocat 2500

Subvenii de exploatare 2000

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600 Cheltuieli cu materii prime 2500

Costul mrfurilor vndute 700

Cheltuieli salariale 10000

Cheltuieli cu amortizarea 600

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurri sociale 1200

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate

400

Impozite i taxe 300



18

Venituri din dobnzi 200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobnzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100

Impozit pe profit 300

Rata de distribuire a profitului 40%

Rezolvare:

Autofinanarea (AF) exprim doar volumul potenial de resurse financiare proprii care rmne efectiv n entitate dup retribuirea tuturor categoriilor de participani la activitatea acesteia. Autofinanarea sau capacitatea de autofinanare net se msoar pornind de la capacitatea de autofinanare din care se deduc dividendele pltite n timpul exerciiului.

Autofinanarea = CAF Div, unde

- Div reprezint dividendele vrsate se preiau din Nota 3 Repartizarea profitului

Capacitatea de autofinantare (CAF) a unei societi comerciale reflect potenialul financiar de cretere economic a entitii, respectiv sursa intern de finanare generat de activitatea industrial i comercial a acesteia destinat s asigure:

finanarea unor nevoi ale gestiunii curente creterea fondului de rulment finanarea total sau parial a noilor investiii rambursarea mprumuturilor contractate remunerarea capitalurilor investite.

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul



19

VA= MC+QE-Consumuri intermediare

MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300

QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500

VA=300+20500-(2500+200)=18100

EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600

RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea Ch cu provizioanele

pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000

RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500

RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500

RN=7500-300 =7200

I

CAF = EBE

+Alte venituri din exploatare

-Alte cheltuieli pentru exploatare

+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )

-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )

+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din

subventii virate asupra rezultatului exercitiului )

-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )

-Impozitul pe profit



20

CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900

CAF= RN

+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate

-Ven. din provizioane

+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

-Venituri din vanzarea activelor

-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului

CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900

Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020

Dividende =7200*40%=2880

`



21

A D M I N I S T R A R E A S I L I C H I D A R E A I N T R EP R I N D E R I L O R

1. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?

Raspuns:

Conform art. 159 din Sectiunea IV Auditul financiar, auditul intern si cenzorii din Legea 32/1990 privind societatile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare:

SECTUNEA IV: Auditul financiar, auditul intern si cenzorii Art. 159 (1)Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. in toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (2)Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. (3)Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul. (4)La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.

Asadar, societatea pe actiuni va avea un numar impar de cenzori de regula 3 cenzori si un supleant (inlocuitor), daca prin actul constitutiv nu este prevazut altfel.

- Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

Raspuns:

In societatile de capitaluri (societatea pe actiuni si societatea in comandita pe

actiuni), catre se constituie dintr-un numar mare de asociati, cat si in societatea cu

raspundere limitata, controlul privind gestiunea societatii se exercita de persoane

anume investite, care se numesc cenzorii societatii.



22

Potrivit legii, societatea pe actiuni va avea un numar de trei cenzori si tot atatia

supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate

cazurile, insa, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani, putand fi realesi. Legea impune ca unul

dintre cenzori sa fie contabil autorizat sau expert contabil, cenzor care nu poate face

parte din randul asociatilor societatii. De asemenea cenzorii trebuie sa depuna o

garantie, care reprezinta a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.

(Art.154 alin.7 Cenzorii sunt obligati sa depuna, nainte de acceptarea functie a treia

parte din garantia ceruta pentru administratori. Sunt exceptati de la aceasta obligatie

cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, daca fac dovada ncheierii asigurarii

de raspundere civila profesionala.)

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile

financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform

regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Despre toate

acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire

la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale

un raport amanuntit.

Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale

numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor

financiari.



23

In acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective principale:

a) operaiunile legate de inregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c

rezultatele inventarierii sunt cuprinse in bilanul contabil anual;

c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evidenei

analitice i sintetice a elementelor patrimoniale;

d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect in balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre

contabilitatea sintetic i cea analitic;

f) intocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea

normelor metodologice cu privire la intocmirea acestuia i a anexelor sale;

g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale in vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este intocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada

de raportare;

i) stabilirea in conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor la

destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie;

j) situaia creditelor i a altor imprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care sunt

proprietatea societii comerciale sau care au fost primite in gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, in mod regulat, a garaniei de ctre administratori;



24

m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie indeplinite

de administratori i de lichidatori;

n) alte sarcini prevzute de actele normative in vigoare.

Cenzorii sunt obligati, de asemenea:

a) sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;

b) sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori;

c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in

ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;

d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;

e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori. Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor

neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului

constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta

adunarii generale.

Pentru indeplinirea obligatiei de control precum si asupra propunerilor pe care le vor

considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii

vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit drept pentru care cenzorii vor



25

delibera impreuna. In caz de neintelegere, cenzorii vor intocmi rapoarte separate,

care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale pentru celelalte obligatii impuse de

lege, cenzorii vor putea lucra separat.

Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile

facute in exercitiul mandatului lor.

Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

Obligatiile si raspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile mandatului si de dispozitiile legii. Ca si raspunderea administratorilor, raspunderea cenzorilor poate fi

civila si penala. (art. 181 Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea

generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere impotriva administratorilor,

directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari) .

- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Conform art 207 si 208 din Legea 31/1990

a societatilor comerciale (1) Capitalul social poate fi redus prin:

a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;

b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;

c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:

a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;



26

b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;

c) alte procedee prevazute de lege.

Art. 208

(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Din punct de vedere fiscal, art. 36 din Codul fiscal si pct. 100 1 lit. c) din normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2003, cu modificarile ulterioare, prevad ca nu sunt considerate dividende si nu se impun sumele distribuite cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre actionari/asociati.



27

E V A L A U A R E A I N T R P R I N D E R I L O R

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar.

Rezolvare:

Profitabilitate = Profit din exploatare / Capital angajat Atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung, conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta directie de utilizare sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.

2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii.

Rezolvare:

Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.)

Formula: VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune

3. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: actiunile juridice n curs pentru litigii cu caracter comercial; actele de proprietate asupra bunurilor ntreprinderii; actele de nchiriere asupra bunurilor utilizate de ntreprindere.

Rezolvare: actiunile juridice n curs pentru litigii cu caracter comercial;



28

4. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: dac au depus garantiile legale; dac au studii superioare de specialitate; dac sunt si actionari ai societtii analizate; dac au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.

Rezolvare: Dac au studii superioare de specialitate

5. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: respectarea principiului de protejare a patrimoniului; starea cilor de acces si a utilittilor pentru productie; atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere.

Rezolvare: Atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere.



29

E X P E R T I Z A C O N T A B I L A

1. Care sunt rspunderile experilor contabili?

Rezolvare:

Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii.

2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Rezolvare:

Abaterile, n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare.

Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte: a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului;

b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional; c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;



30

g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament sau a impozitelor;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz;

i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesional;

k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii;

3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contab?

Rezolvare: In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza

contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.

Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate. Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut



31

realiza lucrarea de expertiza contabila.

4. Ce reprezint noiunea de interes public?

Rezolvare: Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale vizavi de public.

Public inseamn: Clieni Guvern

Investitori

Angajatori Oameni de afaceri Comuniti financiare

Donatori de fonduri Orice persoan

Acest public d incredere in obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili, pentru buna funcionare a economiei.

Aceast incredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general.

Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz profesionitii contabili.

Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criteria care s justifice increderea publicului. Interesul public este bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul profesionist.

Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:



32

auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare ca suport parial pentru imprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor organizaiei; auditorii interni furnizeaz asigurarea in legtur cu un sistem de control intern corect, care sporete

increderea in informaiile financiare externe ale patronului; experii in impozite ajut la stabilirea increderii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare;

consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public in susinerea lurii deciziilor manageriale corecte.

Profesionitii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, Publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corect, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite

5. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

Rezolvare: Principiile fundamentale sunt:

integritate drept, sincer, cinstit; obiectivitate corect, fr idei preconcepute;

competen profesional lucrri efectuate cu grij i sarguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale;

confidenialitate pstrarea secretului profesional; profesionalism comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile; respectarea normelor tehnice i profesionale executarea lucrrilor conform normelor tehnice i



33

profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerinelor clientului sau angajatorului i dac sunt compatibile cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei. Integritatea, unul dintre pricipiile da baza ale profesiei contabile, implica nu numai onestitate pur si

simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale.

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii in privinta incalcarii obiectivitatii. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti,

onesti si sa nu aiba conflicte de interese. Competenta profesionala Profesionistul contabil trebuie sa indeplineasca serviciile profesionale cu

bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivel cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legistaliei si tehnicii. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cand obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare.

Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele

membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de clienti, terti,angajatori, alti membri ai profesiei, public in general. Un profesionist contabil trebuie s-i indeplineasc sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grij i abilitate instruciunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerinele de integritate,



34

obiectivitate i, in cazul liber-profesionitilor contabili, cu independena In plus, ei trebuie s se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Internaionale de Audit), Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, Ministerul Economiei si Finanelor ,C.E.C.C.A.R. i Camera Auditorilor Financiari, legislaia relevant.

Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2013.pdf

Documents

Transcript of Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2013.pdf