0.SN 400

1. Identifica elementele componente ale strungului universal SN 400.

1. batiu2. cărucior3. păpuşă fixă4. platou5. suport portcuţit6. sanie transversală7. păpuşă mobilă 8. bara de avans 9. şurub conducător10.pinolă

2. Explica rolul elementelor componente.Batiul – elementul cel mai important, de a carui constructie depinde rigiditatea strungului, respectiv precizia de prelucrare;Papusa fixa – contine CV, alcatuita din organe ale transmisiilor mecanice, care asigura transmiterea si reglarea treptelor de turatii ale arborelui principal;Arborele principal – are rolul de a transmite miscarea de rotatie la piesa ce urmeaza a fi prelucrata;Universalul / Platoul – dispozitiv de prindere si fixare a piesei de prelucrat;

1

Cutia de avansuri si filete – contine elementele ce asigura transmiterea si reglarea treptelor de avansuri;Caruciorul strungului – asigura prinderea si fixarea sculelor, precum si executarea miscarilor de avans;Sania longitudinala – serveste la deplasarea saniei transversale;Sania transversala – asigura fixarea suportului portscula (miscarea acestuia este asigurata de un mecanism surub-piulita);Papusa mobila – se foloseste pentru prinderea si fixarea semifabricatelor lungi;Surubul conducator – asigura transmiterea miscarii de CAF, la caruciorul strungului pentru operatia de filetare;Bara de avansuri – asigura transmiterea miscarii de la CA la cutia caruciorului, pentru avansul de lucru;

3) Precizeaza tipurile de suprafete executate pe SN 400.Suprafete de revolutie (cilindrice, conice), suprafete plane si suprafete elicoidale (filete);

4) Descrie metodele de prelucrare prin strunjire a unui arbore neted.a) prelucrarea arborilor netezi cu mai multe cutite prin divizarea adaosului de prelucrare in lungimeb) prelucrarea arborilor netezi cu mai multe cutite, prin divizarea adaosului de prelucrare in adancime;

5) Executa schema cinematica de principiu a strungului universal.

M1 – 1 – 2 – 3 – CV - 4 – I 15 – 14 – M2 (deplasare rapida)

7 – II - 8 – 9 – 10 – Z – CR – II (avans longitudinal Sl)

11 – 12 – III (avans transversal St) 5 – A – B – 6 – CA

13 – IV (deplasare pentru filetare)

Miscarea V este o miscare de avans manual a saniei portcutit.

2

MASINA DE FREZAT UNIVERSALA

1. Identifica elementele componente ale masinii de frezat universale.

1 – placa de baza2 – batiu3 – brat - suport4 – suport - lagar5 – arborele principal6 – dorn7 – freza8 – masa superioara a masinii9 – masa inferioara a masinii10 – consola

2. Explica rolul elementelor identificate.Scula aschietoare 7 se monteaza in arborele principal 5, prin intermediul unui dorn 6 si primeste miscarea de rotatie (miscarea principala de aschiere) de la motorul electric M1.Piesa de prelucrat se fixeaza pe masa masinii 8 si executa impreuna cu aceasta, miscarea de avans. Miscarile mesei masinii pot fi realizate manual sau in ciclu automat de la motorul M2.

3. Explica deosebirile si asemanarile dintre masina de frezat orizontala si masina de frezat universala.

3

Masina de frezat universala este identica cu masina de frezat orizontala, cu deosebirea ca masa superioara de lucru se poate roti cu 15 – 30º, pentru taierea canalelor elicoidale.

4. Indica SDV-urile folosite la frezarea suprafetelor plane.Sculele aschietoare – freze cilindrice, freze disc, freze frontale, freze cilindro – frontale;Dispozitive – prinderea frezelor se poate face direct, pe alezajul conic al arborelui principal, sau indirect prin intermediul unui dorn portfreza;

- prinderea pieselor se poate face direct pe masa masinii, cu bride, suruburi, cale in trepte, menghine, coltare, universale, etc;

5) Executa schema cinematica de principiu a unei masini de frezat.

M1 – CV – arbore principal – miscare principala de aschiere IM2 – CA – 1 – 2 – surub S1 – miscare de avans longitudinal IIM2 - CA – 2 – 3 - surub S1 – miscare de avns transversal IIIM2 – CA – 1 – 4 - surub Sv – miscare de avans vertical IV

4

MASINA DE GAURIT RADIALA

1) Identifica elementele constructive ale masinii de gaurit radiale.

1 – placa de baza2 – coloana3 –

masa de lucru4 – piesa de prelucrat5 – manson6 – surub7 – brat8 – sania de gaurire9 – arborele principal10 – mandrina 11 – scula12 – ghidajele batiuluiM1 - motor electricM2 - motor electric2) Explica rolul elementelor constructive identificate. Se utilizeaza la prelucrarea prin gaurire a pieselor de dimensiuni si mase mari cu D ≤ 80 mm, greu de manipulat; au un grad mare de universalitate asigurat de posibilitatea

5

II

I

V

I

II

IIIV

IV

M1

M2

1

2

3

4

5

67

8

9

1011

12

papusii cu arborele principal de a se deplasa fata de piesa (care ramane fixa in timpul prelucrarilor);Placa de baza 1 sustine coloana 2 si masa de lucru 3. Pe coloana se deplaseaza vertical mansonul 5, solidar cu bratul 7, actionat de motorul M2 prin surubul 6. Pe ghidajele 12 se deplaseaza sania de gaurire 8, care contine arborele principal 9 si mecanismele de antrenare a acestuia in miscarea transmisa de motorul electric M1.

3) Descrie miscarile executate de masina de gaurit radiala.

I – miscarea principala de rotatie a arborelui principalII – miscarea de avans a pinolei arborelui principalIII – miscarea de potrivire a saniei de gaurireIV – miscarea de potrivire a bratuluiV – miscarea de rotire a bratului

4) Identifica dispozitivele folosite la prelucrarile prin gaurire.La prelucrarile prin gaurire se folosesc 3 grupe de dispozitive:

dispozitive de fixare si antrenare a sculelor dispozitive de ghidare a sculelor dispozitive de fixare a pieselor

Dispozitivele de fixare si antrenare a pieselor sunt: mansoanele conice sau reductiile – fixarea burghielor cu coada conica mandrinele – fixarea burghielor cu coada cilindrica mandrinele pentru schimbarea rapida a sculelor – prelucrarea succesiva cu mai

multe scule a aceleeasi piese capetele multiax – fixare si antrenare simultana a mai multor scule

Dispozitivele de ghidare a sculelor bucsele de ghidare

Dispozitivele pentru fixarea pieselor universale (menghine, bride cu suruburi) speciale, denumite si dispozitive de gaurit – se construiesc pentru o anumita

piesa sau pentru grupe de piese

5) Stabileste tehnologia de prelucrare a unei unei gauri cu dimensiunile Ф 30 x 60 mm, intr-o piesa prismatica din OL 42.Fiind necesara o singura piesa, productia are caracter de unicat. Asadar, principalele operatii tehnologice sunt:

trasarea centrului gaurii punctarea centrului cu ajutorul punctatorului gaurirea, cu burghiul Ф 30 mm, STAS 6727 -67

Din tabele, regimul de aschiere va fi: s = 0,25 mm/rot; v = 25 m/min;Calculul turatiei:

n = 1000 ∙ v / ╥ ∙ d = 1000 ∙ 25 / ╥ ∙ 30 = 265,38 rot/min

Se alege masina de gaurit G40.

6

Pe aceasta masina se pot obtine urmatoarele valori :s = 0,25 mm/rot si n = 224 rot/min

Fixarea piesei se face in menghina

7

MASINA DE RECTIFICAT ROTUND EXTERIOR, INTRE VARFURI

1) Identifica elementele constructive ale masinii de rectificat.

1. batiu2. masa superioara3. masa inferioara4. papusa portpiesa5. papusa mobila6. papusa portpiatra

2) Explica rolul elementelor constructive identificate.

Batiul – in interiorul acestuia sunt montate mecanismele de actionare (mecanice sau hidromecanice); la partea superioara este prevazut cu ghidaje longitudinale;Masa superioara – se roteste in raport cu masa inferioara; pe masa superioara se gasesc fixate papusa portpiesa si papusa mobila;

4

62

3

5

1

8

Masa inferioara – executa avansul longitudinal;Papusa portpiesa – este alcatuita dintr-o carcasa ce se fixeaza pe masa superioara, avand rolul de a asigura prinderea piesei in vederea prelucrarii, precum si antrenarea acesteia in miscare de rotatie;Papusa mobila – are rolul de a centra si sustine piesa in timpul rectificarii;Papusa portpiatra - are rol de element de sustinere si ghidare a arborelui principal;

3) Executa schema actionarii mecanice a masinii de rectificat.Masina este prevazuta cu 3 motoare de actionare, care asigura realizarea miscarilor de lucru astfel: de la motorul M1, miscarea se transmite sculei S, prin intermediul transmisiei 3 – 4, a cutiei de avansuri CA1 si a transmisiei prin curele 5 – 6, miscarea de rotatie se transmite piesei P, iar de la motorul M3, prin intermediul transmisiei 7 – 8, a cutiei de avansuri CA2 si transmisiei 9 – 10, miscarea se transmite mesei, care executa miscarea de avans longitudinal. 4) Identifica dispozitivele folosite la prinderea pieselor.La prelucrarea suprafetelor de rotatie exterioare pe masini de rectificat intre varfuri se folosesc, de regula, aceleasi dispozitive de prindere a pieselor ca si la strunjirea pe strungul normal. Aceste dispozitive sunt:

varfurile fixe, rotative sau libere antrenoarele: inimi de antrenare, varfuri de antrenare si flansele de antrenare dornurile de diferite tipuri lunetele

Ca dispozitive pentru fixarea pieselor de prelucrat in arborele portpiesa al masinii se folosesc:

universalele si platourile dornurile (cu bile, cu bucsa elastica, cu pana, etc.)

5) Stabileste regimul de aschiere la rectificarea suprafetelor de revolutie exterioare. Adancimea de aschiere “t” Avansul de patrundere (avansul transversal) “St” Anansul longitudinal “Sl” Viteza de aschiere “v” Viteza periferica a piesei“vp”

Adancimea de aschiere “t” are valorile t = 0,01...0,10 mm, la degrosare si t = 0,05...0,015 mm, la finisare;Anansul longitudinal “Sl” se exprima cu relatia: “Sl = β ∙ B [mm/rot]β – coieficient ce reprezinta fractiuni din latimea B a discului abraziv si are urmatoarele valori:β = 0,3...0,7, pentru degrosareβ = 0,2...0,3, pentru finisareViteza de aschiere “v” are valori cuprinse intre 30 – 50 m/s, la rectificarea obisnuita, iar la rectificarea rapida intre 50 – 80 m/s

9

ACTIONAREA MASINILOR-UNELTE

1) Executa schema de principiu a actionarii electromecanice a m-u.

2) Identifica principalele transmisii mecanice folosite in constructia masinilor-unelte. transmisii cu roti dintate cilindrice, conice sau de alt tip transmisii cu curele late, trapezoidale, dintate, etc. transmisii cu lanturi articulate

3) Identifica mecanismele folosite la transmitera si transformarea miscarii. mecanismul roata dintata-cremaliera, surub-piulita mecanismul cu clichet, cu cruce de Malta mecanismul cu culisa oscilanta, biela-manivela mecanismul cu roti baladoare

4) Indica utilizarile mecanismelor identificate.

Mecanismele roata dintata-cremaliera si surub-piulita – utilizate la transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie;

Mecanismele cu clichet si cu cruce de Malta – utilizate la transformarea miscarii de rotatie in miscare de rotatie intermitenta;

Mecanismele cu culisa oscilanta si biela-manivela – utilizate la transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie alternativa;

Mecanismul cu roti baladoare – utilizat la multiplicarea/demultiplicarea turatiei;

METRANSMISIIMECANICE

MECANISME DE

REGLARE : CV, CA, ETC.

TRANSMISIIMECANICE

MECANISMEDE

EXECUTIE : ARBORE

PRINCIPAL, SANIE,

MASA, ETC.

10

ELEMENTELE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELORFOLOSITE LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE A M-U

1) Identifica elementele (mecanismele) de strangere mecanice.Elementele (mecanismele) de strangere mecanice asigura transmiterea si amplificarea unei forte dezvoltata, de obicei, manual.Principalele elemente de acest tip sunt :

cu pene cu filet (surub-piulita, cu surub si parghii) cu excentric (simplu si cu parghie)

Functionarea unui element de strangere cu filet de tip surub-piulita:Surubul se roteste in piulita din corpul dispozitivului si apasa asupra piesei cu o forta de strangere “S”.

2) Identifica elementele (mecanismele) de strangere pneumatice. Avantajele acestor elemente : durata redusa a actionarii, manevrare simpla, posibilitatea automatizarii ciclului de lucru, posibilitatea dezvoltarii unor forte de strangere mari.Elementul principal al unui dispozitiv cu actionare pneumatica il constituie cilindrul pneumatic cu piston sau cu membrana.

Functionarea cilindrului pneumatic cu piston:Este denumit cu “dublu efect” deoarece tija sa poate fi manevrata la stanga sau la dreapta, dupa cum aerul comprimat este trimis prin conducta “A”, respectiv “B”.

Functionarea cilindrului pneumatic cu membrana:Este denumit cu “simplu efect” deoarece strangerea se face numai spre stanga, prin trimiterea aerului comprimat in partea dreapta a membranei.

3) Identifica elementele (mecanismele) de strangere hidraulice.Aceste elemente sunt asemanatoare celor pneumatice, cu deosebirea ca fluidul folosit pentru actionare nu mai este aerul comprimat, ci uleiul sub presiune (ulei mineral de transformator sau de turbina).In componenta unei instalatii cu actionare hidraulica intra unul sau mai multi cilindri cu piston (elemnte de strangere) si o serie de elemente auxiliare, necesare alimentarii cu ulei a cilindrilor (robinete, supape, acumulatori hidraulici, distribuitori).Principalele elemente ale acestui tip sunt:

amplificatorul pneumohidraulic amplificatorul mecanohidraulic dispozitivul cu hidroplast

Amplificatorul mecanohidraulic este de fapt o pompa cu piston actionata manual, cu ajutorul unei parghii.

4) Indica dispozitivele universale folosite la prinderea pieselor.

11

Dispozitivele universale mai raspandite sunt: universalele menghinele mesele rotative capetele divizoare

Functionarea mesei rotative simple cu actionare manuala:Platoul se roteste cu ajutorul unui mecanism melc-roata melcata, actionat de o maneta.

5) NTSM la prelucrarea prin aschiere. Nu se va incepe lucrul la o masina pana cand cel ce trebuie sa o deserveasca nu

o cunoaste perfect; Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare si deservire ale m-u; Inainte de inceperea prelucrarii se va verifica atent daca piesele si sculele sunt

fixate in dispozitivele lor de prindere; Nu se va porni motorul electric al masinii pana cand manetele de comanda nu au

fost decuplate; Pentru prevenirea accidentelor produse de aschii se vor folosi ochelari sau

paravane de protectie. Aschiile nu se apuca cu mana ci se indeparteaza cu ajutorul unui carlig special;

In timpul lucrului nu se vor purta haine largi;

12