6 ¦ IUNIE 2015

Actualitate

Credit Pentru finAn-ţAreA ACtiVităţii

Poşta Română a de-marat procedurilenecesare accesăriiunui credit în va-loare de 20 de mi-lioane de lei pentru

finanţarea activităţiicurente. Conform

anunţului postat pe SEAP,perioada de rambursare va fi de 12 luni,iar costurile cu acest credit sunt estimatela 1 milion de lei, fără TVA. Achiziţia se vaefectua pe două loturi a câte 10 milioanefiecare, iar criteriul de atribuire este pre-ţul cel mai scăzut. Ofertanţii vor puteadepune oferte pentru unul sau ambeleloturi. Termenul limită pentru depunereacererilor de documente sau pentru accesla documente este 26 iunie 2015, iar ter-menul limită pentru primirea ofertelorsau a cererilor de participare la licitaţieeste 29 iunie 2015. În aceeaşi zi va avealoc şi şedinţa de deschidere a ofertelor.Creditul va fi garantat prin garanţie realămobiliară (gaj pe conturi) şi prin garanţieimobiliară asupra unor imobile aflate înproprietatea Poştei Române.

Cu acest prilej, directorul general al PoşteiRomâne, Alexandru Petrescu, a avut o în-tâlnire cu omologul său turc, HarunMaden, proaspăt numit ca director gene-ral al PTT. Tema centrală a discuţiilor din-tre cei doi a constituit-o dezvoltarearelaţiilor bilaterale. S-a convenit că aces-tea ar trebui să se axeze pe trei coordo-nate: grupul strategic (acolo unde maimulte companii poştale din zona Europeide Est, inclusiv PTT şi Poşta Română, mili-tează pentru consolidarea cooperării şiîmbunătăţirea integrării statelor dinaceastă zonă în cadrul organismelor inter-naţionale), accesarea de fonduri neram-bursabile în cadrul mai multor linii definanţare de tipul „Orizont 2020", Instru-mentul de Asistenţă de Pre-Aderare

Situaţia financiară pentru perioada ianuarie – aprilie 2015 arată un avans al veniturilortotale de 11,7 milioane de lei faţă de perioada similară a anului trecut, până la 391 de mi-lioane de lei, dar şi o creştere a cheltuielilor cu 16,7 milioane de lei, ca urmare a majorăriisalariale implementate la finalul lui 2014. Cu toate acestea, menţinerea cheltuielilor (371de milioane de lei) sub nivelul veniturilor a făcut posibilă obţinerea unui profit brut de19,5 milioane de lei.

„Păstrarea constantă a veniturilor din serviciile poştale clasice continuă să fie o provo-care, însă intrarea Poştei Române în competiţia proiectelor mari, strategice, s-a dovedit afi o decizie profitabilă. Astfel, în timp ce veniturile din poşta de scrisori sau din vânzărilede mărfuri continuă trendul descendent, încheierea unor contracte cu operatori din zonatransferului de bani sau cel de distribuţie a cardurilor de sănătate au adus încasări impor-tante. În perioada următoare, dorim să intensificăm legăturile comerciale cu actori maridin zona de retail sau banking şi să ne întărim poziţia pe segmentul de e-commerce şi deasigurări”, a declarat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române.

Trend financiar pozitiv

2015

Poşta Română a înregistrat, în primele patru luni ale acestui an, un profit net de 18,7 milioane de lei(4,16 milioane de euro), ca urmare a creşterii veniturilor cu 3,1% faţă de perioada similară a anului tre-cut. Această evoluţie consolidează trendul pozitiv al operatorului naţional de servicii poştale, în con-textul încheierii anului 2014 cu un profit net de 22,8 milioane de lei (5 milioane de euro), după cinci anide pierderi.

În perioada 25-27 mai, în capitala turciei, Ankara, a avut loc cel de-a Viii-a ediţiea simpozionului poştal internaţional, cu tema „Modalităţi inovative de abordareîn domeniul sectorului poştal", organizat de Poşta turcă (Ptt). la această reu-niune au participat reprezentanţi ai uniunii Poştale universale, Posteurop, uni-unii Poştale a operatorilor din zona Mediteraneană, precum şi directori generaliai peste o sută de operatori poştali din întreaga lume.

noile tendinţe PoştAle, dezbătute lA AnkArA

Poşta Română, cel mai mare angajator

POªTAªUL438 ¦ 7

Poşta Română arămas cel mai mareangajator din Ro-mânia şi în cursulanului 2014, cutoate că, la fineleanului 2013, a tre-cut printr-un pro-ces de restructurarecare a presupusconcedierea apeste 3.600 de an-gajaţi. Locul doi înacest top a revenit Companiei Naţionale de Căi Ferate, cu puţin peste22.000 de salariaţi, iar pe trei s-a situat Complexul Energetic Oltenia, cuaproximativ 18.400 de angajaţi. În top Top 10 au mai intrat OMV Petrom,Romsilva, Automobile Dacia, CFR Călatori, Kaufland România, Regia Auto-nomă de Transport Bucureşti, CDB Net Telecom şi RCS-RDS. Nicio altă com-panie de curierat nu a intrat în primii 100 de angajatori la nivel naţional încursul anului trecut. Cei mai mari 100 de angajatori din România aveau,anul trecut, un număr mediu de 513.180 de salariaţi, faţă de 505.573 de an-gajaţi în 2013, potrivit informaţiilor colectate de portalul wall-street. ro dela Registrul Comerţului. Pe de altă parte, primii zece angajatori au avut în2014 un număr mediu de 160.974 de angajaţi, aceştia reprezentând în jurde o treime din angajaţii primelor 100 de companii. În 2013, primii zece an-gajatori aveau 154.204 de salariaţi. În total, la finalul anului trecut, în Româ-nia erau 4,42 milioane de angajaţi, mai mult cu aproximativ 100.000 depersoane faţă de finalul lui 2013, conform Institutului Naţional de Statistică.

ziuA iei, Sărbătorită lAPoştA roMÂnă

(IPA II) sau Erasmus Plus şi dezvoltarea derelaţii comerciale, cu focus pe sectorul dee-commerce.„Administraţiile poştale de succes şi consec-venţa în profit se dezvoltă îmbinând trei re-pere: inovare, integrare, incluziune. Efortulde diversificare a activităților, altele decâtcele eminamente poştale, trebuie să conti-nue şi să se materializeze în fluxuri de venitmenite să substituie reducerea accentuatăa volumelor din portofoliul tradițional deproduse poştale. În cazul concret al PoşteiRomâne, eficientizarea tehnologică a servi-ciilor poştale tradiționale trebuie să progre-seze în paralel cu dezvoltarea brokerului deasigurări, cu lansarea serviciilor financiar-bancare, cu dezvoltarea e-commerce-ului.Ghişeul poştal - unic punct de contact (in-terfața în relația populaţie - administraţielocală/centrală) este şi el un proiect impor-tant pe care trebuie să-l atingem, iar în vi-itorul apropiat trebuie să analizăm oposibilă prezenţă pe piața telecom, clou-ding, real estate, de brokeraj sau pe piaţade gaze şi electricitate. Am preluat concep-tul „all inclusive services” de la această con-ferinţă şi sper ca el să-şi găseascămaterializarea în strategiile de dezvoltareale Poştei Române”, a sintetizat AlexandruPetrescu la finalul conferinţei.

Nr.crt. Firma Judeţ Nr. mediu angajaţi

1 COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ SA Bucureşti 25.240

2 COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” SA Bucureşti 22.040

3 SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA Gorj 18.438

4 OMV PETROM SA Bucureşti 17.866

5 REGIA AUTONOMĂ A PĂDURILOR ROMSILVA RA Bucureşti 16.706

6 AUTOMOBILE - DACIA SA Argeş 14.063

7 CFR - CĂLĂTORI SA Bucureşti 13.195

8 KAUFLAND ROMÂNIA SCS Bucureşti 12.180

9 REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT Bucureşti RA Bucureşti 10.746

10 TARKON SRL Constanţa 10.500

TOTAL 160.974

Ziua Universală a Iei a fost marcată pe 24 iunie şi la sediul central al PoşteiRomâne, când 15 colege din diverse departamente şi direcţii s-au mobilizatprin intermediul mijloacelor moderne de comunicare (Facebook, mai exact)şi au venit îmbrăcate în tradiţionalul obiect vestimentar românesc. Printreele s-a numărat şi Gabriela Mantu, directorul Direcţiei Economice, care şi-aaniversat cu acest prilej şi ziua de naştere. (La mulţi ani, doamna Mantu !)Inițiată în ianuarie 2013 şi coordonată de comunitatea „La Blouse Rou-maine”, Ziua Universală a Iei s-a sărbătorit pentru prima dată pe 24 iunie2013, de Sânziene.

Clădirea din care se coordonează acti-vitatea Oficiului Judeţean de Poştă Iaşi– sau Palatul Poştei, cum o ştiu localnicii –este monument istoric şi uimeşte prinsplendoarea arhitecturală a secoluluiXVIII. Chiar dacă zidurile au rămas nes-chimbate, poştaşii ieşeni s-au adaptatvremurilor. În ciuda condiţiilor econo-mice mai puţin favorabile din regiuneaMoldovei, veniturile OJP Iaşi s-au ridi-cat la aproape 15 de milioane de leianul trecut, peste media naţională aveniturilor oficiilor judeţene din ţară,de aproximativ 12 milioane de lei.

Două secole de istoriela OJP iaşiDouă secole de istoriela OJP iaşi

12 ¦ IUNIE 2015

În centrul vechi din Iaşi se află peste o mie de imobile cu valoare de patrimoniu. Iaşiul medieval avea centrul chiar în zona actuală a Halei Centrale. În aceeaşi zonă

se află limita fostei Curţi Domneşti, dar şi pivniţele cronicarului Grigore Ureche.

Ada Ioana Cojan

OJP-ul lunii

POªTAªUL438 ¦ 13

Judeţul iaşi este situat în partea denord-est a României şi este mărginit lavest de râul Moldova şi la est de Prut. Ia-şiul este un judeţ mediu ca întindere,având o suprafaţă de aproape 5.500 kilo-metri pătraţi, dar ca număr de locuitorise situează pe locul al doilea după Bucu-reşti. Conform ultimului recensământ, ju-

deţul Iaşi are o populaţie de peste772.000 de locuitori. Acest lucru, precumşi contractele încheiate cu instituţiile pu-blice din judeţ, ar putea explica nivelul fi-nanciar la care a ajuns Oficiul Judeţeande Poştă Iaşi în ultimii ani. „Venitul nostrus-a ridicat la aproape 30 de milioane delei în 2014, fapt care se datorează, în pri-mul rând, contractelor cu administraţiilelocale. Pe lângă trimiterile zilnice, multedintre aceste instituţii expediază, în fie-care an, somaţii de plată către clienţii da-tornici, şi nu sunt deloc puţine”, adeclarat Dragoş Serseniuc, şeful OficiuluiJudeţean de Poştă. Veniturile provenitedin corespondenţă au depăşit, în februa-rie anul trecut – luna cu cele mai mari în-casări din an pe acest segment poştal –,suma de 800.000 de lei, cu peste 20%mai mult decât în luna ianuarie a acelu-iaşi an.

„Spre deosebire de prima jumătate aanului, în perioada septembrie-decem-brie a fost înregistrată, la Oficiul Jude-ţean de Poştă Iaşi, o creştere vizibilă aveniturilor provenite din coletărie, de laaproape 135.000 de lei în mai, la peste274.000 de lei în ultima lună din an”, amai spus Serseniuc.

Un trecut controversatClădirea Oficiului Judeţean de Poştă

Iaşi este cunoscută, de locuitorii oraşului,sub numele de Palatul Poştei Vechi, CasaBalş – Sturza sau, mai simplu, PoştaVeche. Situată pe vechea uliţă Golia, ac-tuala stradă Cuza Vodă, clădirea Poşteidatează, după unele surse, din prima ju-mătate a secolului al XIX-lea, însă unelesăpături arheologice arată că edificiuleste mult mai vechi. O placă de marmură

amplasată în stânga uşii de la intrareconsemnează că aici a locuit, între 1796şi 1803, marele cărturar grec DimitriePhilippide.

Locuită de către logofătul DumitracheSturza, dregător luminat şi unul dintre„stâlpii” ţării, se spune că locuinţa a rămas,ulterior, fiului său, Costache Sturza, un căr-

turar luminat al Iaşiului, care a refăcut-ope la 1857. Tot în acest an (după alte surse1852), aici a început să funcţioneze BancaNaţională a Moldovei care, pentru a in-stala tiparniţa, a dat dispoziţie să fie lărgiteunele camere pentru a putea fi aduse du-lapuri, ghişee şi lăzi de fier. După nici unan de activitate, banca a ajuns în pragulfalimentului, iar după 1860 a devenitbancă particulară.

Familia Balş, primii proprietariIniţial, casa a aparţinut familiei boie-

reşti Balş. Din datele rămase până acum,putem intui cu uşurinţă sensul numeluisub care este cunoscut edificiul: CasaBalş – Sturza.

În anul 1914, clădirea s-a transformatîn sediul Băncii Naţionale a României,iar după al Doilea Război Mondial a in-trat în posesia Poştei Române.

Sala de conferinţe de la etaj a fostmartoră la momente memorabile de-alungul timpului. Este locul în care s-ahotărât ca uliţa Golia să poarte denumi-rea de Cuza Vodă, aici, în 1863 a luat fi-inţă Societatea „Junimea” şi tot aici, TituMaiorescu a inaugurat renumitele pre-lecţiuni ale Junimii ieşene.

Aflat în centrul vechi al Municipiului,palatul boieresc de odinioară, în pre-zent sediul Oficiului Judeţean de PoştăIaşi, poartă amprenta mai multor gene-raţii. O încărcătură istorică se revarsă dinscările monumentale care duc la etaj,camerele spaţioase şi luminoase, coloa-nele adosate şi mozaicul din piatră alOficiului Poştal Iaşi 1, lambriurile, vitra-liul care înlocuieşte tavanul de la parter,foarte asemănător cu cel al PalatuluiPeleş şi, bineînţeles, acoperişul din sticlă

de la etaj. Toate aceste elemente arhi-tecturale ale stilului neoclasic al secolu-lui al XVIII-lea, întâlnite astăzi înîncăperile în care lucrează poştaşii ie-şeni, ne duc cu gândul la eforturile de-puse pentru conservarea, cel puţinparţială, a unui colţ de istorie din capi-tala culturală a Moldovei.

Venitul nostru s-a

ridicat la aproape

30 de milioane de

lei în 2014

Dragoş Serseniuc

»Structura administrativă

a OJP iaşi

La Oficiul Judeţean de Poştă Iaşi lu-crează 711 salariaţi: 17 la Compartimen-tul Funcţional Administrativ, 7 laColectivul Control Ulterior, 33 la Colecti-vul Transport, 6 la Colectivul ÎntreţinereClădiri, 3 la Depozitul de Timbre şi EfectePoştale, iar restul personalului lucrează lasubunităţile poştale din judeţ. Acesteasunt împărţite în 16 oficii poştale urbane,13 rurale – din care doar două au rămasneinformatizate –, două Oficii ZonalePoştale, 30 de ghişee exterioare rurale şi110 agenţii poştale.

Spaţiul în care lucrează salariaţii OJPIaşi are peste 2.400 metri pătraţi, din caredoar 211 metri pătraţi sunt alocaţi birou-rilor salariaţilor care fac parte din aceastăstructură. Aceştia ocupă parterul, alăturide personalul de la informatizare, de laresurse umane şi grupa operativă, pre-cum şi o parte din spaţiul de la subsol.Acolo se află şi încăperea destinată arhi-vării pensiilor. Tot la parter este şi OficiulPoştal Iaşi 1, cel mai important oficiu dinjudeţ din punct de vedere al veniturilor,dar şi al arhitecturii impresionante desecol XVIII. Cea mai mare suprafaţă a imo-bilului din strada Cuza Vodă este ocupatăde dispersiile teritoriale de la etajele 1 şi2. Etajul doi este, de fapt, o mansardăcare a fost renovată odată cu clădirea înperioada 2002-2003, când vechiul pod afost transformat în spaţiu de birouri.

22 ¦ IUNIE 2015

Reportaj

Câini, porumbei, găini de rasă sauobişnuite, pisici, melci, albine, şerpi, ie-puri, hamsteri, lipitori, papagali, canari,peruşi, castori – sunt câteva dintre ge-nurile regnului animal pe care le trans-portă Poşta Română. Pentru că, da!,poştaşii trebuie să se adapteze pieţei şisă distribuie şi ei, la fel ca privaţii, camtot ce vrea omul să expedieze. Obliga-toriu este ca „trimiterile speciale” să fieambalate în colete corespunzătoare şisă cântărească până în 20 de kilograme.Operatorul public poştal este însă sin-gurul care îşi asumă transportul anima-lelor vii, iar vestea s-a răspândit rapid înrândul celor ce au nevoie de acest gende prestaţii.

Cei care se ocupă de preluarea, trans-

portul şi distribuirea coletelor cu ani-male sunt salariaţii Sucursalei ServiciiExpress (SSE). În majoritatea cazurilor,datorită seriozităţii şi profesionalismu-lui de care dau dovadă cei de la SSE, co-letele fac mai puţin de 24 de ore dinmomentul în care sunt preluate dePoşta Română şi până când sunt pre-date destinatarului, indiferent de dis-tanţa pe care o au de parcurs. Acestlucru este posibil pentru că expeditoriise interesează în prealabil când estebine să aducă trimiterea. „Dacă ştim căavem o cursă programată să plece laora 20:00, cum sunt cele de Timişoarasau Cluj, noi îi transmitem clientului căeste bine să vină la noi, la sediu, undevaîn jurul orei 18:00, cu pachetul respec-

tiv. Cei care ne contactează pentru a tri-mite astfel de colete ştiu ce reguli tre-buie să respecte şi vin cu pachetulambalat corespunzător, în cutii, cuşti,colivii etc. Noi îl cântărim, încasămbanii, îl preluăm şi îl introducem în cir-cuitul poştal. Pe colet se trece inscripţia«Fragil», ce tip de animal este şi numeleacestuia, dacă este cazul. Peste noapteeste transportat la destinaţie, iar la pri-mele ore ale dimineţii ajunge în centrulde tranzit regional de care aparţine des-tinatarul. De multe ori, acesta vine la se-diul punctului de poştă rapidă de careaparţine spre a-şi ridica pachetul. Dacănu se întâmplă acest lucru, oameniinoştri îl duc la destinaţie cât mai rapidcu putinţă, adică în prima parte a zilei.

Mii de români expediază şi primesc lunarcolete cu animale, păsări şi insecte vii prinintermediul Poştei române. salariaţii poş-tali s-au obişnuit atât de mult cu acest gende trimiteri încât, de multe ori, au grijă denecuvântătoarele pe care le transportă de-alungul şi de-a latul ţării.

ATENţiE,animale înTranzit!

Salariaţii SSe au grijă de animalele pe care le transportă

POªTAªUL438 ¦ 23

Practic, acest gen de trimiteri nu fac maimult de 24 de ore din momentul în carele luăm în custodie şi până le livrăm. Aşspune chiar că media este undeva pe la18 ore”, ne descrie circuitul unui astfelde colet Lucian Sipoş, dirigintele Oficiu-lui Poştal Express Bucureşti.

Provincia bate CapitalaToate trimiterile de acest gen se

adună peste noapte la tranzitul dinBraşov, acolo unde se fac schimburilede trimiteri între toate centrele deacest fel din ţară. Din ceea ce ne spuneLucian, care a fost detaşat o perioadăla Braşov, aproximativ 60 de colete cuanimale vii se distribuie zilnic, în toatăţara, prin Poşta Română. În ceea ce pri-veşte Capitala, aici se livrează până laşase colete pe zi. „În provincie se expe-diază mai multe animale decât în Bu-cureşti. Cei mai activi sunt columbofiliişi apicultorii, iar pe aceştia nu prea-igăseşti în Capitală”, explică Lucian. Demulte ori, peste noapte, mai ales înmomentul în care ajung în tranzitul dedestinaţie, animalele primesc apă şimâncare din partea poştaşilor. „Multeanimale sunt speriate şi stresate dedrumul pe care l-au parcurs. Mai alescâinii mici, care sunt mai agitaţi, maizgomotoşi, se întâmplă destul de dessă schelălăie şi să ne atragă atenţiaasupra lor. Salariaţii le dau apă, mân-care şi încearcă pe cât posibil să-i liniş-tească. Un caz special sunt cocoşii.Atunci când avem astfel de musafiriavem parte de dimineţi inedite. Cânte-cele lor trezesc la viaţă tot Tranzitul”,ne spune şeful OPE.

iepurele buclucaşPrintre cele mai ciudate colete cu

animale vii trecute prin CRTz Bucureştise numără unul cu un câine din rasaLabrador. „Era un animal de toată fru-museţea. Cântărea spre 20 de kilo-grame şi avea vreo 50 de centimetriînălţime. Era închis într-o cuşcă spe-cială, foarte bine făcută”, povesteşteşeful OPE Bucureşti. O altă trimitere in-solită a fost un şarpe veninos. „Era asi-gurat ca lumea, într-o cutie metalicăcu geam de plastic şi grilaj, n-a fostnicio problemă cu el. Nici măcar nupot spune că ne-am speriat, ne uitamla el ca la un animal de la Zoo”, preci-zează Lucian. Ceva mai multe pro-

bleme le-a pus celor din tranzit un ie-pure aflat într-o cutie de carton.Acesta şi-a făcut nevoile în cutie, car-tonul s-a înmuiat şi, în momentul încare agentul curier a dat să ia coletulşi să-l ducă în maşină, iepurele a căzutdin cutie. A fost nevoie de mobilizareaîntregului colectiv pentru a recuperaiepurele şi a reface coletul.

Deşi pare extrem de periculos, trans-portul albinelor nu ridică niciun fel deprobleme. Acesta se face în cutii spe-ciale de lemn şi carton, prevăzute cu oplasă fină de sârmă. De multe ori ele se

distribuie prin poşta clasică, fiind des-tul de uşor de transportat.

Tarifele percepute pentru aceste co-lete cu animale vii sunt aceleaşi capentru cele clasice din categoria Prio-ripost. Lucian Sipoş ne-a spus că afăcut propuneri pentru a introduce ocategorie nouă de tarife, ceva maimari, care să reflecte mai exact munca

pe care Poşta o depune pentru trans-portul animalelor vii.

Clienţi mulţumiţi de Poşta RomânăÎn ceea ce priveşte clienţii, aceştia

sunt extrem de satisfăcuţi de modul încare poştaşii se achită de transportulacestui tip de trimiteri.

La OPE Bucureşti din Calea Giuleştiam stat de vorbă cu Cătălin Ciugudean,venit să ridice un colet cu porumbei ex-

pediat de la Botoşani. Expeditorul li-vrase pachetul în ziua precedentă, la ora17:00, iar el îi primea deja la ora 9:00 azilei următoare. „Sunt foarte mulţumitde Poşta Română. Eu trimit şi primesccam zece astfel de colete lună de lună şiniciodată, în cei trei ani de când măocup de columbofilie, nu am avut pro-bleme”, spune clientul Poştei Române.Tot cuvinte de laudă are şi Adrian No-vacovici din Arad, care la începutul luniia expediat trei căţei din rasa Amstaff îndiverse colţuri ale ţării. „Nu fac acestlucru regulat, dar la finele lunii mai că-ţeaua a născut mai mulţi pui. În afaracelor pe care i-am vândut în judeţ, ammai expediat trei – în Constanţa, Bucu-reşti şi Suceava – cu plata ramburs. Defiecare dată totul a mers strună, iarPoşta Română şi-a făcut treaba ca lacarte”, ne-a spus telefonic arădeanul.

Iar forumurile online ale columbofi-lilor şi apricultorilor sunt şi ele pline deaprecieri pozitive la adresa operatoru-lui public poştal pentru acest sector deactivitate.

lucian şipoş, şeful oPe bucureşti

iepuraşi la cutie