6 ¦ OCTOMBRIE 2014

Actualitate

Marea majoritate a sumei, respectiv6,85 milioane lei, a fost cheltuită pentruflota auto a CNPR. Astfel, s-a achitat lea-singul mai vechi, prin Porsche, pentru641 de autovehicule, precum şi 132 demaşini prin leasing în cadrul programu-lui Rabla. În ceea ce priveşte reabilitareaşi modernizarea clădirilor Poştei Ro-mâne, o parte a investiţiilor a vizat lu-crări începute în cursul anului trecut şicare au avut termen de finalizare anul2014. Pentru acest gen de lucrări s-aualocat 1,337 milioane de lei, iar vizate aufost sedii ale CNPR din Bucureşti, Piteşti,

Alexandria, Roşiorii de Vede, Mătăsari,Tg. Jiu, Slatina, Deva, Sibiu, Zalău, Iaşi,Podoleni, Galaţi, Focşani şi Odobeşti.Dintre acestea se detaşează investiţiileefectuate în renovarea sediilor OPPiteşti 1, OP Galaţi 1 şi OP Galaţi 6, careau atras aproape jumătate din suma to-tală şi au avut ca finalitate transforma-rea celor trei subunităţi poştale în oficiide tip business.

Investiţiile în lucrări demarate în cur-sul acestui an se ridică la peste 900.000de lei. Cu aceşti bani au fost refăcutelocaţii din Alexandria, Ploieşti, Slobozia,

Târgovişte, CRTz Bucureşti, Zalău, Nep-tun, Paltin şi Fabrica de Timbre. În cazulprimelor patru este vorba despre trans-formarea principalelor oficii din reşedin-ţele respective de judeţ în centre de tipbusiness. Până la finele anului, alte patrulocaţii vor fi, la rândul lor, transformateîn centre de business: OP Buzău 7, OPConstanţa 9, OP Alba-Iulia 1 şi OP Mier-curea-Ciuc 1. Tot până atunci, şi clădireadin Tg. Jiu ce găzduieşte sediile OPD şiOZP Tg. Jiu şi birourile Sucursalei Jude-ţene de Servicii Express va fi refăcutădin temelii.

­­­­­Investiţiile­PoşteI­Române

POŞTA rOmână ainvestit, în primele nouăluni ale anului în curs,peste 9,3 milioane de leiîn flota auto, renovareaspaţiilor şi soft-uri.Până la finele anului,alte 7,4 milioane de leivor fi utilizate pentrumodernizarea locaţiilorcompaniei. SLOBOZIA

ALExAndrIA

PITEŞTIGALAŢI

POªTAªUL430 ¦ 7

Actualitate

Bilanţul mărşăluitorilor noştri este cu atât mai valoros cu cât el a venit încondiţii speciale. CNPR a trimis la întrecerea de la Karaman (Turcia) doardouă fete şi doi băieţi, care s-au antrenat foarte puţin pentru această com-petiţie. Asta din cauza faptului că participarea lor a fost organizată pe ultimasută de metri. Mai mult, reprezentanţii Poştei Române au avut de trecutpeste patriotismul gazdelor, care şi-au dorit cu ardoare o recoltă cât maimare de medalii. Şi au reuşit-o. Turcii au câştigat restul de aur (echipe mas-culin, individual masculin şi feminin), plus argintul şi bronzul în proba indi-viduală masculină şi argintul la echipe feminin.

„De la bun început mi-am dat seama că nu am nicio şansă la aurul indivi-dual. Arbitrii competiţiei, bineînţeles turci, mi-au arătat cartonaşul galbenimediat ce m-am apropiat de lideră, o compatrioată de-a lor, Yeliz Aiy, pecare în perioada 2008-2012 o băteam pe unde o prindeam. Am preferat săstau în banca mea şi să mă mulţumesc cu argintul, decât să fiu descalificată.Cum Mihaela a venit pe locul 3, am reuşit minunea de a lua aurul pe echipe”,ne-a declarat Andreea Arsine, cvadruplă câştigătoare a probei balcanice in-dividuale în trecut.

La băieţi, Claudiu Costescu a avut şi el de suferit ca urmare a părtinirii decare au dat dovadă organizatorii. Deşi a terminat la egalitate cu ocupantullocului 3, un turc, a fost retrogradat „în buza” podiumului, pe 4. Cel de-al doi-lea competitor român, Victor Romaşcan, a fost descalificat. La revenirea înţară, reprezentanţii CNPR au fost primiţi de directorul general al companiei,Alexandru Petrescu, care i-a felicitat pentru rezultate şi le-a înmânat diplomeşi flori. Cea de-a 44-a ediţie a competiţiei balcanice de marş va fi găzduităde România. Pentru anul viitor, Poşta Română intenţionează să relansezeMarşul Factorilor Poştali, o competiţie cu tradiţie în companie.

Set­complet­de­medalii­la­Balcaniada­Factorilor­Poştali

Delegaţia Poştei Române la cea de-a 43-a edi-ţie a Balcaniadei Marşul Factorilor Poştali a reu-şit o performanţă remarcabilă: o medalie de aur,una de argint şi una de bronz. Toate medaliile aufost aduse de AnDReeA ARsine şi MihAelAAcATRinei: aur la echipe feminin, argint la indi-vidual (Andreea) şi bronz în aceeaşi probă femi-nină individuală (Mihaela).

Autoritatea națională pentru Adminis-trare şi reglementare în Comunicații(AnCOm) a organizat, la mijlocul lunii oc-tombrie, o întâlnire cu reprezentanți aipieței serviciilor poştale din românia, încare s-a discutat despre serviciul universaldin perspectivă europeană. Întâlnirea vineîn contextul consultării publice lansate deGrupul European al reglementatorilor dindomeniul serviciilor poştale (ErGP) pri-vind implementarea serviciului universalîn domeniul serviciilor poştale şi impactulevoluției pieței asupra serviciului univer-sal şi obligațiilor aferente.

În cadrul evenimentului a fost prezentatDocumentul de discuție privind implementa-rea serviciului universal în domeniul servicii-lor poștale și efectele modificărilor recente aleobligațiilor aferente serviciilor din sfera servi-ciului universal în unele state membre, publi-cat de ERGP. Documentul trece în revistăsituația actuală a serviciului universal în do-meniul serviciilor poștale la nivel european,evidențiind tendințele și cele mai recente mo-dificări în piață.

Deși a existat o perioadă în care traficul detrimiteri poștale din sfera serviciului universalînregistra un ritm continuu crescător, conco-mitent cu creșterea economică de ansamblu,în prezent trendul este descendent în aproapetoate statele membre. Scăderea este cauzată,printre altele, de evoluția serviciilor din secto-rul comunicațiilor electronice. Regresul volu-mului de trimiteri de corespondență este ocaracteristică a pieței globale, nu doar apiețelor poștale din Europa, autoritățile de re-glementare, guvernele și/sau furnizorii de ser-viciu universal din unele țări luând dejamăsuri de reformare a acestui domeniu pen-tru a răspunde scăderii traficului.

În vederea implementării celor mai efi-ciente soluții privind viitorul serviciului univer-sal în Uniunea Europeană, ERGP și-a propussă urmărească atât impactul acestor schim-bări asupra sustenabilității furnizării serviciu-lui universal, cât și să analizeze modalitățileprin care s-ar putea interveni pentru a asiguraaccesul tuturor cetățenilor la servicii poștalede bază.

Perspectivele­serviciului­poştal­universal

De la stânga la dreapta: Victor Romaşcanu, Alexandru Petrescu, Andreea Arsine, Claudiu Costescu, Victor Şimon (director Reţea) şi Mihaela Acatrinei

16 ¦ OCTOMBRIE 2014

Oamenii Poºtei

Într-o zi de sfârşit de septembrie, ceişapte anagajaţi ai oficiului poştal dinEforie Nord, din care două oficiante,patru factori poştali şi un diriginte, erauprezenţi la datorie. Venind dinspre cen-trul staţiunii, ochii ni s-au oprit asupraunui bărbat înalt, care părea să aibă înjur de 45 de ani şi care tocmai deschi-dea uşa oficiului poştal. Am intrat şi noiîn clădire, fără să bănuim că bărbatul înurma căruia am intrat în oficiu este di-rigintele. Ştiam că şeful poştei din Eforielucrează în companie din 1971, aşa căne aşteptam la un bărbat mult mai învârstă. Doar că Ion Preoteasa doar aratăde 45, căci în realitate are 62 de ani.

La terminarea liceului, neavând posi-

bilităţi financiare pentru a urma o facul-tate, actualul diriginte de poştă a fostnevoit să îşi găsească un loc de muncă.Într-o zi, întâmplarea a făcut să se întâl-nească cu unul dintre foştii colegi deliceu, Mitruş, cum îi spuneau ei.

Primii­paşi­în­Poştă

Din vorbă-n vorbă, Mitruş i-a propussă se angajeze la poştă, idee care lui Ion,a cărui situaţie profesională nu era chiarroz, i s-a părut cel puţin năstruşnică. „Nuştiam mai nimic despre poştă. DarMitruş îmi zice: «Hai că te duc eu!» În

acea zi ne-am angajat amândoi. Pe fişamea de angajare scria «factor poştal».Dar acolo era cu totul altceva. Diriginteera chiar unchiul lui Dan Spătaru. Se-măna foarte bine cu el. A zis că nu măpoate angaja ca mânuitor de valoripentru că trebuia să am stagiul militarsatisfăcut ca să pot purta pistol. Peatunci, mânuitorii de valori aveau, obli-gatoriu, pistol. Noi aveam abia 19 ani.Aşa am făcut primii paşi în Poştă. Înscurt timp, cel mult şase luni, am fostpromovat şef de tură”, şi-a început IonPreoteasa povestea.

În vara anului 1972, a aflat de la o co-legă din poştă că, la Bucureşti, exista oşcoală de diriginţi. Stagiul de practică

Poveştile­dirigintelui­din­­eforie­nord

căutarea unor subiecte fru-moase pentru Poştaşul ne-a în-dreptat, şi pentru numărul dinoctombrie, spre constanţa. Amvrut să mai ţinem puţin vara, şimai ales marea, alături de noi.Mai ales că drumul spre litoralne-a adus mereu poveşti intere-sante. Şi nici de data asta nu afost altfel. ne-am oprit la eforienord, la final de sezon estival,pentru a lua pulsul atmosfereipoştale. Şi ne-am întors cu po-veşti cât pentru zece numere derevistă, cu personaje colorate,de la infractori până la scriitori,actori şi alte vedete. Toate, isto-risite de ion Preoteasa (foto),poştaş cu 43 de ani de vechimeîn Poşta Română.

Ada Cojan

POªTAªUL430 ¦ 17

l-a făcut la Brăila, la control ulterior, iaracesta s-a finalizat cu obţinerea diplo-mei de diriginte.

transfer­la­Costineşti

Doi ani mai târziu a fost transferat, ca oficiant, la Oficiul Poştal Costineşti.„Deşi aveam şcoala de diriginţi, abiamă descurcam ca oficiant, dar aveamun diriginte înţelegător care m-a învă-ţat meserie şi mi-a plăcut. Am făcutstagiul militar şi, în februarie '76, m-amîntors la Costineşti. Aici am lucrat pânăîn 1978, când am plecat pe postul decasier la Eforie Sud”, ne povesteşteomul Poştei. Dar nici aici nu a fost feritde necazuri.

„Într-o zi a lui 1979 a venit CPI-ul,actualul CFG (Control Financiar deGes-tiune, n.r.), şi i-am invitat la o bere.În acea zi nu m-am mai întors să punbanii în casierie şi, chiar în aceanoapte, ne-au spart oficiul. Pe lângăcei 10.000 de lei din oficiu au maifurat atunci un colet unde se afla unpachet de Kent auriu şi 1.200 de leidin lada de valori a unui factor. Şef laBiroul Financiar din Constanţa era odoamnă pe nume Buzduceanu caremi-a zis: «Te duci şi aduci banii». Ştiindcă am un CEC de 10.000 de lei acasă,am venit în Eforie Nord, am scos baniişi i-am dus. De la miliţie a venit unmaior pe nume Târziu, care avea infor-matorii lui. Iar unul dintre ei, care eraşofer, îi spune: «În cutare zi, pe dru-mul care ducea de la Constanţa laMangalia, mi-a făcut cu mâna unpuşti. L-am dus la Mangalia, iar pedrum am aflat că era de la o şcoalăajutătoare din Bacău. A zis că are o în-

voire şi că se duce la părinţii lui. Cem-a frapat e că m-a plătit cu 100 de lei,în timp ce un cetăţean, la ocazie, nu arfi dat mai mult de 20». Asta l-a pus pegânduri. A aflat maiorul despre cineera vorba şi s-a dus acolo. Primul lucrupe care l-a văzut pe masă a fost un pa-chet de Kent auriu. Costa 25 de lei pa-chetul, iar el era un ţigan mai pro-copsit. Le-a întors casa pe dos, nu înţe-legea de unde are pachetul. Când s-auitat sub capotă, a găsit cei 10.000 delei şi mi i-a dat. Nici măcar o bere nu aacceptat”, îşi aminteşte dirigintele dinEforie.

Întâmplări­cu­vedete

S-au împlinit 32 de ani de când IonPreoteasa lucrează în Eforie Nord cadiriginte de poştă. În 1974, staţiuneamişuna de străini, iar români erauprea puţini pe litoral. Din acest motiv,încasările oficiului erau enorme, iarefortul poştaşilor era răsplătit, în fie-care an, printr-o diplomă de unitatefruntaşă. Vedetele de televiziune seaflau printre puţinii români care îşi fă-ceau concediul pe litoralul românesc,iar Ion Preoteasa se poate lăuda că acunoscut şi el câţiva. „L-am cunoscutpe Adrian Păunescu, stătea la hotelEuropa şi venea cu cenaclul Flacăra. În'84 nu a mai fost cazat acolo, ci laUnion. Şi după ce se cazează, spune:«Domne', să vină dirigintele să-mipună telefon». Nu asta era treaba meade diriginte. L-am sunat pe şeful de latelefoane: hai să vedem ce vrea nebu-nul ăsta! Şi zice: «Ce diriginte tânăr!Hai, vino-ncoace». Avea o sufragerieimensă. Şi zice: «Mie îmi puneţi fir aşa:

să îmi ajungă la masa de lucru, la dor-mitor şi la toaletă»”, ne-a povestit, râ-zând dirigintele.

Vorbăreţul­Florin­Piersic

Alte întâmplări amuzante sunt le-gate de numele uneia dintre cele maiîndrăgite personalităţi ale scenei ro-mâneşti. „Cel mai mult m-a enervatFlorin Piersic. Venea la mine la birou şiatâtea poveşti avea ... te înnebunea decap. Avea o masă întreagă de vederi şide plicuri, îl mai sponsorizam eu cutimbre. Trimitea în toată lumea, Ame-rica, Canada, Israel. Venea Tamara Bu-ciuceanu cu Stamate şi îi ziceau: «Haimă, Florine, odată!». El zicea: «Mai staicinci minute». Şi îmi făcea capul calen-dar. Şi i-am spus odată: «Domnu' Flo-rin, mata ştii ce faci? Faci o greşeală.Mata începi acum să amesteci realita-tea cu fabulaţiile. Că sunt multe pecare nu pot să cred că le-ai făcut». Şizice: «Noi, artiştii, mai facem şi de-astea».Altă dată, pe vremea când lucram cuBanc Post, îmi amintesc că au făcut eiun chef. Piersic avea un cec de BancPost de vreo 3.000 de lei. Şi vine înne-bunit la mine, a doua zi: «Mi-au furatcec-ul». Am sunat la bancă, i-au blocatcec-ul. Dar, până la urmă, s-a doveditcă îl rătăcise”, ne povesteşte poştaşulamuzat.

Ion Preoteasa este asemeni uneicărţi pline de învăţături şi întâmplăriihazlii, o carte pe care, odată ce o iei depe raft, nu o mai poţi lăsa din mână.

Aflaţi și alte povești de-ale dirigintelui dinEforie Nord pe Intranet, la secţiuneaPoștașul/Oamenii Poștei.

20 ¦ OCTOMBRIE 2014

Internaþional

În domeniul poştal, privatizarea cu cel mai mare impact econo-mic, social şi mediatic a fost de departe cea a Royal Mail, în MareaBritanie. Procesul s-a încheiat în octombrie 2013, prin listarea labursă a acţiunilor Royal Mail. Însă până să ajungă să fie cotată laBursa din Londra, Royal Mail a trecut printr-o perioadă lungă dediscuţii la masa guvernului, tatonări şi chiar acţiuni radicale soldatecu greve ale lucrătorilor poştali şi respingerea de către aceştia aplanului de privatizare.

În 2011, guvernul britanic promulgă Legea Serviciilor Poştale.Această lege permite ca 90% din compania Royal Mail să fie privati-zată, iar cel puţin 10% din acţiuni să poată fi cumpărate de angajaţiioperatorului de poştă. La 31 martie 2012, Executivul a preluat acti-vele şi pasivele istorice ale sistemului de pensii Royal Mail, eliberând

compania de un deficit uriaş. La 1 aprilie 2012, Post Office Ltd. a de-venit independentă de Royal Mail şi a fost reorganizată ca subsidiarăa Royal Mail, având administraţii şi conduceri separate.

Venituri­din­privatizareÎn octombrie 2013, Departamentul Acţionariat Executiv a vândut

60% din acţiunile statului la Royal Mail către investitori privaţi, la 330pence fiecare, generând venituri de aproape 2 miliarde de lire sterline.În urma acestei tranzacţii, acţiunile Royal Mail au fost cotate la Bursadin Londra, iar compania s-a alăturat operatorilor poştali din Europacare s-au privatizat în ultimii ani în Austria, Belgia, Germania şi Olanda.

Potrivit raportului privind privatizarea Royal Mail, elaborat de Bi-roul Naţional de Audit, publicat la 1 aprilie 2014, 167.000 de salariaţi

Privatizarea­poştelor­europene,de­la­Royal­mail­la­Deutsche­Post­DHL

considerate servicii strategice peste tot în lume, serviciilepoştale tind să se desprindă treptat de sub dominaţia statu-lui. Fie că se întâmplă cu scopul rentabilizării prin privati-zare, fie din alte motive (reducerea deficitului bugetar,atragerea de capital străin etc.), procesul de valorificare aactivelor publice are ca miză încheierea celor mai bunetranzacţii în favoarea statului.

Serviciul Cooperare Internaţională

Deutsche­Post­DHL,­Germania

POªTAªUL430 ¦ 21

au primit cele 10% din acţiunile Royal Mail şi 690.000 de investitoriau cumpărat acţiuni. O altă informaţie relevantă care se regăseşteîn acest raport se referă la preţul acţiunii Royal Mail, valoare care acrescut cu 72% în primele cinci luni de la tranzacţionare. Efectele po-zitive pe care le-a avut privatizarea asupra companiei au fost: pre-ţurile accesibile, posibilitatea livrării şi în ziua de duminică, serviciide o mai bună calitate, acces în zonele rurale, servicii dezvoltate şipe plan internaţional.

Privatizarea­Deutsche­BundespostDeutsche Post DHL este succesoarea Deutsche Bundespost, care

a fost privatizată în 1995. Din privatizare au rezultat trei entităţi: Deuts-che Post AG - furnizor de servicii poştale, Deutsche Bundespost Tele-kom AG - furnizor de ser-vicii de telecomunicaţii, şiDeutsche Postbank AG,care avea ca activitate fur-nizarea de servicii bancare.În prezent, 25,5% din ac-ţiunile Deutsche Post DHLsunt deţinute de stat prinbanca KfW, iar 74,5% îl re-prezintă pachetul de ac-ţiuni dispersate, din care 67% sunt deţinute de instituţii, iar 7,5% deinvestitori privaţi. De la privatizarea sa, Deutsche Post DHL şi-a extinssemnificativ aria activităţilor, devenind lider pe piaţa serviciilor poş-tale şi de curierat, compania fiind listată la Bursa de valori DAX.

Operatorul poştal spaniol Correos, una dintre cele mai mari com-panii de profil din lume, cu 62.000 de angajaţi, este deţinută 100%de stat. Problema care se pune este dacă Correos Group va decidesau nu să urmeze modelul de privatizare al Deutsche Post. Privati-zarea acestei companii presupune obţinerea de către SEPI (organi-zaţia de stat care deţine acţiuni publice în societăţi spaniole,corespondentul AVAS în România) a unei sume care poate varia între700 de milioane de euro şi 2,5 miliarde de euro. Correos alocă 75%din câştigurile anuale pentru a plăti salariile angajaţilor, un procentajnesustenabil pentru o companie care este obligată prin lege să men-ţină o structură logistică solidă, care să asigure densitatea cerută şiafacerile puţin profitabile ale serviciului poştal universal. Cota depiaţă a grupului şi reţeaua logistică sunt atuurile companiei, dar pro-ductivitatea scăzută, costurile ridicate ale forţei de muncă şi pierde-rile recurente ale veniturilor din exploatare reprezintă punctele slabeale privatizării.

Portughezii­au­vândutSpre deosebire de omologii lor spanioli, în septembrie 2014,

guvernul portughez a finalizat privatizarea operatorului poştalnaţional Correios Portugal. Compania de stat Parpública a anun-ţat că a vândut acţiunile rămase ale Grupului CTT 31, 5%, respec-tiv 47,2 milioane de acţiuni. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 343de milioane de euro, la rata de 7,25 euro per acţiune. Acest lucrua însemnat că guvernul portughez a realizat un profit de peste900 de milioane de euro din listarea companiei la bursă.

Prima fază a vânzării a constat într-o ofertă publică iniţială, lan-sată în decembrie 2013, când 70% din acţiunile companiei au fostvândute cu aproximativ 580 de milioane de euro. 60% din acţiuniau mers spre investitori instituţionali, 5% au fost oferite angaja-

ţilor la preţ special, iar 5% -altor ofertanţi. Cea de-a douafază a venit după ce a expiratangajamentul luat de guvernde a deţine o parte a GrupuluiCTT şi a constat într-un procesaccelerat de creare a unui re-gistru electronic, astfel încâtacţiunile să poată fi vândutecătre investitori internaţionali.

Italienii­vor­listareOperatorul poştal Poste Italiane, pe care Guvernul l-a nomi-

nalizat pentru privatizare, a anunţat în iulie 2014 că este nevoiede mai multe fonduri pentru a putea oferi servicii complete delivrare a corespondenţei. „Un serviciu poştal complet nu mai estesustenabil şi se impune o analiză amănunţită a ceea ce trebuieîntreprins din punctul de vedere al structurii şi a modalităţii definanţare”, au transmis reprezentanţii Poste Italiane. Poşta ita-liană este una dintre companiile de stat propuse pentru priva-tizare în acest an, ca măsură luată de Guvern pentru a reducedatoriile Italiei, care se află pe locul doi în ceea ce priveşte cu-antumul obligaţiilor financiare în zona euro, după Grecia. Trezo-reria din Italia şi noua administraţie a companiei Poste Italieneau în vedere listarea unui pachet de aproape 40% din acţiuni laBursa din Milano, spre jumătatea anului 2015. Anterior, Trezore-ria a sugerat listarea companiei Poste Italiene în luna noiembriea acestui an, sperând să obţină cel puţin 4 miliarde de euro dinvânzarea acţiunilor. Acţiunea a fost ulterior amânată, fiind invo-cate probleme tehnice.

Un serviciu poştal complet nu mai este suste-nabil şi se impune o analiză amănunţită a ceeace trebuie întreprins din punctul de vedere alstructurii şi a modalităţii de finanţare

reprezentanţii Poste Italiane

,,

,,

Itella­Posti­oy,­Finlanda Poste­Italiane,­Italia