Actualitate

4 ¦ IUNIE 2012

Se va încerca recuperarea pagubelor de la cei vinovaţi

Cu acelaşi prilej, Dan Nica a afirmat că în Poşta Română s-a„furat mult şi sistematic”, valoarea unor contracte cu posibilenereguli, analizate până la ora actuală, ajungând la peste 20milioane euro. „S-a furat mult şi sistematic în Poşta Română.Un exemplu este contractul cu Alfa Medical Center Ploieşti,în care s-a constatat chiar de către Curtea de Conturi opagubă de 1.392.000 lei, pentru faptul că Poşta a plătit ser-vicii fără ca să existe vreun fel de prestaţie. De altfel, într-oreclamaţie înaintată conducerii Poştei, fosta firmă carepresta aceste servicii le-a atras atenţia că, după un an de zile,nici un dosar al salariaţilor Poştei Române nu fusese trans-ferat către noua firmă. Asta arată că acolo nu se făcea niciun fel de prestaţie medicală”, a spus Nica.

Oficialul MCSI a precizat că un alt contract, în valoare de6 milioane euro, către două firme cu aceiaşi acţionari, apăgubit Poşta Română. Din datele oficiale prezentate laconferinţa de presă reiese faptul că un contract pus subsemnul întrebării a fost şi cel acordat firmei STS, în valoarede 5 milioane de euro. Astfel, contractul cu STS a costatPoşta Română această sumă după ce compania a dorit de-nunţarea contractului. Înţelegerea cu STS reprezenta un

contract de asociere pentru facilitatea plăţilor prin POS-uriîn ghişeele deja informatizate ale Poştei. Totodată, potrivitministrului Dan Nica, aproape 90.000 de euro au costat„contractele cadou”, atribuite fără licitaţie firmei MefistoCom SRL din Breaza, pentru a efectua servicii din domeniulconstrucţiilor în contul Poştei Române. „Cei aproape 90.000de euro au fost împărţiţi în sume mai mici pentru a nu intrasub incidenţa unui control public. Contractul a fost acordatcătre o firmă cu un punct de lucru aflat în Breaza, pe stradaunde locuieşte fostul director al companiei. Ultima platăcătre Mefisto s-a făcut chiar în primăvara acestui an, înaprilie, la finalul mandatului fostului director”, a subliniatministrul Comunicaţiilor. Dan Nica a amintit, de asemenea,de situaţia de la sucursala Fabrica de Timbre, acolo undeCorpul de Control al primului ministru verifică, la ora ac-tuală, achiziţionarea de hârtie în valoare de peste 1 milionde euro, plătită şi niciodată livrată. Ministrul Comunicaţi-ilor a declarat că toate pagubele vor fi recuperate de la ceivinovaţi: „Compania se va îndrepta civil împotriva celorcare au adus aceste prejudicii în vederea recuperăriipagubelor produse, iar organele de anchetă vor fi imediatsesizate în cazul în care există elemente de încălcare fla-grantă a legii”.

Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale:

„Poşta Română mai ave

Pierderile Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) au ajuns, în perioada 2009-2011, la valoarea de485 milioane lei, situaţie în care Poşta mai avea puţin şi se închidea, a declarat, într-o conferinţă depresă susţinută pe 31 mai, Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. „Compania

Poşta Română, cu 150 de ani vechime, mai avea un pic şi se închidea de tot. Situaţia la zi este următoarea:pierderile înregistrate în 2009, 2010 şi 2011 au fost de 485 milioane de lei. Obligaţiile de plată cu risc mareau fost în valoare de 394 milioane lei, obligaţiile către furnizori - 82 de milioane de lei”, a afirmat Dan Nica.„Este o situaţie pe care o numesc de o gravitate fără precedent şi care ar fi însemnat, fără intervenţia deurgenţă a Guvernului, intrarea în faliment la mijlocul lunii iunie. Aşa cum ştiţi, în şedinţa de Guvern s-a luatdecizia ca amenzile să poată fi reeşalonate dacă sunt susţinute de un plan de restructurare. Lucru care afost adoptat şi care permite ca amenda dată de Consiliul Concurenţei, în valoare de peste 100 milioanede lei, să fie reeşalonată, ceea ce evită intrarea Poştei în faliment”, a subliniat ministrul Comunicaţiilor. Con-form datelor oficiale prezentate în conferinţa de presă, veniturile lunare ale Poştei Române erau, la 31 mai2012, de circa 105 milioane lei.

POªTAªUL403 ¦ 5

ea un pic şi se închidea”

A. Pierderile 2009- 2011: 485, 51 milioane lei (aici suntincluse şi provizioanele Consiliul Concurenţei – 103, 37 mi-lioane lei şi STS – 21,34 milioane lei)

B. Obligaţii de plată la data de 31 mai 2012 (cu risc mare): Amenda Consiliului Concurenţei: 103, 37 mil. lei Datorie la bugetul de stat (ANAF): 97,74 mil. lei Servicii financiare (suveică): 144 mil. lei Obligaţii curente (salarii aprilie): 19,6 mil. lei Linii de credit datorate băncilor: 30 mil. lei

Total: 394,7 milioane lei.

C. Obligaţii către furnizori (utilităţi, carburanţi, pază, lea-sing etc.) - cele mai importante G4S- 49,88 mil. lei (litigiu vechi) GIR – 4,4 mil. lei IBM – 4,1 mil. lei G4S - 2,8 mil. lei Blue Air – 1,8 mil. lei Rompetrol – 1,7 mil. lei etc.

Total: 82,53 milioane lei.

D. Sarcina la 31 mai 2012 este de 478,2 mil. leiE. Venituri lunare: aproximativ 105 mil. lei

Noua structură a CNPR Din 401 cadre de conducere (directori plus şefi com-

partimente) au rămas 111.

Din 145 posturi de directori au rămas 51 posturi de directori, dintre care 42 şefi OJP.

Din 145 de directori, 117 au fost daţi afară.

772 de persoane au fost disponibilizate, dintre care 290 cadre de conducere şi 482 alte tipuri de personal.– S-au desfiinţat DRP-urile – 8 la număr– S-a integrat sucursala “Servicii integrate” în sucursala

“Fabrica de timbre”– S-au desfiinţat 6 oficii zonale de sector din Bucureşti

Situaţia financiară a Poştei Române la 31 mai 2012(date prezentate la conferinţa de presă a ministrului Dan Nica)

La conferinţa de presă de la sediul MCSI a participat şi Directorul General al Poştei Române, Ion Smeeianu

Actualitate

6 ¦ IUNIE 2012

Contractele păguboase

Conform materialelor prezentate la conferinţa de presă,această situaţie dezastruoasă s-a datorat unor fapte fără

precedent în istoria companiei. Iată doar câteva exemple:

1. Alfa Medical Service – servicii medicale cu dedicaţie şi,multă vreme, inexistente!1.392.893 lei plătiţi în septembrie-decembrie 2010, fără cadosarele angajaţilor să fie cerute timp de un an de la societateacare presta servicii medicale anterior. Raportul Curţii de Conturiarată clar că s-au plătit servicii fără contraprestaţie.6 milioane de euro este valoarea totală a contractului.Contractul a fost atribuit prin procedură de negociere fără pu-blicare (fără licitaţie) şi cu încălcare a OG 34/2006.

2. Terradox şi Promotional Interservice – două firme, aceiaşiacţionari6 milioane de euro a costat softul METER-NET şi nişte maşinide francat, achizionate în 2011 de la Promotional Interservice,în condiţiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat „inhouse” de Poşta Română, la costuri infim mai mici.1.260.000 euro pentru doar 5 luni costă mentenanţa echipa-mentelor de către aceste firme, în condiţiile în care acest faptnu se justifică tot timpul.Pentru că această aplicaţie METER-NET a fost considerată cafiind singura compatibilă cu echipamentele deţinute deja deCNPR, achiziţia softului s-a făcut, din nou, prin negociere fărăpublicare!

3. STS – un contract păgubos de la cap la coadă 5 milioane de euro a costat Poşta Română denunţarea con-tractului cu această firmă care figurează ca având un singur an-gajat.Contractul cu STS era un contract de asociere pentru faci-litarea plăţilor prin POS-uri în ghişeele deja informatizate alePoştei Române, care puteau încasa acele plăţi, fără a fi nevoitesă împartă comisionul cu furnizorul.Vinovăţia se va stabili în instanţă deoarece există un prejudiciucare a fost produs cu vinovăţie.

4. Afacerea Mefisto Com SRL din BreazaAproximativ 80-90.000 euro au costat „contractele-cadou”,atribuite fără licitaţie de fostul director general al CNPR firmeiMefisto din oraşul său de baştină, Breaza, pentru a efectua ser-vicii din domeniul construcţiilor companiei Poşta Română.Cele 9 contracte din domeniul construcţiilor erau direcţionatecătre această firmă cu punct de lucru aflat „din întâmplare” peAleea Nucilor din Breaza, unde presa spune că apare ca propri-etar mama fostului director. Contactat de mass-media, acesta anegat că ar fi vorba despre casa mamei lui şi a spus că este vorbadespre un vecin foarte bun care are adresa acolo.Ultima plată către Mefisto s-a făcut în primăvara acestui an, înaprilie, la finalul mandatul lui Dumitru Daniel Neagoe.

5. Marile tunuri imobiliare de la Poşta RomânăIată doar câteva exemple:

1.800.000 euro/5 ani, 30.000 euro/lună contractul cu Tegolino,încheiat la Iaşi în 2010.

9.000 euro/lună - un alt contract la Constanţa, unde a fostmutat în 2009 un sediu al Poştei Române, deşi aceasta aveaclădirea sa proprie!7.000 euro/lună a costat spaţiul de birouri de la Piatra Neamţ,deşi compania avea un spaţiu chiar lângă cel închiriat. Propri-etatea Poştei a fost în schimb lăsată intenţionat să se de-gradeze!

Şi închirierea de spaţii de parcare pentru flota de autovehicule aPoştei se înscrie la categoria excentricităţi:10.000 euro/lună costă la Bacău spaţiul închiriat de la SC Trans-port Public SRL, deşi Poşta avea parcare proprie. Parcarea închiri-ată se afla în câmp, în afara oraşului, iar asfaltul din contract erade fapt o pajişte. În parcare, doar patru maşini, la unul dintrecontroalele făcute. 10.000 euro/lună pentru o parcare la Iaşi, deşi maşinile puteaufi parcate tot în spaţiile Poştei. Banii au fost achitaţi firmei SCShoes SRL.

6. Fabrica de Timbre a fost transformată în tiparniţă a ma-terialelor de partidExemple: Alianţa pentru Teleorman PDL şi PNTCD, Mircea Man– Preşedinte CJ Maramureş, Mihail Hârdău – PDL Cluj, DanielBuda – PDL Cluj, Dorin Petrescu, Sorina Plăcintă, Daniel Humel-nicu, Marian Ovidiu – Senator PDL Arad. Hârtia şi preţul de execuţie al acestor materiale era sub preţulpieţei.

7. Corpul de Control al Primul Ministru verifică în acest mo-ment achiziţionarea de hârtie de peste 1 milion de euro carea fost plătită şi niciodată livrată.

Fără plăţi compensatorii pentrupersoanele sub 5 ani vechime

Persoanele disponibilizate din Poşta Română, cuvechime cuprinsă între 0 şi 5 ani, nu vor primi plăţicompensatorii, a precizat Dan Nica: „Poşta Românăare un Contract Colectiv de Muncă valabil pe 10 ani,până în 2018, în care nu se va putea lua nici un fel de de-cizie dacă sindicatele nu sunt de acord. În ceea cepriveşte plăţile compensatorii, pentru cei cu vechimeîntre 0 şi 5 ani, acestea nu vor mai fi acordate pentru că,deloc întâmplător, în ultimii trei ani în Poştă s-au anga-jat persoane «foarte competente», care au fost încadratedirect la salariul maxim. Sindicatele din Poştă au primitdecizia de eliminare a plăţilor compensatorii pentruaceastă categorie de salariaţi cu aplauze”. Ministrul aadăugat că în privinţa concedierilor din Poşta Românăa insistat ca primele pe listă să fie persoanele din con-ducere: „Am insistat în mod special ca persoanele deconducere să fie date afară. Toţi aceştia au beneficiat desalarii generoase şi nici unul nu şi-a făcut treaba”.

POªTAªUL403 ¦ 7

– Cum se vedea din afară Poşta Română şi care sunt im-presiile acum, după mai bine de o lună de la preluareafuncţiei de director general?

– Sunt un om care s-a exprimat profesional, până înprezent, exclusiv în domeniul comunicaţiilor, deci cunoscPoşta Română nu numai din postura de consumator al ser-viciilor poştale, ci o cunosc foarte bine şi din unghiul celuicare a înfiinţat în România şi a condus pentru o bună pe-rioadă instituţia care reglementeză piaţa de profil, AgenţiaNaţională de Reglementare în Comunicaţii. Ceea ce vă potspune însă este că, înainte de a prelua conducerea CNPR,aceasta nu trăda în afara zidurilor ei, după cum se spune,situaţia financiară extrem de sensibilă pe care o traverseazăîn acest moment. Ca să fiu extrem de direct vă precizez fap-tul că, pentru mine, a fost o surpriză total neplăcută niveluldatoriilor înregistrate şi al neregulilor pe care le-am des-coperit, care aduseseră compania în pragul insolvenţei. Amgăsit persoane preocupate mai mult să se ţină de scaunelelor decât de roadele lor profesionale şi de companie, la felde bine cum am găsit şi profesionişti de calitate şi oamenide încredere. Nădăjduiesc, însă, întotdeauna în mai bine.

– Datoriile Poştei sunt, în acest moment, de aproape100 de milioane de euro. Pot fi ele suportate de com-panie? Există riscul intrării în insolvenţă?

– Când am preluat managementul CNPR, compania aveapractic datorii cumulate de aproximativ 210 milioane de lei:amenda primită de la Consiliul Concurenţei (103 milioanede lei) şi aproximativ 85 milioane de lei datorii la bugetulstatului, care au atras penalităţi. Şi pentru a zugrăvi maiexact situaţia financiară trebuie să amintim şi de nivelulpierderilor cumulate începând cu anul 2009, care, însumate,ajung la un nivel de aproximativ 100 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte riscul intrării în insolvenţă, el a existatşi a fost cât se poate de real. Iar o companie cu o importanţădeosebită, aşa cum este Poşta Română nu putea fi lăsată înaceastă situaţie, mai ales că exista riscul rostogolirii datori-ilor, ceea ce le-ar fi dus la un nivel şi mai mare. Putem lesneintui care ar fi fost primul efect al dominoului care s-ar ficreat: soarta celor circa 36 de mii de angajaţi era serios pusăîn pericol prin piederea slujbelor în masă. Dar, după cumdeja ştiţi, acest „bulgăre de zăpadă” scăpat de sub control afost oprit prin intervenţia Executivului, care a analizat situ-aţia Companiei Naţionale Poşta Română în urma memoran-dumului înaintat de noi şi în care explicam situaţia finan-ciară a companiei. Prin aprobarea unei Ordonanţe de Ur-genţă privind modificarea Codului Fiscal, Guvernul areeşalonat datoriile companiei. Este un prim pas făcut pen-tru redresarea situaţiei economico-financiare şi, bineînţeles,de îndepărtare a riscului intrării în insolvenţă.

ION SMEEIANU, Preşedinte-Director General CNPR:

„nu mai avem voie să greşim!”

Cine este ION SMEEIANUData naşterii: 13 aprilie 1958Stare civilă: căsătorit, doi copii

Educaţie şi formareFacultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul

Institutului Politehnic Bucureşti (promoţia 1983) Cursuri de management (managementul operaţiu-

nilor, negocierea, managementul proiectelor, leader-ship şi schimbare, limba engleză etc.)

Cursuri de specializare tehnică în Telecomunicaţii Absolvent al TEMIC (Telecommunications Executive

Management Institute of Canada)Colegiul Superior de Siguranţă Naţională (cursuri post-

universitare)

Cariera profesionalămai 2012 – preşedinte-director general Poşta Românămai 2009 – aprilie 2012: manager Departament SN Ra-

diocomunicaţii SAmartie 2005- mai 2009: manager SC Maximtic Srliulie 2002 – martie 2005: preşedinte Autoritatea

Naţională de Reglementare în Comunicaţii2001- iulie 2002: secretar de stat pentru comunicaţii

în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

1992-2000: şef Serviciu Calitatea Serviciilor la Direcţiade Telecomunicaţii Brăila

1987 – 1992: şef Atelier echipament PTT la Direcţia deTelecomunicaţii Brăila

1983-1986: inginer stagiar la Direcţia de TelecomunicaţiiIalomiţa, şef formaţie Măsurători şi Electroalimentare

8 ¦ IUNIE 2012

Actualitate

– Care sunt obiectivele de bază ale restructurării? Cumcredeţi că va contribui ea la eficientizarea activităţii CNPR?

– Formula gândită de Guvern pentru îndepărtarea risculuiinsolvenţei în mod sigur nu va avea efect dacă nu estedublată atât de o reorganizare coerentă, cât şi de o restruc-turare consistentă a activităţii CNPR. În primul rând, acestplan de restructurare trebuie pus în practică cu gândul atin-gerii a două ţinte bine definite, şi anume: eliminarea chel-tuielilor care nu aduc plus-valoare companiei şi, în al doilearând, identificarea cât mai rapidă a principalelor pârghii dereconsolidare a poziţiei pe piaţa de profil. Nu trebuie săuităm că, începând cu anul viitor, liberalizarea pieţei vaînăspri concurenţa, aducând modificări probabil majore alestructurii acesteia. Veţi afla, pas cu pas, într-un mod trans-parent, care sunt paşii pe care e nevoie să îi parcurgem pen-tru a rămâne în liga jucătorilor importanţi de pe piaţă. Deacum înainte, nu mai avem voie să greşim!

– Pe ce servicii se va pune accent pe termen mediu şilung în vederea redresării economice a CNPR?

– Strategia comercială trebuie să fie cu siguranţă vârful deaisberg, pentru că dacă CNPR nu vinde servicii cât mai racor-date nevoilor populaţiei nu va reuşi să aducă venituri caresă permită redresarea financiară. Pentru acest lucru porto-foliul de produse trebuie dezvoltat în special în privinţa ser-viciilor de tip poşta rapidă. Compania noastră a pierdut cotăde piaţă în special pe acest sector în faţa concurenţei. Deasemenea, dezvoltarea serviciilor de banking în zona ruralăşi în oraşele mai mici trebuie să facă parte din priorităţilestrategiei de dezvoltare comercială ţinând cont de faptul căCNPR dispune de unul dintre cele mai importante atuuri, şianume acela al puterii de difuzare foarte mare în zonele decare am amintit. În pofida tuturor neajunsurilor pe carecompania le traversează, brandul Poşta Română se bucurăîn continuare de mare încredere în rândul românilor, în spe-cial în zonele rurale, acolo unde avem cel mai mare grad deacoperire la nivel naţional dintre toţi posibilii jucători de pepiaţa serviciilor poştale.

De asemenea, vom analiza şi partea de asigurări. Aceastăramură există deja, dar vom încerca să o extindem în specialîn zonele rurale şi în oraşele mici. Asigurările de casă suntobligatorii si sunt foarte puţine care au fost perfectate înaceastă zonă. Tot la capitolul priorităţi putem încadra şi fap-tul că intenţionăm să automatizăm centrele de tranzit, celenouă centre în care practic se face primirea, orientarea şitrimiterea coletului către destinatar. Poşta Română a rămasîn continuare cu o distribuire manuală, adică prin citireaadresei fiecărui colet şi distribuţia lui spre direcţia dorită, pecând administraţiile poştale din alte ţări sau chiar societăţileprivate de profil din România fac acest lucru automat, prinrecunoaşterea unui cod de bare asociat adresei trecute petrimitere.

– Care a fost raţiunea care a stat la baza diminuării subs-tanţiale a numărului de posturi în cadrul fostelor DRP-uri?

– Argumentul raţional este acela că, în situaţia extrem de

„Accent pe zona rurală şi pe urbanul mic”

POªTAªUL403 ¦ 9

dificilă pe care o înregistrăm din punct de vedere financiar,trebuie să ajungem la o reechilibrare între personalul directproductiv (factori poştali, oameni de la ghişee) şi personaluladministrativ, conex şi de suport. În acest moment suntcirca 36.000 de angajaţi în Poşta Română. În primă fază,încercăm să disponibilizăm circa 1.000 de oameni, din careaproximativ 950 de persoane reprezintă personal de con-ducere şi administrativ. În următoarea fază nu vă pot da ocifră exactă pentru că depinde de evaluarea punct cu puncta fiecărui loc de muncă. Această organigramă va fi ope-raţională cât de curând, dacă sindicatele sunt de acord cuaceastă soluţie managerială. Dorim să avem un aparat ad-ministrativ mai suplu în vederea eficientizării activităţii. Înacest sens, cea mai importantă modificare propusă prinnoua structură organizatorică ce a fost aprobată dejaprevede eliminarea DRP-urilor şi a oficiilor zonale de sectordin Bucureşti, entităţi care îngreunau foarte mult sistemulşi a căror existenţă s-a dovedit a fi inutilă.

– Credeţi că CNPR putea să-şi apere mai bine domeniulde corespondenţă rezervat prin lege? Care ar fi demer-surile de urmat în acest sens?

– Asta cu siguranţă, din moment ce pe piaţă şi-au făcutputernic simţită prezenţa alţi operatori care chiar au „muş-cat” din acest segment de piaţă. Compania noastră benefi-ciază de dreptul exclusiv de a presta, până la data de 31decembrie 2012, servicii poştale având ca obiect trimiteride corespondenţă, indiferent dacă livrarea acestora este ac-celerată sau nu, cu o greutate mai mică de 50 grame şi pen-tru care se percepe un tarif mai mic de doi lei. PotrivitANCOM, orice furnizor de servicii poştale autorizat poatefurniza şi servicii din sfera serviciului universal, cu condiţiasă respecte drepturile rezervate Poştei în ceea ce priveştelimitele de greutate şi de tarif, chiar şi în condiţiile în careacordă expeditorului facilităţi tarifare. Constituie contra-venţie încheierea şi derularea unui contract în cadrul căruiapreţul pe trimitere este mai mic de 2 lei, pentru trimiterilede corespondenţă cu greutatea cuprinsă între 0 şi 50 degrame livrate la cutiile poştale ale destinatarilor.

Una dintre primele măsuri pe care le-am luat a vizat ela-borarea unei strategii de contracarare a practicilor necon-curenţiale ale operatorilor poştali privaţi, care aduc atingeredrepturilor rezervate prin lege Poştei, şi de monitorizareatentă a evoluţiei pieţei de servicii poştale.

Mai mult decât atât, vom promova acţiuni cu caracterreparatoriu împotriva firmelor care au adus şi aduc atingeredrepturilor rezervate prin lege CNPR. Companiile în cauză vorfi acţionate în instanţă pentru recuperarea prejudiciilor finan-ciare şi de imagine pe care le-au produs Poştei Române prinpracticile anticoncurenţiale adoptate.

– Cum estimaţi că va face faţă Poşta Română liberali-zării totale a pieţei serviciilor poştale, prevăzută a avealoc pe 1 ianuarie 2013? Există riscul unei prăbuşiri acotei de piaţă pe segmentul trimiterilor sub 50 degrame?

– O dată cu liberalizarea pieţei va fi o concurenţă acerbă,asta fără îndoială. Poşta Română are însă multe atuuri pen-tru a se poziţiona astfel încât şocul concurenţial să fie amor-tizat. E bine să ştiţi, însă, că în multe ţări din Europa care autrecut prin liberalizare, impactul concurenţei s-a resimţitputernic şi numărul de trimiteri a scăzut considerabil.Acţionând însă profesionist şi diversificând serviciile, ope-ratorii poştali au reuşit să reziste. Cum va arăta structurapieţei, asta rămâne de văzut, pentru că, începând cu primaperioadă a anului 2013, ne putem aştepta la venirea de noijucători puternici în România. După cum spuneam, nuavem voie să mai facem greşeli. Asta înseamnă că fiecareangajat trebuie să-şi conştientizeze rolul foarte bine. Dacă

te duci o dată la un magazin şi vânzătoarease poartă urât cu tine, nu te mai întorciacolo. La fel va fi şi cu Poşta Română: dacănu ne vom trata clienţii cu maxim pe pro-fesionalism, cu zâmbetul pe buze şi cusoluţii la nevoile lor, vom resimţi cu toţiiconsecinţele. La nivelul echipei manageri-ale, avem deja conturate direcţii foarte

clare de strategie care să asigure stabilitatea companiei pepiaţă şi am demarat în forţă munca.

– Se va privatiza Poşta Română? Cum se va face acestlucru, parţial sau majoritar?

– Acest proces nu va putea fi posibil decât după ce eta-pele procesului de restructurare se vor fi încheiat cu succes.Interesul nostru este să aducem compania pe un trendcrescător, să facem mutările corecte din punct de vedere alstrategiei de piaţă astfel încât să atragem o investiţie impor-tanta şi un know-how atât de necesar pentru Poşta Română.După 150 de existenţă, e nevoie să fim tot mai buni. O in-vestiţie din exterior nu ne poate decât ajuta în acest sens.

– Care este relaţia pe care o aveţi cu sindicatele dinPoştă? Aţi găsit sprijin în demersurile de restructurare?

– Împreună cu echipa de management a companiei amparticipat la o serie de întâlniri cu liderii și reprezentanțiisindicatelor, construind un dialog deschis si constructiv, dia-log pe baza căruia ambele părți să acționeze informat și co-erent în raport cu obiectivele companiei. Participarea lareuniunea Consiliului Național al Sindicatului LucrătorilorPoștali din România de la Alba Iulia, 13 iunie 2012, mi-a re-confirmat faptul că sindicatele au înţeles că absolut tot ceeace se întâmplă în acest an în Poşta Română este de maximăimportanţă pentru viitorul ei. În aceste vremuri, când tocmaiam salvat compania de la insolvenţă, nu mai este posibil sătragă fiecare în altă direcţie. Vom îmbunătăți comunicareainternă pentru că implicarea informată a fiecărui angajat înimplementarea strategiei de redresare și dezvoltare a PoșteiRomâne este vitală. (Silviu Tănase)

„O investiţie externă în Poşta Românăeste binevenită”

POªTAªUL403 ¦ 23

T elegrafia a fost o ramură foarteimportantă în activitatea de co-municaţii asigurată de Poştă.

De altfel, abrevierea P.T.T. (Poştă-Telegraf-Telefon) era intens utilizată în toată lumea pen-tru desemnarea acestui serviciu de comunicare.În România, partea de telefonie s-a desprins dePoştă abia după 1990, iar cea de telegrafie a în-ceput să fie utilizată din ce în ce mai puţin odatăcu apariţia internetului.

Telegraful a apărut la noi în ţară în timpulrăzboiului Crimeii (1853-1856), şi anume în 1854,când trupele franceze au construit prima linietelegrafică pentru asigurarea comunicaţiilor mili-tare. Avantajele noului sistem de comunicare, din-tre care rapiditatea transmiterii informaţiilor eraprimordială, au fost evidente, aşa încât dezvol-tarea reţelei telegrafice a făcut parte dintre priori-tăţile tutoror conducerilor Poştei Române, mulţiani după aceea. Rapid, telegrafia s-a impus ca mij-loc preferat de comunicare în administraţie, co-merţ dar şi în rândul populaţiei, fără a se neglijacomponenta militară, care a rămas una de prim plan.

În vara anului 1942, Rezidenţa Principală Moldova a Serviciului Spe-cial de Informaţii (S.S.I.) constată, la oficiile poştale din Moldova,funcţionarea defectuoasă a activităţii telegrafice, fapt apreciat ca „osituaţie dăunătoare intereselor superioare de Stat”. Conform Rapor-tului nr. 395 din 19 iulie 1942 (ANIC, Fond Preşedinţia Consiliului deMiniştri - S.S.I., dosar 190/1941, f.131-133) „la marile sărbători religioaseşi onomastice este obiceiul din bătrâni ca lumea să se felicite, mulţifolosind telegramele în acele zile şi în ajunul lor se prezintă la ghişeeletelegrafice mii de telegrame de felicitare, pentru transmiterea căroraeste nevoie de câteva zile şi de un efort din partea personalului şi aşa

foarte redus”.Din această

cauză firele te-legrafice seblocau şi trans-miterea tele-gramelor au-torităţilor civilesau militare,care erau prio-ritare, nu semai puteaface în timputil. Semnata-rul raportuluiaprecia că te-legrafiştii eraus u p r a a g l o -meraţi, obosiţişi nu mai pu-teau lucra re-pede şi cu„toată atenţiu-

nea”. Astfel, telegramele ajungeau la destinaţie după 2-3 zile de la săr-bătoarea respectivă. Încercând să facă faţă situaţiei, oficianţii poştalicopiau telegramele de mână pe blanchete şi le expediau cu trenul. Înspiritul antisemit al epocii, agentul SSI încearcă să culpabilezeze şipopulaţia evreiască care, în opinia sa, sâmbătă şi duminică obişnuiafrecvent să-şi transmită telegrafic urări de sănătate, aglomerând astfeltelegraful şi în afara sărbătorilor creştine.

Prevalându-se de starea de război, raportul propunea introducereaunor restricţii de folosire a telegramelor de felicitare. În acest sens arfi trebuit acceptate numai felicitările telegrafice adresate MajestăţiiSale Regelui Mihai, Conducătorului Statului mareşalul Ion Antonescu,membrilor Guvernului şi înalţilor demnitari, precum şi cele trimise deşefii autorităţilor civile sau militare superiorilor lor. Pentru a nu preju-dicia prea mult interesul particularilor şi a nu provoca pierderi finan-ciare P.T.T.-ului, prin suprimarea telegramelor, se propunea utilizareapentru felicitări a corespondenţei (cărţi de vizită sau ilustrate) fulger.

Se aprecia că sistemul corespondenţelor fulger ar fi asigurat deblo-carea firelor telegrafice, care ar fi rămas dispobile exclusiv pentru ar-mată şi autorităţile statului, iar pierderile Poştei prin neîncasareataxelor telegrafice ar fi fost compensate de plata taxelor fulger. Acestetaxe de urgenţă urmau să asigure expedierea corespondenţelor cuprimul tren care avea vagon poştal, iar la destinaţie trimiterea poştalăar fi fost distribuită cu primul factor. Raportul menţiona că particulariiar fi putut obiecta că o astfel de corespondenţă, expediată de la Iaşila Timişoara de exemplu, ar fi putut ajunge abia dupa 2-3 zile dupăsărbătoarea respectivă. Soluţia propusă era aceea de a efectua expe-dierea cu 2-3 zile mai devreme pentru a se asigura ajungerea la des-tinaţie în timp util.

Năstruşnica propunere a rezidentului S.S.I. nu a fost aplicată decătre adiministraţia P.T.T., care, în pofida dificultăţilor reale cu care seconfrunta în asigurarea serviciului telegrafic, a continuat să menţinăaccesul particularilor la telegraf, inclusiv pentru felicitări, şi pe timp derăzboi.

Cristian Scăiceanu

Telegramele de licitaIstoria Poştei

din timpul razboiului˘