Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

68

description

Revista "Poştalionul" - Iunie 2011 The "Post-Chaise" magazine - June 2011 Revista distribuită gratuit salariaţilor din Poşta Română din Alba, Braşov, Covasna, Mureş,Harghita, Sibiu

Transcript of Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Page 1: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 2: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 3: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Deoarece cred cămodul de gândire po ‑zitiv este vital pentru ovia�ă plină de armonie şisănă tate, mi‑am permis,prin cele câteva rândurice urmează, să aduc,sper eu, o picătură delumină în universul cu ‑

noaşterii dumneavoastră. Poate, par‑curgându‑le, se va înfiripa măcar un îndemnla medita�ie pe această temă.

„Gândul este o mare for�ă“, au afirmat şiafirmă to�i oamenii lumina�i de pe acestPământ. Realmente, prin gândirea noastrăputem genera o for�ă benefică nouă sau ofor�ă negativă ce va ac�iona în detrimentulnostru. Gândirea pozitivă este o atitudinementală cu ajutorul căreia reuşim să depă ‑şim obstacolele şi să ne îndeplinim visele.Este o atitudine mentală datorită căreia ob�i ‑nem rezultate bune şi excelente. O gândirepozitivă anticipează fericirea, bucuria, sănă ‑tatea şi produce rezultate bune pentrufiecare situa�ie şi ac�iune.

Haide�i să ne educăm gândirea pozitivăşi să schimbăm „imposibilul” în „posibil.”

Ce înseamnă asta? Înseamnă să fimferici�i că trăim, că existăm, să ne bucurămde tot ceea ce ne înconjoară, să mul�umimDivinită�ii pentru ce ne‑a dat, ne dă şi ne vada, să fim optimişti, să‑i iubim pe cei dinjurul nostru, chiar şi pe cei ce ne‑au greşit, săatingem o linişte şi o pace interioară pe carevicisitudinile vie�ii să nu o poată clinti.

Gândirea pozitivă ne va ajuta să devenimmai plăcu�i, mai deschişi şi mai prietenoşi,mai atractivi pentru ceilal�i, să avem maipu�ine griji, rela�iile să fie mai armonioase,să găsim bucuria şi satisfac�ia de a trăi şi săvedem şi păr�ile bune în situa�iile critice.

În prezent există multe persoane care sepot considera împlinite pe foarte multeplanuri, care stăpânesc arta gândirii pozitiveşi, drept rezultat, trăiesc o via�ă de calitate înadevăratul sens. Şi TU po�i! Ai încredere întine, în mintea şi în inima ta! Nu există niciun fel de limite în afara celor în care tu alegisă crezi. Alege lumina şi iubirea şi vei reuşi!

Redactor Şef, Gabriela BOTICI

Poşta Română, asemenea altor institu�iipublice furnizoare de servicii către popula ‑�ie, trece printr‑o perioadă foarte grea,datorată crizei puternice care submineazăîntreaga economie românească.

Toate acestea le spun celor care vor cuadevărat să în�eleagă ce se întâmplă cuCompania şi nu apleacă urechea la bârfeledetractorilor. Cred că ne trebuie mult opti ‑mism pentru a relua creşterea economică. Pede altă parte această criză ne‑a învă�at să fimmai realişti. Pe termen lung, una dintresolu�iile viabile este munca serioasă şiaplicată cu strategie, cu metodă şi cu rate decreştere rezonabile.

Depinde de fiecare dintre noi să ascultămcu deosebită aten�ie solicitările clien�ilor, săle punem la dispozi�ie cele mai bune serviciişi să în�elegem că gravitatea perioadei princare trecem nu poate fi rezolvată decât printr‑o muncă asiduă. Aceasta se va dovedipână la urmă un câştig în perioada crizei, în

sensul de a a merge mai departe cu aceleactivită�i care sunt profitabile şi a căuta noioportunită�i şi noi modalită�i de creştere acalită�ii şi valorii serviciilor poştale, deoareceîn urma crizei afacerile care vor fi create vorfi infinit mai valoroase decât ce a fost creatpână acum.

Director Regional CRRP Braşov,Olimpiu Nicolae CONSTANTIN

Gândi�i pozitiv!Editorial

Page 4: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 5: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

3iunie - iulie 2011

Orice organiza�ie se poate confrunta cu o situa�ie de criză, în măsură să pună în pericolfunc�ionarea ei normală şi reputa�ia de care se bucură într‑o anumită comunitate.

Iată că realitatea ne‑a arătat că, în ciuda tuturor precau�iilor (de ordin tehnic, economic,financiar) nici C.N. Poşta Română S.A. nu a putut scăpa de această situa�ie de criză.

Fiecare criză este unică şi necesită luarea unor decizii de către echipa de conducere. Dacăaceste decizii nu sunt gestionate corect, din toate punctele de vedere, criza ne poate aduceprejudicii grave.

Nu există re�ete‑miracol pentru stăpânirea unei situa�ii de criză, pentru combaterea eişi reducerea daunelor produse de ea. Dar trebuie să ne maximalizăm şansele şi să reducempericolele cu care ne confruntăm – în cazul nostru, în special concuren�a tot mai acerbă dindomeniul poştal.

După cum bine şti�i, deja au început restructurările şi reorganizările şi în Poşta Română.Dar, după această etapă vom fi mai puternici, vom avea din nou control asupra evolu�ieiCompaniei, vom avea din nou o Companie viabilă din punct de vedere economic, aşa cumeste normal să fie. Deci, dacă to�i salaria�ii vor în�elege situa�ia, vor face un efort, se vormobiliza şi se vor implica, noi, marea familie a poştaşilor, vom reuşi, cu priceperea şiexperien�a acumulată de‑a lungul timpului, să ne ridicăm deasupra greută�ilor şi să trecempeste ele cu fruntea sus.

Haide�i să le demonstrăm tuturor de ce suntem în stare!Mioara PRIBESCU, Director Executiv C.N.P.R.

„Trebuie să ne maximalizăm şansele şi să

reducem pericolele cu care ne confruntăm”

Page 6: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

4 iunie - iulie 2011

EvenimenteCupa regională la fotbal a poştaşilor

În data de 30 aprilie 2011, poştaşii din 5jude�e ale CRRP Braşov s‑au întrecut la ceade‑a IV‑a edi�ie a Cupei regionale la fotbal,primele trei fiind organizate doar în cadrulOJRP Mureş. Organizatorii principali aiacestei competi�ii au fost Pastor Constantinşi Săliştean Florin. La această edi�ie s‑auînscris echipe şi din Braşov, Sibiu, Alba şiHarghita. Concursul s‑a desfăşurat în cadrul

Complexului de Agrement şi Sport Mureşul.Echipele formate din 5+1 au jucat 17 partide,iar câştigătorii desemna�i au fost: Locul 1 –OJRP Alba (foto), Locul 2 – OJRP Braşov,Locul 3 – Sec�ia Transport Mureş. Au maifost acordate premii speciale pentru „Celmai bun portar” – Ioan Trif, Alba Iulia, „Celmai bun golgeter” – Samsudean Valentin,Transport Mureş, „Cel mai fidel suporter” –

Nicolae Codreanu,CRT Braşov şiVasile Grad, OJRPSibiu, „Cel maivârstnic jucător”(59 ani) – MihailVarga şi „Cel maitânăr jucător” (22ani) – Alin Iacob,OJRP Mureş.

Claudia Mîndru –OJRP Mureş

Prin intermediul campaniei „Plan ‑tăm pentru România” Poşta Română acontinuat activită�ile de împăduriredemarate în anul 2009. Ideea acestuiproiect a plecat de la dorin�a de aplanta un număr de arbori echivalentcu numărul celor distruşi pentru hârtiaconsumată anual de Companie.

Astfel, în data de 13 mai, angaja�i aiOficiului Jude�ean Re�ea PoştalăCovasna împreună cu salaria�ii Direc ‑�iei Silvice Covasna au reuşit să plan ‑teze un număr de 250 puie�i, înpădurea de lângă comuna Ojdula. Peaceastă cale Cosmin Boricean – Direc ‑torul Oficiului Jude�ean Re�ea PoştalăCovasna mul�umeşte Direc�iei SilviceCovasna pentru implicare şi sprijin.

Plantăm pentru România

Page 7: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

5

La data de 6 mai 2011, ora 10.00, în holulpentru public al Oficiului Poştal Braşov 1 aavut loc festivitatea de premiere a câşti ‑gătoarei Marelui Premiu al Concursuluina�ional de desen „Vine, vine Iepuraşul!”

Astfel, Andreea Anghelu�ă de la Gră di ‑ni�a cu program prelungit nr. 29 din Braşova câştigat o excursie la Disneyland Paris, înperioada 15‑18 iunie 2011.

La concurs s‑au mai acordat premiiconstând în sejururi la mare şi la munte, înspa�iile de cazare ale C.N. Poşta RomânăS.A. Din regiunea Braşov câştigători au fost:Anca Popa, Grădini�a nr. 17 din Braşov şiAnna Bereczki, Grădini�a de copii cu pro ‑gram prelungit Hófehérke din Sf. Gheorghe.

Premiile au fost acordate de către Doam ‑na Mioara Pribescu – Director Executiv alC.N. Poşta Română S.A., Prof. univ. dr.Alexandru Ghilduş – Decanul Facultă�ii deArte Decorative şi Design, UniversitateaNa�ională de Arte, Bucureşti şi de domnulOlimpiu Nicolae Constantin – DirectorC.R.R.P. Braşov.

Concursul, ajuns la edi�ia a IV‑a, s‑aderulat în perioada 28 martie – 15 aprilie a.c.şi face parte din competi�iile artistice, ini�iatede C.N. Poşta Română S.A., care sus�in arta

şi valorile culturale româneşti prin încura ‑jarea şi promovarea tinerilor creatori.

Juriul a fost constituit din nume consa ‑crate ale artelor plastice: Prof. univ. dr.Alexandru Ghilduş, Decanul Facultă�ii deArte Decorative şi Design, UniversitateaNa�ională de Arte, Bucureşti – preşedinte,Iuri Isar – profesor la Liceul de artă „NicolaeTonitza”, Bucureşti şi Adrian Brăescu –inspector la Ministerul Educa�iei, Cercetării,Tineretului şi Sportului, dar şi din repre ‑zentan�i ai C.N. Poşta Română S.A.: NicoletaMicu – Şef Serviciu Rela�ii Publice dincadrul Companiei şi Gabriela Botici – ŞefServiciu Marketing Vânzări CentrulRegional Re�ea Poştală Braşov.

Vine, vine Iepuraşul!

iunie - iulie 2011

Page 8: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

6 iunie - iulie 2011

Evenimente

Andreea Anghelu�ă de la Grădini�a cu programprelungit nr. 29 din Braşov a câştigat Concursul na�ionalde desen „Vine, vine Iepuraşul!” şi a beneficiat, înperioada 15‑18 iunie a.c., de o excursie la DisneylandParis.

Sejur în lumea basmelor

Page 9: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

7iunie - iulie 2011

Vineri, 06 mai 2011, au avutloc la Şcoala nr. 5 şi Şcoala nr. 15din Braşov cursuri despre „IstoriaPoştei”, beneficiarii acestora fiindelevii de clasa a IV‑a.

C.N. Poşta Română S.A. acontinuat proiectul ini�iat deDirec�ia Regională de PoştăBraşov în anul 2009, printr‑ocampanie cu caracter educativ,derulată pe parcursul anuluişcolar 2010‑2011, prin care asus�inut în şcoli o serie de cursurilegate de istoria Poştei Române.

Dincolo de prezentarea tradi ‑�iilor şi a istoricului Poştei, cursulvizează familiarizarea copiilor cutransmiterea de mesaje prin co ‑responden�ă, completarea şi ex ‑pedierea unei scrisori. Prin acestproiect, Poşta Română şi‑a pro ‑pus să îi aducă pe elevi maiaproape de ceea ce înseamnăcomunicarea tradi�ională şi genulepistolar, încercând să sporeascădorin�a acestora de a rela�ionaprin intermediul coresponden�eişi de a le dezvolta pasiuneapentru filatelie. Cursurile de„Istoria Poştei” au fost sus�inutede reprezentan�i ai Companiei,delega�i de către Preşedintele‑Director General, Dumitru DanielNeagoe, iar la finalul acestoracopiii au primit din partea C.N.Poşta Română S.A. cadouri con ‑stând în produse filatelice.

Clasa a IV‑a C – Şcoala Generală nr. 5 Braşov

Institutor: Dicu Mariana

Cursuri de „Istoria Poştei” pentru elevii Şcolilor 5 şi 15 din Braşov

Page 10: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

1 şi 2 iunie 2011 ‑ două ziledesprinse din poveste în Pia�a Sfatului din Braşov

Cea de a VI‑a edi�ie a evenimentului„Tărâmul Minunilor” organizat de PoştaRomână, Grupul de Presă „TransilvaniaExpres” şi Asocia�ia „Viva la Musica” cusprijinul Primăriei Braşov şi al Inspectora ‑tului Şcolar Jude�ean Braşov, le‑a oferitmicu�ilor două zile desprinse din poveste,cu multă distrac�ie, muzică şi voie bună.Distrac�ia a început în data de 1 iunie 2011,la ora 11.00 şi a �inut două zile, cu jocuri,bomboane, cadouri, multe bucurii, toatepentru copii. Scena din Pia�a Sfatului a fosttot timpul plină, peste 1000 de copiievoluând în spectacolul maraton „Vivatcopilăria!”.

Cei patru finalişti braşoveni ai concursului „Românii au talent” pe scenadin Pia�a Sfatului

Invita�ii speciali şi totodată surprizeleorganizatorilor au fost cei patru finaliştibraşoveni ai concursului „Românii autalent”: micu�a prin�esă cu voce de aurRebeca Maria Neacşu, cei doi acroba�i careformează trupa Ballance şi show‑man‑ulValentin Luca.

De asemenea, a încântat publicul de toatevârstele solista Alexandra Ilie (care a ob�inutrecent locul I în Polonia, la Festivalul MayNote) şi copilul toboşar Flavius Hossu.

Evenimente„Tărâmul Minunilor” – ediţia a VI-a

Page 11: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

9iunie - iulie 2011

Un reprezentant al OSIM pe „Tărâmul Minunilor ”

„Tărâmul Minunilor” a fost în acest an şiunul al creativită�ii, odată cu lansareaconcursului „Micul Inventator ‑ Edi�ia I”prin care ne‑am propus să descoperim şi săpremiem elevii braşoveni care au imagina�ieşi creativitate. Pe parcursul desfăşurăriievenimentului din Pia�a Sfatului a avut locexpunerea eşalonată a crea�iilor micilorinventatori. Fiecare inven�ie a fost analizatăde un juriu format din cadre didactice despecialitate, iar invitat special a fost repre ‑zentantul Oficiului de Stat pentru Inven�ii şiMărci (OSIM), doamna Mariana Muscalu.

S‑au acordat diplome tuturor partici ‑pan�ilor, precum şi premii pentru ocupan�iilocurilor I, II şi III.

Premiul I a fost câştigat de echipa ŞcoliiGenerale nr. 5, condusă de Doamna ProfesorCarp Angela Maria. Proiectul s‑a intitulat„Generator eolian”.

Cu ajutorul sponsorilor s‑au acordatcadouri tuturor copiilor care au evoluat pescenă.

Sponsori principali: Cavit Junior,Tymbark. Sponsori: Farmaciile Catena,Salina Bucur, Betty ICE, RestaurantVesuvius, AVON, Coco Ryo Food,Integrame Maxim, Velpitar, Prodlacta şiCasa de modă Diolastilis.

Parteneri media: Tex FM, TransilvaniaExpres, myTEX.ro, Informa�ia Braşovului,TVS, Nova TV, 24 FUN.

Gabriela BOTICI

Page 12: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 13: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Evenimente

În data de 1 iunie 2011, în CetateaMedievală a oraşului, Oficiul Jude�ean dePoştă Mureş a organizat evenimentul „Să fiipoştaş pentru o zi”, cu ocazia ZileiInterna�ionale a Copilului. Colaboratorprincipal în această ac�iune a fost doamnadirector Filip Ioana de la Grădini�a nr 19Târgu Mureş.

Pe scena amenajată în cetate au urcat unnumăr de aproximativ 300 de copii înso�i�ide cadre didactice, prezentându‑şi fiecareprogramul artistic pregătit special pentruaceastă ocazie. Cel mai atractiv şi maiaşteptat pentru copilaşi a fost momentulexperimentării meseriei de poştaş. Astfel, 28de copii s‑au întrecut a distribui corespon ‑den�ă, ziare şi reviste spectatorilor mureşeniprezen�i în cetate. Bineîn�eles geanta depoştaş a fost pe măsura lor, dar erau foartemândri şi bucuroşi că to�i au reuşit să seîntoarcă din cursă după ce au distibuit tot ceaveau în geantă. La sfârşit, domnul directoral OJRP Mureş – Eugen Crişan le‑a înmânatatestate de mici poştaşi.

Cadrele didactice au apreciat foarte multaceastă ac�iune, iar doamna Rusu Maria –institutor la clasa a II‑a a Gimnaziului„Dacia” ne‑a declarat: „Sunt foarte pu�inioameni care mai trimit scrisori sau felicitări,de aceea mi se pare binevenită organizareaacestui concurs. Astfel putem să sensibili ‑zăm copiii şi chiar părin�ii să trimită câte o

scrisoare, o felicitare, că altfel este primitmesajul scris decât cel prin E‑mail”. Laeveniment au participat şi oficialită�i aleoraşului Târgu Mureş – domnul prefectMarius Paşcan şi domnul viceprimarClaudiu Maior.

Dar această ac�iune nu ar fi avut loc fărăsponsorii: Herlitz România, TipografiaApostrof, Editura Edu, Friesland Campina,Primăria Municipiului Târgu Mureş, Agro ‑sem‑Impex.

To�i copilaşii au primit la sfârşitulac�iunii rechizite şcolare, reviste educative,felicitări oferite de Poşta Română precum şinumeroase dulciuri.

Claudia MÎNDRU

Să fii poştaş pentru o zi

Page 14: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

12 iunie - iulie 2011

EvenimenteCartile postale îti arata lumea

) )

, , ,

Compania Na�ională Poşta Română S.A.organizează, cu sprijinul Ministerului Edu ‑ca�iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, înperioada 1 iunie – 9 octombrie 2011, con ‑cursul na�ional „Căr�ile poştale î�i aratălumea”, concurs care se adresează tinerilorcu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani.

1. Tema: Acest concurs presupune colec ‑�ionarea a cât mai multor căr�i poştale primitede către copii, în timpul vacan�ei de vară (cudata poştei cuprinsă în perioada 1 iunie – 12septembrie) şi are ca obiectiv stimulareacopiilor de a utiliza, ca mijloc de comunicare,coresponden�a clasică şi de a‑i ajuta pe aceştiasă cunoască lumea prin intermediulimaginilor de pe căr�ile poştale.

2. Organizatori: C.N. Poşta Română S.A.cu sprijinul Ministerului Educa�iei, Cerce ‑tării, Tineretului şi Sportului.

3. Condi�ii de participare: Concursul seadresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi16 ani care se înscriu în concurs la una sau maimulte dintre cele 4 sec�iuni descrise mai jos.

4. Sec�iuni:

1|Cele mai multe căr�i poştale primite,indiferent de expeditor;

2|ROMÂNIA – Această sec�iunepresupune colec�ionarea de căr�i

poştale primite din cele mai multe localită�idin România;

3|EUROPA – Această sec�iune presu ‑pune colec�ionarea de căr�i poştale

primite din cele mai multe �ări din Europa;

4|DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ‑ Aceas tăsec�iune presupune colec�io narea de

căr�i poştale primite din cele mai multe �ăridin întreaga lume.

5. Etapele concursului:A1 iunie – 9 septembrie ‑ Colec�ionarea

căr�ilor poştale primite cu data poştei cuprin ‑să în perioada 1 iunie ‑ 9 septembrie 2011.

A12 septembrie – 24 septembrie ‑ com ‑pletarea formularului de înscriere sub îndru ‑marea obligatorie a unui cadru didactic caresă confirme numărul de căr�i poştale colec�io ‑

nate. Formularul se poate descărca de pe site‑ul Poştei Române: www.posta‑romana.ro.

AExpedierea formularelor de înscriere înconcurs până la data de 24 septembrie 2011(data limită a poştei).

A28 septembrie 2011 ‑ Deschiderea pli ‑curilor de către Comisia de jurizare în pre ‑zen�a membrilor juriului şi desemnareacâştigătorilor. Se va solicita câştigătorilordesemna�i să expedieze colec�iile de căr�ipoştale în vederea validării acestora.

A 29 septembrie – 5 octombrie 2011 ‑Sosirea coletelor cu colec�iile de căr�i poştaleale copiilor câştigători în vederea validăriipremiilor.

A6 octombrie – Deschiderea coletelor cucăr�ile poştale de către Comisia de jurizare înprezen�a membrilor juriului şi validareacâştigătorilor.

APremierea câştigătorilor va avea loc îndata de 9 octombrie, cu ocazia Zilei Mondialea POŞTEI.

6. Completarea şi expedierea fişelor deînscriere: Fişa de înscriere se descarcă de pesite‑ul Poştei Române: www.posta‑romana. ro.În fişa de înscriere se va men�iona numărulde căr�i poştale colec�ionate cu data poşteicuprinsă în perioada 1 iunie – 12 septembrie,precum şi sec�iunea la care se doreşteînscrierea.

În cazul sec�iunii ROMÂNIA, care presu ‑pune colec�ionarea de căr�i poştale primitedin cele mai multe localită�i din ROMÂNIA,se va men�iona şi numărul localită�ilor dincare s‑au primit căr�i poştale.

În cazul sec�iunii EUROPA, care presu ‑ pune colec�ionarea de căr�i poştale primitedin cele mai multe �ări din Europa, se vamen�iona şi numărul �ărilor din care s‑auprimit căr�i poştale.

În cazul sec�iunii DIN LUMEA ÎNTREAGĂ,care presupune colec�ionarea de căr�i poştaleprimite din cât mai multe �ări din întreaga lume,se va men�iona şi numărul �ărilor din care s‑auprimit căr�i poştale.

Page 15: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

13iunie - iulie 2011

Nu este obligatorie participarea la toatesec�iunile.

Înscrierea în concurs presupune ca toatecăr�ile poştale colec�ionate să aibă acelaşidestinatar – copilul participant. Directorulunită�ii de învă�ământ de care apar�ineconcurentul confirmă prin semnătură cănumărul căr�ilor poştale colec�ionate esteconform cu datele înscrise în fişă.

ATENŢIE: Nu se acceptă fişe de înscrierefără men�ionarea profesorului coordonatorşi fără ştampila şi semnătura Directoruluiunită�ii de învă�ământ.

Expedierea formularelor de înscriere înconcurs se realizează până la data de 24septembrie 2011 (data limită a poştei).

Formularul se expediază la următoareaadresă: Oficiul Poştal Bucureşti 10, Căsu�apoştală 110.

7. Primirea fişelor de înscriere: Fişele deînscriere vor fi recep�ionate de secretarulComisiei de jurizare şi prezentate juriului ladata de 28 septembrie 2011 pe baza unuiproces verbal.

8. Termenul de predare/primire acolec�iilor: Colec�iile, predate personal sauprin curier la adresa concursului, se vor primipână în ziua de miercuri, 5 octombrie 2011,ora 12.00.

9. Jurizarea: Validarea câştigătorilor areloc joi, 6 octombrie 2011, începând cu ora12.00, rezultatele concursului urmând a fi

făcute publice în data de 9 octombrie 2011.10. Membri juriului: Jurizarea se efec ‑

tuează de către un juriu constituit dinreprezentan�i ai C.N. Poşta Română S.A.,precum şi reprezentan�i ai MinisteruluiEduca�iei, Cercetării, Tinere tului şi Sportului.

11. Premii:MARELE PREMIU – Circuitul Europei ‑

7 zile cu autocarul pentru 1 copil înso�it de1 părinte

4 Premii I (câte unul pentru fiecaresec�iune): 1 sejur de 5 nop�i la mare înspa�iile de cazare ale CNPR pentru 1 copilînso�it de 1 părinte

4 Premii II (câte unul pentru fiecaresec�iune): 1 sejur de 5 nop�i la munte înspa�iile de cazare ale CNPR pentru 1 copilînso�it de 1 părinte

4 Premii III (câte unul pentru fiecaresec�iune) un clasor cu timbre.

12. Organizarea expozi�iei: Căr�ilepoştale din colec�iile copiilor câştigători vorface obiectul unei expozi�ii care se vaorganiza în galeriile Muzeului Na�ionalFilatelic din Bucureşti ‑ Calea Victoriei nr. 12.Vernisajul va avea loc luni, 10 octombrie 2011,ora 18.00.

13. Returnarea colec�iilor: Colec�iile decăr�i poştale participante la expozi�ie vor fireturnate colec�ionarilor până la data de 30noiembrie 2011.

Page 16: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Evenimente

Vineri, 10 iunie 2011, la Şcoala Generalănr. 2 din Luduş, jude�ul Mureş, a avut locdotarea celui de‑al doilea laborator debiologie în cadrul campaniei „Descoperănatura” organizată de Centrul RegionalRe�ea Poştală Braşov. Prin această campanie,în oficiile poştale din jude�ele Alba, Braşov,Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu se comer ‑cializează pixuri biodegradabile, inscrip�io ‑nate cu logo‑ul campaniei „Descoperănatura”, la pre�ul de 2,5 lei din care 1 leu estedestinat dotării laboratoarelor de biologiedin şcolile jude�elor participante.

Poşta Română, prin Centrul Regional

Re�ea Poştală Braşov, a dotat laboratorul debiologie al acestei şcoli cu materiale di ‑dactice în valoare totală de 7600 lei, respectivdouă microscoape, videocameră digitală, unvideoproiector, un ecran de proiec�ie, unlaptop, lec�ii interactive de biologie, diverselupe şi un set preparator.

La eveniment au participat PrimarulOraşului Luduş ‑ Urcan Florin, InspectorulGeneral Adjunct de la Inspectoratul ŞcolarJude�ean Mureş – Socol Viorel precum şireprezentan�i ai CRRP Braşov şi OJRPMureş.

Gabriela BOTICI

Dotarea celui de al doilea laborator de biologie

în cadrul campaniei „Descoperă natura”

Page 17: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

15iunie - iulie 2011

În perioada iunie 2010 – decembrie 2010s‑au analizat vânzările pixurilor biodegra ‑dabile din cadrul campaniei „Descoperănatura”. Astfel, pe locul întâi după valoareavânzărilor s‑a situat pentru a doua oarăoficiul Braşov 1. Ţinând cont de faptul că înMunicipiul Braşov a mai fost dotat unlaborator şi anume laboratorul de biologie alŞcolii Generale nr. 25, organiza torii acesteicampanii au decis ca dotarea următoruluilaborator să se facă în Municipiul Luduş,jude�ul Mureş, care, după volumul vânz ‑rilor, s‑a situat pe locul 2. Pentru a alegecorect şcoala care urma să fie dotată s‑aorganizat un concurs între şcoli din careînvingătoare a ieşit Şcoala Generală „IoanVlădu�iu”.

Entuziasmul colectivului oficiului poştal

din Luduş şi strădania acestuia au fosthotărâtoare în alegerea sa ca şi câştigător.Atât de mare a fost dorin�a oficiantelor caşcoala din localitate să primescă o nouă şideosebită dotare pentru laboratorul şcoliiunde înva�ă şi copiii lor, încât, în colaborarecu cadrele didactice din şcoală şi părin�iicopiilor, au pus mână de la mână şi în lunafebruarie a acestui an au vândut pixuri învaloare de 5247,50 lei, adică 48% din totalulvânzărilor pe regiunea Braşov.

Mul�umim pe acestă cale doamnei diri ‑ginte a oficiului poştal Luduş, Maria Lup,pentru abnega�ia şi perseveren�a de care adat dovadă, alături de colectivul său şi decadrele didactice, părin�ii şi elevii din şcoală,pentru angajarea într‑o ac�iune nobilă,pentru un �el colectiv, în favoarea copiilor.

OP LUDUŞ a vândut, în luna februarie,

2099 de pixuri „Descoperă natura”

Page 18: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Evenimente

Respectând tradi�ia veche de peste 35 deani, şi în această primăvară CompaniaNa�ională Poşta Română S.A. a organizat,prin implicarea Centrului Regional Re�eaPoştală Braşov, respectiv a Oficiilor Jude�eneRe�ea Poştală Alba, Braşov, Covasna,Harghita, Mureş şi Sibiu, Marşul FactorilorPoştali ‑ faza jude�eană.

Câştigători: Alba: Suciu Alexandra Simona ‑ OPDC

Alba Iulia; Orăşan Maria ‑ Şugag; Gai�ăRamona Ileana ‑ Abrud.

Ştirb Nedel Florin – Cugir; Trif Ioan –OPRM Teiuş; David Nicolae – OPRM AlbaIulia.

Braşov: Lişi�ă Daniela Elena – Zărneşti 1;Gârni�ă Cristina Elena – Zărneşti 1; RömersMirela – Zărneşti 1.

Bivol Constantin Daniel – OPDC Braşov;Drăgoi Dorin – OPDC Braşov; PopaGheorghe Mihai – Făgăraş 4.

Covasna: Györfi Enikö – Covasna 1;

Kelemen Etelka – Covasna 1; Lörincy MariaŞarolta – OPDC Sf. Gheorghe.

Badi László – Cernat; Dancs Jenö –Covasna 1; Gábor Tibor – Covasna 1.

Harghita: Făcăoaru Mioara – OPDCMiercurea Ciuc; Pătrânaş Maria – OPDCMiercurea Ciuc; Fülöp Maria – Praid.

Birtalan Lajos – Odorheiu Secuiesc 1;Miwus Dènes – OPDC Miercurea Ciuc;Kelemen Hunor – OPDC Miercurea Ciuc.

Mureş: Călugăr Maria – Târgu Mureş 2;Albu Sorina – Iernut; Cre�a Iuliana Narcisa– Iernut.

Haja Mihai – Reghin 1; Barbu Florin –Sighişoara 1; Cîmpean Florin – Târnăveni.

Sibiu: Albert Narcisa Elena – Sibiu 6;Jurcă Tatiana Angela – OPDC Mediaş;Georgescu Florentina Georgeta – OPDCSibiu.

Crăciun Tiberiu Daniel – OPDC Sibiu;Kresz Marian – Sibiu 3; Poplăcean Nicolae –OPDC Sibiu.

Marşul Factorilor Poştali – faza judeţeană

HARGHITA

MUREŞ

COVASNAALBA

16 iunie - iulie 2011

Page 19: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 20: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

18 iunie - iulie 2011

EvenimenteMARŞUL FACTORILOR POŞTALI

– faza regională –Centrul Regional Re�ea Poştală Braşov a

organizat sâmbătă, 28 mai 2011, înlocalitatea Sâmbăta de Sus, faza regională acompeti�iei profesional‑sportive MarşulFactorilor Poştali, la care au participat angaja�iai Poştei Române din jude�ele Alba, Braşov,

Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.La linia de start a competi�iei s‑au aliniat

în total 36 poştaşi, câştigători ai etapelorjude�ene, din care 18 fete, care au mărşăluitpe distan�a de 3000 metri şi 18 băie�i, care auparcurs un traseu de 7000 metri.

Echipa OJRP Alba Echipa OJRP Braşov

Echipa OJRP Covasna Echipa OJRP Harghita

Echipa OJRP Mureş Echipa OJRP Sibiu

Page 21: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Câştigătorii primelor trei locuri, atât lafete, cât şi la băie�i, vor participa la etapana�ională a competi�iei. Pentru cei mai buni

mărşăluitori dintre poştaşii califica�i la etapana�ională provocarea merge mai departe:Balcaniada Factorilor Poştali.

Foto: Mioara Pribescu – Director Executiv C.N.P.R., Olimpiu Nicolae Constantin –DirectorRegional CRRP Braşov, Mirela Constantinescu – Director Opera�ional CRRP Braşov, Directorii

OJRP‑urilor, liderii jude�eni de sindicat, alături de câştigătorii fazei regionale a MARŞULUI FACTORILOR POŞTALI 2011

LISTA CÂŞTIGĂTORILOR – FAZA REGIONALĂ

Sâmbăta de Sus ‑ 28 mai 2011

FEMEI:

Locul I: Suciu Alexandra Simona – OPDC Alba Iulia ‑ AlbaLocul II: Făcăoaru Mioara – OPDC Miercurea Ciuc ‑ Harghita

Locul III: Gârni�ă Cristina Elena – Oficiul Poştal Zărneşti 1 ‑ Braşov

BĂRBAŢI:

Locul I: Crăciun Tiberiu Daniel – OPDC Sibiu ‑ Sibiu Locul II: Birtalan Lajos – Oficiul Poştal Odorheiu Secuiesc 1 ‑ Harghita

Locul III: Ştirb Nedel Florin – Oficiul Poştal Cugir ‑ Alba

Page 22: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

1977 – Bucureşti 1978 – Bucureşti 1981 – Suceava 1982 – Bucureşti 1984 – Alba‑Iulia 1985 – Bucureşti 1987 – Piteşti 1988 – Miercurea‑Ciuc 1989 – Braşov 1990 – Tismana

1992 – Olăneşti 1993 – Beliş Fântânele 1994 – Tulcea 1995 – Buziaş1996 – Iaşi 1998 – Alba Iulia1999 – Sovata 2000 – Beliş Fântânele2001 – Vidra2002 – Snagov

2003 – Poiana Braşov2004 – Gala�i2005 – Gala�i2006 – Poiana Braşov2007 – Piatra Neam�2008 – Băile Felix 2009 – Gura Humorului2010 – Băile Felix2011 – Poiana Braşov

iunie - iulie 2011

EvenimenteMarşul Factorilor Poştali – trecut şi prezent

Marşul Factorilor Poştali este o competi ‑�ie profesional‑sportivă organizată în fiecarean de Compania Na�ională Poşta RomânăS.A. Debutul acestui concurs a avut loc înanul 1977, la Bucureşti. Concursul se desfă ‑şoară în trei etape: jude�eană, regională şina�ională. Câteva mii de salaria�i poştali dinîntrega �ară se aliniază, an de an, la startulacestei întreceri. Marşul a ajuns foarte popu ‑lar în rândul factorilor poştali, care de la anla an aşteaptă să trăiască emo�ia acestei com ‑peti�ii, fie că sunt participan�i sau sus�inători.

Pentru cei mai buni mărşăluitori dintrepoştaşi, provocarea merge mai departe: înfiecare toamnă are loc Balcaniada FactorilorPoştali, iar primii cinci poştaşi şi primele treipoştări�e reprezintă Poşta Română la între ‑cerea balcanică.

Edi�ia din anul acesta a Balcaniadeiurmează să aibă loc în Turcia. În decursulanilor, poştaşii români şi‑au construit oreputa�ie serioasă la Balcaniadă, reuşind săcâştige zeci de medalii de aur, argint şibronz.

Faze naţionale ale competiţiei în perioada 1977 -2011

Diplomă prima edi�ie 1977 Câştigătorii primei edi�ii

20

Page 23: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 24: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Sta�iunea Poiana Braşov a găzduitsâmbătă, 18 iunie, faza na�ională aconcursului profesional sportiv „MarşulFactorilor Poştali” – edi�ia XXXV.

La linia de start a competi�iei s‑au aliniatîn total 54 de poştaşi: 27 femei şi 27 bărba�i.

În acest an competi�ia s‑a desfăşurat într‑un cadru mirific, iar participan�ii aubeneficiat de încurajarea unor frumoase ma ‑

jorete. La deschiderea oficială au participat şi

invita�ii speciali Director General ‑ DumitruDaniel Neagoe, Director Executiv ‑ MioaraPribescu, Director Sucursala Re�ea Poştală ‑Victor Şimon, Secretar de Stat MCSI ‑ MariusFecioru, Primarul Municipiului Braşov ‑George Scripcaru precum şi PreşedinteleFSPC ‑ Matei Brătianu.

MARŞUL FACTORILOR POŞTALI – faza naţională –

Evenimente

Page 25: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Evenimente

CÂŞTIGĂTORI: FETE

Locul I: Arsine Andreea ‑ CRRP IaşiLocul II: Suciu Alexandra Simona ‑CRRP Braşov Locul III: Dragomir Despina –CRRP Craiova

CÂŞTIGĂTORI: BĂIEŢI

Locul I: Brânză Constantin – CRRP IaşiLocul II: Costescu Claudiu – CRRP CraiovaLocul III: Romaşcan Victor Valentin – CRRP IaşiLocul IV: Văcăraşu Constantin – CRRP IaşiLocul V: Crăciun Tiberiu Daniel ‑ CRRP Braşov

Doi participan�i din cadrul CRRP Braşov auocupat locurile II şi V la faza na�ională a MarşuluiFactorilor Poştali.

Suciu Alexandra Simona de la OPDC AlbaIulia a ocupat locul II la concursul feminin. În2010 ea a ob�inut locul 3 la faza na�ională şi locul2 la concursul feminin pe echipe la Balcaniada din2010. Crăciun Tiberiu Daniel ‑ CRRP Braşov aocupat locul V la concursul masculin. A mai parti ‑cipat la faza na�ională în anii 2008, 2009 şi 2010.Suciu Alexandra Simona

Regiunea Braşovpe podium

Page 26: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 27: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

25iunie - iulie 2011

Oficiul Poştal Sibiu 1 func�ionează într‑unimobil vechi, construit încă din 1904, cândaici func�iona Inspectoratul Regional dePoştă. Situat în centrul vechi al Sibiului,imobilul constituie o atrac�ie pentru turiştidatorită ceasului solar amplasat deasupraintrării, care indică ora cu aceeaşi exactitateca şi atunci când a fost construit.

Cu toate că imobilul nu a mai fost reno ‑vat din 1960, tinere�ea şi entuziasmulsalaria�ilor poştali înfrumuse�ează oficiul.Din colectiv fac parte 22 de ofician�i, 1oficinat superior şi 1 casier. Oficiul are însubordine un ghişeu exterior la Tribunalul

Sibiu şi casieria colectoare (2 casieri şi 4numărători). Colectivul salaria�ilor poştalieste condus cu multă în�elepciune, devota ‑ment şi profesionalism de doamna dirigintăParaschiva Croială care încearcă să imprimetuturor salaria�ilor poştali aceleaşi idealuriînalte pe care le‑a urmat de‑a lungultimpului (competen�ă, profesionalism, flexi ‑bilitate şi un zâmbet cald pentru clien�i).

To�i salaria�ii îşi aduc aportul la creştereaveniturilor, la atragerea de noi clien�i şifidelizarea celor existen�i. Sunt mereu cuzâmbetul pe buze şi caută să rezolve cupromtitudine dorin�ele clien�ilor.

Oficiul Poştal Sibiu 1Oficiile Postale se prezinta,

)

Page 28: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 29: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

27iunie - iulie 2011

Marketingul serviciilor poştale– studii postuniversitare de masterat –

Prima promo�ie ‑ Arad 2011 alături de cadrele didactice de la stânga la dreapta: Prorectorul Universită�ii, Prof. Univ. Dr. Cornel Someşan, Prof. Univ. Dr. Ioan Fruja,

Conf. Univ. Dr. Pribeanu Gheorghe, Lect. Univ. Dr. Ec. Caius Lazărescu, Decanul Facultă�ii de Ştiin�e Economice, Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” dinArad a organizat, în data de 18 iunie 2011,cursul festiv care a marcat închiderea ofi ‑cială a cursurilor primei promo�ii în dome ‑niul serviciilor poştale şi anume absolvireastudiilor universitare de MASTERAT cuspecializarea „Marketingul ServiciilorPoştale”.

După 20 de ani de învă�ământ academic,Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” dinArad, universitate cu calificativul maxim„grad de încredere ridicat”, acordat în 2009de către Agen�ia Română de Asigurare aCalită�ii în Învă�ământul Superior, a devenito cetate a ştiin�ei şi culturii arădene, tran ‑silvane şi euro‑regionale, integrată la nivel

european ca membră a Asocia�iei Universi ‑tă�ilor Europene ‑ EUA, Consor�iului Euro ‑pean „Carolus Magnus”, Asocia�iei Universi‑tă�ilor Danubiene, Asocia�iei Universită�ilorTranscarpatice (ACRU), Alian�a Universi ‑tă�ilor pentru Democra�ie (AUDEM), de�i ‑nând vicepreşedin�ia FEDE – Federa�ieiEuropene a Şcolilor Superioare, organismparticipativ al Consiliului Europei.

Începând cu anul 2010 absolven�ii destudii superioare pot urma aceste studii şi laUniversitatea de Vest „Vasile Goldiş” ‑ FilialaAlba Iulia, unde în vara acestui an auîncheiat primul an de studiu 21 de salaria�ipoştali din jude�ele Alba, Braşov, Covasna,Harghita şi Sibiu.

Actual

Page 30: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Pe 6 iunie 2011 a avut loc deschidereaoficială a Oficiului Poştal Târnăveni în noualoca�ie din str. Primăriei nr. 2.

La eveniment au participat: PrefectulJude�ului Mureş – Dl. Marius Paşcan,Primarul Municipiului Târnăveni – Dl.Alexandru Matei, Directorul Regional –Centrul Regional Re�ea Poştală Braşov ‑ Dl.Olimpiu Nicolae Constantin, DirectorulJude�ean O.J.R.P. Mureş – Dl. Eugen Crişan,Directorul Opera�ional O.J.R.P. Mureş – Dl.Csaba Eros, Pr. Protopop Partenie Pop.

Directorul jude�ean O.J.R.P. Mureş,Eugen Crişan a men�ionat: „Cu to�ii ştim căPoşta Română trece printr‑o perioadă derestructurare şi reorganizare, de aceea credcă această loca�ie pe care astăzi o inaugurămeste una din solu�iile de reduceri de chel ‑tuieli. Trebuie să conştientizăm că aceastăinstitu�ie func�ionează de sute de ani, şi cănoi trebuie să fim mai exigen�i cu noi înşineşi mult mai vigilen�i cu clien�ii care apeleazăla serviciile noastre. Prin eforturi comunetrebuie să ne păstrăm calitatea serviciilor şirela�ia cu clientul. Mul�umim domnuluiDirector General Mărginean Pamfil de laS.C. Gecsat Intercom S.A. pentru că ne‑a pusla dispozi�ie acest spa�iu precum şi celorcare au amenajat această loca�ie.”

Doamna dirigintă a Oficiului, Cre�aSorina, a declarat: „Astăzi vă primim ca

oaspe�i, iar de mâine ca şi clien�i şi sper săveni�i în număr cât mai mare”. DirectorulRegional Nicolae Olimpiu Constantin amen�ionat: „Este al doilea oficiu într‑unjude� atât de mare la care particip lainaugurare. Dacă înainte nu puteam concuracu băncile ca şi spa�ii amenajate, acum ave�itoate condi�iile şi doar de dumneavoastrădepinde ca numărul presta�iilor să creascăîn viitor”.

Primarul Municipiului Târnăveni –Alexandru Matei a declarat: „În calitate deprimar pot să vă spun că mă bucur când seface ceva în folosul cetă�enilor. Noua loca�ieeste situată în centrul oraşului, aproape deprimărie, la doi paşi de sta�ia de autobuz,astfel încât este mult mai accesibilă şiclien�ilor din celelalte localită�i învecinate.”

Marius Paşcan – Prefectul jude�uluiMureş a declarat: „Este al doilea sediu lainaugurarea căruia particip şi vin pentru căserviciul poştal este un viitor real pentru �aranoastră. Prin poştă se transmit informa�iileîn cele mai îndepărtate loca�ii şi mă bucur căaceastă modernizare şi reorganizare a cu ‑prins şi Poşta Română. Totodată sunt unconsumator al serviciilor dumneavoastră,apelez la serviciul de mesagerie săptămânalpentru a‑mi comanda căr�i.”

Claudia MÎNDRU – OJRP Mureş

O nouă locaţie pentru Oficiul Poştal Târnăveni

28 iunie - iulie 2011

Page 31: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 32: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

30 iunie - iulie 2011

Scrisori de altadata...( (

,,Onorată reprezenta�ie a sfintei Bisericii ceimari ortodoxe din Bolgarsechiu (Şchei)

Mă ve�i erta Domnilor viind eu a aduceaminte, că sosind eu de la Bucureşti am primitpostul de psalt la această sfântă biserică cândtotdeodată aşteptam a mi se da un tovarăş bun,cu care să duc slujba de cantor în biserică dupătot meşteşugul cântărilor, dar nu am avut partea fi onorat cu un asemenea tovarăş, că scum ‑pindu‑să onorata Reprezenta�ie şi nemul�ămindpă fostul cântăre� George Ioanescu cu plata, a fostsilit a să trage la patria lui, iar spre tâmpirea şiînchiderea meşteşugului meu, mi s‑au dat detovarăş pe cel mai falz din cântăre�i pă GeorgeIrimie din Braşovul Vechi, eu nu m‑am arătatmândru, ci am priimit şi această înjosire pentrumine, destul că am avut a întâmpina cutovarăşul dat toate neplăcerile în sfânta biserică– că socoteam că onorata Reprezenta�ie va şti săaibă grijă de mine şi nu mă va osândi mult cuasemenea indivizi – şi întru adevăr că cântăre�ulnostru nemaiputând trăi cu simbrioara de 300 fl.valutari ne‑au şi lăsat – pă de altă parte, eu mi‑am făcut plan că: decât să slujesc cu asemeneacântăre� mai bine să‑mi pregătesc eu unul, şi aşacu voia domnilor curatori şi a D.D. Protopop(n.n. Ioan Popazu), am ales pă tânărul ştiudinteIoane Eremia, fiul răposatului paroh de laStupini şi fără a pretinde vreo plată l‑am pregătitîn şase luni de zile sub care timp am slujit înbiserică în toate zilele, apoi după şase luni amînceput a cânta în alte şase luni... Onorata

reprezenta�ie avându‑mă pă mine, nu s‑auîngrijit niciodată pentru cântăre�, ci aciastă grijăa rămas asupra mea, carea o şi împlineam eu,numai că nu mi să dea un tovarăş neharnic, cuma fost Todor Bobancu cu care am fost silit, şi cucercarea la vreme de nevoie cu Ioan Trombişa�.Iată că după doi ani şi jumătate ai servi�iuluinoului meu cântăre� Irimie, i‑a venit anii sor�iîntru a intra în mili�ie, şi am fost silit a măîngriji de alt ajutor. Am luat pă un orfan copilBucur Cârstea într‑ale mele, l‑am dat la şcoală şipre lângă aceasta l‑am învă�at muzica cu tottemeiul. Ioane Eremia cu mari cheltuieli abia aintrat în Pedagogie la Sibiu unde am avut şi eua cheltui mult şi de unde mi să trag a plăti totaul 20 fl. conven�ionali, că socoteam că dacă vascăpa din anii sor�ii să pociu avea tovarăş uncerac al meu. După plecarea acestuia la Sibiu a�inut locul de cantor ucenicii mei Bucur Cârstea,Vicol Pop, fiul parohului de la Ghimbav, sub carevreme după cerere mi s‑au dat o remunera�ie de80 fl. conven�ionali, şi sfânta biserică nu a primitnici o stingereală, eu mi‑am întins puterile şi maideparte fără a cere plată de la copii şi am datcântăre�i buni bisericii cei noo după Tocile,orfanul Florea Roncea, bisericii din BraşovulVechi, pă George Moldovan, bisericii dinSatulung, pă protejatul meu Bucur Cârstea,bisericii din Cristian, pă Zaharia Pop. Ampregătit pentru altă biserică pă tinerii GeorgeIoanescu, pă Alexandru Odor, pă DimitrieIrimie, pă Irimie Irimie, şi to�i aceştia au slujit şimai slujesc unii dintre ei în biserica noastră, iar

Scrisoare către Biserica Sf. Nicolae din ŞcheiGeorge Ucenescu (1830‑1896), autorul melodiei imnului

„Deşteaptă‑te Române” a fost timp de doi ani şi jumătate ucenical lui Anton Pann, profesor de muzică la gimnaziul „AndreiŞaguna” psalt al bisericilor „Sf. Treime” de Pe Tocile şi „Sf.Nicolae” din Şchei, culegător de folclor şi autor al mai multorcăr�i de muzică. În fondul documentar al muzeului se păstreazănumeroase documente şi scrisori personale, din care am selectat‑o pe aceasta, fiind încă inedită, prin care acesta seadresează Reprezentan�ei Bisericii Sf. Nicolae din Şcheiexprimându‑şi nemul�umirile pentru situa�ia sa personală şisitua�ia învă�ământului din Şchei.

Page 33: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

31iunie - iulie 2011

Page 34: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

32 iunie - iulie 2011

Scrisori de altadata...( (

al�ii au părăsit patria pentru frica asenta�iei.Poate acestea sunt vii dovezi de silin�a mea şi detragerea de inimă ce am cătră neamul nostruromân şi totuşi toate îngrijirile mele a fost numaiosteneli zadarnice, pentru că nu cunosc nici omul�ămire la strădaniile mele. Apoi ca credinciosşi voitor de bine al şcoalelor noastre, cânt în toatăziua un ceas şcolarilor din clasele normale şi celegimnaziale 3 ceasuri pă săptămână, dar însă cineeste care bine zice ostenelele mele? Cine ştie căeu astăzi sunt mai căzut pradă silin�elor mele?Dumnezeu singur. – Domnilor! Absolvândceracul (n.n. elevul) meu Ioane Eremia cursulpedagogic de frica mili�iei a intrat prin mijlocireaEcselen�iei Sale – ca învă�ător la Făgăraş, şi apoila comuna Zărneşti, şi facerile de bine ale meleîn 5 ani de zile neputând altfel a le întâmpina cuvreo altă încercare a luat prin taina sfinteicăsătorii pă sora consoartei mele care a fetit încinste şi astăzi este o femeie de esemplu – şi totuşivăz că e alungat unicul meu neam. Eu am privitşi privesc cu jale pă tânărul meu cumnat carerătăcit fiind pân sate a perdut mai toată artacântărilor cea frumoasă cu care l‑am înzestratînainte de 3 ani, şi într‑alt chip n‑am putut a‑lintroduce iarăşi într‑acei, decât văzând lipsa ceavem de cântăre� la biserica noastră am socotit săceu pă ceracul şi cumnatul meu de tovarăş, că aşasă am ocaziune a‑i da iarăşi aceia ce am perdut şi

pă mai tare fundament să‑l zidesc,deci am arătat onorateiReprezentan�ii lipsa cântăre�ilorla biserica noastră şi într‑altelocuri şi am cerut cu rugăminte casă mi să dea de tovarăş în bisericăşi totdeodată am cerut dacă săpoate să i să dea şi un post deînvă�ător vremelnic ca să scape defocul mili�iei. Acum eu plin denădejdi şi încredin�at întâia meurugăciune după toate strădaniilemele va eşi cu rezultat îmbu ‑curător spre mântuirea mea. Aşadrept recunoştin�ă am arătatOnoratei Reprezentan�iei un plansigur şi lesne de prăsirea cântă ‑re�ilor şi introducerea muziciievropieiene, care altfel nu aş fivrut a o propune, fără de a fi

îndatorat prin un hatâr al Onoratei Repezen ‑tan�ii cătră mine.

Dar am în�eles că planul de prăsireacântăre�ilor şi alte lucruri frumoase s‑au priimitşi întărit de bun de cătră O. Reprezentan�ie...

Iată Domnilor, am arătat tot ce am putut faceeu şi încât sunt pre�uite ostenelile şi silin�a mea,şi acum viu a arăta că eu numai pociu suferiatâta greutate a sluji în toate zilele pentru căacum sunt tot bolnăvicios, şi ecser�at bine încântările şi podobiile bisericii noastre şi care sădea dovadă despre acestea – cântăre� de muzicacompusă, cu care să cânt după Psaltichie precumsună contractul meu şi care cântăre�u să săîndatoreze a cânta rânduiala sfintei liturghii înclasele normale în Groaveri. – iar până la sosireaacestuia pentru strana stângă să mi să plăteascăde să poate 16 fiorini m.c. pă lună altfel nu pociu�inea pentru că e de lipsă să mă duc la vreo stânăpă vreo câteva săptămâni după recomenda�iadoctorului meu.

Iar planul meu cel scump şi pre�uit numai cuatâta recunoştin�ă – acum deocamdată nu săpoate pune în lucrare. – pre lângă acestea grabnicrăspuns mă subscriu a onoratei reprezentan�ie.Slugă. G. Ucenescu psalt (ss)”.

Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN

Page 35: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 36: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Muzeul National Filatelic,

În anul 1919 telefonul era încă o raritate,iar internetul nu exista nici măcar înimagina�ia oamenilor. Astfel încât corespon ‑den�ele poştale erau cel mai răspândit mijlocde comunicare. Acestea oferă câteodată, princon�inutul textelor, informa�ii deosebit deinteresante. În general, pentru analizadiferitelor evenimente istorice, se apeleazăla acte oficiale sau la memorialistică. Autoriiacestor documente sunt fie oficialită�ile, fiepersonalită�ile momentului. Impresiileoamenilor obişnui�i nu rezistă timpului,pentru că rareori sunt consemnate. Un astfelde caz este cel al unei căr�i poştale expediatăîn februarie 1919 de la Şercăi�a, lângăFăgăraş, care redă atmosfera ce domnea înepocă în centrele româneşti din Transilvania,după Marea Unire din 1918. Contextulistoric în care a fost scrisă această cartepoştală este foarte important. La nici două

luni de la proclamarea Unirii Transilvanieicu România, în Ţara Făgăraşului s‑asărbătorit cu multă însufle�ire ziua de 24ianuarie, Unirea Principatelor Române.Informa�iile din cuprinsul coresponden�eiconstituie mărturii istorice cu valoaredocumentară importantă privind aceaperioadă. Se pare că sentimentele patrioticeromâneşti erau foarte puternice în familiaexpeditorului, preotul Bărbat din Şercăi�a,care desfăşura o activitate sus�inută pro‑românească. Numai aşa se poate explicafaptul că preotul şi fiii săi au fost nevoi�i săse refugieze în Moldova, iar preoteasa a fostarestată. Redăm în continuare integralcon�inutul coresponden�ei, păstrând ter ‑menii şi ortografia documentului original,care se află în colec�ia noastră. Singureleinterven�ii în text sunt marcate de parantezedrepte.

O coresponden�ă poştală din 1919,document istoric inedit

34 iunie - iulie 2011

Page 37: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

35iunie - iulie 2011

„Preacucernicului părinte Econom GregoriuprotoiereuVasluiMoldovaŞercăi�a, 7 februarie 1919, Preacucernice părinte! Când mă aflu în

plăcuta posi�ie de a vă scrie aceste rândurimă gândesc la ceeace am fost, la ceeacesuntem şi vom fi în viitor ca români. Încâtpentru mine şi fiii mei întorşi din pribegieafla�i că după o călătorie de 6 zile am ajunsabia în ajunul Crăciunului acasă. Cornelajunsese cu 2 săptămâni mai înainteîndurând multe neajunsuri în călătoria sa cucăru�a. Am aflat pe preoteasă acasă eliberatădin arestul de la Cluj aproape îmbătrânită şiputerile istovite de suferin�ele îndurate, darmul�umită lui D‑zeu că am aflat‑o în via�ă.De present suntem bine cu to�ii. Pe aici trăimfoarte bine. Ni se pare că suntem în altălume când vedem alt popor, alte întogmiri,şi alt aer etc. Ziua de 24 ianuarie s‑a serbatîn centrele noastre româneşti şi la oraşelenoastre precum şi în Făgăraşul nostru cudeosebită manifesta�ie na�ională în ciudatuturor duşmanilor noştri. Să fi văzut

poporul nostru ce �inută de sărbătoarena�ională – cu portul său na�ional, drapelena�ionale şi [cu] câtă însufle�ire ştie săîmbrătoşeze causa noastră na�ională. Alespopor. Avem mare nevoie de ofician�i petoate terenele. Primi�i sincere şi caldesalutări şi îmbrătoşeri. Complimente şisalutări la stim. [ata] familie şi Dlui Haricude la Corneliu.

Preot Bărbat”

N.B. În anul 1909, localitatea Şercăi�a(Sarkaicza) apar�inea de comitatul Făgăraş(Fogaras), avea 1098 de locuitori din care1079 erau români. În localitate era o parohieortodoxă şi o filială a parohiei greco‑catolicede la Bucium. Localitatea era deservită de deoficiul poştal din Şinca Veche (Osinka).Astăzi, satul Şercăi�a apar�ine de comunaŞinca din jude�ul Braşov (Silvestru Moldo ‑van, Nicolae Togan, Dic�ionarul numirilor cupopula�iune română din Ungaria, edi�ieîngrijită şi actualizată, studiu introductiv şinote Nicolae Răuş, Editura Scripta,Bucureşti, 2008, p. 437).

Cristian SCĂICEANUDirector adjunct Muzeul Na�ional Filatelic

Page 38: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

36 februarie 2011

Pe teritoriul României au fost atestateîncă din perioada dinaintea cuceririi Dacieide către Imperiul Roman o serie de drumurinaturale cu scop comercial şi militar, care seîntindeau de‑a lungul apelor. O re�ea densăde drumuri a fost construită după cucerireaDaciei şi a fost introdus serviciul poştal cuorganizare similară celui din restul Impe ‑riului Roman. După retragerea aureliană,poşta a înregistrat un moment de declin şidezorganizare, reapărând în secolul al XIV‑lea, odată cu constituirea statelor feuda ‑le independente Moldova şi Ţara Româneas ‑că. Domnitorii români au dus întotdeauna opolitică externă activă şi erau la curent cutoate evenimentele interna�ionale din aceletimpuri. Domnii aveau curieri cunoscu�i subnumele de „călăraşi” şi „lipscani” care stră ‑băteau cu repeziciune distan�e mari1. Poştadin acele vremuri satisfăcea doar nevoilestatului, ale dregătorilor şi solilor străini şifoarte rar ale particularilor, fiind înfiin�atădin nevoia de a transmite poruncile voie ‑vozilor până la limitele teritoriului aflat înstăpânirea lor.

Primul document privind existen�aserviciilor poştale pe teritoriul �ării noastreeste „Hrisovul” dat de domnitorul Mirceacel Bătrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prinacesta, localită�ile erau obligate să pună ladispozi�ia curierilor domneşti mijloace detransport, cai şi căru�e pe două ro�i, numiteolace şi să se ocupe de procurarea nutre ‑�ului. La începutul ei, poşta cuprindea maiales serviciul de transport al călătorilor şi alcoresponden�ei oficiale a domnilor şimarilor dregători2.

În secolul al XVI‑lea poşta a trecut subautoritatea marelui postelnic şi nu acunoscut modificări notabile până lamijlocul secolului al XVII‑lea când au fostintroduse relee de poştă, cunoscute sub

denumirea de menziluri. Menzilul sau menzilhaneaua este un

termen care vine din limba turcă şi repre ‑zintă numele dat în Ţările Româneşti, îna ‑inte de introducerea căilor ferate, serviciuluide transport (pentru călători şi pentrucoresponden�ă). În jurul menzilhaneleiexistau o mul�ime de negustori, care uşuraurela�iile de schimb cu centrele comercialedin jur, iar surugii, rotarii şi păzitoriideserveau releul poştal. Activitatea febrilădin sta�ia unde se schimbau caii căru�elor depoştă prilejuiau o activitate rodnică în zonă.

Constantin Ipsilanti a început să se ocupecu repararea drumurilor, podurilor şireleelor de poştă şi a sporit numărul cailorîn anul 1799 în Moldova şi din 1802 înMuntenia3. La conducerea menzilurilor aufost numi�i căpitani de menzil sau de poştă,iar caii urmau să fie cumpăra�i cu bani dinvistieria �ării. Poşta era condusă la nivelcentral de doi căpitani de poştă cu reşedin�ala Bucureşti. În urma războiului austro‑ruso‑turc, serviciile poştale din Moldova şi ŢaraRomânească au trecut sub autoritateaarmatelor de ocupa�ie, fapt care le‑a adusmari prejudicii, poşta fiind într‑o stare dedezorganizare care impunea luarea demăsuri din partea statului.

După retragerea armatelor ruseşti şiaustriece domnitorul Moldovei, AlexandruMoruzi, a luat măsuri pentru îndreptareaserviciului poştal care ajunsese într‑o staredeplorabilă. A trecut serviciul de poştă desub autoritatea Marelui Spătar (comandan ‑tul armatei) sub autoritatea unui Hatman alpoştelor (un fel de Director general) şi a luathotărârea de a concesiona poştele unorantreprenori particulari, iar statul puteacontrola activitatea concesionărilor prinintermediul Hatmanului poştelor. Hrisovuldat de domnitorul Moruzi con�ine urmă ‑

Vedeţi, veniţi, cunoaşteţi menzilhaneaua!

Muzeul National Filatelic,

1 Marcel Dănescu, Filatelia de la A la Z, Editura Sport ‑ Turism, 1987, p. 260 2 Constantin N. Minescu, Istoria poştelor române, Editura Imprimeria Statului, Bucureşti, 1916, p.109.3 Ibidem, p. 130.

Page 39: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

37februarie 2011

toarele dispozi�ii referitoare la releul depoştă: „Să li se dea caii menzilhanelelor din �ară.Să se repare menzilhanelele, făcându‑se odăipentru mosafiri, grajduri, orzării, însă nu cucheltuieli prea mari. Fânul trebuincios celor 3360cai să se dea din jude�e, câte 2 care şi jumătatefân şi câte 2 kile şi jumătate de orez, pe care le vaplăti menzilhaneaua câte 3 lei carul de fân şi 2lei jumătate kila Brăilei de orez. […]. Jude�ele sădea 500 căru�e până la sfârşitul lui August,contrariu vor plăti cu 5 taleri o căru�ă. Să se dea1000 oameni cu pecetluit gospod pentru surugiişi rotarii pe chezăşia satelor, iar murind unul saufiind beteag, va fi înlocuit. La toate menzilurilesă fie câte o prăvălioară, care să aibă de alemâncării, fiind interzise însă băuturile spirtoase.Menzilhanelele pot avea cai mai mul�i decât ce letrebuie, nu li se va da însî nici un spor de fân,orz sau surugii [...]”4.

Serviciul poştal este mai bine organizatîn timpul generalului Pavel Kiseleff în ŢărileRomâne, fiind adoptat documentul din 1830care con�ine următoarele prevederi: „Dinnumărul cailor stabili�i la fiecare releu, s‑a

prevăzut a nu se da pentru transporturi decâtdouă păr�i din numărul total şi s‑a pus la fiecarereleu câte un om cu ştiin�ă de carte, care să treacăîntr‑o condică pecetluită de Casa poştelor,numărul călătorilor trecu�i şi al cailor da�i. S‑ainterzis curierilor şi celor ce călătoreau să iasă cucaii şi căru�ele poştei în afară de drumul fixat,excep�iune făcându‑se numai pentru afacerileStatului. […]. S‑a stabilit pentru fiecare releu săfie câte o căru�ă sau câte o sanie, de fiecare 4 cai,prevăzându‑se ca ele să fie mai lungi cu o palmăşi mai largi cu un lat de mână decât vechilecăru�e şi să aibă coşuri de nuele. Numărulsurugiilor s‑a fixat pe releuri, câte unul de fiecare4 cai. Cârciumile şi băcăniile de la releuri sunt�inute de stăpânul moşiei, pe care se afla releul.Cur�ile releurilor, grajdurile, localurile pentrusurugii şi cele pentru aşezatul grăun�elor şifânului se prevăzu a fi drese de stăpânire şi să fiedate anteprenorului în bună stare...”5

După 1850, în oraşele de reşedin�ăadministrativă, sta�iile de poştă orăşeneştiau fost transformate în birouri poştale. Înacea perioadă existau 30 de curse poştale, cu

4 Ibidem, pp. 127‑128.5 Constantin N. Minescu, op.cit., pp. 143‑145.

Page 40: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

38 iunie - iulie 2011

sta�ii de poştă. Din anul 1852 este organizatserviciul de coresponden�ă pentru particu ‑lari, sub supravegherea Ministerului deFinan�e, iar din 1857, în urma propunerilorcomisiei, se stabilesc norme precise de lucru,se instituie tarife ra�ionale, se introduccutiile de scrisori şi, în fine, primele timbrepoştale.

În incinta Muzeului Na�ional Filatelicputem admira, în sala Cezar Librecht,macheta unui releu de poştă din secolul alXIX‑lea. Sta�ia de poştă este organizată ca omini gospodărie dotată cu un han undecălătorii şi surugii se puteau hrăni şi odihni,un grajd pentru animale şi o fântână cucumpănă.

Hanul, o clădire zveltă ce se înal�ă pedouă nivele, cuprinde atât spa�ii de locuit,încăperi pentru găzduirea oaspe�ilor lanivelul superior, cât şi camere pentruservitul mesei la parter. Construc�ia esteprevăzută şi cu un beci mare amenajat subclădire destinat depozitării alimentelor şivinului. De pe prispă se face accesul la catulsuperior, printr‑o scară de lemn. Hanul areforma unei case din piatră caracteristicăsecolului al XIX‑lea, iar acoperişul clădirii,în patru ape, este din şindrilă de lemn.Grajdul reprezintă o construc�ie tot pe douăniveluri, cu acoperiş în două ape tot dinşindrilă ca şi hanul. În partea superioară seafla şura unde era depozitat nutre�ul pentruanimale, iar în zona inferioară sunt

încăperile unde animalele seputeau odihni.

În curte sunt amplasatemarionete umane care înde ‑plinesc sarcinile obişnuite încadrul unui releu de poştăreal: schimbă caii la o căru�ă,scot apă din fântână, duc caiiîn grajd sau oferă nutre�cailor veni�i de pe drum. Treipersonaje, doi �ărani şi suru ‑giul, pozi�ionate în fa�a hanu ‑lui, par să discute, iar înpridvor mai pot fi observatedouă personaje cazate la han.

Aceast menzil din secolul al XIX‑lea, deşirealizat la dimensiuni reduse, a fost executatcu multă măiestrie şi minu�iozitate, fiindredate toate detaliile (şindrila, ferestrele,uşile hanului, oamenii, caii, trăsura, scara,fântâna, şura cu fân, gardul, drumul,gazonul din curtea hanului), detalii necesarepentru ca vizitatorii să‑şi poată imagina cumarăta şi cum func�iona o sta�ie de poştă dinsecolul al XIX‑lea în Ţările Române.

Din cele men�ionate observăm cămijloacele de comunica�ie au apărut odatăcu istoria societă�ii umane din necesitateatransmiterii ştirilor, circula�iei mărfurilor şia călătorilor, iar sta�iile de poştă au fostnecesare din nevoia de a parcurge în scurttimp şi în condi�ii de siguran�ă distan�eledorite.

Cristina GRUESCUmuzeograf Muzeul Na�ional Filatelic

BIBLIOGRAFIE:A Dănescu, Marcel, Filatelia de la A la Z, Editura

Sport ‑ Turism, Bucureşti, 1987 A Dănescu, Marcel, Dic�ionar filatelic, Editura

Sport ‑ Turism, Bucureşti, 1979 A Dragoteanu, Mircea, Istoria Poştelor Locale

Transilvane, Editura Risoprint, Cluj‑Napoca,1998 A Enulescu, C., Organizarea tran sporturilor poştale

şi presei în mediul rural, Editura Transporturilor şiTelecomunica�iilor, Bucureşti, 1964

A Minescu, Constantin, Istoria poştelor române,Editura Imprimeria Statului, Bucureşti, 1916

Muzeul National Filatelic,

Page 41: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

39iunie - iulie 2011

Actual

Apreciate în ultimii ani, emisiunile filateliceromâneşti cunosc deja consacrarea interna�ională.Timbrul românesc a fost din nou premiat de cătreprestigioasa revistă de specialitate DeutscheBriefmarken‑Revue, care a acordat coli�ei ceilustrează Primul tramvai electric la Berlin în 1881,locul 4 în Europa pentru cea mai frumoasă marcăpoştală editată în anul 2009. Coli�a face parte dinemisiunea de mărci poştale „Tramvaie electrice”.Machetatorul emisiunii este Răzvan Popescu, iardocumentarea emisiunii a fost realizată de IliePopescu.

Premierea a avut loc în cadrul unei ceremoniiorganizate la Târgul Interna�ional Filatelic Essen2011, Germania, ce s‑a des făşurat între 5 şi 7 maia.c. şi unde Romfilatelia a reprezentat Româniaprintr‑un stand comercial.

România, prin Romfilatelia, aduce Europa într‑un timbru, iar locul 4 înseamnă doar o sta�ieîn călătoria spre locul 1.

România – locul 4 în Europa!

Page 42: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Destine care au schimbat lumea

40 iunie - iulie 2011

Mitropolitul Andrei Şaguna(1808-1873)

O simplă enumerare a împlinirilor ar fiîndeajuns ca să în�elegem că MitropolitulAndrei Şaguna a schimbat destine: a fostunul dintre conducătorii revolu�iei de la1848, a înfiin�at cca 500 de şcoli elementareîn Ardeal, primele trei gimnazii, a înfiin�atASTRA (Asocia�ia Transilvăneană pentruCultura şi Literatura Poporului Român), aeditat prima revistă teologică şi cea mailongevivă publica�ie din �ară (TelegrafulRomân), a reînfiin�at Mitropolia Ardealului(desfiin�ată abuziv la 1700), a editat cca 300de manuale şcolare, a tipărit Biblia în limbaromână, a realizat primul regulamentorganic pentru românii transilvăneni şi listaar putea continua cu faptele ieşite dincomun care au schimbat cu adevăratdestinul românilor din Transilvania.

Cum în timpul regimului comunistnumele său şi pomenirea sa erau cudesăvârşire interzise, personalitatea sa aintrat într‑un con de umbră. Liceul braşo ‑vean, actualul colegiu „Andrei Şaguna”,înfiin�at de acest mare mitropolit la 1851, nu‑i mai purta numele, fiind declarat ,,Liceulnr. 1” sau „Şcoala medie nr. 1”. Căr�ile saleerau arse în pie�e publice de „eroiineamului”, documentele care aminteau deŞaguna erau distruse în „elan patriotic”,manualele de şcoală nu‑i consemnau faptele,iar numeroasele căr�i care i‑au valorificatvia�a şi opera erau epurate din bibliotecilepublice. Profesorul braşovean (cu douădoctorate şi trei licen�e) Ion Colan „a făcutcanalul” (puşcărie) pentru că avea Biblia luiŞaguna în bibliotecă şi nu i‑a dat foc. Şi toateacestea pentru că era baron, declarat înaceastă calitate de împăratul Iosif al II‑lea alImperiului Austriac. La acea vreme VasileAlecsandri era scos din manuale pentru căera fiu de boier, de asemenea, poeziile cucon�inut istoric ale lui Eminescu suntexcluse pentru că scrisese poezia „Doina”.

Astăzi Andrei Şaguna începe să fie dinnou cunoscut şi ca o recunoştin�ă şirecompensă morală, în noiembrie anulacesta va fi canonizat, aşa după cum ne‑acomunicat ÎPS dr. Lauren�iu Streza, Mitro ‑politul Ardealului, preşedintele comisiei decanonizare din cadrul Sf. Sinod. Spre bucu ‑ria noastră, în podul Bisericii ,,Sf. Nicolae”din Şcheii Braşovului am aflat cca 3.600documente ,,Şaguna”, arse pe margine şilegate cu o sfoară. Cineva le‑a scos dintr‑unfoc şi le‑a ascuns în turnul bisericii. Acesteaau constituit materialul documentar pentrueditarea celor patru volume realizate de noiîn colaborare cu Mitropolitul Ardealului, dr.Lauren�iu Streza: ,,Mitropolitul AndreiŞaguna în documentele din Şcheii Braşovu ‑lui”(Sibiu, 2009‑2010). Tot în turnul bisericiiau fost ascunse de profesorul Ion Colantablourile şaguniste aruncate din sala festivăa liceului ,,Andrei Şaguna” în gârlele Bra ‑şovului, tablouri pictate de Mişu Popp, unuldintre cei mai mari pictori bisericeşti de la noi.

Page 43: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Cele de mai sus ne obligă să prezentămîn limitele circumstan�elor de spa�iu bio ‑grafia marelui ierarh:

Se naşte în 20 decembrie 1808 (stil vechi1 ianuarie 1809) la Mişcol�, în Ungaria, dinpărin�i aromâni (tatăl catolic, mamaortodoxă). Pierzându‑şi tatăl de timpuriueste îngrijit de unchiul său Atanasiu Gra ‑bovscky din Pesta şi după studii filozofioceşi juridice la Pesta, urmează studii teologicela Vârşe� sub egida episcopiei ortodoxe dinCarlovi�. Din 1833 se călugăreşte la mănăs ‑tirea Hopova din �inutul Sirmium (Serbia)urcând treptele ierarhice, mai întâi diacon,protodiacon şi arhidiacon, sincel, protosincelşi arhimandrit, fiind în acelaşi timp şiprofesor de teologie în Vârşe�. CumArdealul, după desfiin�area Mitropoliei,apar�inea de Mitropolia din Carlovi�, AndreiŞaguna este numit ca al cincilea episcop„sârb” după Dionisie Novacovici, SofronieChirilovici, Ghedeon Nichitici, GherasimAdamovici. Venind în Ardeal, era convins căeste populat doar de unguri, saşi şi sârbi şicând dă de masa de români, vorbitori ailimbii maicii sale, devine un înflăcărat lideral lor, reuşind să le câştige deosebit derepede încrederea. La numai doi ani după ceeste aşezat conducătorul episcopiei ardele ‑ne, se implică în evenimentele revolu�ieipaşoptiste şi sunt cunoscute impresionantelerealizări pe care le are prin interven�iarepetată la Curtea Imperială din Viena pen ‑tru ob�inerea drepturilor na�iunii românedin Transilvania. Ca urmare a acestor de ‑mersuri reuşeşte să reorganizeze învă�ă ‑mântul din Ardeal, să aducă tipografia laSibiu şi să editeze noile manuale şcolare îneditură proprie. Cursul clerical de 6 luniaflat la Sibiu se transformă în institutteologic, care ajunge să se desfăşoare în 1863pe trei ani. Înfiin�ează tot la Sibiu un curspedagogic pentru formarea învă�ătorilor. Pespeze proprii trimite studen�i în marileuniversită�i din Pesta şi Viena pentru înaltăcalificare. Obligă toate comunele să înfiin ‑�eze ,,şcoale poporale”, alcătuind instruc ‑�iunile şcolare întrebuin�ate nemodificate

mai bine de o jumătate de secol. Colabo ‑ratorul său de bază în perioada paşoptistă afost protopopul braşovean Ioan Popazu,care a rămas la Viena pe tot timpul revolu�ieica delegat al episcopului Şaguna, reuşind săob�ină drepturile istorice pentru na�iunearomână. Împreună au făcut posibilă înfiin ‑�area la Braşov a primului gimnaziu româ ‑nesc, care a dat până astăzi 49 de membri aiAcademiei Române şi o pleiadă de scriitori.

Odată cu înfiin�area Astrei, la anul 1861,se pun bazele primei societă�i de culturăna�ională şi sub egida acesteia s‑a luatini�iativa emancipării neamului românescdin Ardeal, propunând înlocuirea grafieichirilice cu cea latină şi protejarea şcolilorromâneşti de pe întregul cuprins alArdealului. Una dintre cele mai valoroaseîntruniri ale Astrei a avut loc la Braşov, fiindprezidată tot de Andrei Şaguna în 1862,când se organizează şi prima expozi�ie deunelte agricole, costume populare şi obiectede uz sătesc. Această ,,Asocia�iune” a adunatîn sânul ei toată intelectualitatea timpului,contribuind astfel la ridicarea nivelului decultură în rândul maselor.

Un impresionant act de smerenie înscrieŞaguna prin testamentul său, cerând să fieînmormântat cu modestie într‑un modestmausoleu de lângă biserica din Răşinari, fărăonoruri mortuare, fiindu‑i acceptat unuisingur preot, preotului Gherman din Săcele,să facă ceremonialul de înmormântare şifără sus�inerea vreunui discurs.

Toate aceste contribu�ii îndreptă�escSinodul Patriarhiei Române de a‑l propunespre a fi canonizat, aşezând numele său îndreptul celor mai mari personalită�i dinmarea pleiadă a cărturarilor români.

Cu ocazia canonizării marelui ierarh, înŞcheii Braşovului se va deschide în cursullunii noiembrie expozi�ia cu caracter perma ‑nent „Andrei Şaguna şi Braşovul”, com ‑plementar cu aniversarea semicentena ruluiMuzeului Primei Şcoli Româneşti.

Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN

41iunie - iulie 2011

Page 44: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

42 iunie - iulie 2011

La plimbare prin...

La numai 100 km de Braşov, la margineaoraşului Miercurea Ciuc, se înal�ă una dintrecele mai mari catedrale din Europa. Pentruromano‑catolici, localitatea Şumuleu este unloc la fel de sfânt ca Bazilica „Sf. Petru” dinRoma sau ca bisericile din Ierusalim.

În fiecare an, de hramul bisericii„Adormirea Maicii Domnului”, pe 15

august, se adună aici zeci de mii de credin ‑cioşi, iar un număr dublu vin la mareasărbătoare de Rusalii, pentru a celebravictoria secuilor din 1567 împotriva celor cedoreau să impună religia unitariană,conduşi pe atunci de Principele IoanSigismund.

Construc�ia se leagă de ordinul catolic alfranciscanilor care încep să clădească peaceste locuri o biserică în stil gotic începândcu aniul 1440, ajuta�i şi de Principele Iancude Hunedoara, care doreşte astfel săcelebreze victoria de la Sântimbru de Mureşîmpotriva turcilor, prin ctitorirea uneibiserici. Trecută secole la rând prinnumeroase distrugeri, datorate inclusivmarii invazii turco‑tătare de la 1661, bisericaeste dărâmată şi reconstruită apoi în stilbaroc cu elemente gotice între 1804‑1838. Eaeste administrată şi azi de călugăriifranciscani, care au mai construit aici şi ocapelă închinată Sfântului Anton.

Urmează apoi „dotarea” ei în anii 1930‑1931 cu o impresionantă orgă cu 2600 detuburi, una dintre primele şase din Europa,

Complexul romano-catolic de la Şumuleu Ciuc

Page 45: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

iar vitraliile care împodobesc lateralele aufost comandate în Cehia. Sunetele profundede orgă întăresc şi mai mult solemnitatealăcaşului. Chiar şi cei de altă religie păşescaici în tăcere, cuprinşi de o linişte sufleteascăinexplicabilă.

În apropiere, pe deal, se află treiaşezăminte: capela Salvator, capela lui Iisusşi cea a Sfântului Anton. Cea mai cunoscutăeste capela Salvator, loc sfânt pentrucredincioşi, dar şi punct terminus al oricăruipelerinaj la Şumuleu.

Drumul celor 14 cruciAproape de marea catedrală, pe coasta

abruptă care o leagă de capela Salvator, seaflă Drumul Crucii sau Dealul Golgotei.Locul este marcat de 14 cruci, simbolizândtot atâtea locuri de oprire ale Mântuitorului,spre Dealul Supliciului. Credincioşii parcurgacest drum cu opriri la fiecare cruce, undespun rugăciuni, cântă psalmi sau recităRozariul. Cei mai ferven�i parcurg drumulîn genunchi sau cu picioarele goale, dorindsă retraiască ultimele chinuri suferite deHristos.

Făcătoarea de minuniPodoaba bisericii actuale este Statuia

Maicii Domnului făcătoare de minuniaşezată pe altarul principal. Sculptura dinlemn de tei o reprezintă pe Maica Domnuluiavând în bra�e pe micu�ul Iisus aşa cum estedescrisă în Cartea Apocalipsei „FemeiaÎmbrăcată în Soare”. Sculptura care dateazăprobabil din secolul al XVI‑lea, sculptatădintr‑un trunchi de tei, vopsită, aurită, estecea mai mare sculptură votivă cunoscută înlume, având înăl�imea totală de 2,27 m.

A fost sculptată, foarte probabil între anii1515 şi 1520, de către un autor localnecunoscut, dar istoricii de artă converg spreun discipol neidentificat al sculptorului VeitStoss. Potrivit legendei, în preajma unuipericol care amenin�ă Secuimea fa�a statuiise schimbă, rana de pe obraz, pricinuită desabia unui tătar, sângerează. De‑a lungulsecolelor s‑au împlinit foarte multe dinrugăciunile spuse în fa�a statuii SfinteiFecioare. De statuie se leagă mai multeminuni. Nu o dată a strălucit atât deputernic, încât a luminat întreaga biserică.De multe ori, înaintea unor mari catastrofeşi primejdii, fa�a statuii s‑a arătat mâhnită.

În timpul invaziei turco‑tătare din 1661,când biserica a fost incendiată, statuia arămas nevătămată. Conform tradi�iei, unuldin conducătorii tătari, văzând că statuiaeste un obiect pre�ios, a vrut s‑o ia ca pradăde război. Statuia s‑a îngreunat atât de tare,încât carul tras de opt perechi de boi nu areuşit să o transporte. Atunci conducătorultătar a lovit‑o cu sabia, însă mâna i‑a căzutparalizată. Urmele loviturilor se văd şi astăzipe fa�a şi gâtul statuii. În semn de recu ‑noştin�ă pentru împlinirea rugăciunii, cre ‑dincioşii au donat Maicii Domnului obiectevotive din metal, de diferite mărimi. Celedin aur şi argint au fost vândute la începutulsecolului al XIX‑lea, suma ob�inută fiindfolosită la construirea bisericii. Cea mai mareparte a obiectelor este din secolul al XVIII‑lea şi sunt aşezate pe cele două panouri, deo parte şi de alta a statuii Sfintei Fecioare.Plăcile votive realizate din marmură, donatebisericii începând cu anii 1940, dovedesc căSfânta Fecioară îndeplineşte şi astăzi multedin rugăciunile credincioşilor.

www.harghita.ro

judetul Harghita,

Page 46: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Pe urmele moţilor din Munţii TrascăuluiSatul, printre imagini si cuvinte,

E 9 diminea�a, într‑o frumosă zi de mai şisuntem pregăti�i de drum. Din Braşov pânăla Râme�, în jude�ul Alba, n‑ar trebui să fa ‑cem mai mult de 5 ore. Aşa ne arată GPS‑ul.Iată‑ne pleca�i! Şoseaua e chiar bună, pânăce ajungem în Aiud. Aici maşina înce pe săne salte şi să ne trezească de‑a binelea.Noroc că por�iunea e scurtă. Când ajungemîn Teiuş, facem la stânga, după cum ne aratăindicatorul şi continuăm drumul încă cca 22de km, până ce ajungem la MănăstireaRâme�, unde urmează să ne cazăm.

Una dintre maici ne ia în primire rapid,pentru că acolo turiştii sosesc vara cam tottimpul şi nu‑i aşa mult timp de stat lapoveşti cu fiecare, aşa că suntem conduşi încamerele noastre (fetele cu fetele şi băie�ii cubăie�ii – aşa e regula) şi imediat după aceeasuntem invita�i la masă: ciorbă de spanac culegume şi varză călită, înso�ită de ardei iute.Totul de post, pentru că e vineri.

Bun, de‑acum suntem în regulă! Am avutşi răgaz să ne dezmor�im după drumul lung,am mâncat şi bine, aşa că e timpul s‑o luămdin nou din loc. Scopul nostru: să găsimgospodării tradi�ionale şi localnici care să nepovestească mai multe despre zonă şidespre obiceiurile şi traiul lor aici, la poaleleMun�ilor Trascău.

Primul popas îl facem la casa primarului,care de 7 ani gospodăreşte cele 13 sate alecomunei Râme�: Valea Mănăstirii (unde neaflăm), Valea Uzei, Râme�, Vlădeşti, Cotro ‑răşti, Olteni, Valea Făgetului, Valea Izărului,Floreşti, Valea Pâinii, Buta lui Păpară, Cheia,Bo�ani. Ni le enumeră, arătându‑le pe ohartă imaginară, în func�ie de cum suntaşezate geografic. Ca şi număr total delocuitori, suntem surprinşi să aflăm că doar640 de oameni locuiesc în toate aceste sate.Asta pentru că majoritatea tinerilor au plecatla oraş pentru un trai mai confortabil.

Page 47: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Întrebat despre tradi�iile din comună,domnul primar ne spune că aici modul devia�ă are legătură cu facilită�ile şi cu condi ‑�iile pe care natura însăşi le oferă. De exem ‑plu, în Valea Izărului sunt două mori de apăîncă func�ionale pe care localnicii le folosescpentru a face făină. În acelaşi sat, trăieşte unmeşter care face încă ro�i pentru carele trasede boi, fiindcă aici nu sunt tractoare (nefiindcondi�ii prielnice pentru practicarea agricul ‑turii) şi nici cai (pentru că nu sunt la fel derezisten�i ca şi boii). Tot acolo, sătenii obiş ‑nuiau să extragă cărbune, însă acum, pentrucă acesta se găseşte de cumpărat peste tot înmagazine, la un pre� mic, nu se mai practicăaceastă îndeletnicire. Aflăm, de asemenea,că peste tot în satele din comună, femeileobişnuiau să �easă şi că „nu există casă să nuaibă război de �esut”, chiar dacă acum numai e folosit.

După această discu�ie de ini�iere în tai ‑nele locului, m‑am sim�it şi mai hotărâtă săcunosc sătenii şi tradi�iile lor. Aşa că amcerut o hartă (desenată de mână), cu celecâteva gospodării unde se păstrează încăspecificul arhitectural şi modul de via�ă

tradi�ional. Apoi, iată‑ne din nou la drum!Călătorului aşa‑i stă bine! Din satul ValeaMănăstirii, începem să urmăm o cărare ce‑şiface loc prin pădurea deasă de fag şi mer ‑gem, şi mergem… pre� de vreo oră. Întâlnimdoar izvoare, de unde ne reumplem sticlelecu apă, iar în dreapta, ne lăsăm conduşi deun râu care‑şi face loc printre bolovani.Fluturii ne înso�esc şi apoi se pierd priniarba bogată în plante medicinale precumciubo�ica cucului, cimbrişor, coada racului,arnica, urzica, menta şi multe altele, caredau o pată de culoare şi înfrumuse�eazăpoienile prin care ni se strecoară paşii.

După atâta mers, începem să ne întrebămdacă nu cumva am greşit drumul. Dar la unmoment dat, primul reper apare timid. Estechiar turla bisericii de lemn, care abia sevede de copacii ce o înconjoară.

Conform hăr�ii, acum trebuie să facem lastânga şi să urmăm o altă cărare. La scurttimp, vedem un acoperiş din paie, dar nuştim încă dacă e casă ori şură. Cobor dealulsă arunc o privire mai de aproape. Este oşură din lemn care se pare că nu mai efolosită.

45iunie - iulie 2011

Page 48: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

46 iunie - iulie 2011

Satul, printre imagini si cuvinte,

Ne continuăm drumul, până ce o pată deculoare albastră ne atrage aten�ia. Este o casătradi�ională din lemn, cu funda�ie de piatră,acoperiş din paie şi cu pridvor. E atât defrumoasă! Iar poieni�a în care e amplasatăparcă e ruptă din rai. Mii de floricele, galbe ‑ne şi albe o înconjoară, iar un nuc bătrân ostrăjuieşte. Tare mult mi‑ar fi plăcut să aflupovestea acestei căsu�e, însă din păcate numai era locuită.

Aşa că mergem mai departe şi „dingreşeală” ajungem la altă casă din lemn,unde din nou parcă se revărsase raiul,pentru că lângă ea e un izvor ce curge caîntr‑o cascadă printre muşchii de vegeta�ie.Casa este înconjurată de o livadă de pruni şimeri. Bem întâi apă şi apoi dăm un ocol caseisă vedem dacă e locuită. Da! Avem noroc. Ofemeie în vârstă chiar atunci ieşea să vadăce‑i fac iepuraşii. I‑a hrănit cu frunze deprun şi apoi ne‑a povestit câte ceva despresat. De exemplu, e problemă mare cu porciimistre�i, care noaptea vin şi strică micilegrădini pe care oamenii reuşesc să le sape şisă le cultive aici, la poalele mun�ilor. Dinacest motiv, oamenii îngrădesc grădinile, dartot fără prea mare success, pentru că porciireuşesc să pătrundă şi prin garduri. La fel,găinile trebuie �inute închise, pentru căvulpile sunt foarte viclene şi chiar dacăfiecare gospodărie e păzită şi de un câine,acestea tot reuşesc să fure câte‑o găină.

Curentul electric s‑a introdus aici pedealuri acum cca 5 ani, aşa că e nelipsităantena tv. Pentru cele necesare, doamna

Elena e nevoită să coboare în satul ValeaMănăstirii, unde e şi un magazin. În oraş,nici nu mai �ine minte de când a fost ultimaoară, aşa că majoritatea timpului şi‑l petreceacasă, în grădină sau având grijă de porc,văcu�ă, găini şi iepuri. Duminica merge labiserica din deal sau coboară la MănăstireaRâme�. E mul�umită de via�a pe care o duceşi îi place traiul liniştit şi cumpătat de aici.

Ne luăm rămas bun şi ne continuămdrumul. E extrem de cald. Soarele ne camarde şi căutăm să mergem doar pe cărăriumbrite. Însă nu se vede nicio altă casă. Eclar că ne‑am rătăcit, aşa că hotărâm cacineva din grupul nostru să meargă în recu ‑noaştere, iar dacă vede ceva, să ne anun�e.Trec cca 40 de minute, până când se aude unstrigăt victorios de undeva de departe. Încâteva minute am fost şi noi acolo şi l‑amurmat pe colegul nostru, care era pestemăsură de entuziasmat. Nu numai că găsisegospodăria, dar oamenii de acolo sunt şifoarte prietenoşi şi ne‑au invitat pe to�i la ei.

Nici nu mă mir că nu am găsit casa,pentru că dacă nu ştii exact unde se află, aitoate şansele să treci pe lângă ea şi nici să n‑o vezi. Trebuie să urci un deal împăduritşi abia din vârful lui se văd casa şi acaretu ‑rile, ce sunt aşezate tare frumos într‑o poianăplină cu flori de câmp.

Gazda noastră ne aştepta deja şi ne‑aîntâmpinat cu zâmbetul pe buze. Acolorareori poposesc musafiri, aşa că s‑a bucuratcă cineva îi calcă pragul. Domnul Ion are 51de ani şi de când se ştie a trăit aici pe deal.

Page 49: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Cât timp a avut serviciu, a făcut naveta înoraş, iar după ce s‑a desfiin�at fabrica undea lucrat, a început să se ocupe doar cucreşterea animalelor. Are oi, vaci, boi, găinişi porci. Lângă casă are şi o mică grădinăunde a cultivat fasole, cartofi, roşii şi cevazarzavaturi, însă povestea cu porcii mistre�ie valabilă şi aici, fiind greu să protejezegrădina de stricăciunile acestora. Afară areşi un cuptor făcut din cărămidă de unchiullui, aşa cum se făceau pe vremuri. Aici coacepâinea de casă. Ca să ne convingă cât debună iese, ne cheamă înăuntru să ne taiecâte‑o felie.

Odată intrată în această minunată casădin lemn, cu doar două camere, cu geamurifoarte mici, grinzi de lemn, cu acoperişul dinpaie, afumătoare în pod şi pridvor din lemn,mă simt parcă într‑un alt univers, unde totuleste învăluit într‑o atmosferă aparte, plinăde intimitate şi de autenticitate.

Muşcăm cu poftă din pâinea proaspătă şine bucurăm de „turul” casei şi de entuzias ‑mul cu care suntem primi�i de gazdanoastră. Apoi ne sunt arătate şi celelalteacareturi: şura, grajdul, curtea găinilor,depozitul cu provizii şi cu lemne. Ni se oferăcu insisten�ă �uică, chiar dacă noi refuzăm.Băie�ii însă n‑au scăpat, au trebuit săonoreze dărnicia gazdei, până pe la alpatrulea pahar. Înainte de plecare, am primitşi vreo patruzeci de ouă proaspete şi ojumătate de pâine, plus invita�ia să maipoftim şi altă dată. Bineîn�eles că mai venim!

Şi uite‑aşa mi‑a venit ideea de a organiza otabără de fotografie acolo lângă gospodăriadomnului Ion, în luna august. Toate detaliilele veti găsi pe site‑ul revistei SATUL.

Ca şi concluzie a acestei minunatedrume�ii, un lucru îmi este foarte limpede.Oamenii ca şi domnul Ion trebuie încuraja�işi sfătui�i să continue modul de via�ătradi�ional şi să păstreze arhitectura specifi ‑că locului. Iar noi, ceilal�i, trebuie să fimconştien�i că dezvoltarea durabilă înseamnăşi păstrarea nealterată a acestor zone cu unspecific aparte, minunat. Interven�ia omuluide orice fel – prin lucrări mari de infra ‑structură sau prin construirea unei simplecase, trebuie să respecte specificul zonei şi săvizeze integrarea armonioasă în peisaj şiprotejarea patrimoniului natural, arhitec ‑tural şi cultural al acelui loc. Cu alte cuvinte,interven�ia şi vie�uirea omului în zona demunte să nu tulbure cu nimic mediul. Caselesă se nască din pământ, piatră şi lemn şi săse dizolve tot acolo, în linişte şi fără sătulbure armonia şi echilibrul acelui loc. Astaînseamnă în primul rând Respect şi apoi maiînseamnă Dragoste pentru natura care cugenerozitate creează raiul pe pământ pentruoricine şi‑l doreşte. De asemenea, înseamnăsă ne păstrăm vii aceste valori, pentru a leputea transmite mai departe copiilor noştri.

Text şi foto: Ana A. NEGRUwww.revista-satul.ro

http://ana‑negru.tk/

Page 50: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Genul Calathea cuprinde aproximativ300 de specii permanent verzi, perene,rizomatoase, originare din regiunilesubtropicale ale Americii de Sud. Este oplantă decorativă, cu aspect de tufă, păs ‑trând o vegeta�ie bogată tot timpul anului.

Calathea este o plantă înaltă, avândforma frunzelor diferită în func�ie despecie, fiind alungite ca o pană sau ovaleşi având un colorit verde de diferitenuan�e, cu nervuri şi pete proeminente,

reversul frunzelor fiind la cele mai multespecii colorat în purpuriu sau violet.

Calathea mai este cunoscută şi subdenumirea de „planta care se roagă”deoarece, pe întuneric, frunzele se unescunele cu altele, ca nişte mâini împreunate.

Ca plantă de apartament, Calathea arenevoie de foarte multă îngrijire şi nutrebuie deloc neglijată. În condi�iile în careplanta este îngrijită corespunzător devinefoarte rezistentă.

48 iunie - iulie 2011

Familia: MarantaceeÎnăl�imea: 40‑150 cmExpunere: umbrăUdare: abundentă

Calathea

Page 51: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Cultivare Calathea creşte bine într‑un ambient

umed, la umbră şi la temperaturi nu maimici de 18oC. Ea trebuie să fie udatăfrecvent, dar nu în exces.

De asemenea, este important ca frunzelesă fie stropite zilnic, cu ajutorul unuipulverizator, folosindu‑se apă dedurizată, latemperatura camerei.

Dacă rădacinile au ocupat ghiveciul,replantarea se efectuează în martie, înperioada de repaus vegetal. Pentru aceasta,folosi�i un compost dens, îmbogă�it cuelemente nutritive.

Este indicat ca la sfârşitul primăveriiplanta să fie scoasă pe balcon, într‑un locumbros, ea men�inându‑se mai bine în acestmediu. Din aprilie până în septembrie,uda�i‑o abundent, zilnic. Pentru a producemai multă umiditate, stropi�i planta cuapă sau aşeza�i‑o pe o tavă plină cupietriş ud.

Chiar şi toamna şi iarna, umbraşi umiditatea aerului sunt fundamen ‑tale. În aceste anotimpuri, planta nutrebuie udată abundent, ci doaratât cât să se men�ină pământulumed.

ReproducereÎnmul�irea se face prin

divizarea plantelor care aucrescut suficient. La sfârşi ‑tul lunii martie sau înaprilie, pute�i diviza plantaşi transfera segmentele de rizomi înacelaşi compost ca cel indicat pentruplantele adulte. După plantare, ghi ‑vecele cu noile plante se �in într‑unloc călduros, umbros şi li se asigură oumiditate constantă în aer şi sol.

Pericole şi precau�iiAsemănător tuturor plantelor originare

din pădurile tropicale, Calathea pretinde unambient umed şi lumină „filtrată”. Dacă

frunzele devin palide sau prezintă „arsuri”,acestea indică faptul că planta a fost expusădirect la soare şi trebuie aşezată într‑un locmai umbros. Dacă marginile frunzelor serăsucesc (dând frunzei formă de cornet) şidevin brune, înseamnă că aerul este preauscat şi este necesar să pulveriza�i apă pefrunze şi să aşeza�i ghiveciul pe o tavă cupietriş ud.

Parazitul cel mai periculos este păianjenulroşu, care poate infesta fa�a inferioară afrunzelor ‑ se combate cu acaricide specifice.

Bucura�i‑vă de efectul benefic şi magic alplantelor şi ve�i observa că fără acestea via�aeste lipsită de culoare.

49iunie - iulie 2011

Coltul verde,

Gabriela BOTICI

Page 52: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Tratamentul bolilor nervoase a surescitatmin�ile medicilor timp de secole şi nici astăzinu s‑au găsit răspunsuri mul�umitoare. Cândo persoană are emo�ii, se crează anumiteschimbări fizice: inima bate mai repede; respi ‑ra�ia devine mai superficială şi mai frecventă;simte o durere subtilă sau supărare; poate fişocat de frică sau indignare; poate fi agresivdin cauza urii, sau din contră, inhibat, tăcut,inert, poate plânge indicând astfel suferin�asau durerea.

Reac�iile emo�ionale sunt deci diferite, labolnavi diferi�i, dar reac�iile fizice sunt la fel însitua�ii similare. Dar sigur ele sunt prezentedoar în urma unor informa�ii negative, recep ‑�ionate mental.

Fiin�a umană are emo�ii, sentimente carepot fi plăcute (de ex. copilul a intrat lafacultate, sau a câştigat la Loto, sau a fostpromovat în func�ie) sau neplăcute (doliu,pagubă, partener infidel, disponibilizare ‑şomaj, inadaptare la mediu, rela�ii tensionatecopil‑părin�i sau so�‑so�ie). La toate acestea,comportamentul poate fi decent sau indecent,violent sau pacifist, controlat sau necontrolat...Dar (!) când comportamentul se schimbă la180° este un semn de boală mentală, care nueste subiectul articolului de fa�ă. După cum sespune, „o nenorocire sau fericirea nu schim băun caracter”.

În fruntea listei remediilor indicate în tul ‑burări datorate „Emo�iilor negative” aş plasa:

IGNATIA AMARA ‑ remediu vegetal,planta Sfântului Igna�iu, cu semin�e comes ‑tibile. Un remediu mai mult feminin, darmerge şi la bărba�i. Toate manifestările ner ‑voase sau func�ionale sunt caracterizate prinmobilitatea lor, inconstan�a lor, caracterul lorparadoxal contradictoriu, capricios. Este unremediu eficace în tulburările neuro‑vegetativepost emo�ionale, post traume psihice, canevroza de doliu de exemplu; depresie cu crizede plâns; senza�ia de nod în gât; migrene caresfârşesc cu o emisie abundentă de urină, mirosfoarte sensibil, crize de oftat... Este indicată înorice traumă psihică, cu insomnie, nevroză

pitiatică, tulburări de climax. Se administreazăîn dilu�ie de CH‑30, o priză săptămânal sau la10 zile.

GELSEMIUM ‑ remediu al aşa numiteidistonie neuro‑vegetativă. Este inegalabil în„tracul de anticipa�ie”, de ex. elevilor, studen�i ‑lor, înaintea tezelor, examenelor, când la uniise umectează mâinile, al�ii au senza�ie dediaree (emotivă), tremurături (vizibile sauinvizibile), palpita�ii cu senza�ia că inima seopreşte dacă bolnavul nu face o mişcare...; sen ‑sibilitate, iritabilitate, anxieta te, hiperemoti ‑vitate, trac, insomnie, nevroză cu elementevegetative. Se administrează în dilu�ie de CH‑30, săptămânal şi în dilu�ie de CH‑200 îndiminea�a evenimentului (examen, zbor cuavionul, extrac�ie dentară, opera�ie).

ACONITUM ‑ remediul anxietă�ii, al fricii,aşa numitul „atac de panică”; cu neliniştementală şi fizică cu debut brusc. Acesta semanifestă prin reac�ii febrile puternice; teamade moarte; diverse nevralgii cu furnicături înlocul afectat. Bolnavul are o mare intoleran�ăfa�ă de durere, gura uscată, sete intensă. Se mairecomandă în sindrom anxios, agita�ie psihică,mai agravat seara, noaptea, singurătate, cândpoate avea izbucnire ira�ională, necontrolată,violentă a emo�iilor sau fricii fa�ă de orice, fărăniciun motiv (frica de viitor, nelinişte, neîn ‑credere). Se administrează în dilu�ie de CH‑30,urmat la vreo 30 minute de CH‑200.

ARNICA ‑ Remediu cu ac�iune îndelunga ‑tă în cazuri cronice. Este primul remediu pen ‑tru o contuzie, când cauza este traumatismulsau în cazuri cronice la care simptomele aparla distan�ă mare de la momentul traumatis ‑mului fizic sau psihic (foarte util în pierdereaunui apropiat). Acuză o cefalee care apare dincauza oboselii, extenuării, a încordării; arevertij cronic, îl oboseşte orice activitate fizicăsau psihică. Bolnavul este morocănos, iritabil,are o atitudine de „lasă‑mă singur”, este tristşi are coşmaruri.

ANACARDIUM ‑ este remediul stărilorastenice după un efort intelectual brusc (pro ‑ces de divor�, control financiar la serviciu,

SanatateEmoţiile negative

( (

iunie - iulie 201150

Page 53: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

nop�i de veghe alături de un bolnav apropiatşi alte emo�ii negative). Bolnavul are pierderibruşte de memorie; este indecis, are impulsuricontradictorii – simte ca şi când ar avea douăvoin�e opuse (un autor francez scria:„Anacardium are pe un umăr un drac şi pecelălalt umăr un înger” ‑ L. Vannier). Bănuitor,anxios, crede că este urmărit. Se administreazăsăptămânal în dilu�ie de CH‑9.

SACHARUM OFFICINALE ‑ Zahărul areo influen�ă considerabilă asupra sănătă�ii noas ‑tre, nu numai pentru obezitate şi carii dentare,dar C. Hering (mare medic homeopat) încă înurmă cu un secol atrăgea aten�ia asupraconsecin�elor nefaste nervoase ale abuzului lui;ori, se ştie că majoritatea persoanelor care autrecut prin emo�ii ne gative, simt nevoiaimperioasă de dulciuri...

La copii, observăm nevoia uriaşă de a filua�i în bra�e, sugerea degetului, roadereaunghiilor ‑ la adult se traduce prin nevoiaimperioasă de a fuma, de a posedaobiecte, de a‑şi cumpara lucruri noi,dar cu persisten�a senza�iei deinsatisfac�ie. Copiii sunt agita�i, cutulburări de comportament; adul�iisupraponderali, îşi petrec via�aîncercând cu disperare săslăbească. Problema lor este pro ‑fund afectivă, frustare emo ‑�ională profundă, emo�ienegativă, în careH o m e o p a t i apoate fi unmijloc eficient.Se administrea ‑ză în dilu�ie deCH‑30, o priză la10 zile.

ARGENTUMNITRICUM ‑ unremediu indicatatât adolescen ‑telor cu o scăderesubstan�ială în gre ‑utate (deoarece refuzăsă se alimenteze) sauadul�ilor cu o frică neîn ‑temeiată că iau în greutate. Este operturbare psihologică complexă care poate

necesita tratament psihologic. Remediulac�ionează în principal pe sistemul nervos(fobii, obsesii, la un tip slab, precipitat, grăbit).Are senza�ia că timpul trece prea repede; arvrea să termine o ac�iune chiar când a început‑o, vertij când închide ochii, când priveşteclădirile înalte, mers alert, somn cu coşmaruri(şerpi) cu trezire bruscă cu tresăriri şi anxietate,claustrofobie, rău de înal�ime, melancolic,îngrozit de anticipa�ie, îngrozit că moartea esteaproape, scăderea memoriei, impulsiv, grăbit,prezintă neîncredere şi frica de a fi lăsat singur.Se administrează în dilu�ie de CH‑9 săptă ‑mânal, sau în dilu�ie de CH‑30 lunar.

Pentru majoritatea dintre noi, pe lângăremediu‑medicament, există tehnici derelaxare pentru pacea mentală; medita�ii,exerci�ii alese de Yoga, ascultare de muzică

terapeutică, liniştită (de ex.Iovu), lectură de căr�i

plăcute, anturaj plăcut,mediu plăcut înnatură, un hobby,grădnăritul, exer ‑ci�ii de cuvinte în ‑crucişate sau altelecare te obligă laconcentrare. Tre buie să evităm ali ‑

mentele toxice, stimu ‑lentele, medicamentele

calmante, alcoolul şi�igările. Trebuie evitateranchiuna, ura, furia,

grijile, frustarea. Darpentru că eşecurile

sunt inevitabile,trebuie să fimoptimişti! Cum a

spus Paler: „Săvedem partea însorită

a îndoielii”.

Dr. RodicaBREBENARU

Euroclinica Tino,Avram Iancu 76 – Braşov

Tel. 0268.420979 si 0368.405752

51iunie - iulie 2011

Page 54: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Psihologie

52 iunie - iulie 2011

Te salut, dragă studentule, pe tine şi pecolegii tăi, dar mai ales pe cei care au statconstant în spatele tău, prezen�a nevăzutădin umbră a formării tale, adică pe cei caresunt părin�ii tăi. Cu to�ii a�i venit la aceastăîntâlnire rituală, care seamănă a despăr�ire,deşi noi ne‑am dori ca ea să fie doar un scurtinterludiu. Aceasta pentru că ave�i şi maideparte nevoie de noi, profesorii voştri, înaceeaşi măsură în care şi noi avem nevoie devoi. Noi existăm prin voi, pentru voi şidatorită vouă. Pentru aceasta mă simt în ‑dreptă�it să vă mul�umesc că (încă) maiexista�i pentru că, vorba poetului, „fără voirostul nostru dispare”.

Pe de altă parte, îmi este o teamă teribilăcă te voi pierde printre degete, dragăstudentule. Şi aceasta nu neapărat din cauzăcă tinzi să devii o raritate demografică saucă te precipi�i spre alte col�uri ale unei lumimai deschise prin globalizare, în care î�i puisperan�e că vei fi mai bine format, chiar dacăefortul financiar şi consumul intern vor fiincomparabil mai mari. Nu! Mie îmi estefrică de faptul că vei dispărea la modul fizic,că vei deveni o fic�iune numită studentvirtual, căruia o să‑i �inem cursuri printeleconferin�e, prin învă�ământ la distan�ă,e‑learning sau e‑mail, unde vom încerca săîi predăm e‑ştiin�ă...

Într‑un binecunoscut poem al său, MarinSorescu punea la îndoială existen�a luiEminescu: Nu, Eminescu nu a existat. Auexistat doar nişte ciobani, care spuneauseara, la lumina focului, Împărat şi proletarşi Scrisoarea III... Şi pentru că toate acesteatrebuiau să poarte un nume li s‑a spusEminescu. Panicat de posibila trecere aPoetului Na�ional în mit şi legendă, dupăbinecunoscutul model mioritic, NichitaStănescu ne imploră la modul dramatic sănu îl uităm pe omul Eminescu şi să neamintim mereu că el a purtat pantaloni deŞTOFĂ. Această formă arhaică a cuvântului

stofă, scris cu ş, este cu siguran�ă unprocedeu artistic utilizat deliberat de poetulnecuvintelor pentru a atrage în mod expresaten�ia asupra caracterului concret şimaterialist al omului celui mai complet,personalitatea cea mai deplină a culturiinoastre na�ionale, care a fost Eminescu. Prinanalogie, dragă studentule, dă‑mi voie să‑�imul�umesc că exişti în mod real şi că por�ipantaloni de blugi. De altminteri, dacăEminescu ar fi trăit în timpul nostru, el ar fipurtat de asemenea blugi şi ar fi vorbit cutranscenden�a de pe un celular Nokia. Saupoate Ericsson? Cu siguran�ă că ar fi cărat cuel peste tot un laptop Toshiba şi ar fi utilizatla greu spell‑ing‑ul pentru limba germană!

I pac dau de ştire domniei tale, măritestudent, că sunt bucuros că nu trăim în ceamai desăvârşită dintre democra�ii, care estecea statistică. Acela este locul unde to�iindivizii unei popula�ii statistice suntidentici, unde ei dispun doar de gen proxim,dar nu şi de diferen�ă specifică. Dă‑mi deaceea voie să‑�i spun că eu apreciez la tinetocmai diferen�a specifică, dată de indivi ‑dualitatea ta unică şi irepetabilă: într‑o lumetot mai uniformizată şi mai imper sonală,avem nevoie şi de altceva, chiar dacă acestase cheamă Mişu Contra, Pepelea sau IvanTurbincă. Mai mult, avem nevoie să te ui�icritic la noi, profesorii tăi, şi să ne spui verdeîn fa�ă ce doreşti, ce î�i place şi ce nu, ce aivrea tu să se schimbe la noi pentru a puteaaccepta mai uşor nenumaratele metamor ‑foze ale fiin�ei tale produse prin educa�ie şiformare. Avem nevoie de feed‑back‑ul tăupentru a ne regla presta�ia, astfel încât să‑�ifim de folos maximal în scurtul răstimp alîntâlnirii şi suprapunerii destinelor noastre.

Aşadar, mărite student, î�i mul�umesc căne iei (încă) în barca ta pentru a te călăuzi –după ştiin�a şi priceperea fiecăruia – princomplicatele labirinturi ale cunoaşterii. Teaşteaptă multe şi mari minună�ii, dar care pe

Ultimul curs

Page 55: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

mine mă sperie un pic. Bunăoară, mi‑eteamă de faptul că moare cartea clasică, dehârtie, cea care avea decen�a să îmbătrâ ‑nească lent şi în aceeaşi caden�ă cu oamenii.Pe zi ce trece cartea se transformă într‑o„rara avis” sau „fata morgana”, adică ocomponentă la fel de imaterială ca şifrumoasa fără corp a unei lumi virtuale, încare nu mai ai nici un preş pe care să‑�i ştergibocancii murdari de praful realită�iimateriale. Mi‑e teamă de asemenea că însăşibucuria ar putea avea număr de ordine şicod de bare, ID sau, şi mai rău, că va fiparolată şi cantonată într‑o zonă controlatăprin telecomandă. De fapt, pentru a ajungela miezul problemei, mă tem pentruidentitatea ta, studentule, dar şi pentru anoastră care, aşa cum am spus, suntcorelative. Cred că şi �ie se întâmplă la fel dedes ca şi mie ca poşta electronică, deversatăîn Spam, să î�i aducă câştiguri fabuloase saupremii din paradisuri ale finan�elor. Doar că,pentru a le încasa trebuie să î�i decliniidentitatea, care poate fi furată, comutată,transferată, clonată... Pare înfricoşător ca unmicrocip să con�ină mai multă realitate şicredibilitate despre fiin�a umană decât

prima amintire şi prima iubire, decât ceadintâi durere sau decât lacrima plătită tributunui mare necaz.

Spre final, iată şi o rugăminte maidirectă, nedeghizată nicidecum în reproş: nuuita�i că nu avem vârsta voastră şi că timpulnostru este unul foarte grăbit. De aceeatrebuie să şti�i că ne face mare plăcere să văoferim sfatul şi ajutorul, dar suntem deasemenea sensibili la mici „bagatele” cum arfi: să vă mai aduce�i aminte de noi la un an,doi sau zece de la despăr�ire şi să ne da�i deştire ce mai face�i; să şti�i că Anul nou seschimbă şi pentru noi şi nu este mare efortsă face�i o urare etc.

Ultima mea recomandare, dragă studen ‑tule, este de fapt expresia unei rugămin�i:poartă în continuare blugi, fă să se dife ‑ren�ieze tot mai mult idiograficul din tine(recte diferen�a specifică). Nu uita că avemşi două mastere la care putem continua cuformarea, cu sfaturile şi rugămin�ile...

Felicitări pentru absolvire şi te aşteptămcu drag!

La re...vedere!Conf. univ. dr. Aurel Ion CLINCIU

Facultatea de Psihologie şi Ştiin�ele Educa�iei

Page 56: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

54 iunie - iulie 2011

ArmonieFeng Shui pentru casă (V)

Camera de ziÎn Feng Shui, camera de zi este conside ‑

rată ca o cameră a oportunită�ilor. Atuncicând un vechi prieten sau un vecin bate lauşă pe neaşteptate, camera de zi ar trebui săfie una din primele săli de care oaspe�ii artrebui să se bucure. Deşi, în primul rând,camera de zi este locul în care familiapetrece împreună momente de relaxare,sărbătorind, luând masa sau distrându‑se,uneori, aceasta serveşte şi în alte scopuriprecum ‑ o zonă de dormit pentru oaspe�i,un loc pentru a discuta despre rela�iile deafaceri, un loc pentru afaceri formale, etc.Acesta este un loc al poten�ialului, undearmonia este esen�ială, legând aceastăcameră de mai multe aspecte ale vie�ii,inclusiv de carieră şi rela�ii. Prin urmare,decorarea living‑ului aduce beneficiile FengShui în întreaga casă.

În multe locuin�e, locul de luat masa faceparte din camera de zi sau din bucătărie.Deoarece sala de mese este bine să fieseparată de camera de zi, se poate crea celpu�in o delimitare printr‑un paravan sauprin amplasarea unui ghiveci cu plante cufrunze rotunde. În zona delimitată pentruservirea mesei este locul cel mai bun pentruplasarea unei oglinzi care va dubla în modsimbolic mâncarea de pe masă. Pentru ceicare locuiesc singuri şi doresc ca acest lucrusă se schimbe este bine să aibă în jurul meseicel pu�in trei scaune pe care să le foloseascăpe rând, astfel încurajând sosirea mai multormusafiri în casă.

Design‑ul ar trebui să con�ină o gamăasortată de scaune şi fotolii, canapea,împreună cu modelele cele mai formale dedecora�iuni care vor acoperi un spectru largde tipuri de personalitate. Mobila trebuieaşezată cu aten�ie, plasată echilibrat pentru

a nu provoca sentimente de frustrare.Scaunele şi canapelele vor fi aranjate astfelîncât persoanele care le folosesc să nu steacu spatele la uşă. Mobila trebuie săreprezinte un amestec de yin şi yang. Omasă de metal sau sticlă este mai pu�inpotrivită în camera de zi decât o masătradi�ională de cafea din lemn. Efortul de agăsi o măsu�ă de cafea cu formă rotundă sauovală va fi răsplătit prin aceea că acesteforme încurajează o bună comunicare şiemană un ton perfect pentru întâlniriinformale între cunoştin�e.

Sufrageria trebuie să fie bine luminatădar să nu existe lumini prea puternice saudure. Zonele întunecate din camera de ziafectează în mod negativ domeniile dinvia�ă indicate de aspira�iile pa‑kua. Surselecombinate de lumină, respectiv surse dintavan dar şi veioze vor asigura intensitateaoptimă a luminii.

Culorile din camera de zi ar trebui să fiecalde şi primitoare. Pere�ii acoperă aproxi ‑mativ două treimi (66%) din totalul deculoare regăsit în interiorul camerelor de zi.Cea de a treia parte rămasă de culoare semanifestă prin covoare, articole de mobilierşi prin iluminare. Tonurile neutre de pământvor fi preponderente în interiorul camerei dezi. Culoarea, în mod direct se referă lasentimentele experimentate în timpul petre ‑cerii timpului în cameră, şi deoarece aici esteambian�a în care cunoştin�ele devin prieteni,cel mai bine este să neutraliza�i culoarea dininterior.

O canapea elegantă, cu perne avândmodele florale colorate, aranjate în partea desus pot crea un contrast ideal. O schemă deaproximativ 3‑5 culori va fi combinată înaceastă cameră, şi, de re�inut că mai pu�in

Page 57: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

55iunie - iulie 2011

înseamnă întotdeauna mai mult.Un obiect de artă frumos şi favorabil

poate să facă minuni pentru şanselelocuitorilor casei. Sunt de evitat subiectelesumbre, întunecate, care provoacă teama,mânia, triste�ea sau altă emo�ie negativă.Livingul este camera dominantă înmajoritatea caselor, deci trebuie să se creezeîn el vibra�ii de fericire. Dacă se doreşteavere, pot fi plasate obiecte de artă cesugerează banii şi abunden�a. Dacă se

doreşte armonie în familie, un portret defamilie în care toată lumea zâmbeşte va faceca familia să fie mereu sănătoasă şiapropiată. Dispunerea unei fotografii cutoată familia este în sine o amuletăputernică, ce garantează că nimic rău nu seva întâmpla nici unui membru al familiei.

Vă doresc numai lumină, iubire şi armonie!

Mirela CONSTANTINESCU

Page 58: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 59: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 60: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

58 iunie - iulie 2011

Poveste bătrânească, cu patefon

Hapuri ardelene

Din câte‑mi amintesc, despre patefonuluncheaşului Nanu am mai înnegrit hârtia degazetar, cu mul�i ani în urmă, când eram maitineri, amândoi cu vreo două duzini de ani.Şi atunci de ce scormoneşti matale însubiecte cu vechituri? ‑ mă vor mustra citi ‑torii mai tineri şi neiertători ai „Poştalionuluide Braşov”. Fiindcă poveştile toate – cumam mai spus – se cer deşirate până la capăt,adică – mai întâi – aduse la zi – mă voidisculpa. Un patefon nu poate fi decât ovechitură, o banalitate de epocă, ce nustârneşte interes pentru pământenii... mo ‑derni, cu celular la urechi şi cu internet înodăi, aşa că, „stimate condeier, slăbeşte‑necu antichită�ile” – voi fi tachinat de aceiaşionorabili cusurgii. Eu însă nu pun urechilela astfel de ziceri. Ştiu doar că nu tot ce‑i cucolb arhaic de‑asupra – începând cu străve ‑chiul patefon şi terminând cu – să zicem –vinul târnăvean, de Jidvei sau Crăciunelu,din butoaiele înnegrite de vremi – sunt dedat la vechituri. Patefonul aflat în culpă, dince hârâie mai dogit, cât şi licorile „ Ottonel”şi „Traminer” din ce se învechesc, sporesc învaloare şi tărie. Când omul apăsat de ani,trimite în zăcătoare o cupă cu....aghiazmătârnăveană, în timp ce vestitul rapsodZavaidoc însufle�eşte patefonul invalid,parcă începe păhărarul să se lepede depoverile bătrâneşti şi s‑o dea pe nechezate...Dar... destul cu banala de introducere...

Vasăzică, cu peste o jumătate de veac înurmă, unchiul Nanu a primit, ca dar denuntă un patefon nem�esc, cu o uriaşă pâlnieverzuie şi cu o cutie frumoasă, ceruită încafeniu. Donatorul fusese taica popa din sat,care la rândul sfin�iei‑sale, moştenise dră ‑covenia de instrument de la părin�i, dim ‑preună cu o duzină de discuri, cu cântece aleacelor ani îndepărta�i. Părintele renun�ase lapatefon fiindcă se dotase cu un... modernaparat de radio nem�esc „Telefunken”... În

primii ani ai căsniciei tinerii însură�ei auexploatat intensiv patefonul, încât una câteuna plăcile cu melodiile de epocă s‑au de ‑teriorat, s‑au spart, rămânând validă – sprebucuria tinerei familii Nanu – doar cea cumemorabilele roman�e trăgănate de ne‑întrecutul rapsod Zavaidoc. Apoi, cu tre ‑cerea anilor, beteşugurile patefonului s‑auînmul�it, s‑au adâncit. Colac peste pupăză s‑a cronicizat şi criza acută a acelor depatefon. Până la urmă, cu acele tocite, placalui Zavaidoc s‑a hârbuit: când pornearotirea, acul prindea a patina enervant şirepeta, agasant un interminabil: „nimeni pelume nu ştie, nu ştie/ şi nici tu nu ştii, nu ştii,nu ştii, Marie”... Nenea Nanu, când începeaacel „patinaj”, strămuta acul mai încolo şiscăpa astfel de mizerabilul bruiaj...

Cu timpul patefonul unchiului Nanu s‑ametamorfozat într‑un obiect de decor, multrâvnit de nomazii achizitori de vechituri şide negustorii de la magazinele de comer ‑cializare ale acestora. Numai că domnulNanu, de la tinere�e pân' la bătrâne�e, nici n‑a cutezat să se gândească la înstrăinareapre�iosului dar de nuntă. Nu l‑ar fi dat de lacasă nici pentru saci de parale. Şi s‑a ostenitsă scoată pe poartă, nu numai cu vorbăbună, dar la nevoie şi cu măturoiul, pe ceicare rosteau doar substantivul „patefon”...

Şi totuşi s‑a ivit, mai târziu, la primii aniai pensionariatului, un omule� năstruşnic,care fără cazne, fără regrete, fără complexede conştiin�ă, i‑a mătrăşit bătrânului Nanupatefonul. A�i ghicit autorul performan�ei?Vă felicit! Da, îndrăgitul nepot Gigi a pus nunumai ochii pe străvechiul patefon, ci şimânu�a de puştan iste�. A găsit un momentideal pentru... marea ispravă. Bunicul a fostinternat în spital cu o afurisită de gripă, atâtde gravă, încât medicii nu i‑au mai datpacientului speran�ă de scăpare. Şi atuncimişelia de nepot s‑a dus cu patefonul în

Page 61: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

59iunie - iulie 2011

bra�e la magazinul de antichită�i, l‑a vândutfără tocmeli şi din bănu�ii... câştiga�i...ho�eşte, s‑a dotat, la repezeală cu telemobil,cu patine pe rotile, cu o duzină de discurimuzicale şi cu alte câteva marafeturi dininventarul �ângăilor de bani gata.

Vă aştepta�i, poate, să pun aici punct lapovestea bătrânească, cu patefon ? Nu‑icazul, stima�i cititori. Iată că, bunicul Nanu,în ciuda sumbrelor pronosticuri, nu a închisochii la spital. S‑a întors acasă, mai înzdră ‑venit. Şi întrucât n‑a mai zărit patefonul peetajeră... cât pe‑aci să... ciocănească la... uşaraiului.Tărăboiul a fost scurt, lacrimogen laambele păr�i – păgubit şi... beneficiar. Şiprietenia de suflet şi de sânge dintre bunicşi nepot s‑a stins, sau părea că s‑a stins.Altfel spus, bunicul l‑a iertat pe nepot, darn‑a uitat isprava acestuia... Iar patefonul,între timp a călătorit pe tărâmuri străine,undeva în Tirolul austriac. Fiindcă unprea‑fericit june tirolez, însurat cu ofrumoasă fată braşo veancă, deobârşie săsească, aflat în Braşovla socrii, a achizi�ionat pate ‑fonul şi s‑a cărăbănit cuvaloroasa ve chitură acasă laInnsbruck.

Şi anii au zburat, unulcâte unul în necurmatalor goană. Gigi a luatbacul în chip onorabil, amântuit cu bine ofacultate tehnică. Şiiată‑l zburătăcit – cum emersul pe la noi – petărâmuri străine, tocmaiîn citadela muncheneză,unde şi‑a rostuit o carieră onorabilă. Îi scriedes şi bunicului Nanu, cel care, odată cuscurgerea timpului, a început să renun�ela judecă�ile aspre pri vitoare la fisurile decaracter ale nepotului. A renun�at şi lafolosirea dictonului: „Brânză bună înburduf de câine”. Şi la urmă de tot a venitşi împăcarea – cum s‑ar zice –

definitivă... La nunta de aur a buniculuiNanu a picat şi nepotul româno‑germanGigi Nanu. Surpriza a fost tot atât de mare,cât şi bucuria şi entuziasmul. După îm ‑bră�işările pătimaşe, nepotul a �inut să oferebunicului un dar de valoare şi semnifica�ieieşite din comun. Cum niciodată n‑a�i ghicicu ce anume l‑a fericit nepotul pe bunic, v‑orostesc eu : cu o cutiu�ă din plastic, plinăochi cu... ace de patefon. „Ce să fac cu acele,Gigi lui moşu? Că patefonul mi l‑ai negus ‑torit ”. În loc de răspuns, nepotul şi‑a luat debra� bunicul, a ieşit cu dânsul în curte, adeschis porbagajul „Mercedesului” nem�esc,a scos de‑acolo... cutia şi pâlnia de patefonal... tirolezului de la Innsbruck. A explicatbunicului că patefonul nu l‑a furat, ci l‑arăscumpărat de la tirolez...

Şi apoi patefonul a fost aşezat pe etajera,de unde mişelia de Gigi, cu gânduri rele

l‑a dat jos odinioară. Bunicul Nanu apus ac nou şi când drăcovenia a prins săse rotească, a lăsat acul tocmai pe aceaparte a discului, unde vestitul Zavaidoc

zicea cu foc: „Plâng mereu şi‑mi parerău/Că n‑am fost alesul

tău/Maria, neichi Maria...”

Atila SOCACIU

Page 62: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Doua maini dibace( ^

De multe ori, de‑a lungul istoriei omeni ‑rea a fost pusă să aleagă şi în func�ie de ceeace am ales, via�a noastră ca specie, cavie�uitoare pe această planetă, a urmat o calenouă. De foarte multe ori au fost adevăratemomente de criză, care ne‑au amenin�atviitorul, momente pe care nu le‑am luat înserios şi am răspuns cu indiferen�ă, igno ‑ran�ă, iar atunci când lucrurile s‑au înrăută�itam dat dovadă de şoc, panică, furie şiopozi�ie, iar după un timp de suferin�ă avenit şi decizia de a schimba în bine,lucrurile.

Majoritatea oamenilor, a �ărilor, a comu ‑nită�ilor interna�ionale, a oamenilor de ştiin�ăşi politici sus�in trecerea omenirii printr‑ocriză fără precedent, care se manifestă la nivelplanetar şi care ne amenin�ă atât pe noi, carasă, cât şi pe toate celelalte specii vii, din apăşi de pe uscat.

Această criză a fost cauzată de noi,oamenii, prin felul nostru ignorant şi abuzivîn care am trăit până acum şi trăim înprezent. Din America şi până în Asia, de laPolul Nord la Polul Sud, noi vedem catastrofepeste catastrofe şi modificări majore ale eco ‑sistemelor, care se înrăută�esc pe zi ce trece.Natura nu mai are răbdare cu noi, consecin ‑�ele felului cum ne‑am gospodărit pe aceastăplanetă, au început să se resimtă puternic.

Expresii precum încălzirea globală, gazede seră, creşterea nivelului mării, topireaghe�arilor, pandemii de gripă, cutremure,tsunami, alunecări de teren, foamete, secetă,despădurire, dispari�ia de specii, cancer etc.Toate sunt realită�i zilnice, pe care le auzim,le vedem şi le sim�im pe propria piele sau leaflăm din mass‑media.Ar trebui să neîntrebăm dacă putem să facem ceva? În acestmoment răspunsul nu mai este o alegere,pentru că suntem puşi în fa�a unei realită�iprin care, fie că ne schimbăm completatitudinea noastră şi modul cum trăim pe

această planetă, fie că o să dispărem cu to�ii,fără nici un compromis.

Modul nostru de via�ă ca specie se dove ‑deşte a fi un eşec în acest moment, în ciudaunor reclame frumoase, care preaslăvescomul.

Noi suntem fiin�e umane, suntem dota�icu cea mai mare inteligen�ă şi capacitate desinteză şi de învă�are dintre toate fiin�ele depe pământ şi totuşi dăm dovadă de oignoran�ă şocantă fa�ă de planeta pe caretrăim şi de fiin�ele din jurul nostru.

Sunt milioane de refugia�i climatici înmomentul de fa�ă şi un miliard de oamenicare suferă de inani�ie, în timp ce la fiecare 5secunde un copil moare de foame în unelelocuri de pe această planetă, În acelaşi timp înalte locuri de pe aceeaşi planetă 20 % dintrecopii sunt obezi şi peste 10% din ei suferă deboli legate de un consum alimentardezechilibrat. Majoritatea spun: „Nu este vinamea.” Atâta timp cât trăim pe această planetăşi ne folosim de resursle ei, este vina noastră,a fiecăruia şi a tuturor, pentru că noi sus�inemacest sistem. Este la fel cu cei care fumeazăsau beau alcool doar ocazional şi spun că nueste vina lor că în societate alcoolul şi tutunulfac ravagii! Atâta vreme cât noi cumpărămaceste produse şi ne folosim de ele, indiferentde cantitate, atunci suntem responsabilipentru nenorocirile pe care aceste produse leaduc societă�ii în care trăim.

De aceea încet, încet să încercăm să nefacem o listă mare, pe care ar trebui să ne‑oînsuşim şi să o urmăm ca pe Tatăl Nostru, olistă complet ecologică, cu sfaturi şi trucuriutile pentru salvarea naturii. De aceea:

� umple cu apă cuva maşinii de spălatvase şi cea pentru rufe, înainte să le porneşti.Asta deoarece în momentul pornirii acestorase consumă o mare cantitate de energie.Punând apă înainte să o porneşti, energiaconsumată va scădea în mod considerabil;

60 iunie - iulie 2011

Protejaţi-vă viitorul şi salvaţi natura

folosind sfaturi şi trucuri utile în gospodărie

Page 63: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

� când te hotărăşti să cumperi un pro duselectrocasnic, caută‑l pe cel cu un con sumscăzut de energie şi astfel vei avea o facturăla energia electrică mai mică;

�spală hainele cu apă rece şi nu folosiuscătorul. Dacă foloseşti apa rece economi ‑seşti energia electrică şi hainele vor fi la fel decurate. Foloseşte apa caldă numai în cazulunor pete dificile. De ce să usuci hainele înuscător? Este destul de cald afară încât toatehainele se vor usca în maxim o oră şi în plusnici nu se şifonează la fel de mult ca şi atuncicând le pui în uscător. Apoi mirosul de aercurat din natură nu se com pară cu nimic.Rezultatele vor fi satisfăcă toare;

�opreşte şi scoate din priză electronicelepe care le foloseşti: televizoarele, impri manta,calculatorul, încărcătorul pentru telefoane şimulte altele. Majoritatea dintre ele, chiar dacăsunt oprite posedă un led, care stă mereuaprins şi care, bineîn�eles consumă energie;

�renun�ă pe cât po�i la apa îmbuteliată.Te‑ai gândit vreodată cât de mare esteprocesul de îmbuteliere al ei? Procesul princare se strânge apa, fabricarea sticlelor dinplastic şi transportul acestora la magazine,consuma foarte multă energie. Filtreză maibine apa de la robinet şi astfel vei avea acasăla tine apa pură fără bani prea mul�i;

�foloseşte sacoşe de pânză. Sunt foartemoderne, po�i să le personalizezi apli ‑când diferite desene pe suprafa�a lor.Astfel vei avea o sacoşă pentru cum ‑părături, pe care o vei folosi ori decâte ori ai nevoie, fără să se rupă aşauşor şi foarte trendy;

�foloseşte vopsele pe bază deapă, cumpără filtru de pânzăpentru cafetieră, evită markerul şicarioca;

�refoloseşte pixurile, înlocu ‑ieşte pasta, xeroxează cât maipu�in, refo loseşte plicurile, prin ‑tează fa�ă‑verso�

�cumpără un singur exemplardintr‑o anumită publica�ie şi lasă‑l într‑o cameră comună, astfel încât să poată ficitit de cât mai multe persoane;

�preferă mobilierul din fibre naturale,lemn, metal sau sticlă şi evită să foloseştiPVC‑ul, fiindcă întregul său ciclu de via�ăpoluează casa şi mediul. Unge balamalele şicomutatoarele cu ulei de ricin sau uleiuri na ‑turale, în locul lubrifian�ilor care con�insolven�i, alege vopsele pe bază de apă, cum ‑pără produse autohtone, care nu au traversatjumătate de glob, până să ajungă la tine acasă;

�foloseşte numai baterii reîncărcabilecare , la sfârşit pot fi reciclate;

�acasă vopseşte‑�i pere�ii în alb : albulpere�ilor reflectă bine lumina, aşa că‑�i po�ipune becuri ecologice, cu consum mic;

�repară‑�i robinetul, un robinet carepicură consumă aiurea vreo 17 litri de apă pezi.

Să ne schimbăm pe noi înseamnă să re ‑cunoaştem că ceva în noi trebuie să se schim ‑be şi aceasta este o încercare pentru fiecare.Cheia spre o lume a siguran�ei şi abunden�eieste în mâna noastră, trebuie să acceptăm şisă încurajăm evolu�ia valorilor care respectăvia�a în totalitate, care face omul şi naturaegali pe această planetă, o lume în careexploatarea naturii de către om trebuie săînceteze.

Marinela PETRIŞOR

iunie - iulie 2011

Page 64: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

La găseșt i la or ice of ic iu poșta l !

Cumpără și citește revistele

Cea mai citită și cumpărată revistă din România

NUMAI

249lei Nr. 7/2011 – din 16 iunie

Director fondator: Mariana Brăescu

Reportaj p. 72

Rămas bun

grădiniţă,

bun venit

vacanţa mare!

reţetede vară

Tort cu căpșuni

Drob multicolor

Deliciu și savoare:

Șnițel „Salerno“

pag. 77

pag. 18

pag. 60

88

sănătate

Întrebări interesante

despre alimentație

➢ 5 moduri de a-ți

modela corpul p. 16

➢ 7 fructe de sezon p. 28

➢ 8 secrete ale bunei

dispoziții p. 64

➢ 10 reguli pentru

un somn liniștit p. 72

Despre intoxicația alimentară Arderea caloriilor – trucuri Remediu: coada șoricelului

Preț: 2.99 lei

SPECIAL / VARĂ (2) 2011

p. 18

p. 32

p. 56

➢ Mici neplăceri de vară p. 6

➢ Și bărbații au zile critice p. 62

➢ Transpirație excesivă p. 68

➢ Infarctul: strategii ca să-l eviți p. 78

➢ Mici neplăceri de vară p. 6

➢ Și bărbații au zile critice p. 62

➢ Transpirație excesivă p. 68

➢ Infarctul: strategii ca să-l eviți p. 78

5/25/11 11:07:21 AM

2,99 lei

O revistă pentru oameni harnici! Nr. 7/2011

IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ȘI APARTAMENT

Preț: 2.49 lei

Director fondator: Mariana Brăescu

Natură spectaculoasăîn Munții Retezat

Un maidan transformat într-o frumoasă grădină

Cum să construiești singur un cuptor de pâine

În luna iulie se organizează

târgul de fete de pe Muntele Găina

ANIMALE

BRICOLAJE

COLȚUL CU TRADIȚII

Trei rase de pisici, cu nevoi și preferințe diferite

REPORTAJ

VACANȚA MEA

Nr. 7 (69) / 2011 Preţ 3,99 LEI

tema lunii: Rețete pentru o masă ușoară

De ce e apreciatăsarea de mare?

Periplu printrearomele mediteraneene

Gustări inedite,pentru călătorii

Mâncăruri, deserturi și băuturide vacanţă

,

87 rețete

Încearcă si tu o dietă sănătoasă!,

Coperta 1.indd 1

3,99 lei

pentru tine și familia ta

Nr. 2/2011 6,99 lei

Curiozități Teste de cultură generală Umor Integrame Rebusuri Jocuri Teste psihologice Timp liber

699lei

Nr. 2/2011 6,99 leiNr. 2/2011 6,99 leiintegrame

pentru tine și familia ta

NR. 7 /IULIE 2011 / Preţ 2,49 lei

păianjenul hai-hui

Director fondator: Mariana Brăescu

Amintiri

din copilărie

REVISTĂ DE CITIT, CU DRAG, ÎN FAMILIE

Se vinde doar împreună cu Draga mea de colorat!

Poezii pentru pitici:

• Cocoșul înţelept

• Lumea• Vara pe lac

• Prietenia

• Fetiţa care nu

vrea să crească

Adaptare după

Ion Creangă

6/14/11 2:14:30 PM

2,49 lei

INTEGRAMESUDOKUREBUS 38 rețete!

N

integrame

Salată cu cinci legume

Supă-cremă de dovlecei

Șarlotă de căpșuni

299lei2,99 lei

6,99 lei2,49 lei2,49 lei

Nr. 7 /2011 Numai

1,99 RON

Un joc inteligent pentru toată familia!

87careuri SudokuPLUS: 4 Kakuro 4 Killer

NOUîn fi ecare

lună!

5 8 7 6 1 3 4 2 99 1 3 2 4 7 6 5 82 4 6 5 8 9 3 7 14 5 1 9 6 2 8 3 76 3 8 4 7 1 5 9 27 9 2 8 3 5 1 4 63 6 4 7 2 8 9 1 58 7 9 1 5 4 2 6 31 2 5 3 9 6 7 8 4

coperta sudoku_07_11 .indd 1

6/23/11 9

8 9 3 5 6 4 2 7 11 2 5 7 3 8 6 4 94 6 7 9 1 2 3 8 59 3 6 2 7 1 4 5 85 7 8 6 4 3 1 9 22 1 4 8 9 5 7 6 36 4 2 1 5 9 8 3 77 5 1 3 8 6 9 2 43 8 9 4 2 7 5 1 6

Nr. 2/2011

171 CAREURI SUDOKUPLUS! 8 KAKURO 8 KILLER

Numai

2,99lei

DE VARĂIa-ți porția de careuri în această vacanță!

1,99 lei

2,99 lei

Preț: 7,99 lei special

…de la sărat, la dulce

7,99 lei

Reviste editate de

Page 65: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011

Cartea de bucate

INGREDIENTEPentru aluat

200 g unt250 g făină

5 linguri smântână1 praf de sare

1 lingură ulei pentru tavăPentru umplutură

400 g urdă2 ouă

7 linguri zahăr vanilinat¼ linguri�ă sare

5‑6 caise 1 lingură griș

PREPARARE:

1 Pentru aluat, amesteci untul moale, la temperaturacamerei, cu smântâna, sarea și făina. Frămân�i un aluat

potrivit de tare, pe care îl împar�i în două. Pe planșetapresărată cu făină, întinzi aluatul sub forma a douădreptunghiuri.

2 Pentru umplutură, mixezi urda cu ouăle, 5 linguri dezahăr vanilinat și sarea. Speli caisele și le tai în felioare.

3 Ungi cu ulei și tapetezi cu hârtie de copt o tavă de 20x30cm. Așezi prima foaie, presari grișul, întinzi umplutura,

pui caisele și acoperi cu fâșii late de aluat.

4 Coci prăjitura 35 de minute, în cuptorul preîncălzit, lafoc mijlociu. Fierbinte, o pudrezi cu zahărul vanilinat

rămas. O por�ionezi după ce s‑a răcit.Re�etă trimisă de revista „Practic în bucătărie”

Prajitura cu urda si caise

) ) )

,

Page 66: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 67: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011
Page 68: Revista "Poştalionul" - Iunie 2011