Anul 3, nr. 4 / 2018
2
Profesor Berdie Rodica
“Informatica restabilete nu numai unitatea matematicilor pure
i a celor aplicate, a tehnicii concrete i a matematicilor abstracte, dar
i cea a tiinelor naturii, ale omului i ale societii. Reabiliteaz
conceptele de abstract i de formal i împac arta cu tiina, nu numai
în sufletul omului de tiin, unde erau întotdeauna împcate, ci i în
filosofarea lor“. Grigore C. Moisil (1906-1973)
Istoria prin convingere i argumente contribuie la înelegerea
evoluiei cunoaterii i a omului pe pmânt, la imaginaie i inovaie
pentru a construi viitorul, i nu numai pentru a studia trecutul.
Astzi, tiinele constituie un tezaur al umanitii printr-un
ansamblu sistematic de cunotine despre natur, societate i gândire. Din ce în ce mai mult
tiinele se întreptrund, coexist, lucreaz împreun.
Arheologia modern este o încercare tiinific de a înelege interaciunea oamenilor cu
mediul lor, cercetând tot ce au lsat în urm. Aceast abordare tiinific de a spa în trecut îi
are rdcinile în vântoarea de comori, religie, aspiraii politice i dorina uman insaiabil de
a descoperi trecutul i cine am fost. Arheologii folosesc modele teoretice pentru a-i ajuta s
explice ce s-a întâmplat în trecut i folosesc experimente i observaii ale lumii, aa cum este
astzi, pentru a înelege culturile trecutului, modelele teoretice gândite sunt baza unei arheologii
exacte i propun motive raionale pentru studiu în arheologia modern.
(www.archaeologyexpert.co.uk/TheHistoryOfArchaeology.html)
informaii geografice (atunci când este aplicat analizei spaiale), modelarea statistic sau
matematic i simulrile posibilelor comportamente sau habitate umane, toate aceste operaii
fiind imposibile fr ajutorul puterii de procesare a calculatorului de o mare complexitate, atât
teoretic, cât i aplicat. Au fost deschise spre rezolvare prin utilizarea unei game largi de
programe informatice de procesare a informaiilor ".
(http://www.archaeologyexpert.co.uk/computerarchaeology.html)
În domeniul arheologiei sunt multe enigme i multe informaii nedovedite. Prin
utilizarea tehnologiilor oferite de calculator i de inteligena artificial, de realitatea virtual i
de invenii ale tuturor tiinelor, se încearc rezolvarea celor mai importante enigme.
Important este s nu te opreti niciodat din a-i pune întrebri. Curiozitatea exist cu un motiv. Nu putem face altceva decât s admirm când cineva
contempl misterul eternitii, al vieii, al structurii minunate a realitii. Este suficient dac cineva încearcs îneleag puin din acest mister în fiecare zi.
Nu pierde niciodat sfânta curiozitate.
(Albert Einstein)
5
ianuarie 1906, la Tulcea. Studiile liceale le-a fcut la
Vaslui, între 1916-1918, i la Bucureti, între 1918-1923.
A urmat studiile universitare la Facultatea de tiine din
Bucureti, terminate în 1926, an în care i-a luat licena în
matematici. i-a susinut teza de doctorat, cu tema
„Mecanica analitic a sistemelor continue”, în anul 1929,
dup care i-a continuat pregtirea la Paris (1930-1931,
1932) i la Roma (1931-1932), dup cum se arat în
Dicionarul „Membrii Academiei Române”, Editura
Enciclopedic / Editura Academiei Române, Bucureti,
2003.
academicieni: exist, în folclor, chiar o glum: pentru c
numrul academicienilor din familia Moisil ajunsese în
1964 atât de mare, fuseser poreclii „clanul Moisililor“. Mintea lui sclipitoare avea, la origini,
destul de multe rdcini ramificate: strbunicul su, Grigore Moisil, era preot i unul dintre
întemeietorii liceului din Nsud; tatl su, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de
istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei i membru al
acestei Academii. Mama sa, Elena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea
colii „Maidanul Dulapului”, azi coala Nr. 74 „Ienchi Vcrescu” din Bucureti. Sora sa,
Florica Moisil, a fost mama profesoarei Zoe Petre, decan al Facultii de Istorie a Universitii
din Bucureti, iar fratele su, George C. Moisil (1917-1989) a fost profesor la Catedra de fizic
a Institutului/Universitii Politehnic(e) Bucureti.
Din 1939 Grigore Moisil este profesor la Catedra de Calcul Diferenial i Integral la
Universitatea din Iai, inaugurând primul curs de algebr modern inut la o universitate
româneasc. În 1942 este chemat la Universitatea din Bucureti, unde a predat pân în 1973 la
Facultatea de tiine, iar ulterior la Facultatea de Matematic-Fizic, precum i la Facultatea de
Filosofie (cursuri de analiz matematic i logic matematic, algebr, fundamentele
matematice de logica proporiilor).
A organizat, în 1962, Centrul de Calcul al Universitii din Bucureti, fiind numit
director onorific, iar în perioada 1949-1973 a fost ef de sector pentru algebr aplicat la
Institutul de Matematic al Academiei Române. Între anii 1946-1949, Grigore Moisil a fost
Ambasador al României în Turcia.
Este fondator al colii de algebra logicii i teoria algebric a mecanismelor automate,
având, totodat, o activitate de pionierat în aplicarea analizei funcionale în mecanic i în
geometria diferenial, precum i în domeniul lingvisticii matematice, ocupându-se de
traducerea automat prin calculator, de modele logice ale limbii .a. Este autorul unor lucrri
teoria algebric a mecanismelor automate, geometria diferenial, teoria probabilitilor,
lingvistica matematic, mecanica mediilor continue etc. Grigore Moisil a construit un model
algebric al logicilor lukasiewicziene tri-i tetravalente, numite astzi „Algebrele Lukasiewicz-
Moisil”.
Grigore Moisil a avut i contribuii importante i la dezvoltarea informaticii; a pregtit
primele generaii de informaticieni i a inventat circuitele electronice tristabile. De asemenea,
a pus bazele colii de algebr logic, teoriei algebrice a mecanismelor automate i a fost
fondatorul studiilor de logic polivalent i logic nuanat, care au ajutat la realizarea primelor
calculatoare româneti. Pentru contribuia lui în acest domeniu a primit post-mortem, în anul
1996, Computer Pionner Award, al societii IEEE- Institute of Electrical and Electronics
Engineers (în român „Institutul Inginerilor Electrotehniti i Electroniti”), o organizaie
internaional de tip non-profit de mare renume care sprijin evoluia tehnologiilor bazate pe
electricitate.
Dintre lucrrile sale amintim: „Fundamentele matematicii” (1949), „Teoria algebric a
mecanismelor automate” (1959), „Circuite cu tranzitori” (dou volume, 1961-1962),
„Funcionarea real a schemelor cu contacte i relee” (1965), „Încercri vechi i noi de logic
neclasic” (1965), „Elemente de logic matematic i teoria mulimilor” (1968), „Lecii despre
logica raionamentului nuana” (aprut postum, în 1975).
Grigore Moisil a fost membru al Academiei de tiine din Bologna, al Academiei de
tiine din Messina, al Academiei de tiine din Varovia, al Societii Regale de tiine din
Liege, al Institutului Internaional de Filosofie din Paris, al Societii Matematice Franceze, al
Asociaiei de Logic Simbolic din Oslo, vicepreedinte al Uniunii Internaionale de Istorie i
Filosofia tiinelor.
Webografie: http://www.descopera.ro/cultura
CONCURSURI 2017-2018 BIOLOGIE Mulumit îndrumrii doamnei profesoare de biologie, Pop Victoria, la olimpiada de
biologie (etapa judeean) eleva Heciu Cristina (IXB) a obinut locul II, iar elevii: Meze
Rzvan (XB), Gal Anamaria (IXB) i Munteanu Ionu (IXB) au primit meniune.
MATEMATIC
1. Matematic între clasic i modern – etap naional Au participat elevii Puca Eli (IXA), Mihu Briana i Tolnaci Alexandra (IXB), Pop
Maria Iulia i Pop Raul (XB), Gabrian Andreea i Morar Lorena (XB), Mihua Andreea i Manea-
Seica Amalia (XB) ultimele dou echipaje obinând meniune. Profesori coordonatori: Bgu Mihaela, Bgu Ciprian, Musca Viorel i Berdie Rodica
2. Olimpiada de matematic Felicitri pentru participare elevilor: Boros Iulia (VII) –etapa judeean, Moza Sorina
(IXA) i Pop Lcrimioara (IXA) – etapa local. Profesori coordonatori: Bgu Mihaela i Bgu
Ciprian
3.Concursul de matematic aplicat Adolf Haimovici La etapa judeean elevele Gabrian Andreea (XB), care a obinut locul II i Todea
Andreea (XB), care a obinut locul III. Acestea au participat i la etapa naional unde au obinut
meniune i medalie de bronz. De asemenea, la etapa judeean, au obinut meniune: Jurca
Sânziana (XB), Morar Lorena (XB), Popovici Diana (XIB) i ere Alina (XIB). La etapa judeean
au mai participat elevii Gombo Ioana (XIB), Pele Mihnea (XIB), Pall David (IXB). Profesori
coordonatori: Bgu Mihaela, Drago Daniela i Bgu Ciprian
FESTIVALUL TIINELOR Echipa uteu Andrei – Meze Rzvan (XB) a fost premiat cu locul II, iar echipele Hodu
Darius – Pusca Eli (IXA) i Pop Lcrimioara – Moza Sorina (IXA) au fost premiate cu
meniune. Au mai perticipat echipajele formate din Cozi David-Bulgaru Ctlin i Sabu
Andra- Cuc Iarina- Olteanu Alex din clasa aVIIa.
Profesori coordonatori: Bgu Mihaela, Bgu Ciprian,Turca Rodica, Juncu Rodica, Ballo
Erika, Varodi-Bob Maria i Pop Victoria
CHIMIE La concursul „Noi i chimia” etapa judeean au participat elevii: Cuc Iarina, Sabu
Andra, Mathiu Alexandra, Gal Daria, Pantea Teodor i Muntean Rare (VII)
Profesori coordonatori: Juncu Rodica i Turca Rodica
INFORMATIC
1. Olimpiada judeean de Informatic (OJI) „Felicitri elevilor Brad Andreea (IXA) i Szatmari Cristian (XIIA) pentru participare.
Profesori coordonatori: Berdie Rodica i Musca Viorel
2.Concurs Bebras România 2017 Dintre cei 25 de participani la etapa I, elevii: tiube Ionu (XIA), Bot Natalia (XIA),
Boros Patrick (XIA) i Vidican Nathalyn (IXA) s-au calificat în etapa II.
Felicitri
tuturor
Meze Rzvan i uteu Andrei
Totul începe cu o întrebare, dintre cele mai simple, o observaie a naturii. Dintotdeauna
omul a observat lucruri în jurul su, i-a dat seama c între obiecte exist diferene de mrime,
culoare, textur, gust, i a observat fenomene ale naturii. Iniial le-a ignorat, dând mai mult
importan supravieuirii, apoi contientizându-le, a czut complet prad mirrii, a gsit zei i
fenomene fantastice pe care s dea vina i, în final, destul de recent, a hotrât s stabileasc o
baz de reguli pur obiective prin care s lege lucrurile între ele. Aa s-a nscut tiina, nu ca o
sum de cunotine ci pur i simplu ca o încercare de a da fenomenelor un sens.
tiina are mai multe subdomenii(matematica, fizica, chimia,biologia), fiecare în
strâns legtur unul cu cellalt, diferind doar prin gradul de abstractizare al ariei de studiu
i prin nivelul relativ de complexitate al acesteia.
Prin gradul de abstractizare se înelege proporia în care problema pe care o ridic
domeniul respectiv are un corespondent, o asociere direct în natur, criteriu care separ
matematica fa de restul domeniilor tiinei prin faptul c foarte multe probleme nu au un
corespondent direct în natur, pe când celelalte domenii au unul în cea mai mare msur, pe
scurt, criteriul rspunde la întrebarea “cât de strâns legate sunt întrebrile i rspunsurile pe care
le d domeniul de observaii din natur?”
Cel de-al doilea criteriu, complexitatea relativ, fiind relativ face referire la o
comparaie între dou arii de studiu i rspunde la întrebarea “câte din regulile de baz de la
care pleac celelalte domenii se regsesc în acest domeniu?” sau, mai simplu “cât de direct
este legtura dintre domenii?’’. Cel mai bine poate fi ilustrat printr-un exemplu - un sistem
biologic, un om, ar putea fi teoretic descris în totalitate ca un sistem fizic îns în practic
sistemul este atât de complex încât soarele ar exploda mai repede decât am putea s îl rezolvm
în totalitate aa c oamenii care au ridicat întrebri despre sistemele naturale au decis s
porneasc de la propriile presupuneri i observaii din natur, relativ independente de celelalte
domenii, reuind s condenseze informaia pe care ar presupune-o un sistem cuantic într-un
mod infinit mai eficient i intuitiv, putând rspunde astfel, cel puin parial, i la întrebri mult
mai complexe precum manifestarea comportamentului animalelor.
Acesta este pân la urm motivul practic pentru care apar domenii diferite, condensarea
eficient i intuitiv a informaiei pentru a putea rspunde mai departe la întrebri din ce în ce
mai complexe.
Ceea ce am fcut în aceast introducere a fost s întrebm, s
punem chiar la îndoial (acesta fiind un necesar pentru a rspunde la
întrebri) însui tiina, îns s revenim la lucrurile simple i s
rspundem la întrebarea pe care o adreseaz aceast lucrare. Cum îi
îndeplinete tiina rolul, cum se nasc idei? O s ilustrm acest
proces, din nou în modul cel mai intuitiv, prin exemple.
Richard Feynman, probabil cel mai valoros i cu siguran
cel mai controversat fizician al secolului 20 spune c i-a dezvoltat
pasiunea pentru studiul fenomenelor naturii dintr-o discuie aparent banal cu tatl su în
copilrie. Într-o zi, cei doi se plimbau prin parc iar micul fizician avea cu el un crucior mic iar
înuntru era o minge.
La un moment dat, Richy a observat mai îndeaproape modul în care mingea rmânea în
urm i se lovea de spatele cruciorului i, prin curiozitatea sa nemrginit, singura resurs pe
care o avea atunci în domeniul tiinei, a pus întrebarea evident tatlui su -“de ce rmâne
mingea în urm, tat?”. Rspunsul a venit imediat -“datorit ineriei, fiule”. Rspunsul avea o
component pe care el nu o înelegea aa c în mod natural s-a nscut o nou întrebare “ce este
ineria?”. Rspunsul, pe de o parte simplu, pe de alt parte hilar, l-a stârnit, spune el, s urmeze
mai departe calea cunoaterii naturii -“ineria este modul în care oamenii de tiin numesc
faptul c mingea rmâne în urm”.
Pe moment biatul a fost mulumit cu rspunsul tatlui su îns pe msur ce a înaintat
în vârst i într-o mai mare msur în tiin, el i-a dat seama c acesta avea o problem, se
învârtea în cerc oarecum, nu permitea o înelegere deplin a problemei aa c a decis s caute
el rspunsul i apoi a gsit alte întrebri, crora le-a cutat alte rspunsuri i aa a început
“fenomenul” Richard Feynman. El a participat la proiectul Manhattan, a rezolvat problema
prbuirii rachetei Challenger, a simplificat ecuaiile pe care le presupunea electrodinamica
cuantic prin diagramele ce îi poart numele i a devenit cel mai bun profesor de fizic, cel
puin aa este recunoscut de marea majoritate a studenilor i oamenilor din domeniul tiinei
care îi cunosc contribuiile sau i-au citit crile, datorit modului în care putea s explice cele
mai complicate fenomene în cei mai simpli termeni i s rspund la întrebri pe care ali
fizicieni nu s-au gândit s le adreseze mcar. i el acord meritul pentru aceste evenimente
discuiei cu tatl su, pentru c aceasta l-a învat c cele mai simple întrebri te pot duce la
limita întregii tiine umane, iar el acolo voia s se joace.
Un alt pionier al tiinei a fost Eratostene, un matematician, poet, geograf i un astronom
antic excepional. Îns toate aceste “titluri” ale sale i pân la urm multe din meritele lui se
datoreaz în mare parte experienelor pe care le-a avut ca bibliotecar la Biblioteca din
Alexandria. Una din cele mai mari contribuii ale sale pentru tiin a fost calcularea
circumferinei Pmântului. Totul a început printr-o scrisoare pe care a primit-o ca bibliotecar...
Scrisoarea era de la un om din oraul Aswan, din sudul Egiptului, care îi relateaz
matematicianului, printre altele, faptul c în timpul solstiiului, la amiaz, când a privit spre
fundul unei fântâni adânci, putea s îi vad reflecia, i putea de asemenea s îi vad capul
blocând lumina soarelui. Eratostene era destul de familiarizat cu aceste fenomene de propagare
a razelor soarelui sub un anumit unghi fa de sol (Aristotel demonstrase cu ceva timp în urm
faptul c Pmântul e rotund), îns nu s-a prea gândit la ce consecine ar avea cderea razelor
perpendicular pe suprafaa Pmântului. i nu în ultimul rând, aceast scrisoare l-a fcut s
porneasc înspre ceea ce urma s fie cea mai mare contribuie a sa - msurarea circumferinei
Pmântului. Eratostene mai tia un lucru, i anume c un b prins în pmânt în Alexandria, la
aceeai dat, la amiaz, lsa o umbr ce dezvluia un unghi de 7,2 grade între b i razele
soarelui. Acum mai trebuia s tie distana de la Aswan la Alexandria i spre norocul su, cele
dou erau centre comerciale aa c negustorii tiau exact distana între cele dou orae. Aceasta
era de 787 km. Acum, privind Pmântul ca un cerc (o seciune din acesta), i tiind (evident) c
msura arcului descris de întregul cerc este de 360 de grade, putem s deducem în acelai timp
câte arcuri de cerc ca i cel dintre Alexandria i Aswan exist de-a lungul Pmântului. Acest
10
arc era de 7,2 grade, 360/7,2 = 50. Deci, acest arc intra de 50 de ori în lungimea Pmântului i
distana în km dintre cele dou era, dup cum spuneam, de 787 km. De aici, mai rmâne o
operaie simpl de fcut, 50x787 = 39.350 km, rezultat ce reprezint cu o marj de eroare de
1% circumferina Pmântului. i totul începe cu un om ce privete într-o fântân...
i acum, s continum ctre ultima i poate cea mai aventuroas cltorie tiinific
dintre cele prezentate, încercarea i pân la urm, reuita, de a calcula viteza luminii.
Pentru a afla viteza luminii, primele întrebri care trebuiesc adresate sunt - “ ce este
lumina?’’ i “are ea o vitez?” Galileo Galilei nu avea rspunsul la niciuna dintre aceste
întrebri îns în prima jumtate a secolului 17 a fost primul ce a decis s le adreseze. Din pcate
nu a aflat exact ce este lumina fiindc aceast întrebare era puin cam abstract pentru acea
vreme, îns putea s construiasc un experiment pentru a afla dac aceasta are o vitez i care
era aceasta. i exact asta a fcut. A vorbit cu asistentul su i fiecare i-a luat o lamp, cei doi
s-au aezat fiecare pe vârful unui deal, cele dou fiind situate la aproximativ 3 km unul fa de
cellalt i în momentul în care unul îi aprindea lampa (aceasta avea un mecanism pe baza unei
surse de lumin în interiorul unui sistem închis, un fel de cilindru cu un capac ce putea fi
îndeprtat foarte repede cu o a i astfel lumina se propaga când doreau ei, într-o singur
direcie dinspre lamp spre partener), cellalt vzând lumina provenind de la partenerul su
îndeprta i el capacul lampei. Cei doi aveau o sincronizare de invidiat îns sub nici o form
suficient pentru a surprinde fraciunea de fraciune de secund în care lumina parcurgea acea
distan minuscul. În consecin, Galileo a greit imens aproximând viteza luminii la o valoare
de 10 ori mai mare decât viteza sunetului.
Acest eec aparent a fost îns un important punct de pornire al domnului Armand
Fizeau, un fizician experimental din Paris ce a trit în secolul 19 i care se ocupa în general cu
verificarea i aprobarea documentelor tiinifice ale altor distini domni
din lumea fizicii ce se aflau în drumul lor spre mari descoperiri. i-a luat
îns puin din timpul din care se ocupa cu aceast activitate i a pornit în
cltoria ce avea s îl treac i pe el în rândul acestor distini domni, i
anume, finalizarea cu succes a încercrilor lui Galilei de a calcula viteza
luminii.
Citise despre experimentul precedentului su i dup un timp de
meditare asupra problemei i o serie de încercri i eecuri, vine cu o idee
ingenioas. Construiete 2 staii experimentale în Paris la o distan de
aproximativ 8,5 km una de cealalt. În fiecare dintre aceste staii se afla câte un dispozitiv pe
baza unui disc cu dini pe marginea sa, între fiecare dinte existând un orificiu prin care putea
trece lumina. În momentul în care discul se învârtea, puteau fi trimise “pulsuri” de lumin. A
pus o surs de lumin în spatele discului i a lsat discul s se învârt (cu o vitez pe care o
cunotea). La cealalt staie experimental se afla o oglind. Pulsurile de lumin emise de la
prima staie aveau s se reflecte de la oglinda situat la 8,5 km, într-o alt oglind situat tot în
spatele discului i apoi în ochiul su. Rotind discul din ce în ce mai repede, Fizeau a descoperit
un lucru uimitor- fasciculul de lumin aprea “umbrit” de ceva în momentul în care ajungea la
a doua oglind i la ochiul su. Acela a fost momentul în care era sigur c poate calcula viteza
luminii, momentul în care i-a dat seama c lumina se lovea de un dinte la întoarcere fiindc
dintele parcurgea o anumit distan în intervalul de timp în care se întorcea fasciculul,
11
blocându-l parial i chiar complet dac discul se rotea suficient de repede. Pe baza vitezei de
rotaie a discului, a distanei dintre cele 2 oglinzi i a numrului de orificii ale discului, reuete,
cu 2 secole dup Galilei, s fac ce acesta din urm îi propuse, s calculeze viteza luminii i a
fcut-o cu o marj de eroare de 2%. Un crucior i o minge, o scrisoare a unui strin ce privete
fundul unei fântâni i simplul act de a vedea ne pot face s intrm în probleme din ce în ce mai
complexe i mai abstracte pentru a da sens lucrurilor ce ne înconjoar, pentru a ne hrni
curiozitatea cu care însui natura ne-a înzestrat. Putem spune c noi suntem modul prin care
natura se descoper pe ea însi.
#Oricât ar prea de incredibil, primele 6 paragrafe nu putem spune c au o bibliografie
specific în afar de un fragment din “Campbell Biology” ce descrie pe scurt tiina dar care
nu ofer îns toate informaiile, sunt concluzii pe care le-am tras în urma a câiva ani de
vizionare de videoclipuri tiinifice pe youtube, citirea multor articole de acest fel i în destul
de mare msur i studiul tiinelor la coal, concluzii ce au avut ocazia s fie transpuse în
aceast lucrare. (nu pretindem c sunt ideile noastre originale, doar c nu au o bibliografie
concret fiindc sunt strânse din surse de-a lungul anilor).#
Poluarea apelor
Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar
poluarea acesteia este o problem actual cu consecine
mai mult sau mai puin grave asupra populaiei. Prin
poluarea apei, se înelege alterarea caracteristicilor
fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau
indirect de activitile umane i care face ca apele s
devin improprii utilizrii normale în scopurile în care
aceast utilizare era posibil înainte de a interveni alterarea. Efectele polurii resurselor de ap
sunt complexe i variate, în funcie de natura i concentraia substanelor impurificatoare.
Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz prin tratare, prin care se
asigur condiiile necesare pentru consum.
O surs important de impurificare a apelor o constituie depozitele de deeuri sau de
diferite reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, în halde neraional amplasate i
organizate. Impurificarea provenit de la aceste depozite poate fi produs prin antrenarea
direct a reziduurilor în apele curgtoare de ctre precipitaii sau de ctre apele care se scurg,
prin infiltraie, în sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocat de haldele de
deeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora.
Cele mai rspândite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie oreneti i de deeuri
solide industriale, în special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri
metalurgice, steril de la preparaiile miniere, rumegu i deeuri lemnoase de la fabricile de
cherestea etc. De asemenea, pot fi încadrate în aceeai categorie de surse de impurificare
12
depozitele de nmoluri provenite de la fabricile de zahr, de produse clorosodice sau de la alte
industrii chimice, precum i cele de la staiile de epurare a apelor uzate.
Exist surse de poluare accidental, dar ele sunt în marea lor majoritate legate de
probleme de risc industrial.
Consecina polurii se simte în oraul nostru i un bun exemplu este deteriorarea pârâului
Pea i a sistemul hidrogeotermal din zona Bile 1 Mai – Bile Felix – Oradea – Livada.
Calcarele mezozoice din zona Felix – 1 Mai, au fost puternic carstificate în perioada
mezocretacic, iar ulterior acoperite de sedimente. Acum în acele goluri carstice subterane
circul ape termale, înclzite în scoar; aceste goluri pot fi strpunse de forajele executate de
oameni, sau deschiderile lor naturale debueaz sub
forma unor izbucuri termale.
dezvoltat în pliocenul mediu pe circa 1 milion de ani;
aceasta era un uria lac dulce care se întindea în bazinul
mijlociu al Dunrii, între Viena i Munii Apuseni,
intrând i în bazinul Transilvaniei; în zonele periferice
ale apelor sale, se depuneau sedimente grosiere în care se constat existena unei faune fosile
diferite de a altor bazine acvatice. În lucrarea lui Mircea Pauc, Mri poluate din trecutul
pmântului românesc, Nymphaea, Oradea, 1979, p. 7-14, se consider c “Vieuitoarele
gseau condiii de dezvoltare numai la rm, iar în larg numai la suprafa. Caracterul ei de
“mare” izolat, precum i apele ei dulci au determinat o mare srcie în vieuitoare.
Microfauna pelagic era aproape inexistent. Flora acvatic srac, datorit condiiilor ei de
izolare.” Fundul acelui uria lac este acum peisajul terestru pe care îl constatm de la Oradea
pân la Viena.
Pea), este un curs de ap cu sectoare superioare lrgite
sub forma unor lacuri-bli nmoloase; are ape termale
care la izvor au circa 30-34 °C. Acest curs de ap termal
din Bihor, izvorte la circa 8-9 km sud-est de Oradea, la
140 m altitudine în zona Ochiul iganului, aparinând de
zona Bile Felix – Bile 1 Mai, dar mai exist ape
termale care ies în Ochiul Pompei i Ochiul Mare; apoi pârâul Peea are ape din ce în ce mai
slab termale, în traiectoria ei pe la sud de Oradea; dup un curs de 40 km, se vars în Criul
Repede. În lucrarea lui Kováts Lajos, Cercetri calitative i cantitative efectuate asupra
psrilor pe malul pârâului Peea, Nymphaea, Oradea, 1977, p. 483-491, se arat c “Datorit
puternicului izvor termal Izbuc, cu un debit de erupie de 480 m3/h, i o temperatur de 42 °C,
precum i a altor 17 izvoare termale cu temperaturi între 30 i 36 °C, situate pe cursul pârâului
Peea, apele acesteia, precum i a lacului Ochiul iganului, nu înghea niciodat.” Apele
lacului termal au o suprafa de circa 1.200 m2 i se adun din afluentul netermal, obinuit,
numit valea Glighii i izvorul geotermal sublacustru care debueaz undeva în zona central a
lacului, în aria cu adâncimea cea mai mare a cuvetei lacustre, pe unde apele termale ies printr-
un aven, din rezervorul geotermal cu ape înclzite în scoara terestr; exist un echilibru între
13
cele dou surse de ap, dar la ploi toreniale reci afluentul netermal poate reduce temperatura
apelor lacustre.
Pârâului/ Lacului Peea cu apele sale termale, îi poi imagina cam cât ap cald-
fierbinte a trebuit s ias din izvoare, pentru a permite
supravieuirea unor specii termofile teriare, pe toat
perioada frigurilor glaciare cuaternare care au inut 2,5
milioane de ani, pân acum. Totui, firul vieii a persistat
pentru unele specii de organisme azi devenite relictare,
altele desigur c au disprut; dar cele care persist pân
acum, sunt periclitate cu dispariia din cauza indiferenei
umane, a aciunilor celor care vd doar interesele
personale momentane… omul care fr mil degradeaz cam orice de ce se atinge. În variate
articole aprute în presa bihorean, se arat c acest stil uman a devenit mai distructiv decât era
glaciar.
Fauna si flora Lacului Peea includ Nufrul Termal (Nymphaea lotus var. Thermalis),
melcul Melanoposis Parreyssi i petele endemic Scardinus Racovitzae.
Bibliografie:
Kováts Lajos- Cercetri calitative i cantitative efectuate asupra psrilor pe malul
pârâului Peea
14
Sângele
Manea Amalia
Sângele se deplaseaz prin venele sangvine: el iese din inim, prin artere i se întoarce
prin vene. Este ca o reea de tuburi care se tot ramific, devenind din ce în ce mai fin. Artera
cea mai mare este aorta, care are un diametru de 2,5 centimetri i se ramific pân când vasele
capilare se formeaz. Aceste lucruri, care probabil
sunt cunoscute, aduc cu ele câteva informaii
speciale, de exemplu:
Pentru început, a dori s v întreb dac tii
ce sunt globulele roii. Pentru cei ce nu tiu,
acestea sunt nite celule foarte speciale,
pentru c, în timp ce se formeaz, îi pierd o parte fundamental a oricrei celule,
nucleul. Ele fac acest lucru pentru a putea transporta tot oxigenul pe care-l primesc
plmânii la diferitele organe ale corpului.
Acum c tim ce sunt globulele roii, haidei s aflm ce
sunt globulele albe. O definiie a acestora ar fi cea de paznici ai
sângelui, deoarece în ciuda faptului c exist diferite tipuri, toate
au aceast misiune comun. În total numrul lor variaz între
4.500 i 10.500 pe mm3 de sânge. Aceste celule sunt dotate cu
memorie (când omoar o infecie in minte cum au fcut-o, astfel
încât data viitoare când vom avea aceeai infecie reacia va fi mai rapid i mai
eficient, astfel funcioneaz vaccinurile.
haidei s ne gândim la o situaie concret:
ne rnim i începem s sângerm. Îns
numai pentru un moment. La un moment
dat, observm încetarea sângerrii. Aceast
încetare are loc datorit trombocitelor, celule care acioneaz în
echip i care, în momentul în care întâlnesc un vas sanguin rupt,
se unesc între ele i ader la zona afectat, sigilând-o pân când vasul se repar.
Puin mai sus am vorbit despre o aplicaie practic, legat de coagularea sângelui i
trombocite. Haidei s ne mai imaginm o situaie destul de des întâlnit: epistaxisul (hemoragia
nazal). În cazul unei astfel de hemoragii, cunoatem noi oare paii coreci pe care ar trebui s
îi urmm? Vom afla acum:
15
o Poziia corect este: în picioare, uor înclinat în fa. NU trebuie capul împins pe spate,
deoarece poate determina curgerea sângelui pe peretele posterior al faringelui i
înghiirea lui, ceea ce poate irita stomacul i declana vrsturi; se recomand scuiparea
sângelui care se adun în cavitatea bucal i gât, i nu înghiirea lui;
o Curarea foselor nazale, prin suflarea uoar a nasului;
o Dup curarea nasului, se recomand compresiunea viguroas a prilor moi ale
nasului; va trebui s respirai pe gur;
o Se aplic o pung cu ghea pe nas i obraji (gheaa ajut la oprirea sângerrii);
o Verificai dac s-a oprit sângerarea doar dup 10 minute de compresiune continu; dac
nu s-a oprit, trebuie meninut compresiunea înc 10 minute (cele mai multe sângerri
se opresc dup compresiunea direct timp de 10-20 de minute);
o Ungei interiorul foselor nazale cu o emulsie. Nu suflai nasul i nu introducei nimic
în interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sângerrii;
Alimentaia
Hodu Darius i Puca Eli
Alimentele sunt substane sau produse care servesc ca hran oamenilor, unele fiind
consumate ca atare altele necesitând o pregtire prealabil (termic sau amestec cu ingrediente).
O definire a calitilor minimale necesare unui aliment sunt stabilite pe plan european
în parlamentul UE prin ordinul (VO(EG)178/2002): alimentele sunt substane sau produse care
au scopul de a îndeplini hrnirea omului (Art.2); în categoria
alimentelor sunt considerate i buturile, guma de mestecat, ca
i alte substane ca apa care servesc la pregtirea alimentelor.
Acest ordin nu consider aliment: furajele (destinate hranei
animalelor); animalele în via, sau cele care nu sunt sacrificate
dup metodele uzuale de sacrificare din abator; plante înainte
de recoltare; medicamente; produse cosmetice; tabac sau
produse din tutun; narcotice, stupefiante, substane psihotrope; reziduuri sau produse
contaminate.
Mâncarea sau hrana reprezint orice substan, de obicei compus din carbohidrai,
grsimi i proteine care este consumat de ctre animale sau de ctre oameni fie în scopul
metabolizrii în energie, fie doar pentru plcerea gustativ. Substanele comestibile se mai
numesc alimente.
Mâncarea variaz dup cultur, naie, popor, dar i poziie geografic i este obinut
prin activiti precum cultivarea (în cazul plantelor), a creterii animalelor, pescuitul, mai rar
vânarea animalelor slbatice.
Cele mai multe popoare au propriile mâncruri distinctive, iar tiina care studiaz
obiceiurile, preferinele i practicile specifice fiecrui popor în ceea ce privete pregtirea
mâncrurilor se numete gastronomie. Întrucât atât consumul redus de alimente cât i consumul
excesiv de alimente poate duce la probleme de sntate pe termen scurt sau pe termen mediu i
lung, atât animalele cât mai ales oamenii îi impun uneori un regim alimentar mai strict, numit
diet.
16
Mâncarea vine în general fie din surs vegetal, fie din surs animal, fie mineral, dei
mai exist i excepii. Multe plante sunt mâncate pe post de aliment, iar în prezent exist în jur
de 2000 de specii de plante cultivate pentru consumarea ca aliment. Seminele plantelor sunt o
surs bun de mâncare atât pentru oameni, cât mai ales pentru animale pentru c ele conin
substanele nutritive necesare plantei pentru emergena din sol. Seminele comestibile includ
cerealele (cum ar fi grâul, orzul sau orezul), legumele (precum mazrea, fasolea sau lintea) i
nucile. Seminele oleaginoase sunt folosite pentru obinerea uleiului prin presare (cum ar fi
uleiul de floarea-soarelui, msline sau susan). Cea mai veche form de hran preparat era
hummus-ul (un fel de terci din nut) care se întâlnea în Egiptul Antic.
Fructele plantelor sunt foarte des consumate pentru coninutul lor ridicat de proteine
vegetale i de vitamine, cum ar fi vitamina C. Plantele au dezvoltat între timp fructe, care atrag
atât prin înfiarea lor, cât i prin miros, gust, textur, asigurând-i astfel perpetuarea speciei.
Alte pri ale plantelor care mai sunt mâncate pe post de aliment mai sunt: rdciniile
(ex.morcovi), frunzele (ex.la ptrunjel), tuberculii (ex. la cartof) sau inflorescenele (ex. la
conopid).
Animalele pot fi folosite ca mâncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele
pe care le elaboreaz. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe când produsele luate
indirect de la animale sunt laptele, oule de la psri, mierea de la albine i icrele de la peti.
Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor duntori care ar putea exista
în produsele de origine animal, acestea sunt aproape întotdeauna supuse unei operaii precum
fierberea, prjirea, afumarea sau pasteurizarea (în ceea ce privete laptele).
Este important cunoaterea etapelor de preparare a alimentelor întrucât prin prelucrare
acestea sufer modificri care determin pierderea coninutului nutritiv sau apariia de compui
toxici. Prima etap în prelucrarea alimentelor const în verificarea strii de salubritate a
acestora: carnea proaspt are consistena elastic fiind acoperit de o pelicul umed,
nelipicioas, iar sucul este limpede; laptele de vac proaspt este alb iarna i glbui vara,
omogen, fr impuriti, gust dulceag; petele trebuie s aib un miros plcut; untul proaspt
este galben i omogen; uleiul trebuie s fie limpede, galben, fr
miros; cartofii trebuie s fie netezi, lucioi i neîncolii;
conservele nu trebuie s prezinte capacul bombat. Decongelarea
corect a crnii se face lent nu se recomand decongelarea în ap
cald. Oule se spal bine cu ap cald înainte de preparare.
Legumele i fructele se spal înainte de folosire.
Prin prelucrare termic alimentele sufer transformri:
prin prjire se formeaz produi toxici i cancerigeni (acrolein
i acrilamide); prin fierbere se pierd vitamine, de aceea se
recomand fierberea în abur sub presiune; prin conservare alimentele se protejeaz de aciunea
oxidativ a mediului; prin congelare se menin proprietile alimentelor, dar decongelarea
trebuie s fie rapid dac alimentele vor fi preparate la cald sau lent dac se consum crude.
Alimentaia sntoas definete acel tip de alimentaie care este adaptat i echilibrat
energetic i nutriional, astfel încât s satisfac nevoile proprii fiecrui individ pentru susinerea
i întreinerea organismului în condiii optime. Alimentaia sntoas asigur dezvoltarea
optim a organismului, menine starea de sntate, previne îmbolnvirile i astfel crete
sperana de via i calitatea acesteia.
calitatea, cantitatea i echilibrarea. Adoptarea alimentaiei optime necesit în primul rând
cunoaterea importanei acesteia pentru meninerea strii de sntate i în al doilea rând,
existena cunotinelor i posibilitilor practice de aplicare. Diversele alimente au proprieti
energetice i nutriionale diferite, de aceea, de cantitatea i modul lor de combinare depinde
sntatea alimentaiei. Recomandrile pentru nutriia optim se refer la cantitatea alimentelor
consumate, la calitatea lor i la modul lor de pregtire i consumare.
Principiile alimentare:
Glucide -Ar trebui s ocupe 55-60% din raia caloric de pe o zi (sau între 5 i 7 g/kg
corp/zi). Acestea furnizeaz 4,3 kcal pe 1 g ingerat. Sursele de glucide se recomand a
fi luate din cereale integrale (pâine integral, fulgi de ovz, orez brun, fulgi de secar,
paste din fin integral), legume i fructe proaspete, leguminoase (linte, nut, fasole,
mazre). Acestea sunt importante att pentru coninutul de hidrai de carbon de cea mai
bun calitate, cât i pentru indicele glicemic sczut i fibrele pe care le conin.
Lipide - Ocup 30% din raia caloric zilnic (sau 1 g/ kg corp/ zi). Un gram de lipide
este echivalentul a 9,3 kcal. Se recomand consumul de acizi grai mononesaturai sau
polinesaturai din uleiul de masline, ulei de in, semine de cânep, fructe oleanginoase
(migdale, alune de pdure, nuci, semine de dovleac i floarea soarelui), ulei de pete.
Proteine - Reprezint 15% din raia caloric i furnizeaz 4,3 kcal la 1 g ingerat. Se
recomand consumul de proteine cu valoare biologic mare din ou, carnea alb, pete,
lactate.
Apa - Este un element fr de care organismul uman nu poate supravieui. Aportul zilnic
de ap ar trebui s se situeze între 1,5-2 litri.
Repartiia caloric pe mese se face astfel : micul dejun 30%, prânzul 30%, cina 20% i
cele 2 gustri 10% fiecare. Cina va fi luat cu 4 ore înainte de a merge la culcare.
Alimentaia este procesul prin care organismul primete substanele nutritive necesare
desfurrii activitilor fiziologice i îi asigur substratul energetic, enzimatic, hormonal
necesar îndeplinirii funciilor principale de: relaie, nutriie i reproducere. Alimentaia este o
component a stilului de via alturi de activitatea fizic, sntatea mental, somnul.
Se pot da definiii pentru stilul de via sntos, dar lucrul cel mai important este s ne
comportm astfel încât s ne reducem riscul de boal. Sigur c fumatul, comportamentul
agresiv, poluarea mediului, lipsa imunizrilor, consumul de droguri contribuie la creterea
acestui risc. Preocupri privind meninerea strii de sntate exist din antichitate. "Principiul
dublei perfeciuni" menionat în scrierile rabinice (Talmudul), la romani binecunoscutul "Mens
Sana in Corpore Sano" exprim necesitatea de a menine o bun stare fizic i mental. Scrierile
menionau recomandri despre diet, valoarea nutritiv a alimentelor, toxicitatea acestora.
Preocupri pentru diet se regsesc i în lucrarea lui Cornelius "De arte medica".
Bibliografie:
o https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%A2ncare
o M. Marcu-Lapadat, F. Macovei, F. Dobran: Biologie – Manual pentru clsa a VII-a,
ed. Teora
18
Amuzamente chimice Bârzan Andreea Focul rece Amestecul de ap i de alcool 95% în proporie de 1:1 este un lichid
imflamabil, dar care arde cu o flacr necombustibil. Impregnai o batist cu acest amestec, o
stoarcei i inând-o cu o penset îi dai foc. Batista va arde cu flacr vie, dar va rmâne intact.
Cerneala incolor Pe o foaie de hârtie alb, scriei un text cu o peni nou, înmuiat
într-o soluie incolor de clorur de cobalt 10 %. Acest text colorat în albastru apare atunci
când hârtia este înclzit. Pentru a-l face s dispar din nou, este suficient s suflai de câteva
ori de aproape asupra foii de hârtie.
Amprente invizibile Pe locul unde sunt amprentele, se presar câteva cristale de iod i
se acoper cu o ceac. Dup câteva ore, amprentele apar colorate în maroniu.
Capcana chimic Pe obiecte ce ar putea fi atinse de o persoan, se presar o substan
numit „albastru de brom-fenol” care în stare uscat este aproape incolor. Dac aceast
substan ajunge pe degetele persoanei, datorit umiditii acestora (transpiraiei), se coloreaz
în albastru, culoare care nu dispare nici la splare, ci din contr, se intensific.
Vulcanul chimic Pe o plcu de azbest se pune o grmjoar de 10-15 g bicromat de
amoniu. Dac în partea de sus a grmjoarei se înfige o sârm de cupru înroit în foc, se
pornete o reacie de descompunere , iar micul vulcan va degaja caldur, va emana vapori de
ap i flcri...verzi.
Înclzirea cu ap rece Se tie c la stingerea varului cu ap, se degaj o mare cantitate
de cldur. Tocmai pe aceasta se bazeaz scamatoria fierberii oului cu apa rece. Scamatorul
folosete un vas cu fund dublu (cel superior fiind perforat), în care toarn apa, restul fiind fcut
de varul care a fost pus anterior între cele dou funduri (desigur fr tirea asistenei).
Ceaa Un vas de sticl în care s-a introdus în prealabil HCl concentrat, se acoper cu un
dop murdar de ammoniac. Imediat în sticl apare un fum alb asemntor ceii.
Steagul României Î ntr-o eprubet se adaug soluie de clorur feric i 1-2 picturi de
sulfocianur de potasiu. Se obine sulfocianura de fier de culoare roie. Într-o eprubet se
adaug soluie de azotat de plumb i soluie de iodur de potasiu. Se obine iodura de plumb un
precipitat de culoare galben. Într-o eprubet se adaug soluie de sulfat de cupru i soluie de
hidroxid de sodiu. Peste precipitatul obinut se adaug
amoniac i se agit eprubeta. Se va obine hidroxid
tetraaminocupric de culoare albastr.
amestec din pri egale de zahr i KClO3 (1-2g din
fiecare). Se pot aduga i pulberi metalice (Mg, Fe). Cu
pipeta se adaug 1-2 picturi de H2SO4 concentrat.
Amestecul se aprinde arzând cu flacr vie de culoare
violet.
Aprinderea spontan Într-o capsul se realizeaz
un amestec de KMnO4 i H2SO4 concentrat. Se introduce bagheta în amestec i apoi se atinge
fitilul unei spirtiere cu alcool. Fitilul se va aprinde spontan.
CHIMIA E INCITANT I, CU SIGURAN, MERIT APRECIAT!
Bibliografie: Dan I. Seracu, Cartea chimistului amator, Editura Albatros, Bucureti, 1979
WOW!
19
Fenomene ale naturii Moza Sorina i Pop Lcrimioara
Natura, în sens larg, este echivalent cu lumea material, universul fizic, universul
material sau, simplu, univers, fire sau în termeni populari Mama natur; fenomenele lumii
înconjurtoare, lumea anorganic i organic.
tiinele naturale sunt tiine care au ca obiect de studiu natura i înelegerea
fenomenelor naturale. Acest termen distinge domeniile care folosesc metoda tiinific pentru
a studia natura de tiinele sociale care o folosesc pentru a cerceta comportarea i societatea
omeneasc.
tiinele naturale pot fi împrite în dou ramuri principale: tiine ale vieii (sau
biologie) i tiine fizice. Aceste ramuri ale tiinelor naturii sunt împrite în mai multe ramuri
specializate suplimentare (de asemenea cunoscute sub numele de domenii), fiecare dintre
acestea fiind cunoscut ca „tiine naturale”. Principalele domenii ale tiinelor naturale sunt
incluse în astronomie, biologie, chimie, fizic i grupul tiinelor Pmântului (din care fac parte
geografia, geologia, ecologia etc.).
reprezentate în special de ploaie, tunet, trsnet, chiciur, zpad, brum, cea, aurora boreal,
curcubeu, rou i multe altele.
PLOAIA - Ploaia este o parte important a
circuitului apei în natur i are loc dup ce apa care
s-a evaporat din râuri, lacuri, oceane, .a.m.d. se
condenseaz ajungând picturi de ap i cade pe
pmânt, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri,
lacuri, etc.. Procesul formrii ploii este numit i
efectul Bergenon.
disruptiv, care se produce în atmosfer, de obicei, dar nu
totdeauna, în timpul furtunilor. Majoritatea trsnetelor au
loc la altitudine (în interiorul aceluiai nor sau între diferii
nori) i de obicei nu sunt observate. Trsnetele care se
produc între nor i pmânt sunt numite negative sau
pozitive . Descrcri electrice de mare amploare au loc de
asemenea în straturile înalte ale atmosferei.
CHICIURA- sau promoroaca este o form de
precipitaii produs prin condensarea ceii pe fulgi de
zpad formând un bulgre de chiciur sau
acumulându-se pe ramurile copacilor, pe conductorii
liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Ea
constituie o mas cristalin alb, cu o structur fin.
Apare prin desublimarea vaporilor de ap sau prin
20
înghearea picturilor suprarcite. Chiciura nu trebuie confundata cu bruma care este o
form de precipitaii înrudit.
solid de precipitaie, care este nimic altceva decât
ap îngheat, aflat în stare cristalin constând
dintr-o multitudine de fulgi de zpad. Are o
structur deschis i moale, cu o densitate sczut.
Zpada se formeaz de obicei când vaporii de ap
trec prin procesul de depoziie înalt în atmosfer
la temperaturi mai sczute de 0 °C (sau 32 °F).
AURORA POLAR- este un fenomen optic ce const într-o strlucire intens
observat pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al
impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în
emisfera nordic, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreal, termen folosit
iniial de Galileo Galilei, cu referire la zeia roman a
zorilor, Aurora, i la titanul care reprezenta vânturile,
Boreas. Apare în mod normal în intervalele
septembrie-octombrie i martie-aprilie. În emisfera
sudic, fenomenul poart numele de auror austral,
dup James Cook, o referin direct la faptul c apare
în sud. Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind
observat i pe alte planete din sistemul solar, precum
Jupiter, Saturn, Marte i Venus. Totodat, fenomenul
este de origine natural, dei poate fi reprodus artificial prin explozii nucleare sau în
laborator.
ROUA- este un fenomen meteorologic care face parte din categoria precipitaiilor. Ea
se formeaz de obicei seara sau în cursul dimineii,
prin rcirea aerului vaporii de ap existeni la
suprafaa solului se condenseaz formându-se pe
diferite obiecte de pe sol picturi de ap. Acest
proces este asemntor cu alte fenomene
metereologice care au loc în aer, ca ceaa sau norii.
CURCUBEUL- este un fenomen optic i
meteorologic atmosferic care se manifest prin
apariia pe cer a unui spectru de forma unui arc
colorat atunci când lumina soarelui se refract în picturile
de ap din atmosfer. De cele mai multe ori curcubeul se
observ dup ploaie, când soarele este apropiat de orizont.
Curioziti despre fenomenele naturale :
denumit Sun Dogs (n.r. câinii soarelui) apare datorit
cristalelor de ghea din atmosfere care refract razele
Soarelui. Vestea bun este c, dei fascinant, fenomenul
apare destul de des, mai des chiar decât curcubeele.
21
Curcubeul de foc - Curcubeul de foc este un fenomen natural rar întâlnit, extraordinar. Are loc
atunci când picturile de ap de dimensiuni uniforme se grupeaz într-un nor care „curbeaz”
lumina în cadrul unui fenomen de difracie, aceasta fiind separat pe mai mult lungimi de und,
scrie Descopera.ro. Asa se face c, efectul vizual este similar cu cel al curcubeului, dei
fenomenul în sine nu este nici curcubeu, nici foc.
Fulgerele Catatumbo - La gura de vrsare a râului Catatumbo, în Venezuela, iau natere
formaiuni noroase unice în lume, care genereaz un spectacol foarte rar, cunoscut drept
„fulgerele Catatumbo”. Astfel de furtuni sunt fenomene naturale care pot avea loc chiar i timp
de 160 de nopi pe an, pot dura pân la 10 ore pe zi i pot înregistra 280 de fulgere pe or.
Norii Mammatus - Norii Mammatus sunt aglomerri noroase care se formeaz i „atârn” la
baza altor nori. Atunci când se întâlnesc nori i fronturi de aer cu niveluri diferite de umiditate,
straturile mai grele se aeaz sub cele mai uoare, dând natere acestui fenomen deosebit de
interesant.
Bibliografie:
o https://sites.google.com/site/proiectulal2lea/
o https://www.google.ro/search?q=ploaia&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahU
KEwiW2tiwgrraAhUGU1AKHfeoDCIQ_AUICigB&biw=1024&bih=613#imgrc=zE
6d5GVQK1AeqM
o https://www.google.ro/search?biw=1024&bih=613&tbm=isch&sa=1&ei=3hXSWo2y
JsHlkwXExYmwDg&q=traznet&oq=traz&gs_l=psy-
ab.3.0.0l2j0i10k1j0l2j0i10k1j0j0i30k1l3.295126.297284.0.299458.9.7.0.0.0.0.166.63
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiciur%C4%83
o https://www.google.ro/search?q=zapada&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahU
KEwja4t7ihbraAhUBL1AKHbvPAAwQ_AUICigB&biw=1024&bih=662#imgrc=SQ
939JEmgHsupM
Cuc Iarina i Sabu Andra
Sângele este un esut conjunctiv fluid de culoare roie datorit Hemoglobinei cu pH
neutru (=7,3). Volumul sângelui reprezint 8% din greutatea corpului. Este alctuit din
substan fundamental numit plasm i din celule numite elemente figurate. Plasma
reprezint 55% din volumul de sânge. Conine 90% ap i 10% substane organice i
anorganice. Substanele organice din plasm sunt proteine, glucide, lipide, vitamine i
hormoni.Elementele figurate reprezint 45% din volumul de sânge. Acestea sunt: globulele
roii, globulele albe i trombocite.
Globulele roii se mai numesc hematii sau eritrocite. În stadiul de adult nu au nucleu i au
form de disc biconcav. Exist aproximativ 4,5-5 milioane de hematii/mm3 de sânge. O
hematie triete 100-120 de zile. Ele se formeaz în mduva roie a oaselor i sunt distruse în
splin. În hematii se gsete o substan numit hemoglobin, care conine fier. Datorit
hemoglobinei, hematiilor le revine rolul de a transporta O2 i CO2. Hemoglobina se combin
uor cu O2, formând Oxihemoglobina. De asemenea, hemoglobina se combin cu CO2,
formând Carbohemoglobin. Oxihemoglobina i Carbohemoglobina sunt combinaii labile,
uor se formeaz, uor se desfac.La nivelul aleveolelor pulmonare i la nivelul celulelor are loc
schimbul de gaze (O2 i CO2) între plmâni i sânge, respectiv între sânge i celule. Schimbul
de gaze între aceste medii se realizeaz datorit diferenei de presiune a gazelor. Astfel, în
alveolele pulmonare presiunea O2=100 mm Hg, iar a CO2=40 mm Hg. Presiunea O2 în sânge
este de 40 de mm Hg, iar CO2 este de 47 mm Hg. La nivelul esuturilor, schimbul de gaze se
realizeaz între sânge i celule. Astfel, în capilarele sanguine presiunea O2=100 mm Hg i
presiunea CO2=40 mm Hg. În celule, presiunea O2=40 mm Hg i presiunea CO2=47 mm Hg.
Globulele albe se mai numesc leucocite. Sunt celule cu nucleu. Se gsesc 6-8 mii de
leucocite/mm3 de sânge. Rolul globulelor albe este de a asigura imunitatea organismului, adic
apr organismul de microorganisme patogene. Imunitatea reprezint capacitatea organismului
de a se apra. Aceasta poate fi: înnscut, dobândit - în mod natural (ex. dac faci varicel, în
organism rmân anticorpi formai împotriva virusului), în mod artificial (prin vaccinare sau
prin administrare de imunoglobuline).
Trombocitele sunt plachete sanguine care se formeaz prin fragmentarea unor celule
mari. Rolul trombocitelor este de a coagula sângele.
Atât clorofila din plantele verzi, cât i hemoglobina din sângele vertebratelor superioare
au o structur chimic extrem de apropiat. i una, i cealalt conin grupe de atomi aproape
identice, legate printr-un atom de magneziu la clorofil i printr-un atom de fier la
hemoglobin.
Numele de hemoglobin provine de la cuvântul grecesc „haima” (sânge) i „globulin”
(o protein). Pigmentul haima, care se gsete în hematiile vertebratelor, le d culoarea roie
prin fierul pe care îl conine în molecule.
Totui, unele animale – de exemplu racii – au sângele nu rou, ci albastru (spre
surprinderea nobilimii engleze din secolele trecute care era convins c „numai nobilii au sânge
albastru în vene”). Acest tip de „hemoglobin” este hemocianin (haima=sânge,
23
Kuanos=cupru), deci o hemoglobina care conine în molecul în loc de un atom de fier, unul
de cupru, care-i d culoarea albastr în loc de cea roie.
Principala funciune a sângelui este de a transporta oxigen în toate prile corpului. Mai
târziu, s-a constatat c el transport nu numai oxigen, ci i zahr, baze albuminoide, grsimi,
vitamine, hormoni, sruri i chiar ap.
Se tia înc din timpuri vechi, c în India i apoi în Grecia antic, celor anemici li se
ddea s bea ap în care sttuser câteva zile înainte nite resturi de potcoave sau cuie ruginite,
care ddeau oxizi de fier.
O legend, spune ca în anul 1747,
un tânr chimist italian, cu sensibiliti
romantice, a vrut s lege chimia de
dragostea lui pentru o fat creia îi
promisese s-i fac o verighet de nunt
cum nu avea nimeni pe lume: o verighet
din fierul pe care îl va scoate din propriul
sânge. Chimistul romantic de mai sus, nu
tia c fierul coninut în sângele unui om
era aa de puin, aproximativ 4 grame, aa
c dac ar fi reuit s îi scoat tot sângele
i apoi tot fierul coninut în sânge, abia ar fi
fost suficient pentru o verighet subire i srccioas.
... i astfel, verigheta promis nu se putea face, cu toate sângerrile pe care tânrul
italian i le fcea mereu, slbind zi de zi. i iubita chimistului italian s-a plictisit de ateptat i
a acceptat un alt logodnic, care i-a oferit o banal verighet din aur masiv.
Bibliografie:
- Un ou derivat.
2. - Dragul meu, tu iubeti matematica mai mult decât pe mine.
- Desigur c nu! Cum puteai crede aa ceva?!
- Demonstreaz!
- Fie A – mulimea obiectelor iubite…
3. - Care este culmea matematicii?
- S te culci cu dou necunoscute i s apar o a treia.
4. Intr un matematician într-un magazin foto i zice:
- A dori s-mi developai filmele acestea.
- 9x13?
- 117, de ce?
5. - Oare de ce o fi murit cartea mea de matematic?
- Pentru c avea prea multe probleme!
6. Un numr ia de soie o fracie. Dup un timp, divoreaz. De ce?
Pentru c fracia era ordinar.
7. - De ce a fost lichidat culegerea de matematic?
- tia prea multe.
Pop Raul
1. În ciuda dimensiunii gurii balenei albastre, gâtul acesteia este atât de îngust încât nu poate
înghii un obiect cu un diametru mai mare decât cel al unei mingi de plaj.
2. Probabilitatea ca în apa pe care o bem s existe înc o molecul de ap care a fost but
cândva de un dinozaur este de aproape 100%.
3. Exist mai multe specii de melci de mare care au
clorofil în corpurile lor, pe care o folosesc pentru a
produce fenomenul de fotosintez.
4. Fiecrei persoane din lume îi sunt repartizate 1,6
milioane de furnici, iar greutatea total a tuturor furnicilor
din lume este egal cu greutatea tuturor oamenilor de pe planet.
5. Luminii de la Soare îi ia 8 minute pân atinge Pmântul; dac Soarele s-ar stinge acum, în 8
minute am rmâne în întuneric.
6. Nitrogenul a fost denumit de Antoine Lavoisier ca azot, termen ce înseamn în limba greac
"fr via".
7. Clorul a fost primul gaz folosit ca arm de lupt de ctre germani, în timpul Primului Rzboi
Mondial.
INTERESANT!
26
Turca Rodica – director adjunct
Bgu Mihaela – profesor coordonator
Juncu Rodica – profesor coordonator
Elevii au fost coordonai în scrierea articolelor de profesorii: Rodica
Turca, Erika Ballo, Victoria Pop, Rodica Juncu, Mihaela Bgu,
Viorel Musca, Rodica Berdie i Ciprian Bgu.
*
*