2012

© 2012 Herg Benet Publishers, pentru prezenta ediţie© 2012 Uniunea Scriitorilor din Serbia și Autorii

Carte apărută cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Herg Benet PublishersStr. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucureşti, Româniawww.hergbenet.roeditor@hergbenet.ro

Copertă: TheSpartan.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMalul celălalt : (antologie de poezie sârbă - sec. XX-XXI) / coord.: Aleksandar Stoicovici ; trad., selecţie şi note: Liubinca Perinaţ Stancov, Slavomir Gvozdenovici, Aleksandar Stoicovici. - Bucureşti : Herg Benet, 2012 ISBN 978-606-8335-39-1

I. Stoicovici, Aleksandar (coord. ; trad. ; antolog.)II. Perinaţ Stancov, Liubinca (trad. ; antolog.)III. Gvozdenovič, Slavomir (trad. ; antolog.)

821.163.41-1=135.1

Tipărit în România.

MALUL CELĂLALT•

(Antologie de poezie sârbă, sec. XX-XXI)

Coordonator: Aleksandar Stoicovici

Traducători:Liubinca Perinaț StancovSlavomir GvozdenoviciAleksandar Stoicovici

7

CUVÂNT ÎNAINTE

O antologie de poezie, mai ales când este urmarea unor tra-duceri, este implicit o panoramare, fie ea a unei opere, a unui interval sau a unei întregi literaturi. Ea nu are ambiţiile unui canon, dar este construită, în principiu, după capriciile istoriilor literare cu tentă canonizantă. Întocmirea unei antologii a poeziei sârbe, transpunerea sa în limba română și aducerea în sensibili-tatea din spaţiul nostru cultural au reprezentat o provocare. Chiar dacă antologia de față nu este una de pionierat, o con-sider un demers necesar pentru a putea avea o perspectivă mai amplă asupra poeziei sârbe contemporane. Din cei 38 de autori antologați, o parte sunt traduși pentru prima oară în limba ro-mână, iar în cazul celor deja cunoscuți cititorilor români (fie prin antologiile anterioare, fie prin volumele individuale apărute în ultimii ani), ne-am oprit asupra textelor care n-au fost traduse și care dezvăluie, de cele mai multe ori, o altă latură a operei autorilor, necunoscută la noi. În 1973 apărea antologia Din lirica iugoslavă, coordona-tă de Slavco Almăjan, iar în 1999 Antologia poeziei sârbe, a lui Ioan Flora, la Cartea Românească, care a fost ulterior reeditată la Editura Solstițiu, în anul 2004. Dincolo de aceste antologii, o serie de poeți sârbi importanți au fost traduși în limba ro-mână cu volume individuale; de la autori deja canonizați pre-cum Vasko Popa sau Miodrag Pavlović la Adam Puslojić, Radomir Andrić, Srba Injatović, Ljubomir Simović, Stevan Raičković, Jovan Zivlak și, cel mai recent, Dragan Jovanović Danilov. În Antologia poeziei sârbe (sec. XIII – XX), Ioan Flora ne oferă reperele istorice în care s-a dezvoltat poezia sârbă, identifică une-le teme recurente și creionează coloana unei literaturi care, deși a evoluat în proximitatea spaţiului nostru cultural, nu a interferat

8

suficient de mult cu literatura română. Antologia de față nu se vrea o alternativă la cele deja existente, ci mai degrabă o continu-are, o încercare de a reînnoda legătura dintre cele două literaturi, atât prin consolidarea unor repere deja existente, cât și prin pro-punerea unor nume noi pentru publicul cititor din România. Poezia sârbă este în genere una tranzitivă, încă din perioada interbelică, o poezie de context, molipsită de evenimentele isto-rice majore: de la invazii, la războaie și, mai recent, la fărâmițări teritoriale. Judecând după felul în care au fost receptate momen-tele de cotitură din istoria recentă a Serbiei, aș spune că literatura și cinematografia dezvăluie o imagine cât se poate de limpede. În speță, poezia pare de multe ori țintuită în mijlocul câmpului de luptă, vulnerabilă și plină de sarcasm, („În timpul războiului din Sarajevo/ invidiam un cuplu/ de surdo-muți/ care-mi erau vecini.// Au fost scutiți să asculte zi și noapte/ discursurile po-liticienilor și ale generalilor gălăgioși,/ veștile de pe front și co-mentariile ziariștilor și-ale analiștilor zeloși,/ metaforele poeților patrioți,/ blestemele și înjurăturile vecinilor liniștiți,/ desfigurați de groază.“ – Stevan Tontić, Fericirea surdo-muților) sau în că-utarea unui mod de a îmblânzi neputința, durerea și moartea: „Folosește-te de moarte ca de echilibru.“ (Branislav Petrović, Bătrânul numit insulă); „Știi ce-am să fac:/ am să-ți stric jucăria/ numită durere.“ (Miroslav Antić, Poezie fără moarte). Revenind la tranzitivitatea acestei poezii, cred că este ceea ce o diferenţiază de literatura română, la care ne raportăm inevita-bil. Modernismul românesc este unul metaforic, ermetic în des-cendenţă mallarmeană, în timp ce interbelicul sârbesc coboară mai degrabă din poezia americană, urmând calea anglo-saxonă și nu pe cea latină. Astfel, un poem cum este Monologul corbului al lui Ivan V. Lalić, dincolo de imaginarul său propriu-zis, propune două ti-puri de poetici prin simbolul corbului care își spune: „Cred că porumbelul este mai potrivit/ Să îndeplinească această misiune, să aducă vești/ În ciocul mic și ostenit/ Deja îngroșat într-un simbol:/ O ramură a speranţei pentru pictorul/ Care lucrează la

9

tabloul păcii“. Poetul se detașează în acest fel de rămășiţele ro-mantice și postromantice care au bântuit multă vreme și poezia sârbă. El face în acest fel loc esteticii urâtului prin vocea corbu-lui, cu intertextualitatea de rigoare, cum reiese din versurile care urmează: „Din cauza asta eu aleg absenţa/ Acum când barajele raiului și/ Fântânile abisului/ Sunt închise. Aleg o minte limpe-de./ Înaintea mea, Potopul./ Pe aripa mea întunecată port soa-rele,/ Îmi văd numai de treaba mea,/ Ciugulesc în noroi/ Ochii păcătosului. Și croncănesc./ Mă vor picta pe steme/ Stând în zăpadă/ Negru ca un răvaș./ Mă vor învăţa să spun Nevermore./ Voi fi faimos. Porumbelul, totuși,/ Pare a fi făcut pentru această misiune./ Speranţa să prindă viaţă în imaginea lui/ Pentru ca în a mea, să încolţească groaza.“ Poate părea exagerat să citești o antologie de epocă printr-un poem, dar în ea sunt cuprinse două opţiuni și nu cred că este o hiperinterpretare din moment ce poetul trimite intertextual la E. A. Poe. În același timp, poemul marchează și încercarea de detașare de imaginarul creștin, ortodox, care a influenţat de-cisiv, fără îndoială, majoritatea literaturilor din ţările central și est-europene. Ar mai trebui menționat faptul că această antologie se dorește doar începutul unui demers pe termen lung, care sper să conti-nue anul viitor printr-o nouă ediție, în care să fie cuprinși mai mulți autori, dar și printr-o colecție de volume individuale ale poeților sârbi contemporani. Dacă în Malul celălalt, poemul care dă titlul acestei antologii, Radomir Andrić vorbește despre un mal pierdut în ceață, nu-mi doresc decât ca această carte să treacă asemenea unei bărci de pe un mal pe celălalt și să împrăștie ceața.

Aleksandar Stoicovici

Vasko Popa[1922 -1991]

s-a născut la Grebenaţ, în Banatul Sârbesc. Este cel mai cunos-cut poet sârb postbelic, fiind tradus în peste 20 de limbi, printre care și limba română. De-a lungul vieții a fost legat de literatura și de scriitorii ro-mâni, printre care s-au numărat Tudor Arghezi, Gellu Naum, Nichita Stănescu și Marin Sorescu (cei din urmă l-au tradus în limba română). Dintre volumele sale de versuri, enumerăm: Scoarţa (1953), Câmpia neodihnei (1956), Cer secund (1968), Țara Verticală (1972), Sarea lupilor (1975), Casa din mijlocul drumului (1975), Carne vie (1975), Incizie (1981). A fost laureatul celor mai importante premii literare din fosta Iugoslavie și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte. Opera sa poetică a fost tradusă în limba română de Ioan Flora.

11

CALUL

De obiceiAre opt picioare

Între fălciI s-a așezat omulCu cele patru puncte cardinaleBotul i s-a umplut atunci de sângeA încercatSă sfărâme coceanul de porumb în dințiAsta a fost demult

În ochii săi frumoșiTristețea s-a închisÎntr-un cercPentru că drumul n-are sfârșitIar el trebuie să tragă întreg pământulÎn urma sa

12

MORMÂNTUL LUI RASTKO PETROVIĆ*

O muncitoare bătrână compatrioata meaA auzit c-am vizitatMormântul lui Rastko din cimitirul Rock Creek din Washington

Îmi spune: în fiecare an de sărbătoriFrământ aluatul pentru prăjituriȘi aprind lumânăriPentru morții mei de acasă

Și pentru indienii din tribul OseoloDe când vecinii mi-au povestitCă sub casele din cartierul nostruSe află fostul lor cimitir

De acum voi avea grijăȘi de acest poet sârb

Nici el nu are pe nimeni aici

________________________*Rastko Petrović (n.1898, Belgrad) este unul dintre poeții reprezentanți ai mo-dernismului sârbesc. După cel de-al Doilea Război Mondial, a emigrat în SUA, unde a și decedat, în anul 1949.

13

CÂNTECUL MIERLEI*

Eu mierlăCălugăr printre păsăriÎmi adun și-mi desfac aripile

Țin liturghia în mijlocul acestui câmp Transform în ciocStropul de rouă și bobul de pământ în cântec

Tu bătălie mâine să fii frumoasăAdică să fii dreaptă

Tu iarbă împărăteasă verde Numai tu să învingi

Tu victorie bucură slugile împărăteseiCare-au hrănit-o cu lapte roșu

Bucură și stelele ce-i erau supuseȘi care o îmbrăcau în argint viu

CântȘi aprind o pană din aripa stângăCa să-mi fie cântecul primit

________________________*Mierla este simbolul regiunii Kosovo. În acest poem, Vasko Popa face trimitere la bătălia de pe Câmpia Mierlei (1389) dintre sârbi și turci, bătălie în care și-au pierdut viața atât cneazul Lazăr, cât și sultanul Murat I.

14

TRECĂTORUL ȘI PLOPUL

Lărgesc stradaAglomeratăTaie plopii

Buldozerele își iau avântȘi dintr-o singură loviturăDoboară copacii

Un plop însă a rezistat în fața fieruluiȘi doar s-a cutremurat

Buldozerul se îndepărtează de elCu zgomotSe pregătește pentru ultimul asalt

Printre trecătorii adunațiSe află și un bătrân

Își ridică pălăria în fața plopuluiÎi face semne cu umbrelaȘi strigă din răsputeri

Nu te lăsa suflete

15

LECŢIA DE POEZIE

Stăm pe o bancă albăÎn fața bustului lui Lenau*

Ne îmbrățișămȘi așa, în treacăt, vorbimDespre versuri

Vorbim despre versuriȘi așa, în treacăt, ne îmbrățișăm

Poetul privește prin noiprin banca albăprin pietrișul de pe cărare

Și atât de frumos tace Gura lui minunată de cupru

În Grădina Orașului VârșetÎnvăț răbdătorCe este cel mai important în poezie.

________________________* Nikolaus Lenau (1802 – 1850), poet romantic austriac, născut în Csatád, comitatul Timiș.

16

MIȘCAREA ÎN CERC A POEŢILOR prietenilor mexicani

Urmăresc îndeaproape soarele dezlănțuitȘi luna înșeuată

Sunt înarmați cu mină de creion din piatră vulcanicăȘi cu frunze de porumbUnul are umbră de vultur altul umbră de cactusAl treilea umbră de nicovală

Ascultă și noteazăCe visează oamenii trejiCe vorbesc vulcanii în vis

În fața lor a făcut un pas înainte cel ce poartăStrăvechiul nume al păcii

Neliniștea i-a dăruit aripi de focDeja văd un alt soare o altă lună.

17

FĂURITORII CUTIEI MICI

Nu deschideți cutia micăDin ea va cădea pălăria cerului

Nu o închideți niciodatăVa tăia cracul eternității

N-o scăpați pe josSe vor sparge în ea ouăle soarelui

N-o aruncați în aerSe vor rupe în ea oasele pământului

N-o țineți în mâiniSe va acri în ea aluatul stelelor

Ce faceți pentru DumnezeuNu o scăpați din privire

Miodrag Pavlović[1928]

s-a născut la Novi Sad. Este poet, prozator, critic literar, ese-ist și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte (din 1985). De asemenea, timp de 20 de ani, Pavlović a lucrat ca editor la Prosveta, una dintre cele mai cunoscute edituri din Serbia. A fost nominalizat de două ori pentru premiul Nobel și a fost încununat cu prestigioase premii literare, în țară și în străinătate: Premiul literar german Petrarca (2012), Premiul Herder, Premiul european pentru poezie al orașelor Münster și Vrșeț, Ordinul Sfântului Sava, Premiul Desanka Maksimović și multe altele. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi de largă circulație, precum și în limba română. Volume de poezii: 87 de poeme (1952), Stâlpul aminti-rii (1953), Octave (1957), Ofrandă (1971), Hramuri (1971), Cântări la izvoare (1977), Pribegii prin Serbia (1979), Cearta de aur (1982), Cartea orizontului (1993). În prezent trăiește la Tuttlingen (Germania) și în Belgrad.

19

GROAPA

În umbra săratăacolo unde se păstrează hranaa coborât o zeițăsub boltăși nu vrea să se arate din întunerico strigăieși în lumina zileitu ești frumoasătoți te iubescse pregătește ospățulîn preajma cununiei tale

Ea nu apareiarna mâna ei oferă mâncarea peste prag

Vrea ca orbul bărbossă o slujeascăși să-i cântedespre apariția templului

20

REGELE ORB ÎN EXIL

Din capitala universului îți scriu.Stau la fereastră, eu, oaspetele împăratuluiși ascult din spatele zidului cetății murmurul de pe străzi,dialogul dintre șoimari înainte de prânzși strigătele potrivite ale vâslașilor din port.

Am îngenunchiat azi dimineață pe marmurăiar diseară voi asculta cântecele de pocăință.Stau la masă cu doamne parfumateși astfel, prigonit, trăiesc în orașul împărătescapropiat de diferitele părți ale lumii.

Multe aș fi putut vedea aicidacă nu mi-ar fi fost scoși ochii acasă.Trebuie să mă întorc după văzul meu.Dar cum să-mi găsesc locul natal, așa, orb?Acum cunosc numai drumurile din adâncul minții meleși de-a lungul cântecelor interminabile care mă trec de pe un mal pe altul, ținându-mă de mână ca pe-un nor.

Dacă solii mă urcă pe cal, iar călăuzele mă conduccine știe în ce țară mă vor urca pe tron.Cum să domnesc în împărăția invizibilă!pot numai să fiu slugăși cerșetor în fața ușii ferecate,tatăl care m-a orbit pe această lumemă va vindeca pe cealaltă.

Fiului meu îi las și bătăliile și coroana și văzulSă-i izbească pe străini cu sceptrul mai bine decât mine,eu am plecat să-mi regăsesc ochii.

21

CHESTIONARUL INSOMNIEI

Cine încearcă broasca ușii?Cine îmi înalță clopotnițe sub fereastră?Cine plânge soarta rea a vitejilor?Cine lasă mieii la ușă?Cine îi gonește pe pitici la păscut?Cine a aruncat păpușile regelui în scrin?Cine a împărțit ceasuri deșteptătoare șoarecelui orb?Răspunde.Noaptea scurtă slăvește noaptea cea lungă.E iarnă. În conac alergătură.Străjerii în zale s-au împiedicat și au căzut.Cine îmi va arăta mâine drumul?Cine îmi va găti prânzul și cine-mi va aduce scrisorile?Cine sună deasupra patului meuși îl cheamă pe doctor?Este nevoie de martorii peregrini?Cine aprinde gardul mare de foc?Sub pernă deja se arată dimineața.Cine a trimis invitația urgentă la suferință?Și de ce mi-a fost adresată mie?

22

CUGETĂRI PARADIZIACE

1.Pot să mă aplec deasupra izvorului cu apă proaspătăși asta e tot ce-mi oferă mie cunoscuteleputeri de creație.Despre o superioritate a eonilor viitoripeste cețurile timpurilor de azinu ne previn știrile,nu ne previn nici despre cele precedente.Omul stă sub copacul sfântși încearcă să urce în elși să nu alunece pe frunzele căzuterămase în spatele umerilor noștri.Și când au început întâmplările să curgă,cu toții am îmbătrânit într-un singur an.

2.În rai literele sunt citețe. Se văd bine și de-aproape și de la depărtareomul știe ce spun legile și-n somntotul este aranjat aici pentru analfabeți,așa sunt scrise și cele 10 porunci.Analfabetul este un călăreț bun, –asta se observă atunci când se așază pe o pasăre în zborși cu ea trece peste măsura silabelor acestei lumi.

3.Totul sugerează că omul reprezintă o intrigăcare duce la exildar nu și la înlăturare.Ce bine era în grădina aceea carenu trebuia lucrată

23

și unde nu ne-a pândit vicleanul Istețcare trimite ispite.

E clar că acesta nu e un joccare poate fi jucat de la Început.

24

AL DOILEA CERC

6.Acum vom sărbătorizeii râurilor unul câte unulcega, știuca și somnulși deasupra tuturor șalăul șalăul șalăul

Să ne trăiască zeii de sub apeacești făuritori de corpuri cereșticare urcă acolo susși-și caută casa.Slăviți să fie peștii care plutescîn noaptea aceasta prin înălțimiunul mai mare decât celălalt mai colorat și mai nebun

Să trăiască stăpânii secolului nostrual ceții și-al seceteifăuritorii ce seamănă cu peștii întru totul întru totul întru totul

25

BOLTA

Prieteni,petrecerea s-a terminatpăsările se târăsc dejape masa netedănu caută firimituri pe sub farfuriici altcevasub ferestrese văd corăbiice poartă numele noastreÎn această dimineațăBelgradul e un port la marecineva ar trebui să aducă acumștiri despre minepădurea purpurieplutește în sudiar prin ea un șarpe se grăbeștesă-și găsească stradași numărul

Stevan Raičković[1928 - 2007]

s-a născut la Neresnica. A fost unul dintre poeții de frunte ai generației sale, fiind încununat cu mai multe premii literare: pre-miul Petar Njegoš, premiul Desanka Maksimović, premiul pentru traduceri Miloš N. Djurić etc. și fiind tradus în mai multe limbi. A scris peste 20 de volume de poezie, 7 cărți pentru copii și câteva cărți de eseistică. A tradus mai mulți poeți din literatu-ra universală, printre care: Shakespeare, Francesco Petrarca, Iosif Brodski, Boris Pasternak, Ana Ahmatova, Marina Țvetaeva. Dintre volumele de poezie, enumerăm: Copilărie (1950), Balada amurgului (1955), Tisa (1961), Cântec de leagăn de piatră (1963), Inscripţii despre Vladimir cel Negru (1971), Cântec de pri-sos (1991), Poveste chineză (1995) ș.a. A murit la Belgrad în 2007.

27

CEI CE DORM

Nu trezi strada liniștită în miez de noapte.Casele dorm alăturate ca niște cuburi ucise.Nimeni nu-i de vinăCă porți o pasăre în piept.Atinge-ți partea stângă cu mâna:Bate ciocănitoarea în căutarea viselor?Nu trezi strada liniștită în miez de noapte.Ca algele în apă se leagănă în vis cei de dorm.Nimeni nu-i de vinăCă îți torci un fir nevăzutPentru un urlet în care vom fi cu toții mai tari.Nu trezi strada liniștită în miez de noapte.Mergi încet pe vârful degetelor, treaz.

Nimeni nu-i de vinăCă porți o pasăre în piept.Cei ce dorm vor trece în visPrin prăpastia în care crește cântecul tău.

28

LOCUL PUSTIU

EliberatDe legile aglomerate ale poezieiȘi de ambițiile ei irealeIatăCum o viață total necunoscutăMă duce de mânăAșa cum ai duce un copilSpre un loc pustiuȘi mă lasă acoloSă privescSă clipescȘi să mă minunezDin ce lume am ieșit și în ce lumeAm intrat.

*

Nu poți compara cu nimicNu există niciun glasLa care să tânjești.Nu există o limbăȘi nici cuvinte din amintiri.Nu sunt nuanțeȘi nici drumuri greșite.Doar un loc întinsȘi pustiu.Privirea sticloasă.Conștiința distilată.

*

Să te trezești și să fumezi.Să treci lângă cărțile din vitrinăCa și cum ai trece pe lângă mormintele turcești.Să stai la roșul semaforului.Să stai la verde.

29

PĂSĂRI PANONICE

Până acum câteva clipeEram stăpân pe mineDe parcă aș fi trăit de când lumeaDe parcă în fața mea Ar mai fi de trăit tot atâta timpÎn nemărginirea încețoșatăFără sfârșit.Până acum câteva clipe...

*Și nu mai știu acum exact cum a pornit totul.Totuși țin minte:Am ieșit din camerăÎncetCa și cum nici n-aș fi ieșitCa și cum camera meaSe mișca odată cu minePe străzi și prin piețe.Am plecat oare cu o treabă neimportantă undeva?Sau poate am venit după vechiul meu obiceiLa malul râuluiSub zidul de piatrăȘi nu aici a și-nceput totul?

*Prin cerul seninși străveziuSe vedeau aproape toate:Orice lucruÎn spatele căruia se mișcau alte lucruri de nedeslușitCa și cum ceva neclarMă aștepta în ascunzișurile

30

Invizibile.Și parcă am și simțit cumva(La fel de neclar)Că și gândul meu Poate fi văzutDin toate părțile.Și că din acest momentOrice mi se poate întâmpla.

*Mă poate lua de după umăr pentru o veșnicie un cunoscut beatMă poate confunda cu altcinevaÎncepând o povesteSau cerându-mi o datorie neștiută.Pot participa la tot ce se întâmplăPrin fața ochilor mei.(Și orice se poate întâmplaÎn orice momentÎn prezența oricui.)O pasăre ar puteaSă mă izbească cu cioculDrept în ochi.Mi se poate întâmpla oriceChiar în acest momentPentru că nu mi s-a mai întâmplat nimic neobișnuitDe multă vreme.

*Dacă aș putea ajunge măcar pentru o clipăÎn camera meaCred c-aș puteaSă-mi descriu și mieȘi celorlalțiToate astea(Așa cum e descrisă

31

O boalăNecunoscută.)Dar poate cel mai bine ar fiSă mă așez pe prima bancă și să scriu toate asteaCred că ar putea fi folositoare cuiva.

*Iată Și-au luat zborul păsările panonice:Poate c-ar fi mai bine să nu mă întorc acum în camera mea(Așa cum ar fi fost mai bineSă nici nu fi ieșitDe acoloDe data asta.)

Milorad Pavić[1929 - 2009]

s-a născut la Belgrad. Este autorul a peste 30 de cărți de proză, poezie și istorie literară. Cărțile sale au fost traduse în limbile de largă circulație și s-au bucurat de o bună receptare, atât pe conti-nentul european, cât și pe cel american. Câteva din romanele sale au fost traduse și în limba română. Succesul romanului Dicţionarul khazar, publicat în 1984, și tradus în limba engleză 4 ani mai târziu, l-a propulsat pe Milorad Pavić pe lista nominalizaților pentru Premiul Nobel. Iată ce afirmă Pavić despre romanele sale în autobiografie: „Am scris un roman sub formă de dicţionar, un al doilea în formă de cuvinte încrucișate, un al treilea ca o clepsidră, iar al pa-trulea a fost ca o carte de tarot. Am încercat să stau cât mai puţin în calea lor. Cred că romanul este un fel de cancer – trăiește din propria metastază.“ Milorad Pavić a lăsat în urma sa și două volume de versuri: Palimpseste (1967) și Piatră-de-lună (1971).

33

MAREA MIGRAŢIE A SÂRBILOR 1690*

Duminică am îngropat icoanelemai puțin una, cea izvorâtoare de laptecare plânge cu ochii sânilorși care ne hrănește cu lacrimi de stele

Duminică am zidit cărțile în turnmai puțin pe cea care poate fi citită în oglinda apei sfinteDuminică am legat păsările de clopote ca să răsune în urma noastrădar am luat cu noi clopotul Despotului –

cuvintele lui vorbesc atunci când sunt răsturnateDuminică am împrăștiat călugării prin metocurimai puțin pe cel ce-a înțeles clopotul sfântPe el l-am luat pe corabie ca să dezlege mesajul Despotului nostruși la cântecul cocoșilor negri ne-am rugat pentru vânt din Sudși rugăciunile s-au îndeplinit iar atunci când au cântat cocoșii albiam regretat ceea ce-am cerut

Pentru că fiecare pasăre care zboară peste râueste un pod pentru gândurile noastreși fiecare fluture multicolor o scrisoare pentru ochii noștri.Aici locuim departe de patrie

și nu găsim niciun pod ca să ne reîntoarcem la noiCad mere pădurețe ca și cum ar trece caii în galopprintr-o grădinăîn timp ce penele păsărilor se aprind în zbor prin noapteiar noi rămânem indiferențivom înțelege oare cuvintele cărților sfinteînghețate deasupra apeiatunci când se vor topi și vor tuna din noucând clopotul va rosti iarăși numele Despotului SfântVom ridica icoana sărată cu ochii curățați de lacrimi, ca un scut.

34

Pe ea vedem numai vânturile negre ale pământuluitaurii negri în largul mării, acolo unde pasc spumavalurilorunde rumegă peștii înaripați.

___________________________________________* În anul 1690 a avut loc Marea Migrație a Sârbilor din Kosovo, ca urmare a presiunilor venite dinspre Imperiul Otoman, când o bună parte a populației, în frunte cu patriarhul Arsenije III Čarnojević a migrat spre Imperiul Habsburgic, stabilindu-se în Câmpia Panonică, în arealul dintre Timișoara, Arad și Budapesta

35

PÂNĂ LA URMĂ

Dacă mi-ai cumpăra din nouCaietul cu pagini albe, fără liniiPoate c-aș putea să-ți scriu, în fine,Ultima scrisoare de dragosteÎn locul celei dintâi

*Am fost fericit și n-am știut,Ai fost nefericită și n-ai știut.Când am înțeles, a fost prea târziuPentru totdeauna pentru mine, dar nu și pentru tineÎnsă tu n-ai știut acest lucru

*La restaurantul Ljubić am mâncatFriptură de vițel cu legume la grătarTu erai nefericită și sănătoasăEu fericit și bolnav. În oglinda din spatele tăuVedeam mașini și oameni trecândÎntr-o parte și-n alta a străzii

*De ziua mea mi-ai cumpărat o carteO citesc cu ochii tăiȘi urmăresc în ea Ceea ce ți s-ar putea întâmpla țiePentru mine nu mai există cărți

*Unii ne urăsc foarte multAlții ne îndrăgescEu m-am obișnuit cu asta, tu nuEu îi iau în considerare doar pe cei din urmă

36

Tu pe cei dintâi

*Tu ești clarvăzătoare, vezi mai bine viitorulEu nu eu văd mai bine trecutulTu te gândești doar la trecutEu visez numai la viitorPoate că fiecare dintre noi își dorește ceea ce nu are

*O femeie a prezis că viitorulNu va semăna cu trecutulEu nu cred în această profețiePe umbrela ta am însemnatToate zilele frumoase din trecutul nostruIar tu ai însemnat pe a meaToate zilele negreNici tu nu crezi în această profeție

*Cineva a scris cândva demultNu pot trăi cu tine, dar nu pot trăi nici fără tineCând am citit acest lucru, mi-am zis:Ce frumos e spus. Astăzi îmi e indiferentDacă este sau nu frumos spusAcum știu că e adevărat

*În tinerețe trupul trece înaintea sufletuluiLa bătrânețe lucrurile se inverseazăȘtiu că în muncă și-n iubire am profitat din plin de momentulÎn care spiritul și trupul au vrut să fie egaleAcum este așa cum trebuie să fie

*Ai fost tânără, frumoasă și talentată

37

Am fost fericit din pricina talentului tăuTu ai fost nefericită din cauza talentului meuCare nu ne-a mai lăsat timp pentru noiIar eu am crezut că talentul nu are vârstă

*Spuneam: cărțile sunt copiii noștriCum devin independente, își vor lua zborul în lumeCum s-a întâmplat acest lucru, copiii noștri și-au luat zborul în lumeCând s-a întâmplat, cărțile noastre și-au luat zborul Casa a rămas acum fără mortarul care le leagă pe toate

*Un rus spune că timpul se oprește în materie și curge în energieEu cred că Prezentul nostru, viața noastrăApare la intersecția timpului cu eternitateaÎmi spui că mai ai patru ani în careVei putea purta rochii frumoase

38

ÎN GRĂDINA LUI KOPITAR*

În Grădina lui Kopitar lumina lunii are postavBăncile salută mișcând din coadă și suflă vântulCare în loc de pălării poartă numeLjuba Simović și eu le păzimÎnvelite în ploaia densă și hrănitoareEl își ascunde numele în barbă eu pe al meu printre dințiÎn spatele nostru din întuneric mârâie la noi numele lui VukȘi-și așteaptă stăpânul.Cu gurile pline de cafea în restaurantul Trei pălăriiDăm drumul la sângele cocoșilor** Și vorbim despre un vânt străvechiZugrăvit pe o frescă din mănăstirea Mileševa.Păsările și ultimele frunzeCoboară peste umbrele lor în întunericZicându-ne:Iată cum trebuie să te semnezi pe pământ.

______________________* Jernej Kopitar a fost un psiholog și lingvist sloven care a ocupat funcția de cenzor principal pentru cărțile în limbi slave, în cadrul Imperiului Austriac. Este cunoscut mai ales pentru contribuția pe care a avut-o la reforma lui Vuk Stefanovć Karadžić, reformatorul limbii sârbe moderne și părintele alfabetului sârb modern.** Expresie care înseamnă a te ușura.

Ivan V. Lalić[1931 - 1996]

s-a născut la Belgrad, într-o familie de cărturari, tatăl său Vlajko fiind jurnalist, iar bunicul, Isidor Bajić, un reputat com-pozitor. A studiat dreptul în Zagreb. În copilărie a fost martorul bombardărilor din timpul războiului, iar în aceste atacuri și-a pierdut majoritatea prietenilor și a colegilor de școală. Această traumă l-a urmărit toată viața, Lalić afirmând: „copilăria în război a marcat toată opera mea poetică“. Ivan V Lalić a fost unul din cei mai apreciați poeți europeni ai vremii sale, cărțile sale fiind traduse în engleză, franceză, italiană, poloneză, maghiară și macedoneană. Selecții din poemele sale au fost traduse și în limba româ-nă. Din volumele sale de versuri, amintim: Un fost copil (1955), Marea poartă a mării (1958), Melisa (1959), Argonauţii și alte po-ezii (1961), Cerc (1968), Linii deranjate (1975), Bizanţul (1988), Cele patru canoane (1996). A fost membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte.

41

IUBIRE ÎN IULIE

1.Deschide această seară ca o scrisoare,Cu scrisul de mână pătat de sângele păsărilorDevorate de lava strălucitoare a serii.

Deschide această seară ca un trandafir,Praful acela, bronzul și transpirația de pe pielea ta,Acea constelație care respiră.

Deschide această seară ca o scrisoare.Sunt ascuns în caligrafia eiCa o umbră în florile liniștite de cireș,Sau ca amiaza din sângele nostru.

Vine noaptea crescută cu ploaie și cireșe,Și diamantele nesigure ale prospețimii subite.Deschide această seară ca o scrisoare.

Data este ilizibilă, timpul fără început,Dar semnătura e clară: Iubesc.

2.Gustul furtunii în tulpina trandafirului invizibilPe care-l răsucești între degete, absentă.Vara aurie și întunecată.

Dar vântul nu bate, iar ploaia străluceșteîn cuvintele tale, ca fosforul Pe cusăturile apei.Vara aurie și întunecată.

Fulgerul care călătorește mai încet decât amintirea

42

Nu ne va lumina niciodată în acest loc.

Acel fulger încă îngropat în zăpezi și floriÎn călătoria lui în jurul anului.

Gustul ploii pe buzele tale,Vara aurie și întunecată.

43

MORMÂNTUL LUI MOZART

Vremea rea, se spune, a împrăștiat cortegiul modest,așa cum împrăștie zețarul propozițiile inutile;Un câine plouat, singurul martorAl lucrului perfect făcut A dispărutLa intersecția dintre înserarea ploioasă și istorie:Nu există deci o dovadă realăCă Mozart odihnește de fapt,Iar spațiul se cutremură de muzică și câineleLatră uneori de pe o stea Când aude pașii de piatră ai oaspetelui.

44

MONOLOGUL CORBULUI

Cred că porumbelul este mai potrivitSă îndeplinească această misiune, să aducă veștiÎn ciocul mic și ostenitDeja îngroșat într-un simbol:O ramură a speranței pentru pictorulCare lucrează la tabloul păcii.Din cauza asta eu aleg absențaAcum când barajele raiului șiFântânile abisuluiSunt închise. Aleg o minte limpede.Înaintea mea, Potopul.Pe aripa întunecată port soarele,Îmi văd numai de treaba mea,Ciugulesc în noroiOchii păcătosului. Și croncănesc.Mă vor picta pe stemeStând în zăpadăNegru ca un răvaș.Mă vor învăța să spun Nevermore.Voi fi faimos. Porumbelul, totuși,Pare a fi făcut pentru această misiune.Speranța să prindă viață în imaginea luiPentru ca în a mea să încolțească groaza.

45

ARGONAUŢII

Marea ne-a răbdat, ocupată de veșnicia saȘi astfel am plutit de la un malLa celălalt, zile în șir, nopți, ani.

Cele mai frumoase maluri, desigur, nu le-am atins.Numai vântul a purtat firele rupte Ale mirosurilor din livezile enorme de la capătul lumii

În afara direcției plutirii, am cunoscutIubirea și moartea și puțin din sens,Boabe tari de aur din nisipul amintirii;

Da, și mândria aventurii, pătată de sânge,Și spălată de vânturile imaculate, sub stelelePe care ne-am inscripționat cu stângăcie numele.

În cele din urmă ne-am întors de unde am pornit;Echipajul s-a împrăștiat ca un colier; a plesnitFirul sorții noastre. Căpitanul a fost făcut bucăți de prora corabiei.

Marea a rămas aceeași. Totul a rămas la fel.Corabia cu coastele înflorite putrezește pe malul de pe care am plecat.Dar puțini îi cunosc taina: Nu este important unde ajungi,Important este doar să navighezi.

Miroslav Antić[1932-1986]

s-a născut la Mokrin, lângă Kikinda. A fost regizor, scenarist, jurnalist, pictor și unul dintre cei mai boemi poeți sârbi. A făcut parte din ceea ce s-a numit Valul negru, o grupare din anii ‘60-’70 (din care au mai făcut parte: Dušan Makavejev, Žika Pavlović, Saša Petrović, Želimir Žilnik ș.a) a regizorilor care au adus o nouă abordare în cinematografie, prin sarcasm, umor negru și critica dură la adresa societății. A fost recompensat cu mai multe premii, atât pentru activi-tatea literară, cât și pentru cea cinematografică: Premiul Goran, Premiul Teatrului Steria și al Arenei de Aur pentru scenariul fil-mului Eliberarea Voivodinei, Premiul Neven pentru cărțile pentru copii, etc. Câteva din volumele sale de versuri: Înjurături tandre (1955), Concert pentru 1001 de tobe (1962), Ultimul basm (1965), Partea stângă a lumii (1971), Mitul păsării (1979), Kikinda (1981). A murit în iunie 1986.

47

CROIALĂ

Îţi voi fura umbra, o voi trage pe mine șio voi arăta tuturor. Vei fi felul meu de-a mă îmbrăcacu tot ce e mai gingaș și secret. Și chiar și-atunci când te învechești, roasă și decolorată, n-am să mă dezbracde tine. Pe mine te vei rupe.Pentru că tu ești singurul meu mod de a-mi acoperigoliciunea acestui suflet de copil. Și de-a nu mă mai rușina în faţaplantelor și a păsărilor.În părţile roase vom plânge împreună.

Te voi coase cu vânt. După, știu, voi confundapielea mea cu a ta. Habar n-am dacă mă înţelegi:asta nu e întrepătrundere.Eu mă spăl pe faţă cu tine.

Iubirea e o curăţare prin cineva. Iubirea e mirosul cuiva, țesut pe de-a-ntregul pe noi.E tatuare cu fantezie.

Iată, se înserează, și lumea devine mai rece.Tu ești felul meu de cald. Te voi îmbrăca, așa dat în foc, să nu răcesc de atâta iarnă din frica și singurătatea mea.

48

DACĂ PERNELE AR VORBI

Dacă pernele ar vorbidespre cine ce visează și ce ascundedacă ar vorbi cu adevăratdespre ce face cineva pe furiș,de exemplu,despre fata ce imită adulțiiși bagă tot felul de intrigi...mânjită toată cu cremă,sau despre băiatulcare se bărbierește cu lama tocităde parcă are omul probleme cu barba.și în rest dacă ar vorbi despre tine și despre mine,ar fi să și plângem să râdemși să mai și roșim.

Noroc că pernele nu vorbesc nimic.Păstrează un million de secrete în albul moale al penelor.Ele sunt precum vapoarele,vapoarele mari, albe,ce navighează spre imposibilspre visespre nesfârșit.Seara te duc.În zori te aduc.E totul în regulă să mai apuc să zic...

49

DESPRE CE VORBIM CÂND NE PLIMBĂM

Despre ce vorbim când rătăcimseara prin oraș?De fapt: noi doar tăcem... tăcemși ne privim pe furiș.De fapt noi în sinea noastră ne întrebămCeva ce nu pricepe nimeniVisăm și hoinărim... hoinărimși din când în când ne întunecăm cu voce tare.Iar când orașul aproape apune și se îngălbenește de-atâtea lămpideodată știm ce înseamnătăcerea asta demnă.De fapt noi intuim deja cuvintele crescute cât o zi de vară,și ne ajunge să tăcem doarsă hoinărim prin seară.

50

ACOPERIȘUL LUMII

Dacă vrei să înfângi fiara,zice clownul,nu trebuie să i te adresezi cu tăieturi sau cu urlete.Nu lătra la leunu mârâi la crocodil.

Cântă-le.Șoptește.Alintă-le pe limba păsărilorsau pe limba copiilor.

De cum își aude limba linxuluilinxul sfâșie.De cum își aude limba tigruluitigrul rupe.

Neputința tuturor sălbaticiilor constă în a putea fipăcăliți cu un alt mod de exprimare.

Cel ce luptă pentru putere se teme de altă specie.Clownul e luptătorul tribului râsului disperat.Îmblânzitorul.Și șarlatanul.El câștigă prin frivolitate.

Dinții sunt mai moi decât buzele.Ferește-te de sărutși fii pe fază.

Dinții mușcă pentru o clipă doar.Sărutul pentru o viață întreagă.

51

CÂNTEC PENTRU NOI DOI

Știu,așa trebuie să fie:noi doi nu ne-am întâlnit niciodată,chiar dacă ne căutăm, se știe,pentru fericirea tapentru fericirea mea.Ploaia beată biciuie și lovește,vântul le smulge sălciilor părul.Încotro s-o iau?În ce oraș să poposesc?

Ziua e răsturnată pe câmpuri tulburi.

Târâi după mine, prin lume, doi ochi goimă holbez la fețele trecătorilor.Pe cine să întreb, flămând și ud,De ce nu ne-am întâlnit niciodată?

Sau s-o fi întâmplat?Trebuia făcut pasul?

Poate că s-a apropiat de mineȘi eu, amărât,m-am oprit la cârciumă,iar ea, neștiind, a trecut.

Nu știu.Lumea toată am colindat-onebuni de dorință,amândoi,și am trecut unul pe lângă celălalt.la doar un pas.

Da, așa trebuie să fi fost.

Aleksandar Ristović[1933-1994]

s-a născut la Čačak. A studiat limba și literatura sârbă și a fost timp de mulți ani profesor de liceu în orașul natal. Din păcate, poezia sa este puțin cunoscută în străinătate, fiind tradus doar în engleză și promovat în Statele Unite de Charles Simić. Deși este cunoscut mai mult ca poet, Ristović a scris și proză, dar și eseistică. Poezia este definită în primul rând de limbajul direct, incisiv, dar și de umorul negru cu care abordează temele grave. Din volumele sale de versuri, amintim: Soarele unui anotimp (1959), Numele naturii (1962), Texte (1969), Despre călătorii și moarte (1976), Imagini diurne și nocturne (1984), Casa oarbă și locatarii vizionari (1985), Ușor ca un fulg (1985), Praznicul măs-căriciului (1990).

53

ÎN GAURĂ DE ȘOARECE, POEŢILOR!

Poeților, în gaură de șoarece!în pâinea mucegăită!în fânul plouat!în cărțile încuiate cu șapte broaște!în latrina de lemn!și, desigur, în florile uscate!în pivnița-n care proprietarul dubios aduce în fiecare sâmbătă câte un leș, decapitat sau fără picioare, și-l așază lângă celelalte leșuri, în butoiul gol de vin!în gunoiul din grajduri, poeților!în găoacea din care au ieșit reptilele acum mult timp!în pustiul ierbii!în rahatul idiotului!în hernia apoasă!în pâinea săracului înaintea pâinii bogatului!în casa de nebuni!în micul ospiciu ascuns de orice așezare, de orice suflet viu!în aerul înalt, unde nu ajunge glasul omenesc și nici sunetul clopotului care bate pentru ajutor!

Poeților, în dumnezeul mamii voastre!am fost alături de voi,am mers braț la braț printr-un spațiu ireal, gurile ni se atingeaucând beam vin din același pahar,dar acum a venit timpul să plecăm acolo unde ne trimitcei ce au urechiși nu aud,cei ce au ochiși nu vădnici lumina care vine de sus,nici lumina care se întinde în jur,în preajma țipetelor și a șoaptelor!

54

ULTIMUL CÂNTEC

Coșciugul e terminat,meșterii s-au dus după ziare și bere,în timp ce mă oglindescîn lemnul său întunecat și neted,eu sunt în același timp și înauntru și afară,nu-mi aparține nimic,nicio cârpădin ceea ce a fost obiectul dezbaterii poetice.

Meșterii s-au dus după ziare și bere.

55

FLIRTÂND CU UN PORC

Vino la mine, porcule, tu, cel ce te îmbraci ca un nobil tăvălindu-te în noroi,vino la mine cu ochii tăi mici și ezitanți.Eu îți înțeleg stânjeneala și vanitatea.

Nu e bine ca unui poet să-i placă aceleași lucruri care îți plac și ție,dar ceva îmi e drag în destrăbălarea ta,în fața căreia cedezi cu o permanentă nehotărâre.

Și totuși, diavolul te așteaptă în abator.Are degete groase, cojoc și ustensile fine de tăiat.Stă în mijlocul camerei cu picioarele crăcănate, încălțat în cizme de cauciuc, jucându-se cu cuțitele.

Între timp, ajutorul său clătește găleata de lemnși o urmărește pe fiica șefului coborând scara,ridicându-i fusta ca să-i vadă gleznele și tălpile roz.

Vino la mine, porcule, amant al mlaștinii,Mi-ar plăcea să-ți șoptesc dulci nimicuri în urechea ciulită înainte ca ei să te ia,lăudându-te și blestemându-te cu rândul.

56

DISPERARE

Ai deschis cutia cu chibrituri.Rămăsese un singur chibrit.L-ai scos, iar acumcutia era goala.Ai băgat trei buburuze în ea.Cu ultimul chibritai dat foc cutieiși în timp ce ardea,scoțând un fir de fum,te-ai întors spre mineși mi-ai râs în față!

57

MĂRUL ÎN HAN

Apropii mărul de față,simt cum flacăra mirosului său îmi pătrunde în nări,și în timp ce-l tai în felii subțiri,farfuria se umple de brumă.Stau în jurul mesei, sub copacul primordial,și îi privesc pe cei care până ieri erau aici,țin mărul în mână, țin o jumătate de măr,o înghițitură,până la urmă nu-mi rămâne nici atât.Și o frază luminoasă ca o ață sfântăîmi ajunge direct din stomac, în gură:mărul apare din noucu rumeneala, mirosul și țesutul străveziu,cu semințele care se văd din afară,nu Mărul Cunoașterii,ci forma adevărată, strecurată printre degetele desfăcuteliteralmente în eternitate.

58

TRĂIRE

Am mers în grădină și în gaura pe care-am făcut-o cu un creionam pus câteva semințe.În timp ce le acopereamcu pământul mărunțitam simțit un fel de gâdilare pe degetele de la mâna dreaptăși am văzut cum ceea ce abia semănasemcrește cu o viteză neobișnuită,cum tulpinele subțiri și tarinu mă lasă să-mi desprind palmade ceea ce tocmai a fost obiectul distracției mele.

59

LATRINA

Prin crăpătura din dreaptapoți vedea un cocoș roșu,iar prin cea din stânga,cu puțin efort,poți zări masa,fața de masă albăși o sticlă de vin.În spatele tău, dacă întorci privirea,sunt oile care încearcă să zboarecu aripile lor de lână.Iar prin gaura în formă de inimădin ușă,fața zâmbăreață a cuivacare se uită la tine cum te caci.

Jovan Hristić[1933-2002]

s-a născut la Belgrad. A fost poet, dramaturg, eseist, critic li-terar și de teatru, traducător și editor. Poezia sa are ca principală temă de inspirație mitologia greacă. Dintre cărțile sale de poezie enumerăm: Jurnalul lui Ulise (1954), Poezii (1959), Școala alexandrină (1963), Cântece vechi și noi (1988), În clipa întunecată (pm., 2003). A murit în anul 2002 la Sremska Kamenica.

61

LINIȘTEA SERII

Voi de sub porțile înserării, de pe străzile întunecate,De lângă ieșirile de urgență, din preajma zidurilorDe cărămidă roșie și cioburi de sticlă,Voi care, stând îmbrățișați, visați lumina lunii Pe blana pisicii dispărute în cutele draperieiSau în lătratul câinelui,Voi doi, voi doi singuri în întuneric, singuriLângă ultimul stâlp fără lumină și fără somn.

Voi doi undeva în parc, pe o cărarePrintre frunze și nori, între două ploi,Între două adieri, pe o bancă umezită de lacrimi.Nu aveți nimic în afară de o cameră micăCu un mic pat de fier, cărți așezate pe scauneȘi cu un soare rece dincolo de geamurile galbene.Voi care sunteți singuri chiar și atunci când vă îmbrățișațiSuficient de tare pentru a frânge aripa cenușie a singurătății.

În timp ce șoptiți puținele cuvinte pe care le-ați găsitÎn aceste clipe de gingășie întâmplătoare,Cuvintele spuse deja de multe oriAcolo unde a fost lună sau noapte,În timp ce traversați străzile pustii ale orașului După ultimele reprezentații de film. Mergeți îmbrățișațiPe această stradă umedă, mai ireală decât visulCu ochii închiși și cu degetele nemișcate.

Oare auziți pașii cuiva în urma voastră?Oare îi auziți cuvintele printre șoaptele voastre?Oare îi simțiți atingerea printre mângâierile voastre?Și de fiecare dată când mergeți singuri și vă gândițiCă nu e nimeni care să arunce o piatră din glasul săuÎn apa întunecată a tăcerii dintre voi, Amintiți-vă de cel ce pășește insistentÎn urma voastră și încearcă să vă trezească.

62

INSULE

A sosit iarăși timpul să răsfoiesc cartea voastră:Undeva ploile spală deja sentimentele mele de iarnăCa nisipul pe care vânturile l-au adus pe acoperișuri;Iar când pășim prin iarbă, pantalonii se îmbibă de apă.

Oare aici este vorba despre o febră veche pe care februarieA uitat-o în oasele mele? Sau este zbaterea velelor Dintr-un vis îndepărtat? Să pornim. Picură de pe frunzeȘi amanții râd prin adăposturi părăsite.

Pașii se pierd. Marea se izbește de dealuri.

Într-un târziu, după ploaie, marea și pietrele se caută,Mai înțelepte. Valurile vinSpre mal. Femeile se întorc prin așternuturi.Vântul pe insulă. Plouă în larg.

E întuneric. În port, frânghiile se freacă de punți.Oare insulele te vizitează încă în vise?Fereastra e deschisă și amintirea intră frumos în cameră.Prin perdeaua subțire, amintirea.

63

POEM

Crede-mă prietene Pentru că eu sunt oaspetele care vineBate la ușă și pleacă PleacăȘi nu lasă în urma sa niciun sunetNicio bătaieNiciun cuvântNicio urmă a pașilor săi în luminile din scara bloculuiNicio umbră pe perete NimicNiciun sunet Niciun cuvânt Niciun pasOaspetele care vine bate și pleacă PleacăCa un strop de ploaie care trece prin jgheabȘi este uitat UitatCa acela care este așteptat și nu soseșteAceastă scoică de pe masa voastrăÎmi amintește de călătoriile lungiDar eu doar voi bate la ușă și voi pleca Voi plecaCu totul.

64

URBI ET ORBI

L-au așteptat de dimineață, iar când s-a copt amiazaA sosit. Sosirea lui a fost anunțată cu tobe și trâmbițe,Copiii se smuceau din brațele mamelor.

Apoi au adus jertfe, iar el a privitCum fumul se ridica în sus și mirosul laurilor acoperea mirosul sângelui proaspăt din nări

A zis „aici sunt și apusul și răsăritul soarelui,M-am întors și lumea a venit după mineE prea mică pentru pașii mei. Am văzut.“

În clipa moartă am privit cum soarele apune,Ziua se despărțea de noapte și noaptea se despărțea de zi,În timp ce el stătea neputincios, simțind cum îl părăsescDorințele îndeplinite cu care nimic nu se putea începe.

CUPRINS

Cuvânt înainte ......................................................................... 5

Vasko Popa Calul .................................................................................. 9 Mormântul lui Rastko Petrović ........................................ 10 Cântecul mierlei ............................................................... 11 Trecătorul și plopul .......................................................... 12 Lecţia de poezie ................................................................ 13 Mișcarea în cerc a poeţilor .................................................. 14 Făuritorii cutiei mici .......................................................... 15

Miodrag Pavlović Groapa .............................................................................. 17 Regele orb în exil ............................................................... 18 Chestionarul insomniei .................................................... 19 Cugetări paradiziace ......................................................... 20 Al doilea cerc .................................................................... 22 Bolta ................................................................................ 23

Stevan Raičković Cei ce dorm ...................................................................... 25 Locul pustiu ..................................................................... 26 Păsări panonice ................................................................. 27

Milorad Pavić Marea migraţie a sârbilor 1690 ........................................... 31 Până la urmă ..................................................................... 33 În grădina lui Kopitar ....................................................... 36

Ivan V. Lalić Iubire în iulie ..................................................................... 39 Mormântul lui Mozart ..................................................... 41 Monologul corbului .......................................................... 42

Argonauţii ........................................................................ 43 Miroslav Antić Croială .............................................................................. 45 Dacă pernele ar vorbi ........................................................ 46 Despre ce vorbim când ne plimbăm ................................ 47 Acoperișul lumii ............................................................... 48

Aleksandar Ristović În gaură de șoarece, poeţilor! ............................................ 51 Ultimul cântec .................................................................. 52 Flirtând cu un porc ........................................................... 53 Disperare ......................................................................... 54 Mărul în han .................................................................... 55 Trăire ................................................................................ 56 Latrina .............................................................................. 57

Jovan Hristić Liniștea serii ..................................................................... 59 Insule ............................................................................... 60 Poem ................................................................................ 61 Urbi et orbi ....................................................................... 62

Branko Miljković În zadar o trezesc ............................................................... 65 Cântecul orfic ................................................................... 66 Testamentul orfic .............................................................. 67 Dis ................................................................................... 68 La masă ............................................................................. 69

Borislav Radović Peștii .................................................................................. 71 Stânca ............................................................................... 72 Pădurea ............................................................................. 73 Nud .................................................................................. 74 Descrierea timpurilor desperecheate .................................. 75

Danilo Kiš Toamna ............................................................................ 77 Pianul dezacordat ............................................................. 78 Visele de dragoste ale lui Apollinaire ................................ 80 La vestea morţii doamnei M.T. .......................................... 82 Apusul soarelui ................................................................. 83

Ljubomir Simović Festivalul de vară din Belgrad ........................................... 85 Târfa soldaţilor ................................................................. 89 Blesteme ........................................................................... 90 Singer ............................................................................... 92 Mic dejun ......................................................................... 93 Inscripţie în aur ................................................................ 94 Judecata de apoi ................................................................ 95

Branislav Petrović Când te părăsește cel pe care-l iubești ............................... 97 E pe urmele tale ............................................................... 98 Bătrânul numit insulă ....................................................... 99 Poem despre întoarcerea Anei din concediu .................... 101 Primul cântec al omului .................................................. 102 Cum dăinuie ana dialectic în mine .................................. 105

Aleksandar Petrov Smolni ............................................................................ 107 Ecuaţie cu o necunoscută ................................................. 109 Poezie în idiș .................................................................. 110 Cititoarea de poezie rusească ........................................... 111 Bătrânii critici ................................................................. 112

Matija Bećković Acest cap ......................................................................... 115 Pumnalul ........................................................................ 117 Noaptea .......................................................................... 119 Simt din nou nevoia să vorbesc .......................................... 121

Simt din nou nevoia să tac ................................................. 123 Oglinda ........................................................................... 125

Petar Cvetković Cercuri ............................................................................ 127 Arhimede ........................................................................ 128 Pact asupra gloriei ........................................................... 130 Noua înţelegere a timpului .............................................. 131

Gojko Djogo Lâna ............................................................................... 133 Balada papagalului care latră ca un câine ...................... 134 Plopii din închisoarea Padinska Skela ............................. 136 Arătătorul câine ............................................................... 137 Măsurătorul timpului ...................................................... 138 Chinezilor, despre fiare .................................................... 139 Iadul și pana .................................................................... 140

Milutin Petrović Mă împrieteneam cu femei pe moarte .............................. 143 De dragoste, despre moarte ............................................... 144 Amăgire ........................................................................... 145 Când am plecat la institut să-mi vând corpul ................... 146 Capul pe butuc ................................................................ 147 Urlet ............................................................................... 148 La cina cea de taină .......................................................... 149

Adam Puslojić Catrene migratoare .......................................................... 151 Singurătate de mamut ..................................................... 152 Vederi ............................................................................. 153 Întunericul întunericului ................................................ 154 Haiku triptic ................................................................... 155

Radomir Andrić Oasele încheieturii .......................................................... 157

Pata ................................................................................. 160 Ionesco n-a fost călăreţ ..................................................... 161 Malul celălalt ................................................................... 163

Srba Ignjatović Barbarii la Pont ................................................................ 165 Mușcătura ursului alb ...................................................... 166 Notă despre marea invenţie .............................................. 167 Știri din casa Domnului ................................................... 168 Testamentul lui Germanicus ............................................ 169

Stevan Tontić Gâtul unui creștin ........................................................... 171 Sfânta Scriptură .............................................................. 172 Fericirea surdo-muţilor ................................................... 173 Îţi mulţumesc, Doamne! .................................................. 174

Tanja Kragujević Nuferi, sens ..................................................................... 177 Fidelă, mărită .................................................................. 178 Fără vești bune ................................................................. 179 Cele două minute ale trandafirului .................................. 180 Zăpada albastră ............................................................... 181

Jovan Zivlak Cușca .............................................................................. 183 Fulgerul .......................................................................... 184 Motanul .......................................................................... 185 Casele lui Brecht .............................................................. 186 Sunt ușor și mă mișc .......................................................... 187 Slobodan Zubanović Ieșirea spre viitor .............................................................. 189 Coborârea ţiganilor în piaţa Bajloni sau balada vecinilor .... 190 Redacţia: ......................................................................... 191 S-ar găsi ........................................................................... 192

Duško Novaković Fragment din parola comună: vrem schimbare .................. 195 Carte-apatrid .................................................................. 197 Tema pentru astăzi .......................................................... 199 Ce-am vrut să-i spun poetei nipone Kazuko Shiraishi despre cireși ..................................................................... 200 Musca a stat .................................................................... 201 Nasturele lui Stalin .......................................................... 202 Ebraic ............................................................................. 204 Peștele ............................................................................. 205

Novica Tadić În mijlocul gălăgiei ......................................................... 207 Habotnic ........................................................................ 208 Jucării, vis ....................................................................... 209 Chemarea nopţii I. ........................................................... 210 Într-o gară, vis .................................................................. 211 Foamea ........................................................................... 212 Trauma ........................................................................... 213 Zar ................................................................................. 214 Simpozionul de poezie .................................................... 215

Radmila Lazić Spălatul pe mâini ............................................................ 217 Cum mă simt .................................................................. 218 În așteptarea veștilor proaste ........................................... 219 Vremuri .......................................................................... 220 Sac de dormit .................................................................. 221 Mărul din rai ................................................................... 222 Autoportret .................................................................... 223

Bratislav Milanović Liniște, liniște totală ....................................................... 225 Fuga ............................................................................... 226 Nimeni și nimic .............................................................. 227 Nu, îngere ....................................................................... 228 Cântăreţul balcanic ......................................................... 229

Milovan Marčetić Funia Domnului ............................................................. 231 Aprilie ............................................................................. 232 Material pentru un recviem ............................................. 233 Poem postmodern în douăzeci și nouă de rânduri .......... 235 Când ajungi în hiperboreea ........................................... 237

Miloš Komadina Lumile ............................................................................ 239 După ploaie .................................................................... 240 Anatemă ......................................................................... 241 Luminile pe care nu le am ................................................. 242 Iarnă și soare .................................................................... 243 Fraţii ............................................................................... 244 Blues sârbesc ................................................................... 245

Ivan NegrišoracPoetul necunoscut, de la începutul sec. XXI, vorbește cu piatra de râu pe malul Uranopolisului ....................................... 247Ghicitoare pentru pescărușii ce zboară deasupra corabiei Sf. Pantilimon ...................................................................... 249Contabilul, în pat, privindu-se pe sine însuși și albul tavanului în noapte ........................................................................ 251Pantofarul recunoaște că-l invidiază pe brutarul mănăstirii ... 253

Nikola Vujčić Litera diferenţei .............................................................. 257 Povara ............................................................................. 258 Drumul .......................................................................... 259 Vesela neagră .................................................................. 261 Trezirea ........................................................................... 262 Asemănarea ..................................................................... 263

Jelena Lengold Iubire .............................................................................. 265 Stelele ............................................................................. 266

Cea mai frumoasă zi din viaţă .......................................... 267 În vremuri străvechi ........................................................ 268 O moarte mică ................................................................ 269 Eroii autocontrolului ...................................................... 270 Ar fi o reală ușurare .......................................................... 271 Incontrolabil ................................................................... 272 Passion ............................................................................ 273

Dragan Jovanović Danilov Camera purtată pe aripi .................................................. 275 Pivniţa ............................................................................ 276 A trăi în orașele mici ........................................................ 277 Orașul blestemat ............................................................. 278 Cerbul ............................................................................ 279 Tinerele fete duse de apă .................................................. 280 Pisicile de la periferie ....................................................... 281

Vojislav Karanović De ce nu mă uit la filme porno ......................................... 283 Îngerul ........................................................................... 284 Studiul spaţiului .............................................................. 285 Muzeul figurilor vii ......................................................... 286 Salto mortale ................................................................... 287 Exteriorul ....................................................................... 288 Alegere ........................................................................... 289

Ana Ristović Deșeu urban ................................................................... 291 Dreptate maternă ........................................................... 293 Vise pe roţi ...................................................................... 294 Istoria ............................................................................. 295 În jur de zero ................................................................... 296 Lingua franca .................................................................. 298 După două mii ................................................................ 300

Dejan Aleksić Lanţul ............................................................................. 303 Sala de așteptare .............................................................. 304 Albina ............................................................................. 306 O privire prin fereastră ..................................................... 307

www.hergbenet.rowww.libraria.hergbenet.ro

Herg Benet Publishers

Bun de tipar: octombrie 2012. Apărut: 2012.Editura Herg Benet, Str. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucureşti, România.E-mail: editor@hergbenet.ro

Tipărit în România.