Biologia Si Cresterea Sturionilor

Cristina MUSCALURadu MUSCALU

BIOLOGIA ŞI CREŞTEREA STURIONILOR

Copyright © 2009Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil scris al autorilor

II

Dr. ing. CRISTINA MUSCALUSC STERLET SRL, TimişoaraE-mail: [email protected]

Dr. ing. RADU MUSCALUConsultant de specialitate, SC STERLET SRL, TimişoaraE-mail: [email protected]

Referenţi ştiinţifici:

Prof. Univ. dr. Ştefan DIACONESCUUniversitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Prof. Univ. dr. Marian BURAUniversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara

Coperta: pictor Flora RĂDUCAN Tehnoredactare şi ilustraţii: Radu Muscalu, Cristina Muscalu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

III

MUSCALU, CRISTINA Biologia şi creşterea sturionilor / Cristina Muscalu, RaduMuscalu. - Cluj-Napoca : Bioflux, 2009 Bibliogr. Index ISBN 978-606-92028-6-9

I. Muscalu, Radu

639.311

IV

Cristina MUSCALURadu MUSCALU

B I O L O G I A Ş I

C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O

R

V

Editura BIOFLUX Cluj-Napoca2009

VI

Prefaţă

Este binecunoscut faptul că produsele valoroase ale sturionilor au dus spre situaţia de a situa aceste specii piscicole pe lista roşie a animalelor ameninţate cu dispariţia. În prezent se fac eforturi pentru conservarea tuturor specilor sturionicole, iar principala metodă de salvare a acestora este acvacultura. Pe de o parte prin creşterea în ferme a sturionilor se produce puiet pentru popularea apelor naturale, iar pe de altă parte prin creşterea până la atingerea maturităţii şi recoltarea icrelor (caviarului) se reduce presiunea asupra populaţiilor sălbatice.

Prim autorul Dr. Cristina Muscalu şi-a prezentat în 2008 teza de doctorat intitulată „Cercetări privind creşterea şi dezvoltarea cegăi (Acipenser ruthenus) în sistem cu apă recirculată”, teză ce stă la baza compunerii prezentei cărţi. Am avut plăcerea să îi fiu referent ştiinţific în Comisia de Doctorat, drept pentru care îi cunosc foarte bine munca şi eforturile depuse pentru studierea şi înţelegerea acestor peşti cu totul deosebiţi.

De asemenea, coautorul Dr. Radu Muscalu, căruia la fel am avut plăcerea de a-i fi referent în Comisa de Doctorat, îmi este cunoscut ca un perseverent promotor al sistemelor recirculate, fiind implicat în diferite activităţi de promovare a acvaculturii moderne prin activitatea sa publicistică şi de consultanţă.

Deoarece, literatura de specialitate din prezent, are nevoie de mai multe informaţii cu privire la creşterea sturionilor, autorii, făcând dovadă de simţ practic au descris foarte amănunţit metodele de cultură a acestor peşti. Mai mult, se fac descrieri exacte ale metodelor de reproducere, anesteziere şi hrănire a sturionilor.

De asemenea, se aduc informaţii noi în ceea ce priveşte biologia sturionilor prin studiile histologice executate cu mare profesionalism dar şi pentru observaţiile asupra dezvoltării embrionare a cegăi. Informaţiile oferite vor fi cu siguranţă considerate de acum de referinţă pentru histologia sturionilor, mai ales că autoarea a descoperit funcţii noi la unele organe precum valvula spirală, căreia i-a atribuit şi un rol de organ limfoid. În plus, acest studiu, are şi o parte aplicativă, şi anume aceea de a demonstra că sistemele recirculate de acvacultură nu aduc nici un prejudiciu dezvoltării normale şi armonioase a populaţiilor de sturioni.

Prezenta lucrare are o certă valoare ştiinţifică, autorii făcând dovadă de un profesionalism desăvârşit. Cel mai important lucru este faptul că cercetările efectuate au un mare grad de originalitate, fiind în premieră naţională, până în prezent, cega ne-fiind studiată sub aspectul creşterii în sistem cu apă recirculată. Se deschid astfel porţile continuării cercetărilor în sturionicultură.

Cartea prezintă o ilustraţie bogată prin numeroasele fotografii originale, sugestive, grupate pe anexe la finele unor capitole.

USAMV BucureştiProf. univ. dr. ŞTEFAN DIACONESCU

VII

B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R

CUPRINS

Capitolul 1. MORFOFIZIOLOGIA STURIONILOR------------------------1

1.1. Tegumentul----------------------------------------------------------11.1.1. Formaţiuni tegumentare epidermice--------------------------------2

1.1.1.1. Formaţiuni dermice-------------------------------------------3

1.2. Sistemul muscular--------------------------------------------------5

1.3. Scheletul intern-----------------------------------------------------61.3.1. Scheletul craniului-----------------------------------------------------61.3.2. Coloana vertebrală şi coastele---------------------------------------91.3.3. Scheletul înotătoarelor şi centurilor-------------------------------11

1.4. Sistemul nervos----------------------------------------------------14

1.5. Sistemul digestiv--------------------------------------------------151.5.1. Tubul digestiv--------------------------------------------------------15

1.5.1.1. Faringele------------------------------------------------------171.5.1.2. Esofagul-------------------------------------------------------171.5.1.3. Stomacul------------------------------------------------------181.5.1.4. Cecumurile pilorice------------------------------------------191.5.1.5. Intestinul anterior (subţire)---------------------------------211.5.1.6. Intestinul posterior-------------------------------------------21

1.5.2. Glandele digestive anexe--------------------------------------------231.5.2.1. Ficatul---------------------------------------------------------231.5.2.2. Pancreasul-----------------------------------------------------24

1.6. Glande cu secreţie internă--------------------------------------251.6.1. Splina------------------------------------------------------------------271.6.2. Pancreasul-------------------------------------------------------------271.6.3. Timusul şi tiroida----------------------------------------------------271.6.4. Glandele suprarenale (inter-renale)--------------------------------281.6.5. Hipofiza---------------------------------------------------------------281.6.6. Epifiza-----------------------------------------------------------------291.6.7. Glandele genitale-----------------------------------------------------29

1.7. Sistemul circulator------------------------------------------------29

1.8. Sistemul respirator-----------------------------------------------30

VIII


1.9. Vezica înotătoare--------------------------------------------------31

1.10. Sistemul excretor--------------------------------------------------32

1.11. Sistemul genital----------------------------------------------------331.11.1. Biologia gameţilor---------------------------------------------------341.11.2. Gametogeneza--------------------------------------------------------35

1.11.2.1. Ovogeneza----------------------------------------------------371.11.3. Icrele-------------------------------------------------------------------41

Capitolul 2. SISTEMATICA STURIONILOR-------------------------------51

2.1. Originea şi evoluţia sturionilor---------------------------------52

2.2. Taxonomia sturionilor-------------------------------------------532.2.1. Supraordinul Chondrostei, Ordinul Acipenseriformes----------54

2.2.1.1. Familia Polyodontidae--------------------------------------552.2.1.2. Familia Acipenseridae--------------------------------------56

Genul Huso (Brandt)-----------------------------------------------------62Genul Acipenser----------------------------------------------------------67

2.3. Hibrizii--------------------------------------------------------------822.3.1. Hibridarea artificială-------------------------------------------------832.3.2. Hibrizi interspecifici de Acipenser--------------------------------842.3.3. Hibrizii intergenerici de Huso cu Acipenser---------------------85

Capitolul 3. ECOLOGIA STURIONILOR-----------------------------------87

3.1. Migraţia sturionilor----------------------------------------------873.1.1. Factori externi ai declanşării migraţiei----------------------------883.1.2. Factori interni ai declanşării migraţiei----------------------------903.1.3. Migraţia principalelor specii de sturioni din România----------92

3.1.3.1. Migraţia morunului------------------------------------------923.1.3.2. Migraţia nisetrului-------------------------------------------943.1.3.3. Migraţia păstrugii--------------------------------------------95

3.2. Răspândirea geografică------------------------------------------963.2.1. Principalele bazine hidrografice în care se întâlnesc sturioni--963.2.2. Distribuţia principalelor specii de sturioni-----------------------97

3.2.2.1. Distribuţia morunului---------------------------------------973.2.2.2. Distribuţia nisetrului-----------------------------------------983.2.2.3. Distribuţia păstrugii-----------------------------------------983.2.2.4. Distribuţia cegăi----------------------------------------------99

IX


3.2.3. Statele în care au fost semnalaţi sturioni--------------------------99

3.3. Antropismul asupra populaţilor de sturioni---------------107

3.4. Măsuri de conservare a populaţiilor de sturioni----------1103.4.1. Ce este şi cum funcţionează CITES?----------------------------1103.4.2. Protecţia sturionilor în ţările semnatare CITES----------------112

Capitolul 4. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A STURIONILOR--------113

4.1. Valoarea alimentară a cărnii de sturion--------------------114

4.2. Valoarea alimentară, procesarea şi categorii de caviar- 115

4.3. Comerţul internaţional cu produse sturionicole----------1184.3.1. Comerţul ilegal-----------------------------------------------------120

Capitolul 5. CONDIŢII DE CREŞTERE ALE STURIONILOR--------121

5.1. Principalele însuşiri ale apei în sturionicultură-----------1225.1.1. Temperatura apei---------------------------------------------------1225.1.2. Salinitatea apei------------------------------------------------------1235.1.3. Compoziţia chimică a apei----------------------------------------124

5.2. Tipul substratului, modelul bazinelor-----------------------125

Capitolul 6. TEHNICI DE REPRODUCERE ALE STURIONILOR- -127

6.1. Etapele reproducerii artificiale a sturionilor--------------1276.1.1. Selecţia reproducătorilor. Sexarea sturionilor------------------1286.1.2. Parcarea reproducătorilor------------------------------------------1326.1.3. Anestezierea reproducătorilor------------------------------------1336.1.4. Injectarea cu hormon hipofizar-----------------------------------1346.1.5. Recoltarea produselor sexuale------------------------------------1366.1.6. Fecundaţia-----------------------------------------------------------1376.1.7. Descleierea icrelor--------------------------------------------------1376.1.8. Incubaţia icrelor----------------------------------------------------137

6.2. Protocol de lucru pentru reproducerea cegăi-------------138

6.3. Dezvoltarea embrionară la cegă------------------------------145

Capitolul 7. NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA STURIONILOR----------155

7.1. Componentele din hrana peştilor şi rolul lor--------------1557.1.1. Elemente producătoare de energie-------------------------------156

X


Proteinele-----------------------------------------------------------------156Lipidele-------------------------------------------------------------------157Glucidele------------------------------------------------------------------158

7.1.2. Vitamine şi minerale-----------------------------------------------159Vitamine------------------------------------------------------------------159Minerale------------------------------------------------------------------160

7.2. Digestia la sturioni----------------------------------------------161Digestia lipidelor--------------------------------------------------------161Digestia proteinelor-----------------------------------------------------162Digestia carbohidraţilor-------------------------------------------------163

7.3. Consumul de oxigen---------------------------------------------163

7.4. Hrănirea sturionilor în condiţii de cultură-----------------1657.4.1. Pregătirea hranei vii------------------------------------------------166

Artemia salina------------------------------------------------------------166Tubifex--------------------------------------------------------------------167

7.4.2. Protocol de învăţare a sturionilor să consume furaj granulat-1697.4.3. Distribuirea furajelor-----------------------------------------------1747.4.4. Coeficientul de conversie a hranei-------------------------------177

Capitolul 8. SISTEME DE CREŞTERE ALE STURIONILOR---------183

8.1. Sistemele extensive----------------------------------------------184

8.2. Sistemele semiintensive-----------------------------------------1868.2.1. Bazinele folosite în sistem semiintensiv------------------------188

8.2.1.1. Bazinele de predezvoltare---------------------------------1888.2.1.2. Bazinele de creştere de vara I-----------------------------1908.2.1.3. Bazinele de iernare-----------------------------------------1928.2.1.4. Bazinele de îngrăşare--------------------------------------192

8.2.2. Policultura în sistemele semiintensive---------------------------194

8.3. Sistemele intensive----------------------------------------------1958.3.1. Structura fermelor intensive de creştere a sturionilor---------196

8.3.1.1. Staţia de incubaţie şi predezvoltare----------------------1968.3.1.2. Bazinele de creştere de vara I-----------------------------1988.3.1.3. Bazinele de îngrăşare--------------------------------------203

8.4. Sisteme superintensive cu recircularea apei---------------2078.4.1. Procesele de tratare a apei-----------------------------------------208

8.4.1.1. Filtrarea mecanică------------------------------------------208XI


8.4.1.2. Eliminarea amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor----------2098.4.1.3. Sterilizarea apei---------------------------------------------2118.4.1.4. Spumarea apei----------------------------------------------2128.4.1.5. Pomparea şi transportul apei------------------------------2138.4.1.6. Îmbogăţirea cu oxigen a apei-----------------------------214

Oxigenarea biofiltrului--------------------------------------------------214Oxigenarea bazinelor cu peşti-----------------------------------------215

8.4.2. Managementul de fermă-------------------------------------------2178.4.2.1. Stabilirea necesarului de bazine--------------------------2178.4.2.2. Stabilirea densităţii maxime în bazine-------------------2188.4.2.3. Ajustarea ratelor de recirculare---------------------------2198.4.2.4. Asigurarea climatului necesar dezvoltării sturionilor- 2218.4.2.5. Policultura în sistemele recirculate----------------------222

Bibliografie------------------------------------------------------------------------233

Index de termeni-------------------------------------------------------------------243

XII

M O R F O F I Z I O L O G I A S T U R I O N I L O R

Capitolul 1. MORFOFIZIOLOGIA

STURIONILOR

Cele mai complexe descrieri şi în multe cazuri singurele din literatura românească consultată, în ceea ce priveşte organizarea internă a peştilor le găsim în tratatul de ihtiologie semnat de CĂRĂUŞU (1952), dar şi în tratatele de zoologie ale lui FEIDER (1964) şi CEUCA (1983). Mai recent, au fost publicate studii histologice efectuate asupra organelor interne la nisetru de către DANGUY şi GENTEN (2005) şi descrieri ale unor organe de BURA şi GROZEA (1997).

În ceea ce urmează vom realiza o descriere a organizării interne a peştilor cu particularităţile sturionilor.

1.1. Tegumentul

Tegumentul peştilor este alcătuit dintr-o pătură superioară, de origine ectodermică denumită epidermă şi care este formată din mai multe straturi de celule fără a prezenta un strat cornean; dintr-o pătură profundă, de origine mezodermică, numită dermă sau chorium, care este formată din ţesut conjunctiv.

Epiderma este pluristratificată, acoperită cu o cuticulă subţire. Din punct de vedere structural, epiderma este alcătuită din două zone: o zonă generatoare, formată dintr-un strat generator de celule cilindrice sau

1

S I S T E M A T I C A S T U R I O N I L O R

Capitolul 2. SISTEMATICA STURIONILOR

Sturionii sunt printre cei mai vechi peşti care populează în prezent apele globului pământesc; ariile lor de răspândire sunt apele emisferei nordice. În acelaşi timp, se ştie că dintre toate speciile de peşti, sturionii sunt cei mai valoroşi, renumiţi mai ales prin calităţile nutritive şi gustative ale cărnii şi icrelor, dar şi prin mărimea lor neobişnuită faţă de speciile care trăiesc în apele noastre şi ale întregii lumi (MANEA, 1980).

După BUD (2001), reiese că sturionii sunt peşti cu o mare putere de adaptabilitate la variaţiile de temperatură şi salinitate, cu migraţii pentru reproducere din apele marine în apele dulci ale fluviilor.

Examinând sturionii de pe poziţii ecologice, de exemplu speciile genului Acipenser se constată în primul rând adaptarea lor ecologică multilaterală. Chiar în limitele speciilor înrudite ale acestui gen, se găsesc atât forme amfibionte, cât şi forme holobionte, ca şi forme anadrome care migrează în vederea reproducerii, din mări în fluvii, cât şi formele potamodrome, migratoare în ape dulci. Chiar în cadrul unei singure specii, la sturioni sunt deosebit de pregnante fenomenele de diferenţiere biologică (grupuri biologice, rase sezionere, subpopulaţii). O astfel de adaptabilitate ecologică multilaterală permite speciei şi diferitelor sale populaţii să folosească mai complet posibilităţile oferite de areal atât din punct de vedere al producţiei trofice a bazinului, cât şi din punct de vedere al folosirii locurilor de reproducere (MANEA, 1980).

51

E C O L O G I A S T U R I O N I L O R

Capitolul 3. ECOLOGIA STURIONILOR

3.1. Migraţia sturionilor

Problema migraţiei peştilor a constituit o preocupare a oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. O dată cu aprofundarea studiilor asupra migraţiilor în ultimii 50 de ani, cercetările au căutat să dea explicaţiile cele mai judicioase, abordând şi căutând să aducă mai multă lumină şi în discutata problemă a cauzelor lor. Instinctul migrator stabilit în organism este condiţionat de existenţa periodică a unor stări vitale transmise prin ereditate (NICULESCU DUVĂZ, 1959).

Migraţia are un rol primordial în sistemul integrat al interadaptaţilor, sistem ce a determinat succesul vieţuirii în decursul a milioane de ani a acestor peşti. Migraţia sturionilor din apele noastre, ca şi din celelalte bazine ale lumii, se efectuează de unele specii pe distanţe foarte mari, pe fundul bazinului. De exemplu păstruga se deplasează de ordinul zecilor de km, nisetrul de ordinul sutelor de km iar morunul care depăşeşte mia de km de la Marea Neagră urcând pe Dunăre până la zonele de reproducere naturală (REBREANU, 1984). Şi BACALBAŞA – DOBROVICI (1995) este de acord că sturionii efectuează migraţii de lungimi diferite: morunul ajunge în prezent până la barajul Porţile de Fier II, nisetrul ajunge mai rar în această zonă, pe când păstruga migrează, de regulă, până în zona nisipurilor de la Călăraşi.

Majoritatea speciilor se caracterizează prin viaţă migratoare, şi toate migrează în ape curgătoare pentru a se reproduce (AUER NANCY, 1996). S-au realizat numeroase experimente cu privire la migraţai sturionilor, în urma cărora s-a tras concluzia certă că, trei specii de sturioni se reântorc de fiecare

87

I M P O R T A N Ţ A E C O N O M I C Ă A S T U R I O N I L O R

Capitolul 4. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A

STURIONILOR

Triburile indienilor din vestul sălbatic venerau aceşti peşti imenşi, admirându-i pentru dimensiunile lor impresionante şi pentru forţa lor. De asemenea se bazau pe carnea şi pe pielea lor în fiecare an.

În schimb în timpul coloniilor mare parte a oamenilor considerau sturionii ca fiind nişte peşti cu valoare economică redusă, o adevărată pacoste. Multe surse ale vremii spun că peştii blocau râurile datorită mişcărilor de migrare efectuate în timpul reproducerii. Exemplarele mari care erau prinse din greşeală, au fost capturate şi folosite ca hrană pentru porci, ca şi combustibil pentru vase de mică dimensiune sau erau folosiţi ca şi fertilizanţi. Sturionul din râul Hudson era aşa de comun încât caviarul era aruncat.

Mult mai târziu americanii au devenit conştienţi de valoarea sturionilor, atunci când europenii considerau caviarul o delicatesă. Astfel că, cererea pentru sturioni a explodat.

Pe lângă caviar sturionii au fost exploataţi pentru diferite scopuri: carnea lor era delicioasă, în special afumată, pielea era argăsită şi folosită apoi în industria pielăriei, iar vezicile înotătoare erau transformate în gelatină apoi în clei de peşte folosit în olărit şi pentru limpezirea vinului şi a berii (WWW.DEC.STATE.NY.US.COM).

Arcaşii popoarelor nomade din evul mediu timpuriu foloseau ca material cleiul obţinut prin dizolvarea în apă fierbinte a vezicii de sturion, cu care asamblau arcurile din plăci de lemn de diferite esenţe. Mai mult, vezica de morun se mai folosea pe atunci, ca termometru: o bucată de vezică aşezată în palma bolnavului se curba în funcţie de temperatură. Acest produs piscicol

113

C O N D I Ţ I I L E D E C R E Ş T E R E A L E S T U R I O N I L O R

Capitolul 5. CONDIŢII DE CREŞTERE ALE

STURIONILOR

Pentru ca dezvoltarea şi creşterea sturionilor să se desfăşoare normal, iar acvacultorul să poată exploata la maxim potenţialul biologic al speciilor cultivate, trebuie îndeplinite anumite condiţii de mediu.

Apa, substratul, bazinul, hrana şi îngrijirea sunt toţi factori care împreună concură la bunăstarea peştilor. Toţi aceşti factori trebuie să aibă proprietăţile optime pentru ca sturionii să poată creşte normal. Optim înseamnă anumite limite preferate şi/sau acceptate de anumite specii.

Se poate evidenţia o limită inferioară şi una superioară, ce delimitează amplitudinea de toleranţă a speciei faţă de un anumit factor. În funcţie de amplitudinea de toleranţă pe care o manifestă speciile faţă de unul sau mai mulţi factori fizico-chimici, putem întâlni:

specii cu toleranţe largi – euribionte (grec. eurys = larg);

specii cu toleranţe reduse – stenobionte (grec. steno = îngust).

În intervalul amplitudinii de toleranţă faţă de un factor fizico-chimic se găseşte valoarea optimă, care este caracteristică pentru fiecare specie şi categorie de vârstă în parte. De multe ori, valoarea optimă a factorului pentru o anumită specie se încadrează într-un interval destul de restrâns, valorile din cadrul intervalului fiind la rândul lor câte un optim pentru o anumită categorie de vârstă.

121

TE H N O L O G I I D E R E P R O D U C E R E A L E S T U R I O N I L O R

Capitolul 6. TEHNICI DE REPRODUCERE ALE

STURIONILOR

Întrucât sturionii nu se pot reproduce natural în captivitate, numeroase au fost încercările prin care s-au elaborat tehnici de reproducere artificială la aceşti peşti. Primul care a realizat fecundarea artificială la cegă a fost Ovseanikov, în anul 1869.

Mai târziu Borodin, în 1889, a trecut la fecundarea artificială a icrelor nisetrului şi păstrugii, iar Petropavlovskaia pune la punct fecundarea artificială a icrelor de morun.

Însă un aport deosebit l-a avut Derjavin prin elaborarea şi experimentarea metodei de descleiere a icrelor (MANEA, 1980).

6.1. Etapele reproducerii artificiale a sturionilor

Pentru a fi considerată o reuşită, reproducerea artificială a sturionilor trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe de bază cum ar fi:

Selecţia corectă a reproducătorilor Crearea de condiţii asemănătoare cu cele din mediul natural

pentru reproducători şi icrele fecundate Aplicarea corectă a tehnologiilor de reproducţie

127

N U T R I Ţ I A Ş I A L I M E N T A Ţ I A S T U R I O N I L O R

Capitolul 7. NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA

STURIONILOR

Ca şi în cazul altor vertebrate, substanţele nutritive necesare peştilor rămân aceleaşi. Proporţiile dintre proteine, lipide , glucide, vitamine şi minerale trebuie să fie atent verificate, mai cu seamă în cazul sturionilor.

Dieta sturionilor, fie că provine din mediul natural sau administrată ca furaj, trebuie să fie în aşa fel concepută încât corpul să asimileze cât mai multă hrană iar aceasta să fie cât mai bine prelucrată de către organism.

În sistemul intensiv de creştere a sturionilor, se pot obţine performanţe economice doar atunci când alimentaţia puietului cu hrană vie este urmată de hrănire cu reţete care asigură nutrienţi necesari dezvoltării peştilor, uşor asimilabile şi au o formă accesibilă fiecărei categorii.

Începând din stadiul larvar, alevin şi puiet al sturionilor, se poate administra hrană granulată echilibrată calitativ şi cantitativ, în caz contrar se vor înregistra dereglări metabolice grave cu urmări nefaste asupra stării de sănătate şi implicit asupra nivelului producţiei (BURA şi colab., 2008).

7.1. Componentele din hrana peştilor şi rolul lor

În opinia lui PENZLIN (1989), componentele din hrana peştilor se împart în două mari grupe:

producătorii de energie vitamine şi minerale

155

T E H N O L O G I I D E C R E Ş T E R E A L E S T U R I O N I L O R

Capitolul 8. SISTEME DE CREŞTERE ALE

STURIONILOR

Creşterea sturionilor se poate realiza prin mai multe tehnologii care variază foarte mult de la extensiv până la superintensiv. Sistemele de creştere ale sturionilor sunt: extensiv, semiintensiv, intensiv şi superintensiv.

În mod obişnuit, nivelul intensivităţii unui sistem de creştere se exprimă prin densitatea la populare sau altfel spus, prin cantitatea de biomasă raportată la unitatea de volum (CRISTEA şi colab., 2002).

Ceea ce deosebeşte un tip de sistem de altul este în primul rând productivitatea, apoi modul în care este amenajată ferma. Producţia anuală în fermele sturionicole, variază între câteva zeci de kilograme la hectar de luciu de apă pe an (sisteme extensive) la peste 100 de kg la metrul cub de apă (sistemele superintensive). Aceste producţii record nu pot fi atinse decât în condiţiile folosirii unor furaje performante şi prin amenajarea de sisteme de cultură complexe, care exploatează la maxim potenţialul biologic al sturionilor.

Un caz particular de sistem de creştere a sturionilor, este cultura în viviere, care deşi se practică în volume mari de apă, peştii sunt crescuţi în ţarcuri mici, densitatea lor fiind apropiată de cea întâlnită în sistemele superintensive.

Pentru a ţine pasul cu noile descoperiri ale ştiinţei, acvacultorul trebuie să se orienteze către unul din sistemele consacrate de acvacultură. Însă, principalii factori ce decid alegerea sistemului de cultură sunt disponibilitatea

183

R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

Bibliografie

1. Antipa Gr., 1909, Fauna Ihtiologică a Romîniei, Bucureşti, Acad. Rom. Publ. Fond. Adamachi, 294, p. 31

2. Antoniu-Murgoci, 1942, Contributions a l’etude des Acipenserides de Roumanie, Ann. Sc. Univ Jassy, 26,2, p.1-99

3. Artyukhin E.N., 1995, Contributions on Biogeographyand Relationships within the Genus Acipenser

4. Auer N.A., 1996, Importance of habitat and migration to sturgeons with emphasis on lake sturgeon, Can. J. Fish. Aquat. Sci. 53 (Suppl.1): 152-160

5. Axelrod H.R., Burgess W.E., Pronek N., Axelrod G.S., Boruchowitz D.E., 2004, Aquarium Fishes of The world, TFH Publications

6. Bacalbaşa-Dobrovici N., 1995, Prioritatea cercetărilor pentru salvarea şi / sau păstrarea speciilor de peşti migratori, Simp. Intern. Acvacultura şi Pescuitul, Galaţi p.13-16

7. Bacalbaşa-Dobrovici, 1997, Endangered migratory sturgeons of the lower Danube River and its delta. Environmental Biology of Fishes 48:201 207.

8. Barannikova, I.A., Burtsev, I.A., Vlasenko, A.D. Gershanovich, A.D., Markarov, E.V. Chebanov, M.S., 1995, Sturgeon Fisheries in Russia. Proceedings of the Second International Symposium on Sturgeons, September 6-11, 1993., Kostroma-Moscova. VNIRO Publications. Pp. 124-130.

9. Băcescu M., Dumitrescu H., 1958, Les lagunes en formation aux embouchures du Danube et leur importance pour les poisons migrateurs, Verh . Int. Ver. Limnol., vol.13, p. 699-709

10. Bănărescu P., 1964, Fauna R.P.R.Vol. XIII. Pisces-Osteichthyes Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti

11. Bemis ,W.E., Findeis E.K., Grande L., 1997, An overview of Acipenseriformes. Environ. Biol.Fish. 48:25-71.

12. Bemis W.E., Kynard B., 1997, Sturgeon rivers: an introduction to sturgeon biogeography and life history. Envir Biol. Fish 48: p. 167-183

13. Berg L., 1953, Iarovie i ozimie rasî u prohodnîh râb. Ocrrki po obşcim

233


voprosam ihtiologii, Izd A.N. SSSR, p.242-261

14. Berg, L.S., 1962. Freshwater fishes of the U.S.S.R. and adjacent countries. Israel Program for Scientific Translations Ltd, Jerusalem. Volume 1, 4th edition. Russian version published 1948

15. Bergler H., 2005, 2006 – comunicare personală.

16. Billard R., 1995, Elements sur la biologie des esturgeons. La peche maritime, 1/2 33-47

17. Binkovski F.P., Doroshov S.I., 1985, Preface in: Binkovski F.P., Doroshov S.I. (Eds), North American Sturgeons: Biology and Aquaculture Potential. Dr.W. Junk Publishers, pp. 7-8

18. Birstein V.J., Bauer A. Kaiser-Pohlmann A., 1997, Sturgeon Stocks and Caviar Trade Workshop. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Pp. 35-43

19. Birstein V.J, Bemis, Waldman W.E., Waldman J.R., 1997, The threatened status of acipenseriform species: a summary. Environm. Biol. Fish. 48:427-435

20. Birstein, V.J., 1993, Sturgon and Paddlefishes: threatened fish in need of conservation. Cons. Biol. 7(4):773-787.

21. Bohl M., 1999, Zucht und produktion von susswasser fischen, Verlags union Agrar Munchen , 720 pag.

22. Bogoescu C., Dabija A., Sanielevici E., 1983, Atlas Zoologic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

23. Breck James E., Chmielewski Elizabeth Hay, 2004, Pond rearing of juvenile lake sturgeon, Raport la grant F-80-R-5, Study 230682, Michigan

24. Bud I., 2001, Peştii şi tainele umbrelor subacvatice, Ed. Ceres, Bucureşti

25. Buddington R. K., Christofferson J. P.,1985, Digestive and fedding charracteristics of the chondrosteans. In North American sturgeons:biology and aquaculture potential, Drw. Junk Publishers, Dordrecht, Olanda

26. Bura M., Grozea A., 1997, Îndrumător de lucrări practice la Acvacultură, Fac. de Zoot. Şi Biot., Timişoara

27. Bura M., 2006, Zoologia vertebratelor, Partea I, Ed. Agroprint, Timişoara

28. Bura M., 2007, Cega (Acipenser ruthenus, Linne 1758), Revista Somnul, nr.9, p. 14-15

29. Bura M., 2008, Manual de prezentare şi utilizare a tehnologiei de creştere a sturionilor în sistem superintensiv cu apă recirculată, Ed. Eurobit, Timişoara

234


30. Burtsev I.A., 1997, Sturgeon stocks and caviar trade Workshop IUCN Gland, Switzerland and Cambridge UK

31. Burtsev I.A., 1999, The history of global sturgeon aquaculture, J. Appl. Ichthyol. 15, 325

32. Cărăuşu S., 1952, Tratat de Ichtiologie, Ed. Acad. R.P.Române, Bucureşti

33. Ceuca T., Valenciuc N., Popescu Alexandrina, 1983, Zoologia vertebratelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

34. Chepurnova L.V., 1991, Zakonomernosti Funktsii Gonad, Razmnozhenia I Sostoiania Populiatsii Ryb Basseina Dnestra v Usloviah Gidrostroitel’stva., Shtiintsa Publ. House, Kishinev Pp. 164.

35. Cherr G.N., Wallis H.C.jr, 1982, Fine structure of envelope and micropyles in the eggs of the white sturgeon, Acipenser transmontanus, Development Growth&Differentiation 24 (4), 341-352

36. Ciolac A., Patriche N., 2004, Biological aspects of main marine migratory sturgeons in romanian Danube river. Migration of fishes in romanian danube river, nr.4, Applied ecology and environmental research 3 (2)p 101-106, Budapest

37. CITES, 2000, Implementation of Resolution Conf. 8.9 (Rev.) ACIPENSERIFORMES, TRAFFIC in coop. With IUCN,

38. Coad B., 2005, Freshwater fishes of Iran, Species Accounts – Acipenseridae – Caviar - www.briancoad.com/Species%20Accounts/Acipenseridae-Caviar.htm, accesat mai, 2005

39. Costache Mioara, 2003, Sturionii din România şi CITES, http://rosturgeons.danubedelta.org/importanta%20poliodon%20R.htm, accesat iunie, 2005

40. Craig M. Jaquelin, 2005, Plasma levels of estradiol, testosterone and vitellogenin in lake sturgeon (Acipenser fulvescens) to determine their sex ratio in the St. Claire River, Great Lakes Science center, Alpena

41. Cristea V., Grecu Iulia, Ceapă C., 2002, Ingineria sistemelor recirculante din acvacultură; Ed. Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 343 pag

42. Dadswell M.J., 1979, Biology and population characteristics of the shortnose sturgeon, Acipenser brevirostrum, in the Saint John River estuary, Can. J. Zool. 57: 2186-2210, New Brunswick, Canada

43. De Meulenaer, T. and Raymakers, C., 1996, Sturgeons of the Caspian Sea and the international trade in caviar. TRAFFIC International, iv+71 Pp.

44. Dettlaff T.A., Davydova S.I. 1981, Differential sensitivity of the follicular epithelium cells and oocytes of Acipenser stellatus to unfavorable conditions and the correcting effect of triiodothyronine. In: Mitskevich

235


MS (ed) Mechanisms of hormonal regulations and the role of feedback in development and homeostasis. Nauka, Moscow.

45. Dettlaff T.A., Ginsburg A.S., Schmalhausen O.I., 1993, Sturgeon Fishes. Developmental Biology and aquaculture. Springer Verlag, Berlin

46. Dimitriu M., 1935, Observaţiuni asupra migraţiei sturionilor. Rev. Zootehnică2, p.11-12

47. Edwards D., Doroshov, S., 1989, Appraisal of the Sturgeon and Seatrout Fisheries and Proposals for a Rehabilitation Programme. FAO Field Document FI.TCP/TUR/8853. Pp. 38;

48. Eukarya – Enciclopedia Faunei şi Florei din România, www.Eukarya.ro, accesat mai 2005

49. Feider Z., Grossu A., Gyurko Şt., Pop V., 1964, Zoologia vertebratelor, Ed. Didacticăşi pedagogică, Bucureşti

50. Feider Z., Gyurko Şt., Grossu A., Pop V., 1976, Zoologia vertebratelor, Ed. Didactică şi Pedagocică. Bucureşti

51. Findeis E.K., 1997, Osteology and phylogenetic interrelationships of sturgeons (Acipenseridae) Envir. Biol. Fish. 48: p. 73-126

52. Forsythe P.S., Scribner K.T., Bott K., Baker E., 2004, Fertilization success, egg predation, deposition and post emergent survival in the lake sturgeon (Acipenser fulvescens): the relative importance of potential barriers to recruitment, CCFFR/SCL : Abstracts of Oral Presentations

53. Gamberini A., 1998, Zootecnia alternativa, Ed. Agricole della Calderini, Bologna

54. Gherbilski N.L., 1962, Elementă teorii i biotehniki upravlenia arealom osetrovîh. Tr. Osetrovîe SSSR i ih vosproizvodstdvo TNIORH, 1 Moskva, p.11-22

55. Godeanu S.P., 2002, Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României, Ed. Bucura Mond, Bucureşti

56. Gregory W.K., 1933, Fish Skulls: A Study of the Evoltion of Natural Mechanism, Trans. Amer. Phil. Soc., 23, p.75-481

57. Grozea A., 2002, Acvacultură – curs, Ed. Excelsior Art, Timişoara

58. Hensel K., Holèik J., 1997, Past and current status of sturgeon in the upper and middle Danube. Academic Publications, Dordrecht. Pp. 185-200

59. Hochleithner M., Gessner J, 1999 The Sturgeon and Paddlefishes (Acipenseriformes) of the World:Biology and Aquaculture. AquaTech Publications, Kitzbuhl. Pp. 165

60. Holèik J., 1995, 4.druh Acipenser (Acipenser) gueldenstaedti Brandt, 1833. Academia, Praha. Pp.391-397.

236


61. Holmes J. A. S., 2001, Develop artificial propagation tehniques and protocols in preparation for supplementation selected white sturgeon populatons, Annual Progress Report,130-139.

62. Hung S. S. O. şi colab., 1995, Optimum feeding rate of white sturgeon (Acipenser transmontanus) yearlings under commercial production conditions, Journal of Applied Aquaculture 5, 297-303

63. Hung S. S. O. şi colab., 1997, High energy diets for white sturgeon (Acipenser transmontanus) Richardson, AquacultureNutrition 3 , 281-286

64. Hung S. S. O. şi colab., 2002, Nutrient requirements and feeding of finfish for aquaculture, CAB InternationalPublishing , 344-357

65. IUCN., 1996, Red List of Threatened Animals. IUCN, Gland, Switzerland

66. IUCN/SSC, 2000, Red List of Endangered Animals

67. Jankovic D.,1993, Populations of Acipenseridae prior and after the construction of the HEPS Djerdap I and II. Acta Biologica Iugoslavica, Seria E. Ichthyologia 25:29-34

68. Karapetkova M, Zhivkov M., Pchelarov T., 1995, Ribite v B'lgariya. Geya Libris, Sofia. Pp. 247

69. Kaszoni Z.,1981, Pescuitul Sportiv, Ed. Sport-Turism, Bucureşti

70. Kaszoni Z, 1976, Acvariu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti

71. Kaushik S. J şi colab., 1991, Requirement for protein and essential amino acids and their utilization by siberian sturgeon (Acipenser baeri), Proceeding of the first International Symposium on the Sturgeon, France, pp 25-39

72. Khodorevskaya R.P., Dovgopol G.F., Zhuraleva O.L., Vlasenko, A.D., 1997, Present status of commercial stocks of sturgeons in the Caspian Sea Basin. Kluwer Academic Publications, Dordrect. Pp. 209-219.

73. Khodorevskaya, R.P. and Novikova, A.S. (1995). Status of Beluga Sturgeon, Huso Huso, in the Caspian Sea. J. Ichthyol. 35 (9):59-68.

74. Kiss J.B., 1997, Cartea Deltei, Ed. Fundaţia Aves, Odorheiul Secuiesc

75. Kouřil J., 2007, coumunicare personală

76. Lagler K., F, Bardach J. E., Miller R. R., Passinno Dora May, 1977, Ichthylogy, second edition, John Wiley and sons International Edition, New York

77. Laluyee F., 1996, Migration studies of sturgeons in Sefidrud, Tajen and Gorganrud River. Iranian Fisheries Research and Training Organisation Publications.

78. Lebreton G.T.O., Beamish F. W. H., 2004, Growth, bioenergetic and age. 237


In sturgeon and paddlefish of North America., Kluwer Academic Publishers., Olanda

79. Lelek A., 1987, The freshwater fishes of Europe vol.9, AULA Verlag Wiesbaden: Threatened Fishes of Europe

80. Leonte, V., 1956, Contribuţii la studiul biologiei sturionilor marini din apele Republicii Populare Române, Anal. Inst. de Cercet. Piscicole 1 (s.n.)

81. Leonte, V., 1959, Contribuţii la cunoaşterea răspândirii hranei şi a ritmului de creştere a puietului de sturioni în Dunăre, Bul. ICPP 18, 4, p. 9-18

82. Levin A.V., 1997, The Distribution and Migration of Sturgeon in the Caspian Sea., IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Pp. 13-19.

83. Liebe R, Rublee B., Sykes G., Manson Rachel, 2004, Adult White Sturgeon Monitoring – Nechako River 2004., Triton Environmental consultants, www.triton-env.com

84. Lyon W.F., 2000, Rearing earthworms, Ohio State University, Fact Sheet

85. Lyons J., Kempinger J.J., 1992, Movements of adult lake sturgeon in the Lake Winnebago system, Wis. Dep. Nat. Res. Res. Publ. No.RS 156-92

86. Manea G.I., 1980, Sturionii, Biologie, Sturionicultură şi Amenajări Sturionicole, Ed. Ceres Bucureşti

87. Manea G. I., 1968, Contribuţii la studiul sturionilor din apele României şi al reproducerii lor în legătură cu construcţiile hidrotehnice pe Dunărea Inferioară, Buletinul Inst. de Cercetări şi proiectări piscicole, anul XXVII, nr. 1

88. Manoleli D., Nalbant T., 1976, Viaţa în Marea Neagră, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

89. Marti V., 1939, Biologhiia i promîsei Acipenser sturio v Cernom more, Zool. Jurnal, 19, p.6

90. Mason W.T. Jr., Rottman R.W., Dequine J.F., 2000,Culture of earthworms for bait or fish food, University of Florida Extension Institute of Food and Agricultural Sciences

91. Metaxa Elis, 2005, Romania prepares for accesion to the EU, Eurofish Magazine 3/2005, p.54

92. Miller M.J., 2004, Sturgeons and Paddlefish of North America, Kluwer Academic Publishers. Printed in the Netherlands, p. 87-102

93. Mims S.D., Lazur A., Shelton W.L., Gomelsky B., Chapman F., 2002, Species profile Production of sturgeon, SRAC Publication no. 7200

94. Mohler, J. W, 2003, Culture Manual for the atlantic sturgeon, A Region 5 US Fish& Wildlife Service publication, Hadley Massachusetts

95. Moyle P.B., Cech J.J., 2000, Fishes, an Introduction to Ichthyology, 238


Prentice Hall, 4th Edition

96. Muscalu-Nagy Cristina, Bura M., Grozea A., Dumitrescu Gabi, Muscalu-Nagy R., Conduraru Carmen, 2004, Study on the biological life cycle od Daphnia magna in laboratory conditions, Lucr. st., Zoot si Bioteh., vol.XXXVII Timisoara

97. Muscalu-Nagy Cristina, Muscalu-Nagy R., 2005, Studiul influenţei temperaturii asupra ciclului biologic al crustaceului Daphnia magna, Simpozion Studentesc Hunedoara

98. Muscalu-Nagy Cristina, Muscalu-Nagy R., Banatean I, Trandafir G., Grozea A., 2005, Contribuţii la cunoaşterea influenţei luminii asupra ciclului de viaţă al speciei de crustaceu Daphnia magna, Lucr. st., Zoot si Bioteh., vol.XXXVIII Timisoara

99. Niculescu-Duvăz M., 1959, Migraţiile peştilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti

100. Nikoljukin N. J., 1971, Hybridization of acipenseridae and its practical significance All Union Reseach Institute of Marine Fisheries and Oceanography, Moscova

101. Nikolsky G.V., 1963, The ecology of fishes, Academic Press, London

102. Norman jr., 1975, A hystory of fishes, Ernest Benn Limited, London

103. Oprea L., Georgescu R., 2000, Nutriţia şi alimentaţia peştilor, Ed. Tehnică, Bucureşti

104. Parker R, 2002, Aquaculture Science, Thomson Learning, Delmar

105. Patriche N., 2001, Păstruga, Biologie şi Reproducere artificială Ed. Ceres, Bucureşti

106. Pavlov P.I., 1980, Ribi. Fauna Ukrainy. 8/1. Naukova Dumka, Kiiv. Pp 336.

107. Păcală N., Korbuly B., Dumitrescu M., 2006, Biologia reproducerii peştilor., Ed. Pardon, Timişoara

108. Penzlin H., 1989, Lerbuch der Tierphysiologie, Gustav Fischer Verlag, Jena

109. Pintér K., 1991, Sturgeon in Hungary, past and present situation. In: P. Williot (Ed.) Actes du premier colloque international sur l’esturgeon. Bordeaux, 3-6 October 1989. Pp. 173-178.

110. Pojoga I., 1938, Creşterea peştilor, lucrare didactică şi de propagandă, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti

111. Pourkazemi M.D., Skibinski O.F., Beardmore, J.A., 1995, Population structure of Stellate Sturgeon Acipenser stellatus Pallas, in southern parts of the Caspian sea studied using mtDNA and allozyme analysis. Abstracts, International Conf. Sturgeon Biodiversity and Conservation,

239


NY. The Sturgeon Quarterly, 3 (4):10.

112. Povž M., Sket B., 1990, Naše slatkovodne ribe. Založba Mladinska knjiga, Lubljana. Pp. 374.

113. Ramin M. 1998, Migratory studies in sturgeons and their limiting factors in the Sefidrud River. Gilan Fisheries Research Centre Publications.

114. Raymakers Caroline., 1999, Trade in Sturgeons from the Caspian Sea. In: Williamson, D.F., Benz, G.W. and Hoover, C. (eds.) Proceedings of the Symposium on the Harvest, Trade and Conservation of North American Paddlefish and Sturgeon, May 7-8, 1998,

115. Raymakers Caroline, 2002, Study on the social and economic aspects of illegal fishing in the Caspian Sea, Traffic Europe, Brussels

116. Razavi S.B., 1988, Analysis on great sturgeon stocks in the South Caspina Sea, Iranian Fisheries Research and Training Organisation Publications.

117. Rebreanu L., 1984, Curs de Piscicultură, Fac. De Zooteh. Şi Med. Veter., Timişoara

118. Rideg Á., 2007, comunicare personală

119. Rockhoff D., 2004, Icre negre „în eprubetă” – a treia Conferinţă a Caviarului la Bonn, www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ECONOMIE/sturionul.htm

120. Rossi R., Grandi G., Trisolini P., Franzoi P., Carrieri A., Dezfuli B.S., Vecchietti E., 1991, Osservazioni sulla biologica e la pesca dello storione cobice (Acipenser naccarii, Bonaparte) nelle parte terminale de fiume Po. Atti Soc.Ital.Sci.Natur.Mus.Civ.Stor. Natu. Milano, 132:121-142.

121. Salinkov N.I., Maleatzkii, 1934, K sistematike belughii Azovo-Cernomorskogo basseina (Predv. Soobşcenie) Tr. Naucin. i biol. stanţii Gruzii, 1

122. Sârbu Monica, 2005, Caviar and sturgeon from the Danube, Eurofish Magazine 3/2005, p.55

123. Shagaeva V.G., Nikolskaya M.P., Akimova N.V. Markov K.P., Nikolskaya, N.G., 1993, A study of the early ontogeny of Volga sturgeon (Acipenseridae) subjected to human activity. J. Ichthyol. 33(6):23-41.

124. Shubina T.N., Popova A.A. Vasiliev V.V., 1989, Acipenser stellatus Pallas, 1771Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America.

125. Simonovic P.D., Nikolic V.P., 1996, Freshwater fish of Serbia: an annotated

240


check list with some faunistic and zoogeographical considerations. Bios (Macedonia, Greece) 4: 137-156.

126. Singer T.D., Ballantyne J. S, 2004, Sturgeon and paddlefish metabolism,. In sturgeon and paddlefish of North America., Kluwer Academic Publishers., Olanda

127. Stanciu M., 1979, Creşterea peştilor de acvariu, Complexul muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Constanţa

128. Stăncioiu S., 1976, Curs de ihtiologie generală, Universitatea din Galaţi, Galaţi

129. Suciu R., Bacalbaşa Dobrovici N, Ene C., Ene F., 1995, Plan de redresare a populaţiilor de sturioni marini în Dunăre. Simpozion Internaţional Acvacultura şi pescuitul Galaţi. p.133-137

130. Suciu R. Ene F., Bacalbasa-Dobrovici, N., 1998, New data on the distribution of sturgeon in the Lower Danube River. Aquarium 1998, Galati, Romania. University "Dunarea de Jos".

131. US Department of Homeland Security, 2004, What every member of the trade community should know about: Caviar. US Customs and Border Protection

132. Vasilescu D., David D., 1995, Redresarea populaţiilor de sturioni anadromi în Dunăre prin populări cu puiet produs în amenajări sturionicole, Simpozion Internaţional Acvacultura şi Pescuitul Galaţi, p. 13-16

133. Vedrashko A., Lobchenko V., Pirtsu I., 1998, Problemele Conservării Biodiversitatii din Cursul Medial si Inferior al Fluviului Nistru. Abstr. Int. Conf. Chisinau, 6-7 Nov. 1998. Chisinau, BIOTICA Publ.,1998. Pp. 35-36.]

134. Vlasenko A.D., Pavlov A.V., Sokolov L.I., Vasiliev, V.P., 1989, Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833, Document Doc. 10.89; Prop. 10.65. 1997. Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America. Pp. 295-344.

135. Vlasenko A.D., 1990, Sturgeon Population Size in the Caspian Sea. Rybnoe Khozyaistvo, 7:53-56.

136. Volovik S.P., Dubinina V.A., Semenova, A.D., 1993, Hydrobiology and dynamics of fisheries in the Asov Sea. Studies and reviews. General Fisheries Council for the Mediterranean. No. 64. FAO, Rome. Pp. 1-58.

137. Webster C. D., Lim C, 2002, Nutrient requirements and feeding of finfish for aquaculture, CAB InternationalPublishing ,

138. Wildhaber L. şi colab., 2006, Development of methods to determine the reproductive stathus of Pallid Sturgeon in the Missouri River, Science for a changing world, Missouri

241


139. Williot, P., Bourguignon, G., 1991, Sturgeon and caviar production, current status and perspectives. In: Williot, P. (ed.), Acipenser, Cemagref Publications, Pp. 509-513.

140. Williot P., Sabeau L., Gessner J., 2001, Sturgeon farming in Western Europe: recent developments and perspectives, Aquat. Living Resour. 14 (2001), 367-374

141. www.agriculturaromaniei.ro

142. www.dec.State.ny.us.com

143. www.fao.org/figis/servlet/species?fid=2072, accesat iulie, 2005

144. www.fao.org/figis/servlet/species?fid=2072, Species Fact Sheet, Huso huso, accesat februarie, 2005

145. www.Fishbase.org, accesat ianuarie-iunie 2005

146. www.fisher.ge

147. www.Hotnews.ro, accesat ianuarie 2005

148. www.kryn.sarov.info/fishing

149. www.maap.ro

150. www.nvogue.com/nVogueFoods/Caviar/caviarguide.html

151. www.sturio.com/cites/FAO

152. www.tuinfo.nl

153. www.ulb.ac.be/sciences/biodic/histofish/, Danguy A., Genten Fr., Histofish, accesat iunie, 2005

154. Zarkua Z., Tsuladze, V., 1999, Initiative needed to boost sturgeon numbers. Eurofish 3/99:40-41

155. ***, 1982, North American Wildlife, an illustrated guide to 2000 plants and animals, Reader’s Digest, Pleasantville

156. ***, 1997, Document Doc. 10.89; Prop. 10.65. Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America.

157. ***, 1998, Sturgeon catch and trade in the Russian part of the Caspian Sea. TRAFFIC Europe-Russia, Field investigations. Unpublished report, pp. 21.

158. ***, 2000, Estimation of the Sturgeon Stocks in the Russian Federation and Monitoring of DomesticTrade in Sturgeon Products. TRAFFIC Europe-Russia, Field investigations. Unpublished report, Pp.23.

159. ***, 2000, http://www.cites.org/eng/dbase/fauna

160. ***, 2000, Sturgeon fisheries management and trade control measures in the Caspian Sea and Black Sea/ Sea of Azov range States. TRAFFIC Europe

242


field investigations, December 1999-January 2000.

243

I N D E X D E T E R M E N I

Index de termeni

A

Acipenserid, Acipenseridae – 6, 7, 8, 9, 12, 13, 14, 16, 19, 31, 52, 53, 54, 56, 57, 70, 92, 118, 236

Acipenseriformes – 29, 52, 53, 54, 58, 59, 60, 161

Acvacultură – 100, 112, 118, 122, 123, 168, 170, 193, 186, 187, 195, 210, 211, 212, 213, 222, 223

Acvatic – 16, 122, 125, 135, 184, 185, 186, 192, 194, 222, 223

Aerare – 139, 166, 194, 207, 215

Aerator – 199, 203, 206, 245, 220, 226

Alevin, alevinaj – 17, 40, 66, 124, 150, 155, 163, 166, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 174, 176, 178, 179, 180, 181, 187, 188, 189, 190, 191, 196, 197, 198, 217, 219

Alge – 125, 185, 190, 198, 202, 212

Alimentar, alimentaţie – 17, 20, 114, 115, 123, 155, 159, 162, 165, 177, 187, 189, 190, 194, 195

Anadrom – 51, 64, 69, 71, 83, 88, 91, 98

Anestezie – 116, 130, 133, 134, 136, 139, 140, 141, 152

Artemia (salina) – 166, 167, 168, 170, 172, 173, 174, 179, 180, 181, 189, 197, 198

B

Bacterie, bacterian – 162, 208, 210, 211, 214

Baie – 140

Bazin – 51, 61, 67, 70, 74, 77, 81, 87, 91, 92, 94, 96, 97, 98, 100, 103, 104, 109, 118, 119, 121, 125, 126, 128, 130, 132, 133, 134, 136, 139, 140, 147, 161, 167, 168, 175, 179, 184, 185, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 208, 211, 213, 214, 215, 216, 217,

218, 219, 220, 222, 223,224, 226, 227, 228, 232

Beluga – 85, 109, 116, 117

Biofiltru – 210, 212, 214, 220, 229

Biomasă – 97, 103, 104, 210, 219

Braconaj – 110, 112, 120, 184

Branhie, branhial – 17, 26, 27, 29, 30, 31, 50, 56, 62, 67, 70, 77, 80, 85, 160, 162

Bilă, biliar – 23, 24, 161

C

Calitate (apei) – 124, 160, 196, 203, 207, 208, 210

Canal (de apă) – 168, 189, 201, 202, 204, 212, 213, 220

Carbohidraţi – 158, 159, 163

Catadrom - 88

Caviar – 108, 109 110, 111, 113, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 187, 196, 203, 212, 217, 221, 223

Cega – 3, 77, 78, 79, 83, 84, 85, 99, 100, 103, 104, 106, 107, 110, 115, 122, 127, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 147, 152, 153, 154, 167, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 180, 181, 191, 203, 221, 232

Cercetare, cercetător – 28, 41, 52, 57, 58, 62, 65, 69, 83, 87, 93, 95, 108, 112, 123, 124, 131, 140, 145, 159, 160, 161, 169, 170, 171

CITES – 97, 98, 110, 111, 112, 118, 119

Conversie – 159, 163, 177, 178

Corion, decorionat – 18, 19, 20, 21, 22, 34, 41, 45, 116, 145, 146, 147, 148, 149, 150

Chondrostei – 53, 54, 56, 58

Chironomus, chironomide – 70, 80, 82, 168

Conducte – 212, 213, 216

Cromozom – 55, 82

243


D

Debit –96, 125, 126, 138, 139, 142, 146, 168, 186, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 197, 198, 200, 201, 206, 209, 211, 213, 214, 219

Densitate – 100, 166, 183, 185, 192, 197, 198, 199, 200, 202, 206, 207, 218, 219, 230

Descleiere – 127, 137, 142, 145, 154, 196, 197

Digestie, digestiv – 6, 15, 16, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 27, 31, 57, 147, 156, 158, 159, 161, 162, 163, 165, 167, 168, 169

E

Ecograf – 129, 130

Embrion, embrionar, embriogeneză – 16, 32, 82, 119, 120, 137, 138, 145, 146, 147, 148, 149, 150

Endoscop – 128, 129, 130, 131

Energie – 155, 156, 157, 158, 163, 210, 217, 219

Esofag – 16, 17, 18, 19, 27, 43, 44, 57, 161

Extensiv – 118, 183, 184, 185, 186, 187, 195, 222, 225

F

Faringe – 17, 27, 31

Fecundaţie – 35, 37, 38, 40, 41, 84, 115, 127, 137, 141, 142, 143, 145, 146, 147, 150

Femelă – 29, 33, 34, 35, 37, 38, 40, 41, 65, 66, 69, 72, 74, 75, 77, 78, 79, 82, 93, 103, 105, 116, 128, 129, 132, 134, 135, 136, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 151, 207, 212, 217, 221

Fertilizare – 40, 83, 113, 193

Fermă, fermier – 62, 107, 116, 123, 125, 131, 143, 160, 162, 163, 165, 166, 168, 169, 171, 174, 183, 187, 188, 189, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 217, 218, 220, 221, 222, 223, 225, 226, 229, 230, 231, 232

Filtru, filtrare – 196, 207, 208, 213, 214

Furaj, furajare – 118, 125, 126, 155, 158, 159, 160, 163, 165, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 182, 183, 185, 187, 189, 191, 192, 193, 195, 196, 197, 198, 206, 207, 210, 223, 224

G

Ganoizi – 4, 10, 14, 34, 54, 56

Gastric – 18, 19, 45, 167

Glandă, glandular – 2, 3, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 33, 36, 39, 45, 47, 88, 90

H

Hemoglobină – 29, 123, 168

Hipofiză, hipofizar – 28, 29, 90, 91, 133, 134, 135, 139, 141, 144, 153

Histologic – 1, 2, 10, 17, 19, 20, 28, 33, 128, 131

Hrană – 16, 66, 72, 80, 113, 155, 156, 158, 160, 162, 163, 165, 167, 168, 169, 175, 185, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 208, 221, 222

Hrănire – 9, 57, 66, 70, 72, 77, 79, 80, 97, 99, 100, 122, 126, 147, 150, 155, 158, 162, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 177, 179, 181, 184, 185, 186, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 198, 199, 204, 207, 223, 224

Hormon, hormonal – 24, 27, 28, 29, 36, 37, 39, 40, 90, 108, 130, 133, 134, 135, 139, 141, 144, 153, 166

Hipotalamus – 26, 91

Huso – 58, 61, 62, 64, 69, 83, 85, 86, 89, 92, 97, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 107, 109, 111, 112, 122, 169, 185, 221

244


I

Icră – 35, 38, 39, 40, 41, 51, 66, 69, 72, 74, 77, 79, 80, 82, 83, 84, 89, 92, 93, 94, 108, 115, 116, 117, 119, 120, 127, 131, 132, 134, 136, 137, 138, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 153, 154, 159, 160, 196, 197, 212, 223, 224

Iernare – 88, 93, 96, 100, 138, 188, 192, 196, 199, 203, 204, 221

Igienă, igienizare – 125, 189, 197, 202, 203, 217

Incubator, incubaţie – 107, 137, 138, 142, 143, 145, 146, 154, 166, 188, 189, 196, 197, 231

Infecţie – 31, 128, 136, 145, 168

Inimă – 23, 29, 30, 54, 57, 147

Injectare – 133, 134, 135, 136, 139, 141, 144, 153, 214, 216

Intensiv – 107, 125, 155, 183, 187, 189, 192, 195, 196, 200, 206, 222, 227, 228

Intestin – 9, 16, 18, 19, 20, 21 ,22, 23, 24, 27, 29, 31, 32, 38, 46, 47, 48, 54, 57, 70, 80, 161, 162

Î

Îngrăşare – 88, 96, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 196, 198, 203, 204, 206, 222

Înot, înotătoare – 5, 6, 11, 12, 13, 29, 31, 38, 54, 55, 56, 57, 66, 78, 99, 113, 125, 126, 138, 140, 141, 147, 160, 204, 223

K

Kiernan - 24

L

Lac – 60, 81, 82, 91, 96, 99, 104, 110, 166, 184, 186

Larvă, larvar – 28, 66, 70, 72, 74, 77, 80, 82, 88, 145, 147, 150, 155, 163, 168, 185, 188, 189, 190, 197

Lipide, lipidic – 25, 155, 156, 157, 158, 161, 162

M

Manipulare – 133, 134, 140, 141

Masă corporală – 13, 37, 71, 74, 76, 134, 144, 164, 170, 171, 174, 175, 176, 183, 193

Mascul – 29, 33, 35, 40, 65, 69, 74, 75, 77, 78, 79, 81, 84, 88, 93, 128, 129, 132, 134, 135, 136, 139, 141, 152

Matur, maturare – 34, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 65, 69, 78, 79, 93, 110, 128, 129, 131, 132, 143, 151, 157, 184

Maturitate (sexuală) – 29, 35, 65, 69, 74, 75, 77, 78, 79, 82, 90, 108, 128, 131, 187, 217

McDonald - 197

Migraţiune – 25, 38, 51, 64, 65, 66, 69, 71, 72, 74, 76, 79, 81, 87, 88, 89, 90, 91 92, 93, 94, 95, 97, 101, 108, 113

Minerale – 89, 115, 116, 155, 159, 160, 161, 165

Morun – 35, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 69, 70, 71, 72, 83, 85, 86, 87, 89, 92, 93, 94, 95, 97, 99, 100, 101, 103, 105, 106, 108, 109, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 120, 122, 123, 127, 165, 169, 185, 190, 191, 208, 221

Mucus – 2, 18, 19, 22

Mulgere – 115, 132, 134, 139, 144, 153

N

Natural – 35, 36, 40, 82, 83, 87, 88, 91, 92, 97, 98, 100, 102, 105, 112, 118, 127, 129, 132, 155, 165, 166, 168, 169, 184, 185, 186, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 195, 196, 207, 209

Nisetru – 1, 2, 35, 60, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 83, 74, 85, 87, 89, 92, 94, 95, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 105, 106, 109, 112, 114, 115, 116, 117, 119, 122, 123, 127, 146, 174, 185, 221

Nutrienţi – 26, 155

245


Nutritiv – 30, 51, 80, 116, 155, 165, 167, 168, 169, 176, 177, 187

Nutriţie – 155, 156, 187

O

Ornamental – 85, 196

Osetra – 116, 117

Ovar, ovarian – 26, 33, 34, 37, 38, 39, 40, 50, 128, 129, 130, 131, 136, 144, 151

Oviduct – 33, 34, 40, 136

Ovocit – 26, 34, 37, 38, 39, 40, 41, 115, 129, 131, 132, 141, 143, 144, 221

Ovul, ovulaţie – 34, 35, 39, 40, 41, 115, 139, 140, 141, 144

Oxigen – 30, 41, 89, 123, 132, 133, 138, 142, 163, 164, 184, 186, 192, 198, 199, 202, 203, 206, 208, 210, 211, 214, 215, 216, 219, 223, 224

P

Parcare – 128, 132, 133, 134, 136, 139, 140, 152, 188

Păstrugă – 35, 61, 70, 71, 83, 84, 85, 86, 87, 90, 92, 95, 98, 100, 101, 104, 109, 112, 115, 116, 119, 120, 122, 127, 185, 191

Pescuit – 63, 95, 98, 100, 102, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 114, 118, 119, 120, 128, 138, 184, 195, 225

pH – 124, 162

Piscicultor, piscicultură – 160, 190, 192, 195, 224

Plancton, planctonofag – 55, 96, 165

Policultură – 118, 184, 194, 222, 223

Polyodon – 53, 54, 55, 56, 61, 62, 194

Predezvoltare, predezvoltat – 187, 188, 189, 190, 195, 196, 197, 198, 203, 231, 232

Primitiv – 7, 11, 52, 107, 161

Producţie, productivitate – 40, 51, 96, 98, 109, 112, 118, 120, 155, 168, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 201, 212, 213, 217, 221, 222, 223, 224

Proteină, proteic – 22, 26, 114, 115, 116, 118, 155, 157, 158, 159, 162, 165, 171, 175, 187

Protocol – 138, 165, 169, 177

R

Recirculare – 123, 125, 170, 171, 177, 200, 207, 208, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 217, 218, 220, 222, 228, 230, 232

Race-way – 199, 200, 201

Râme – 168, 169

Recoltare – 115, 116, 131, 136, 137, 140, 141, 143, 144, 145, 153, 168, 184, 189

Reproducător – 88, 101, 102, 103, 104, 127, 128, 132, 133, 134, 138, 139, 140, 141, 151, 152, 187, 188, 232

Reproducere – 25, 37, 51, 65, 66, 69, 72, 74, 77, 79, 82, 83, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 112, 127, 132, 133, 137, 138, 140, 187, 188

S

Salinitate – 51, 89, 96, 123, 166

Semiintensiv – 125, 183, 186, 187, 188, 192, 193, 194, 195, 222, 226

Sevruga – 116, 117, 118

Sex, sexual – 26, 29, 34, 35, 40, 65, 69, 74, 75, 77, 79, 82, 88, 90, 93, 128, 129, 130, 131, 132, 134, 135, 136, 139, 140, 141, 152, 187, 207, 212, 217

Sexare - 128

Superintensiv – 170, 183, 189, 207, 212, 217, 221, 223, 229, 230

Staţie (de incubaţie) – 105, 107, 188, 189, 196, 197, 198, 212

Sterilizare – 196, 211, 212, 215, 220

246


Stimulare – 135, 139, 147, 168, 190

Stomac – 16, 17, 18, 19, 20, 21, 27, 31, 45, 57, 67, 161, 162, 167, 180

Stres – 26, 126, 137, 141, 204, 222, 223

Sturion nord american – 29, 122, 131, 163

Sturion siberian – 80, 81, 82, 84, 115, 116, 122, 123, 159, 174, 207, 217, 218, 221, 224, 230

Ş

Şip – 61, 73, 74, 92

T

Temperatură – 51, 64, 65, 66, 71, 72, 79, 82, 86, 89, 92, 93, 94, 99, 113, 122, 123, 125, 132, 133, 134, 138, 139, 142, 145, 146, 158, 164, 166, 174, 175, 192, 198, 200, 206, 207, 208, 214, 215, 221, 222, 223, 224

Tubifex – 75, 167, 168, 170, 171, 172, 174, 181, 182, 189, 197

Turbiditate - 124

U

Ultraviolet, UV – 125, 138, 196, 211, 212

V

Valvulă spirală – 21, 22, 54, 161, 162, 167, 180

Vitamine – 116, 155, 159, 160, 165

Virus - 211

Viză – 61, 73, 75, 76, 83, 84

Z

Zooplancton – 190, 191, 194

Zoug- Weiss – 138, 154, 197

247

S O L U Ţ I I Î N A C V A C U L T U R Ă

248

Biologia Si Cresterea Sturionilor

Documents

Transcript of Biologia Si Cresterea Sturionilor