Relatia Gandire Memorie-Psihologie

8/9/2019 Relatia Gandire Memorie-Psihologie

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-gandire-memorie-psihologie 1/5

Relaţiile dintre gândire şi memorie

Gândirea: ,,este un proces cognitiv complex, care coordonează acţiuni mintale şi

prelucrează informaţii necesare fenomenelor şi obiectelor, în forma concepţiei, a judecăţilor şi a

raţionamentelor''1.

atorită gandirii, omul poate stabili anumite lucruri cu caracter informational, pentru a!şi

însuşi anumite obiecte, fenomene, astfel put"nd să îşi manifeste nevoile sale la un nivel ridicat.

e aceea, g"ndirea dă omului un caracter eficient, raţional, specific doar lui şi nu şi altor

vieţuitoare.

#istemul cognitiv al omului este complex şi cuprinde două subsisteme :

! un sistem senzorial care este asemanator cu cel al animalelor $

! un sistem complex, care este logic, raţional, care este specific doar omului şi care senumeşte intelect.

%cest sistem complex cuprinde în asamblul său :

! g"ndirea

! memoria

! limbajul ! acestea fiind pentru om aptitudini valoroase.

! imaginatia

! inteligenta

&iind pentru om cea mai complexă şi mai valoroasă componentă a intelectului său,

gândirea poate atinge nivele înalte de manifestare, ea put"nd influenţa şi celelalte componente

ale intelectului uman, cum ar fi memoria.

Memoria ,,este tot un proces cognitiv de păstrare, întipărire şi reactualizare a experienţei

anterioare a omului''. (inca )reţu, &undamentele *si+ologiei.

-emoria condiţionează în desfăşurarea proceselor psi+ice şi stă la baza tuturor felurilor

de activităţi umane.

#ub influenţa g"ndirii, memoria poate deveni logică şi poate ajunge prin intermediul

imaginaţiei la atingerea unor rezultate superioare, duce la creşterea limbajului în comunicare, iar

g"ndirea devine pentru inteligenţă componenta de bază.

eoarece g"ndirea acţionează în procesele senzoriale, influenţa sa asupra perceperii

spontane se poate transforma prin intermediul memoriei, în observatie, iar informatiile se pot păstra, întipări şi reactualiza, ele fiind importante în comportamentul omului, îmbogăţindu!i

întreaga viaţă psi+ică şi asigur"ndu!i eficienţă şi orientare.

acă nu ar exista memoria în g"ndirea umană, omul nu ar putea să îşi realizeze

activităţile sale, răm"n"ndu!i doar procesele psi+ice de bază:

1 Creţu Tinca, Psihologie generală

1



! precepţii şi senzaţii ! pe baza acestora omul s!ar manifesta doar spontan, el ar deveni

orientat, instabil, şi nu şi!ar putea aminti nimic din trecutul sau, iar atunci nu şi!ar putea

desfăşura nici unul din procesele psi+ice complexe. &ără aceste procese complexe, omul nu si!ar

putea realiza activităţile sale zilnice, cum ar fi cele de:

! învăţare

! muncă

! creaţie

n g"ndirea umană, memoria are un loc important prin intermediul proceselor sale care

sunt:

! întipărirea

! păstrarea

! reactualizarea.

mbogăţirea memoriei este rezultatul unei îmbunătăţiri a mijloacelor şi al proceselor de

memorare pe care le foloseşte o persoană de!a lungul vieţii sale. -emoria se bazează pe un

proces de sistematizare stereotip d/namic, atunci înseamnă că omul memorează cu at"t mai bine, cu c"t are o minte mai bine organizată, iar fiecare cunoştinţă găsindu!şi locul în g"ndirea sa,

în corelaţie cu celelalte cunoştinţe anterioare. eci datorită memoriei omul capătă o experienţă

individuală, care îi lărgeşte şi îi îmbogăţeşte sfera sa de cunoaştere.

)um spunea si marele psi+olog 0ering 123 ,,se poate că datorăm memoriei aproape

tot ceea ce avem sau suntem: ideeile şi concepţiile noastre reprezintă activităţile ei, iar percepţia,

g"ndirea şi activitatea de zi cu zi sunt derivate din această sursa. -emoria colectează nenumărate

fenomene într!un tot unitar''. %t4inson #mit+, ,,ntroducerea in *si+ologie''.

%stfel uni psi+ologi au considerat ca fiind foarte util si necesar să se facă anumite

distincţii referitoare la memorie şi la tipurile de memorie.

5nele din aceste tipuri fac referire la cele trei stadii de memorie, care duc la desfasurarea proceselor psi+ice presupunand o activitate cerebrala specifica in general fiintei umane.

%stfel cele trei studii ale memoriei sunt :

! memorarea sau intiparirea informatiilor,

! pastrarea sau stocarea cunostiintelor sau a informatiilor acumulate,

! recuperarea si reactualizarea informatiilor acumulate din memorie.

-emoria sau intiparirea poate fi realizată sau formată în mai multe feluri:

! prezenţa intentiei si a efortului de a memora

!legătura str"nsă cu g"ndirea care se diferenţiază prin:

memorarea mecanica si memorarea logica.

%stfel, memorarea mecanică este într!o str"nsă legătură cu g"ndirea, dar nu este foarte

eficientă în activitatea şcolară, întipărirea mecanică se uită foarte repede.

*oate fi folosită doar în anumite denumiri sau cifre ce trebuie reţinute prin repetare

definitii, teoreme, expresii matematice etc.

-emorarea logică este într!o str"nsă legătură cu g"ndirea, deoarece duce la înţelegerea

materialului.

2



%ceasta se poate realiza după sisteme logice şi după anumite criterii care pot fi memorate

cu o mare uşurinţă, astfel duc"nd la un consum mai mic de energie, timp, iar materialul memorat

nu se uita, el put"nd fi usor actualizat.

%cest tip de memorie logica este necesară si trebuie să devină prioritară în activitatea

şcolară prin selectarea esenţială şi prin sintetizarea logică a materialului memorat, c"t şi prin

semnificaţia sa.

n g"ndire, memoria are un rol important şi bine definit şi prin păstrarea noţiunilor

memorate, aceste notiuni fiind pastrate un timp mai scurt sau lung.

*rocesul păstrării şi stocării informaţiilor constă in menţinerea în minte a celor memorate

anterior cu ajutorul unor procedee de conservare a informatiilor acumulate.

eoarece nu a ţinut cont de durata pastrari informatiilor în g"ndirea umana, s!a facut

diferenta între memoria de scurta durată şi memoria de lungă durată. ntre aceste tipuri de

memorie, există o str"nsă legătură, deoarece sunt într!o completare reciprocă şi continuă, la

finalul căreia vom înt"lni informaţia necesară.

Memoria de scurta durata%cest tip de memorie constituie informaţii imediate, recente, care folosesc si sunt

semnificative un timp relativ scurt, de 13!23 secunde p"nă la 13 minute, form"ndu!se la nivel

neuronal. %cest tip de memorie poate asigura o continuitate intre actele pe care le realizam.

Memoria de lunga durata

%cest tip de memorie conserva informatii, trăirii necesare omului c+iar şi pe tot parcursul

vieţii. 6ste cea mai importantă formă de memorie care ne ajută la asimilarea şi prelucrarea unui

volum mare de cunoştinţe, care pot fi utilizate în rezolvarea unor probleme, sarcini şi c+iar în

adaptarea omului la mediul in care traieste si se dezvolta.

%şadar cele două tipuri de memorie fac transferul de informaţii, complet"ndu!se reciproc

în procesul g"ndirii umane. %cest transfer de informaţii din memoria de scurtă durată în memoriade lungă durată se numeşte modelul memoriei duale.

%cest model al memoriei duale a fost elaborat de psi+ologul %l4imson si #+iffrin, 178,

191 şi este folosit şi astăzi la dirijarea cercetărilor asupra memoriei.

%cest model al memoriei duale ne ajută să inţelegem faptul că odată ce informaţia

pătrunde în memoria de scurta durata, ea poate fi pastrata si mentinuta prin repetere, ea putandu!

se pierde prin deteriorarea informatiei sau prin pierderea acesteia, dar informatia poate fi copiata

sau transferata in memoria de lunga durata. 5nul din numeroasele forme de transfer a informatiei

este repetarea materialului, care nu numai ca are ca efect mentinerea si stocarea lui in memoria

de scurta durata, dar va contribui si la transferul acestuia in memoria de lunga durata.

5n alt proces al memoriei este cel al reactualizari, care cuprinde:

! recunoasterea informatiilor $

! reproducerea acestor informatii.

)a factor important al reactualizarii este recunoaşterea, care este o formă elementară care

se înt"lneste la v"rstele mici. nformaţiile pot fi recuperate numai cu ajutorul şi în prezenţa

3



materialului care a fost memorat. ecunoasterea poate fi usor de realizat, c+iar si involuntar.

*oate fi implinita în desfăşurarea multor activităţi zilnice, dar nu este indicată în activitatea

şcolara.

&orma de reactualizare complexă şi foarte eficientă in activitatile scolare este

reproducerea. 6a foloseste procedee, pentru a ajunge la materialul pastrat putandu!se realiza

selectiv. %stfel materialele memorate pot fi reactualizate intr!o alta forma verbala.

eci cele doua forme de reactualizare se deosebesc între ele, doar în activităţile de

învăţare, ele se împletesc şi se sprijină una pe alta, dar cea care trebuie sa domine este

reproducerea informatiilor.

-emoria devine componenta principală a g"ndirii, importantă şi necesară pentru întreaga

viaţă psi+ică, ajut"nd la realizarea stării de conştiinţă a omului.

(otodată memoria ajută în g"ndirea omului la formarea înţelegerii fenomenelor,

rezolvarea problemelor şi formarea conceptelor.

eoarece şi înţelegerea este tot un factor principal al g"ndirii, memoria are un rol

important în acumularea prin intelegere a unui volum anterior de cunostinte in care vor trebuiintegrate noi informatii necesare in activitatea psi+ica umana. eci memoria, ca si factor

principal al g"ndirii umane, ca si proces cognitiv complex care are un rol bine definit in

realizarea celorlalte procese psi+ice, devine în g"ndire un factor principal în rezolvarea

problemelor cu care omul intră si se confruntă pe parcursul vietii sale.

%stfel caracteristicile de bază si cele mai importante ale g"ndirii umane sunt faptul că:

! reflecta esentialul si necesarul,

! foloseste simboluri verbale,

! se desfăşoara în timp fiind conştientă şi voluntară,

! are produse specifice notiuni, judecati, rationamente.

eoarece g"ndirea este cel mai complex si important proces informational, care prelucreaza un volum mare de date pentru a se ajunge la esential, ea nu are o legatura directa cu

obiectele si fenomenele informationale.

*entru prelucrarea informatiilor acumulate de om gandirea se foloseste de memorie prin

intermediul careia aduce in campul mental informatiile acumulate anterior si stocate, iar prin

intermediul limbajului sub forma verbala sunt prezentate in forma de rezultate finale.

*relucrarea informatiilor in gandirea umana se face cu ajutorul unor operatii specifice

gandirii cum ar fi : analiza$ sinteza$ comparatia$ clasificarea$ abstractizarea$ generalizarea$

concretizarea.

%ceste operatii specifice g"ndirii sunt fundamentale si prezente in orice act de g"ndire,

guvernate de o serie de reguli care conduc aceste operaţii ale g"ndirii.

eci în consecinţă memoria şi g"ndirea sunt procese cognitive bine sistematizate şi

prelucrate în psi+icul uman, ele devenind operaţii de bază în activitatea altor procese cognitive

imaginaţie, înţelegere.

4



%ceste procese cognitive complexe sunt importante şi necesare pentru o viaţă psi+ică

optimă în ceea ce priveşte omul ca fiinţă.

Bibliografie:

)reţu (inca, *si+ologie generală

5

Relatia Gandire Memorie-Psihologie

Documents

Transcript of Relatia Gandire Memorie-Psihologie