referat cerc directori azi.ppt

Director,Profesor Maria Cecilia Ionescu

•1

“În fiecare zi îmi propun să fiu mai bun decât cel de ieri. În fiecare zi constat că trebuie să schimb ceea ce am făcut ieri. În fiecare zi încerc să contabilizez eforturile depuse în zilele anterioare.”

cunoaşterea unor aspecte privind contextul actual al reformei învăţământului;

înţelegerea rolului profesorului reflexiv în promovarea unui sistem de educaţie centrat pe elev;

cunoaşterea unor metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării;

diseminarea informaţiei şi formarea abilităţilor de lucru în vederea aplicării la clasă a acestor metode.

Schimbarea în activitatea didactică Noile roluri ale profesorului Tradiţional şi modern în activitatea didactică Caracteristici ale procesului de predare-

învăţare în didactica tradiţională şi în didactica modernă

Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

Aspecte concrete ale dezvoltării sistemului de educaţie centrat pe elev în Şcoala “Arhitect T.T.Socolescu”Păuleşti

În loc de concluzii Bibliografie

În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltare durabilă, reformele apar ca o necesitate.

Caracteristicile educaţiei “la frontiera dintre milenii”, după

George Văideanu sunt: - pune accent pe oameni - urmăreşte dezvoltarea unor calităţi umane şi explorarea

orizonturilor - este orientată predominant spre pregătire pentru viaţă - are întrebări asupra existenţei - vizează dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse - finalitatea în educaţie îmbină viziunea pe termen scurt cu cea

pe termen lung. Activitatea educaţională este deci dinamică şi

flexibilă în acelaşi timp, iar educaţia stimulează idealul fiinţei umane exprimat prin “a fi şi a deveni”.

Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia didactică solicită transformarea profesorilor în specialişti ai domeniului proiectării curriculare.

Schimbarea modului de procesare curriculară are în vedere trecerea de la centrarea pe conţinut la centrarea pe elev care presupune deplasarea accentului în activitatea didactică :- De la aspectele teoretice (să ştie că) la aspectele practice (să ştie să)- De la cantitate (cât) la calitate (cum)- De la predare la învăţare : profesorul intermediază cu învăţarea- De la evaluare internă la evaluare externă: existenţa descriptorilor de performanţă ce permit o evaluare unitară şi individualizată ce să asigure depistarea dificultăţilor concrete pe care le întâmpină elevii în învăţare pentru a-i putea ajuta în depistarea acestora

•5

Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala este cea care îi pregăteşte.

Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului didactic se îndreaptă spre scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare

Crearea unui climat prietenos şi deschis care să sprijine succesul tuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal are în vedere schimbările de ordin cultural din şcoli şi noile roluri ale cadrelor didactice

Rolul profesorului este în schimbare într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutul şi incertitudinea sunt prezente mereu

Munca profesorului se transformă din a fi o bancă de date în a deveni mentor şi cercetător

Viitorul pune la grea încercare practica şcolară şi rolul profesorului

•6

MODEL – oferă elevului reperele necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

PRIETEN – elevul poate apela atunci când are nevoie de sprijin, ascultare şi ajutor.

CĂLĂUZĂ – prezintă elevului alternative şi soluţii optime pentru atingerea unui obiectiv.

CONSILIER – ascultă, parafrazează, empatizează, îndrumă elevul.

EXPERT – oferă imaginea standardelor de cunoaştere şi acţiune.

SUSŢINĂTOR – sprijin pentru depăşirea dificultăţilor întâmpinate în învăţare.

FACILITATOR – mediază accesul copilului la cunoaştere. •7

J.J.Gallagher identifică următoarele roluri aleprofesorului din perspectiva unor abordăridiferite ale acţiunii pedagogice : Rolul profesorului executor (preocupat de

punerea în aplicare a obiectivelor didactice, prin cele mai eficiente mijloace);

Profesorul empatic (interesat de problemele emoţionale şi motivaţionale ale elevilor).

Profesorul – eliberator al minţii elevilor (factor activ în dezvoltarea armonioasă, cognitivă, afectivă şi morală a acestora).

•8

Anita E.Woolfolk identifică următoarele roluri de profesor

pornind de la locul acestuia în procesul de învăţare :• Profesorul, ca expert al actului de predare-învăţare ce

poate lua decizii privitoare la tot ce se întâmplă în procesul de învăţământ;

• Profesorul,ca agent motivator, ce declanşează şi întreţine interesul elevilor;

• Profesorul, ca lider al grupului de elevi, exercitându-şi puterea asupra principalelor fenomene ce se produc;

• Profesorul, în ipostaza de consilier, un observator şi îndrumător sensibil al comportamentului elevilor

• Profesorul, ca model, exemplu pozitiv pentru elevi; Profesorul, ca manager al clasei de elevi.• Profesorul, ca profesionist reflexiv, care studiază şi

analizează fenomenele psihopedagogice cu care se confruntă;

•9

Reflecţia este un element important al evoluţiei profesionale. Înseamnă revizuirea, reconstituirea, refacerea şi analiza criticăa abilităţilor didactice personale, urmate de sintetizarea acestorobservaţii în vederea instituirii unor schimbări care potîmbunătăţi prestaţia profesorului. Prin reflecție profesorii se focalizează asupra problemelor pecare le au, îşi înţeleg mai bine propriul comportament didacticşi îşi pot îmbunătăţi prestaţia sau îşi pot ajuta colegii în acestsens. Prin promovarea practicilor reflexive la nivel de grup,profesorul învaţă să-i asculte pe ceilalţi, fapt ce le poate facilitaînţelegerea propriei activităţi (Ornstein, Thomas şi Lasby 2000).

•10

Profesorul, ca profesionist reflexiv : În sens restrâns studiază şi analizează fenomenelepsihopedagogice cu care se confruntă. În sens larg analizează retrospectiv în mod criticactivităţile, reconstruieşte, reface, îşi reaminteşteevenimente, sentimente,şi realizări personalesintetizează aceste observaţii în vederea instituiriiunor schimbări care îi pot imbunătăţi prestaţia. Încurajează diversitatea, îşi construieşte privindpropria-i experienţă didactică, cunoştinţecomunicabile pentru orice nivel. Învaţă să-şi observe rezultatele şi să determinecauzele succesului şi eşecului. Este factor de sprijin în realizarea educaţiei incluzive,

îi face pe elevi să gândească logic, creativ, critic. Contribuie la dezvoltarea unui sistem de educaţie

centrat pe elev.•11

Profesorul reflexiv are următoarele calităţi :- Cunoaşterea aprofundată a materiei- Capacitatea de stimulare a interesului elevului- Atitudini entuziaste faţă de obiectul de învăţare respectiv- Capacitatea de a explica cu claritate ceea ce este mai greu de explicat.

Toate acestea înseamnă dobândirea de către profesor a 3 categoriide competenţe specifice : ştiinţifice,psihopedagogice, relaționare. Se impun 2 modele de formare continuă a cadrelor didactice:- Modele centrate pe norme de inspiraţie behavioristă (comportamentală) bazate pe formarea de competenţe, performanţă, peexersarea unor atitudini şi comportamente specifice care se presupune căvor facilita sensul învățării la elevi.- Modele centrate pe personalitatea profesorului de inspiraţie umanistă,personalistă bazate pe experienţa de învăţare şi dezvoltarea spiritului săureflexiv, critic,autocritic (D. Potolea,1983).Consecinţa este o îmbinare : între ”cum”să acţionezi didactic şi “de ce”sau, altfel spus, între conformarea la regulile unei metode şi atitudinipersonale, creative în procesul de învăţare nu sunt atât relaţii disjunctive câtmai ales de complementaritate reciprocă.

•12

Pregătirea eficientă a cadrelor didactice continuă permanent

printr-un proces de învăţare pe o bază individualizată şiselectivă ce presupune : cursuri de îmbunătăţire acompetenţei la disciplina respectivă, de formarea capacităţilor de utilizare a mijloacelor moderne, a

tehniciloravansate de învăţare, învăţare înţeleasă printr-o triplăipostază: proces-produs-condiţionare.În concluzie întregul proces de formare al cadrului didacticeste orientat spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare

aleelevilor, spre implicarea activă în procesul de învăţare prinpromovarea unei metodologii de predare – învăţare

centratăpe elev.

•13

Ce înseamnă învăţământul centrat pe elev?

Se referă la învăţare şi nu la predare Rolul profesorului este de a coordona

învăţarea Are rolul de a-i învăţa pe elevi să

înţeleagă modul în care învaţă Oferă indivizilor oportunități de a învăţa

într-un mod care-i ajută să înveţe cel mai bine

Îi determină pe elevi să-şi asume responsabilitatea propriei educaţii

•14

Gibbs(1992) afirmă că învăţarea centrată pe elev ”oferăelevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu

privire ladisciplinele de studiu, la metodele şi la ritmul de studiu”.În acest sens elevilor trebuie să li se ofere un control. De

aicirezultă caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate

peelev, promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere uncontrol sporit aupra învăţării prin asumarea

responsabilităţii cuprivire la :- CEEA ce se învaţă- MODUL cum se învaţă şi DE CE- MOMENTUL când se învaţă

•15

Plasând elevii în mijlocul programului de învăţare li se dă posibilitatea acestora să înveţe ce este relevant pentru ei într-un mod caracteristic fiecăruia. Este vorba de o învăţare activă şi nu de una pasivă. Accentul se pune pe o înţelegere profundă, responsabilitatea elevului fiind mult mai crescută. O astfel de învăţare conferă autonomie şi presupune o relaţie de interdependenţă între profesor şi elev, respect reciproc şi o abordare reflexivă a procesului de învăţare atât din partea elevului cât şi din partea profesorului.

•16

•17

Harpe, Kulski şi Radloff (1999) arată care sunt caracteristicilepersoanei care învaţă eficient:•Are scopuri clare privitoare la ce învaţă•Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie când să le utilizeze•Foloseşte resursele disponibile în mod eficace•Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe•Înţelege procesul de învăţare•Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată•Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul de învăţare•Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi îşi adaptează procesul de învăţare

Principiile care stau la baza învăţării eficientecentrate pe elev sunt :

Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoanacare învaţă şi nu pe profesor Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensultradiţional al cuvântului nu reprezintă decât unul dintreinstrumentele care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi săînveţe. Recunoaşterea faptului că în mare parte procesul deînvăţare nu are loc numai în sala de clasă şi nici când cadruldidactic este de faţă. Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţinădoar profesorului, ea trebuie împărtăşită şi elevilor. Profesorii încurajează şi facilitează implicarea activă aelevilor în planificarea şi administrarea propriului lor proces deînvăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de

învăţare atâtîn sala de clasă cât şi în afara ei. Luaţi individual elevii pot învăţa în mod eficient în moduri

diferite.

•18

Învățarea activă prin analogie reprezintă antrenamentul sportiv. Elevul este sportivul, iar profesorul este antrenorul. Profesorul (antrenorul) poate oferi explicații, dar acest lucru nu este suficient. Elevul (sportivul) trebuie să fie antrenat pentru a-și putea și exersa aptitudinile, iar profesorul (antrenorul) oferă activități potrivite pentru acest scop, după care oferă feedback cu privire la performanța elevului în timpul exercițiului, sugerând remedii, acolo unde sunt necesare. Sportivul nu-și poate îmbunătăți performanța decât prin antrenamente. Elevul nu-și poate îmbunătăți performanța decât prin activități de învățare.

•19

Promovarea unui sistem de educație centrat pe

elev impune în mod deosebit trei roluri ale profesorului:- Profesor reflexiv: preocupat de idei, valori, interiorizare, interogare,

care se întreabă mereu: ce este important, ce este valoros, de ce au nevoie cei cărora le predau

- Profesor antrenor: aplică tehnici prin intermediul cărora formează indivizi autonomi care sunt capabili să învețe eficient pe toată durata vieții, facilitează achiziția de cunoștințe, formează abilități și atitudini, modelează strategii metacognitive. În activitatea sa

accentul cade pe metodă și pe nevoile de învățare ale elevilor săi, promovează învățarea ca ucenicie, antrenamentul intelectual se realizează prin constituirea cunoștințelor.

- Profesor cercetător: promovează învățarea bazată pe investigație, pune elevul în situații de învățare, în care acesta are de rezolvat sarcini care îl solicită să observe, să caute informații, să organizeze date, să evalueze dovezi și surse, să redacteze lucrări, să experimenteze în contexte diferite.

•20

În şcoala tradiţională prima informaţionalul.

Ipoteza: cel ce cunoaşte informaţiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfăcător.

Această concepţie a generat pe alocuri performanţe înalte, dar la nivelul masei de elevi a generat eşecuri.

Astăzi, enciclopedismul cunoaşterii este imposibil de atins.

Dezideratul şcolii moderne vizează înzestrarea ele-vului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.

Dominanta activităţii didac-tice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare şi prelucrare a informaţiilor.

TRADIŢIONAL ŞI MODERN Asistăm la o lecţie obiş-

nuită. Elevii sunt în bănci, unii în spatele celorlalţi, câte unul sau câte doi, ca pe vremea străbunicilor. Toţi au privirile aţintite înainte (acolo sunt catedra şi profesorul). Asta li se cere: privirea în faţă.

Unde găsesc ei răspunsu-rile la confruntările per-sonale? La profesor, în spatele colegului, departe de zidurile şcolii?...

Elevii sunt pretutindeni în clasă.

Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit opţiunilor de studiu şi resurselor asigu-rate de profesor.

Elevii privesc unii la alţii, faţă în faţă. Ei comunică. Toţi au şansa dialogului efectiv.

În parteneriat cu profesorul ei vor găsi răspunsurile…

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE

ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ

Rolul elevului

Rolul profesorului

E

valu

area

Rea

lizar

ea

învă

ţări

i

T M

Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe învăţare

Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului.

Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite.

Acceptă în mod pasiv ideile transmise.

Lucrează izolat.

Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.

Cooperează în rezol-varea sarcinilor de lucru.

Exprimă puncte de vedere proprii.

Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege.

Acceptă în mod pasiv ideile transmise

Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege

Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite

Realizează un schimb de idei

cu ceilalţi

Lucrează izolat

Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru



Rolul elevului

Rolul profesorului

E

valu

area

Rea

lizar

ea

învă

ţări

i

Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului

Exprimă puncte de vedere proprii



Expune, ţine prelegeri. Facilitează şi moderează învăţarea.

Impune puncte de vedere.

Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere.

Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.

Este partener în învăţare.





cu ceilalţi

Lucrează izolat


Expune, ţine prelegeri

Facilitează şi moderează învăţarea

Impune puncte de vedere

Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere


Este partener în învăţare



Rolul elevului

Rolul profesorului

E

valu

area

Rea

lizar

ea

învă

ţări

i





Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe.

Învăţarea are loc predo-minant prin formare de competenţe şi deprinderi practice.

Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul de ierarhi-zare.

Învăţarea se realizează prin cooperare.





cu ceilalţi

Lucrează izolat








Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu

scopul de ierarhizare

Învăţarea se realizează

prin cooperare

Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi

reproducere de cunoştinţe

Învăţarea are loc predominant prin

formare de competenţe şi deprinderi practice



Rolul elevului

Rolul profesorului

E

valu

area

Rea

lizar

ea

învă

ţări

i





Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştin-ţelor (ce ştie elevul).

Vizează măsurarea şi aprecierea competen-ţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie).

Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine ele-vul).

Pune accent pe elemen-tele de ordin calitativ (valori, atitudini).

Vizează clasificarea elevilor.

Vizează progresul în învăţare la fiecare elev.





cu ceilalţi

Lucrează izolat








Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă

informaţie deţine elevul)

Pune accent pe elemen-tele de ordin calitativ

(valori, atitudini).

Vizează clasificarea

elevilor

Vizează progresul în învăţare la fiecare elev

Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor

(ce ştie elevul)

Vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce ştie să facă elevul cu

ceea ce ştie)

Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu

scopul de ierarhizare

Învăţarea se realizează

prin cooperare

Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi

reproducere de cunoştinţe

Învăţarea are loc predominant prin

formare de competenţe şi deprinderi practice



Rolul elevului

Rolul profesorului

E

valu

area

Rea

lizar

ea

învă

ţări

i



Schimbarea în activitatea didactică Tradiţional şi modern în activitatea didactică Caracteristici ale procesului de predare-

învăţare în didactica tradiţională şi în didactica modernă

Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

Învăţarea prin cooperare (ÎPC) reprezintă modul de organizare a activităţii didactice pe grupuri mici, astfel încât – lucrând împreună – elevii îşi maximizează atât propria învăţare, cât şi a celorlalţi colegi.

Cercetările arată că elevii care realizează sarcini de învăţare prin cooperare în grup tind să aibă:

- performanţe şcolare mai bune;- un număr mai mare de competenţe sociale

pozitive;- o mai bună înţelegere a conţinuturilor şi

deprinderilor pe care şi le formează.

Dacă doriţi să aplicaţi învăţarea prin cooperare la clasă, trebuie să planificaţi cu atenţie şi să realizaţi patru acţiuni specifice:

1. Să luaţi anumite decizii preinstrucţionale:- cât de mari să fie grupurile, cum să le structuraţi, cum

puteţi aranja mai bine clasa astfel încât să se preteze lucrului în grupuri mici?

- cum concepeţi şi folosiţi materialele instrucţionale?- ce roluri atribuiţi membrilor grupurilor?

2. Să explicaţi foarte clar elevilor ce au de făcut în timpul unei lecţii în care învaţă prin cooperare:

- daţi o sarcină de învăţare concretă.

3. Să conduceţi lecţia, pentru că deşi elevii lucrează în grupuri, trebuie:

- să urmăriţi şi să monitorizaţi grupurile;- să interveniţi acolo unde este nevoie;- să îmbogăţiţi sarcinile şi să-i ajutaţi pe elevi să lucreze

mai eficient în grup.

4. Să structuraţi şi să organizaţi activităţi după ce se termină lucrul în grupuri mici, în care:

- să evaluaţi învăţarea;- elevii să evalueze cât de eficient au lucrat în grup, ce

progrese sau dificultăţi au întâmpinat în procesul personal de învăţare şi ce corecţii sau îmbunătăţiri trebuie introduse.

Pasul 1: Formaţi grupurile “casă” şi daţi-le materialul de lucru

- în cadrul fiecărui grup, membrilor li se va da un alt material pe care să-l înveţe şi să-l prezinte celorlalţi.

Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi pregătesc prezentările

- grupurile de experţi se formează din elevii care au de pregătit acelaşi material;

- ei citesc şi studiază materialul împreună şi gândesc modalităţi de predare a acestuia celorlalţi colegi;

- verifică înţelegerea materialului predat.

MOZAICUL DE BAZĂ

Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile “casă” pentru a preda

- fiecare elev se întoarce în grupul său;- fiecare membru al acestui grup îşi va prezenta, pe rând,

materialul în faţa celorlalţi;- obiectivul echipei este ca toţi membrii să înveţe tot

materialul prezentat. Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup- grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului

material de către toţi membrii;- elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat

printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebări, printr-o prezentare a materialului.

2. CIORCHINELE

Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei. Poate fi utilizat atât în evocare, prin inventarierea cunoştinţelor elevilor, cât şi în etapa de reflexie.

• Este bine ca tema propusă să le fie familiară elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se utilizează individual.

• Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe, iar ciorchinele individual poate fi comunicat fie unui partener, fie grupului.

În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat.

CIORCHINELE

• Etape:• se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi

cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;• se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele

care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

• pe măsură ce scrieţi cuvinte, idei noi, trageţi linii între toate ideile ce par a fi conectate;

• activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.

3. GÂNDIŢI / LUCRAŢI ÎN PERECHI / COMUNICAŢI

timp de 1-4 minute, fiecare răspunde individual la una sau la mai multe întrebări formulate în prealabil de cadrul didactic (sunt de preferat întrebările care suscită mai multe răspunsuri posibile);

se formează perechile, partenerii îşi citesc răspunsurile şi convin asupra unuia comun, care cuprinde ideile ambilor;

cadrul didactic va cere ca 2-3 perechi să rezume discuţiile purtate şi concluzia formulată.

4. ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT

este un tabel cu trei rubrici, care se realizează astfel:

- în rubrica ŞTIU elevii notează ceea ce consideră cunoscut deja în legătură cu tema;

- în rubrica VREAU SĂ ŞTIU vor nota ideile despre care au dubii şi ceea ce ar dori să ştie în plus în legătură cu tema respectivă;

- în rubrica AM ÎNVĂŢAT notează ideile nou asimilate.

Aspecte concrete ale promovării sistemului de educație centrat pe elev în

Școala Arhitect T. T. Socolescu – PăuleștiRelansarea învățământului rural constituie o prioritate încadrul acțiunilor de reformare având ca obiectiv centralacordarea egalității șanselor la învățătură pentru elevii dinaceste zone prin asigurarea unei educații de calitate într-unmediu favorabil învățării.

Prin Proiectul pentru Învățământul Rural desfășurat în acestsens – cadre didactice din școala noastră, în perioadafebruarie – iunie 2006 au beneficiat de oportunitatea de aparticipa la stagiul de dezvoltare profesională pe bazaactivității proprii desfășurate în școală, stagiu eficient al căruisucces a depins mult de eforturile noastre, ale celor implicați,de bunăvoința, toleranța, cooperarea noastră sub directaîndrumare a mentorilor profesor Bianca Ciulac și profesorMariana Paliev.

•43

Şcoala noastră a devenit nucleul formării continue a cadrelordidactice ce a urmărit : - Cunoaşterea strategiilor şi tehnicilor specifice unei învăţăriactive în vederea stimulării gândirii critice a elevilor şi a înlocuirii treptate a învăţământului reproductiv centrat peprofesor cu învăţarea activă centrată pe elev.- Îmbunătăţirea demersului didactic prin utilizarea unorstrategii de predare învăţare ce să valorifice potenţialuleducaţional al comunităţii locale.- Corelarea conţinuturilor curriculumului din şcoală şi ametodelor folosite în demersul didactic cu realitatea socială şimediul de viaţă al elevilor.- Asumarea de către cadrul didactic a responsabilităţii proprieidezvoltări profesionale.

•44

Atitudinea cadrelor didactice în cadrul programului de

dezvoltare profesională

majoritatea receptivă la nou: și-a asumat cu responsabilitate rolul de elev, devenind participanți activi ai actului învățării în cadrul activităților practice

interesată de perfecționarea stilului de muncă prin utilizarea strategiilor de predare-învățare centrate pe elev care fac mai accesibil conținutul instructiv-educativ, instruirea mai activă prin dezvoltarea gândirii critice la elevi, prin dezvoltarea capacității acestora de a trăi anumite situații, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluției optime și nu în ultimul rând prin stimularea încrederii în sine a acestora.

puțini au manifestat inițial reticență.

•45

Noutatea adusă :

- dezvoltarea profesională a fost readusă în școală în sensul că de fapt în școală se desfășoară procesul de predare – învățare, se aplică și se dezvoltă tehnici didactice, sunt observate deficiențele, dar și rezultatele.

- s-a demonstrat similitudinea dintre procesul de învățare și cel de învățământ.

- cei cu experiență mai puțină învață de la cei cu mai multă experiență, în general învățăm unii de la alții, ne împărtășim experiența dobândită, căutăm împreună, formând o echipă, soluții la problemele școlii.

- am conștientizat responsabilitatea propriei noastre dezvoltări profesionale, ne-am format ca profesori reflexivi, contribuind la dezvoltarea învățământului centrat pe elev.

•46

Cum promovăm învățământul centrat pe elev

Acordăm o atenție deosebită evaluării, ce este un

factor de reglare a activității:- pentru profesor: cum să-și dozeze materialul

ce trebuie reluat în pași mai mici pentru a evita sursele de eroare

- pentru elevi: indici în reglarea efortului de învățare (un reper în dozarea investiției de timp, în viitor un semnal de alarmă pentru promovare. Grație evaluării elevul ia act de cerințele societății față de pregătirea sa și își conturează aspirațiile proprii.

- pentru părinți: o bază de predicție sau garanția reușitei în viitor, indiciu pentru acordarea de sprijin.

•47

Aplicăm teste predictive pentru a ne asigura obază de date referitoare la cunoștințele elevilor.

Stabilim strategiile de învățare centrată pe elev(ținând cont și de stilurile de învățare) pentruremedierea deficiențelor semnalate și prinevaluări formative analizăm eficiența acestora.

Comparăm rezultatele cu testele predictive și aplicăm măsuri de îmbunătățire.Feedback-ul îl obținem prin evaluările sumative (teste aplicate la sfârșitul unei unități de învățare, simulări, teze, teste unice).

•48

Lecțiile le proiectăm plecând de la experiențele

elevilor și cuprind întrebări sau activități care să-i

implice.

Desfășurăm ore de pregătire suplimentară cu elevii ce

întâmpină greutăți în învățare, dar și cu elevii capabili de

performanță.

Oferim elevilor ocazia de a dobândi aptitudini

fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în

echipă (ecologizarea curții școlii, pregătirea serbărilor

școlare, ziua colegului).

Organizăm expoziții cu lucrări ale elevilor realizate prin

folosirea strategiilor centrate pe elev (colaje, desene,

machete, proiecte, portofolii) pentru a aprecia implicarea și a

stimula concurența. •49

Ca o apreciere a pregătirii și a responsabilității noastre profesionale, mentorii Uniunii Județene PIR, în colaborare cu ISJ Prahova au recomandat școala noastră Societății Educația 2000+ Consulting SRL, care este în colaborare cu MECI, pentru a fi gazdă unei delegații din partea Ministerului Educației din China, cu tema “Implementarea Proiectului pentru Învățământ

Rural”, în principal a componentei 1-1 “Dezvoltareaprofesională a cadrelor didactice pe baza activitățiiproprii desfășurate în școală” (“impactul activității dementorat asupra școlii”), activitate desfășurată pe 10 octombrie 2007.

•50

La această activitate, la care au participat domnul prof. dr. Romulus Brâncoveanu, director adjunct UMPIR, doamnele Monica Dvorski, Miruna Popa – reprezentant EDU Cunsulting, Otilia Păcurari, translator, Inspectorul General Adjunct al ISJ Prahova Gheorghe Borovină și mentorii PIR Prahova Mariana Paliev și Bianca Ciulac, cadrele didactice din școală au susținut lecții demonstrative în care au folosit diverse strategii de predare-învățare centrate pe elev, iar d-na director Maria Ionescu a oferit informații despre avantajele și dezavantajele acestor metode în cadrul unei mese rotunde.

•51

•52

ÎNTÂMPINAREA OASPEȚILOR

•54

MASĂ ROTUNDĂ – AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII CENTRATE PE ELEV

Impact asupra cadrelor didacticeRolul profesorului s-a schimbat din emițător de cunoștințe în organizator al

învățării și evaluării, dar și în observator.Cadrele didactice din școala noastră au devenit mult mai bine informate și

mai inventive, căutând permanent să-și perfecționeze prestația didactică șipregătirea de specialitate (dovadă – majoritatea au 90 de credite în ultimii 3

anișcolari).

Cadrele didactice continuă perfecționarea ca un răspuns atât la nevoilepersonale, cât și la cele ale școlii.

S-a dezvoltat spiritul muncii în echipă.Cadrele didactice sunt permanent într-o competiție, atât cu propriul eu, cât și

între ele sub deviza Competență, Responsabilitate, Implicare, Calitate.Cadrele didactice elaborează obiective realiste în ceea ce privește procesul

de educație, în proiectarea fiecărei ore, folosesc eficient în instruirea elevilortoate competențele de care dispun.

Cadrele didactice oferă elevilor posibilitatea de a se autodescoperi, de a-șidezvolta încrederea în propriile forțe, având ca motto al activității “Ajută-l pecopil să se descopere și să aibă încredere în sine”. •56

Impactul asupra elevilor- Capătă abilitatea muncii în echipă în mod productivîmpreună cu alţii cu implicaţii în viitor, în societate.- Dezvoltă relaţii mai bune, mai tolerante cu colegii,

indiferent de sex,capacităţi intelectuale,clasă socială.

- Creşte răspunderea individuală a acestora, a sarcinilor ce le

primesc.- Dezvoltarea gândirii critice, creativitatea.- Se formează deprinderi interpersonale ce includ :conducerea,luarea deciziilor,dezvoltarea încrederii însine,comunicarea,managementul conflictelor.- Dezvoltarea de relaţii interpersonale prin valorizareaideilor fiecăruia şi în consecinţă prin înţelegerea

calităţii celordin jur. •57

- Dezvoltarea capacităţilor de a trăi anumite situaţii, de a le

analiza,de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime.- Stimularea încrederii în sine a elevilor.- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi

de relaţionare în cadrul grupului.- Li se dezvoltă capacitatea de a vedea o situaţie şi dinperspectiva celuilalt.- Au o stare de satisfacţie a muncii proprii.- Cunoştinţele dobândite prin munca în echipă sunt maidurabile.- Capătă o atitudine pozitivă faţă de învăţătură şi de

şcoală.- Au o atitudine pozitivă faţă de colegi,cadre didactice.- Creşte motivaţia pentru învăţare şi învăţare de

performanţă. •58

- Elevii acţionează în interdependenţă pentru rezolvarea uneiprobleme (conştientizarea că lucrând în echipă au nevoie uniide alţii : au fiecare rolul său cu responsabilităţi: unulrezumă,încurajează,unul formulează răspunsul – pe viitor însocietate – omul nu poate trăi singur).- Sunt în interacţiune directă : se ajută unii cu alţii,se învaţă unii

pe alţii.- Impactul învăţării active asupra elevilor determină o reacţie în

lanţ ,sereflectă în ansamblu asupra întregii personalităţi a elevilor şi pe

viitor însocietate.- Elevii noștri și-au format deprinderea de a lucra în echipă, de a-

și însuși anumite cunoștințe prin efort propriu, impunându-ne uneori folosirea unor astfel de metode activ – participative.

- Elevii îndrăgesc anumite obiecte de studiu.

•59

Avantajele metodelor de învățare centrate pe elev

- Implică individul în evaluarea eficacității procesului de învățare și în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare;

- Implică elevul în procesul de învățare și îl învață aptitudinile învățării, precum și aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alții și ale rezolvării de probleme.

- Ajută la pregătirea individului, atât pentru o tranziție mai ușoară spre locul de muncă, cât și spre învățarea continuă.

- Elevii dobândesc competențe pe baza unor criterii de evaluare clar definite: pentru a-și demonstra competențele sunt evaluați pe baza a ceea ce pot face.

- Activitățile de învățare care îi impun elevului prelucrarea activă duc la o fixare a cunoștințelor mult mai bună, sunt îndrăgite de elevi și chiar cerute de aceștia.

- Îi ajută pe elevii ce provin din medii sociale diferite și ale căror familii nu se implică în pregătirea lor să-și dobândească prin joc anumite competențe.

•60

Dezavantajele metodelor de învățare centrate pe elev

Lucrul în echipă nu este posibil permanent, ci decât în funcție de tematică.

Rezultatele muncii se văd în timp. Uneori elevii sunt activi doar pe parcursul

unei părți a activității de învățare și astfel învățarea este incompletă.

Timpul adecvat pregătirii lecțiilor și desfășurarea acestora este mult prea mare.

•61

Nu am epuizat subiectul:- inovarea didactică este un proces în derulare. Noi credem că nu suntem cu toții convinşi, încă, de

valoarea acestor metode. Mai credem în comoditatea noastră, în reticenţa faţă de nou, în inerţia în care ne aflăm. Riscăm în acest fel să rămânem în urmă, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului didactic.

Elevul trebuie pus permanent în situaţia de a face, a judeca, a coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza răspunsurile auzite, a ajunge la identificarea răspunsurilor corecte, din care apoi descoperă cunoştinţele noi.

Din experienţa acumulată până acum, pot afirma cu certitudine că ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI, presupune în mod obligatoriu utilizarea unor astfel de metode moderne.

Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare (indiferent de disciplină) va trebui să ştie să adapteze demersul didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe şcolare superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie.

Interesul elevilor pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt folosite astfel de metode în predare. Prestanţa profesorului care le foloseşte este şi ea, în mod sigur, mai ridicată.

NU NE MAI RĂMÂNE DECÂT SĂ LE FOLOSIM!

referat cerc directori azi.ppt

Documents

Transcript of referat cerc directori azi.ppt