1 Referat Cerc Pedagogic Gulliver

7/25/2019 1 Referat Cerc Pedagogic Gulliver

1/22

Activit ile de tip outdoor posibilit i i modalit i de organizare

cu pre colarii

Exista mai mult in tine decat crezi!, era motto-ul dupa care se ghida Kurt Hahn,

fondatorul primei scoli de Educatie Experientiala Outdoor Outward Bound in 1941. In

opinia lui, societatea moderna suferea de catea !"oli#, acestea aparand ca reers negati al

eolutiei tehnologiei$ declinul conditiei fi%ice, al spiritului de antreprenoriat, al imaginatiei,

creatiitatii si a"ilitatilor practice, al autodisciplinarii si al compasiunii interumane. &odelul

educational din scoala lui Hahn putea fi sinteti%at in urmatorul citat$ !'onsider ca principala

sarcina a educatiei este sa asigure supraietuirea urmatoarelor calitati$ o curio%itate inoatoare, o

ointa ininci"ila, tenacitate in atingerea telului, lepadare de sine si deasupra tuturor$

compasiune(#.

Metodologie

)ormat In ce cadru invat? Educatia pe care o primim in institutiile de inatamant

clasice *+coli, niersitati este una de tip )ormal. rogramele de Educatie Outdoor se

desfasoara in natura si finalitatea acestora nu o repre%inta atestarile de tipul certificatelor

si diplomelor, ci schim"arile i%i"ile produse la nielul comportamentului participantilor.

/in acest moti, Educatia Outdoor are un caracter Nonformal.

0ip de inatare Cum invat? /e cele mai multe ori educatia primita la scoala are un

aspect pur teoretic *'ogniti. ici nu-i de mirare cand un profesor are de urmat o

programa foarte incarcata si prea putin timp la dispo%itie ca s-o predea la 23 de elei de-

odata. In Educatia Outdoor eleul inata totul in mod practic, acti, prin experiente

personale la care mai apoi reflecta pentru a extrage inataturile. cest mod de inatare,

caracteristic Educatiei Outdoor, se numeste ExperientialInveti cu creierul, mainile si

inima(

n echi proer" chine%esc accentuea%a eficienta Educatiei Experientiale$Ce aud Uit, Ce vad Imi amintesc, Ce fac Inteleg

n studiu mai modern spune ca$

e amintim " # din ceea ce auzim, $" # din ceea ce vedem si %" # din ceea ce

facem&


2/22

O"iectie Ce invat? Educatia Outdoor se adresea%a tuturor celor trei niele de

inatare$ nielul acumularilor de cunostinte *'ogniti, nielul deprinderilor fi%ice

*&otric si cel al indiiduali%arii unor trasaturi de comportament *fecti.

In functie de actiitatile alese, o"iectiele unui program de Educatie Outdoor pot faceparte din oricare aceste trei categorii. stfel, eleii pot inata mai multe lucruri despre$

- mediul incon5urator in care ne desfasuram actiitatea, relatiile dintre componentele acestuia

si cum pot sa-si aduca aportul la protectia lui6

- propria persoana, propriile limite si cum le pot depasi6

- comunicarea si cola"orarea eficace in cadrul unui grup6

Caracteristicile educaiei outdoor

Educaia outdoor ofer posibilitatea contactului direct cu natura- protec7ia mediului

repre%int8 un su"iect de interes mondial, ur"ani%area masi8 a produs un efect noci

asupra mediului i prin faptul c8 oamenii nu contienti%ea%8 impactul pe care ac7iunile lor

non-ecologice le au asupra mediului iar educa7ia outdoor poate fi priit8 ca o modalitate

extrem de "enefic8 pentru schim"area atitudinilor i comportamentelor fa78 de mediu6

Educaia outdoor reprezint o puternic surs de experiene de nvare-un mediu

relaxant, li"er, f8r8 constr:ngerile pe care le impun !cei patru pere7i ai unei s8li de clas8

poate oferi copiilor nenum8rate prooc8ri, astfel c8 procesul de educare deine puternic,

inspira7ional i de natur8 s8 schim"e comportamente antisociale, s8 cree%e o rela7ie

puternic8 ;ntre copii, "a%at8 pe spri5in reciproc6


3/22

Educaia outdoor faciliteaz procesul de nvare al copiilor care ntmpin dificulti-

astfel educa7ia outdoor ofer8 un climat diferit de ;n87are ce permite copiilor care ;n mod

u%ual ;nt:mpin8 dificult87i de ;n87are i au un niel sc8%ut de performan78 colar8, s8

dein8 motia7i6

Educaia outdoor duce la de%oltarea personal8 at:t a celor care o aplic8 dar si a copiilor6

Educaia outdoor contribuie la dezvoltarea spiritului de echip-conexiunea ;ntre copii-

copii, copii-educatoare duce la creterea gradului de participare acti86

Educaia outdoor ofer nenumrate beneficii fizice, emoionale i mentale care asi!ur

bunstarea societii"

F!ME"E E#$CA%&E&

Educa7ia ;n aer li"er este considerat8 a fi mult mai motiant8, stimulati8 i cu un impact mai

puternic asupra procesului de ;n87are ;n r:ndul eleilor. entru a ;n7elege mai "ine ce aduce nou

educa7ia outdoor procesului de predare-;n87are, om face o scurt8 incursiune a formelor de

educa7ie existente

Educa7ia formal8$ acel tip de educa7ie care operea%8 ;ntr-o institu7ie reglementat8 de

norme i reguli numit8 coal8.

Caracteristici#

- institu7ionali%at8, ierarhi%at8,

- supraeghea%8 cadrul ;n care se desf8oar8 procesul de educa7ie impune reguli i norme

- este gradat8 cronologic *de la educa7ia primar8 p:n8 la educa7ia uniersitar8,

- organi%at8 i condus8 de la centru * &inisterul Educa7iei

- ealuarea este reali%at8 de c8tre profesor,

- folosete metode pu7in participatie, autoritatea i disciplina sunt impuse princonstr:ngere ,rela7ia profesor-ele este formal8.

Educa7ia informal8 se reali%ea%8 prin ;n87are de-a lungul ie7ii, fiecare indiid ;i

formea%8 atitudini, alori, deprinderi din experien7a cotidian8, folosind resursele educatie din

mediul ;n care tr8iete - de la familie i ecini, de la locul de 5oac8, de la maga%in, de la


4/22

"i"liotec8 sau din mass-media. ceasta se reali%ea%8 indiidual sau prin interac7iuni cu mem"rii

comunit87ii f8r8 a fi planificat8, a5ut:ndu-i pe oameni s8 ;ne7e oric:nd i oriunde.

Educa7ia nonformal8 nu se traduce ca o actiitate lipsit8 de un efect formati, ci tre"uie

in7eleas8 ca o realitate educa7ional8 mai pu7in formali%at8. 'onceptul de educa7ie nonformal8

este asociat conceptului de


5/22

Educa7ia formal8 are meritul de a fi organi%at8 i structurat8, ;ncorpor:nd o palet8 ;ntreag8 de

informa7ii i cunotin7e de care are neoie un indiid ;n formarea sa educa7ional8, educa7ia informal8 ine

;n spri5inul educa7iei formale i asigur8 procesul de ;n87are oric:nd i oriunde, pe tot parcursul ie7ii,

educa7ia non-formal8 ine cu acele elemente de natur8 s8 satisfac8 neoile unui indiid de natura, psihica,

social, emo7ional8 prin diferite metode interactie, participatie, iar educa7ia outdoor < scoate la aer < cele2 forme de educa7ie, le riigorea%8, le adaug8 prospe7ime si ;i extinde ac7iunea "enefic8 ;n diferite

domenii * ;n spe78 de%oltare dura"il8, protec7ia mediului, de%oltare personal8 i profesional8 .

biectivele generale ale educaiei outdoor sunt'

/e%oltarea a"ilit87ilor socio-personale$ ;m"un8t87irea spiritului de echip8,

;m"un8t87irea rela7iilor sociale, de%oltarea competen7elor de conducere, etc

/e%oltarea a"ilit87ilor de management$ organi%are, coordonare, ealuare, at:t a celor

care o aplic8, c:t i eleilor.

n aspect important al educa7iei outdoor este acela c8 r8spunde at:t neoilor de "a%8 ale

indiidului, c:t i celor care ;l particulari%ea%8 ;n grupul din care face parte$

evoia de a fi res'ectat derularea de diferite actiit8 i ;n aer li"er ;ncura5ea%8 copilul

s8 se simt8;nlargul s8u, astfel el a fi mult mai deschis, a comunica,; i a exprima

propriile opinii, se a sim i "8gat ;n seam8 i a sim i ca deci%iile sale contea%8 pentru

ceilal i6 eleiipot fi consulta i cu priire la diferite 5ocuri sau actiit8 i.


6/22

evoia de a fi res'onsa(il actiit87ile outdoor permit copilului oportunitatea de a

primi diferite sarcini, responsa"ilit87i pentru atingereascopului propus * spre exemplu

dac8 se optea%8 pentruo actiitate de ecologi%are, un copil poate primi sarcina de a

cur87a pomii, un altul sarcina de a uda florile, important este ;ns8, ca prin comunicarea

cu copilul, profesorul s8-i transmit8 acestuia sentimentul c8 princeea ce ;ntreprinde el,

mediul a fii mai curat, astfel el a contienti%a c8 are o responsa"ilitate fa78

deprote5area mediului .

evoia de a fi activimplicarea ;n diferite actiit8 i sportie, 5ocuri, plim"8ri tematice,

aduce numeroase"eneficii de%olt8rii fi%ice, psihice ale copilului. ?ocul fiind actiitatea

fundamental8 a copilului este important ca to7i copiii s8 fie stimula7i ;n mod constant s8

se 5oace, s8 alerge, s8 participe la diferite actiit87i ;n mod acti.

evoia de a fi inclus social poate cea mai important8 caracteristic8 a educa7iei outdoor

este aceea c8 este o modalitate de succes de a dep8i unele dificult87i alecopilului

* psihice, fi%ice, sociale, emo ionale saueconomice , astfel ;nc:t acesta s8 fie inclus

social, s8 simt8 c8 apar7ine unei comunit87i6 se consider8 ca mediul din interiorul grupei

este mai degra"8 unulcompetiti, ;n timp ce cel din afara clasei este unulsuporti, care

permite copiilor s8 se exprime, s8rela ione%e cu ceilal i, s8 cola"ore%e.


7/22

evoia de a se sim)i *n siguran + $interiorul clasei este mult mai sigur pentru copii, ;n

timp ce mediul exterior implic8 diferite riscuri i situa7ii nepre8%ute care pot aea efect

negati. Educatorul tre"uie s8 identifice posi"ilele riscuri care pot s8 apar8 i s8 conceap8

un plan de management al riscului, ;ntruc:t este un aspect deose"it de important care i-a

f8cut pe unii specialiti ;n domeniu s8 nege utilitatea utili%8rii educa iei outdoor.

Educatia ecologica

/eseori educa7ia outdoor este confundat8 cu educa7ia pentru mediu-ecologic8, asta pentru

ca cele dou8 se ;nt:lnesc ;n aer li"er, educa7ia outdoor nu ;nseamn8 numai acest lucru, ea are

nenumaratealen7e ;n toate domeniiile nu doar ;n cel al protec7iei mediului. @n coal8 eleii sunt

foarte receptii la ce li se arat8 i li se spune ;n leg8tura cu mediul. rin diferite discipline incluse

;n procesul de ;n878m:nt tre"uie s8 coningem pe fiecare ele de necesitatea ap8r8rii mediului

;ncon5ur8tor ;mpotria polu8rii i s8 le form8m conduita ecologic8 modern8. cest lucru sereali%e%8 ;ndeose"i ;n cadrul lec7iilor de tiin7e, menite s8 ;nlesneasc8 ;n7elegerea organismelor

egetale i animale, a proceselor esen7iale de ;nte7inere a ie7ii, a leg8turilor indisolu"ile dintre

plante - animale - mediu, al celor de geografie, dar i, oca%ional, ;n cadrul unor lec7ii de educa7ie

ciic8, lim"a rom:n8, educa7ie mu%ical8, educa7ie plastic8, istorie etc. 'ontri"u7ii de seam8 la

educa7ia ecologic8 pot aduce actiit87ile outdoor. Orice actiitate ce se desf8oar8 ;n afara s8lii

de clas8 ;nseamn8 actiitate ;n contact nemi5locit cu mediul ;ncon5ur8tor. a cum ;i ;n878m pe

copii s8 or"easc8, s8 se poarte ;n familie, la coal8 i ;n societate, s8 respecte normele de igien8.

0ot aa tre"uie s8-i ;n878m s8 se poarte cu mediul ;n care tr8im. /intre modalit87ile folosite, ;n

afara clasei, ;n scopul educ8rii ecologice amintesc$ excursii i i%ite pentru a constata situa7ia ;n

care se afl8 mediul , ac7iuni pentru ap8rarea mediului,igieni%area i ;nfrumuse7area colilor,

parcurilor,crearea unui col7 iu ;n clas8.


8/22

@n878m:ntul precolar poate fi considerat precursor al educa7iei outdoor, a:nd ;n edere

c8 actiit87i formale, informale i nonformale se desf8oar8 ;n afara gr8dini7ei dintotdeauna.

Excursiile, plim"8rile ;n aer li"er, i%itele la mu%ee au fost mereu prile5 de transmitere c8tre

copii de informa7ii, priceperi i deprinderi, niciodat8 nefiind organi%ate doar de dragul de a fi

organi%ate.

ctivit+)ile de ti' outdoor nu sunt activit+)i de educa)iei formal+ ce au loc *n afara s+lii

de clas+, ci activit+)i de educa)ie nonformal+, menite s+ familiarizeze co'iii cu natura

-i s+ le formeze de'rinderi -i 'rice'eri de cunoa-tere 'rin ex'erien)+, (az.ndu/se

desigur 'e cuno-ti)ele do(.ndite *n activit+)ile de educa)ie formal+&

Educa ia prin %ocuri de colaborare urmre te#

1. 're terea ;mcrederii ;n for ele proprii.

A. 're terea gradului de ;ntr-a5utorare din cadrul grupului.

2. 're terea nielului de sprinteneal8 i coordonare neuro-muscular8.

4. 're terea satisfac iel pentru propriul corp i a "ucuriei de a fi ;mpreun8 cu ceilal i.

B. 're terea familiari%arii cu mediul natural.

'e irtu i lipsesc tinerilor de a%i dup8 ce au fost ,,educa i# de p8rin i i coal8=

+e poate o"sera$ lipsa ;ncrederii ;n for ele proprii, a respectului fa 8 de sine, a spiritului

de ini iati8 i implicare, a responsa"ilit8 ii personale i pentru soarta comunit8 ii, a capacit8 ii

de re%olare ;n grup a pro"lemelor comune, a toleran ei, a priceperii de a comunica eficient, a

;ntr-a5utor8rii, a capacit8 ii de a conduce eficient un grup.

Educa ia adecat8 iitorului ar tre"ui s8 produc8 un indiid dotat cu patru tr8s8turi de

caracter$ italitate, cura5, ra ionalitate i inteligen 8.

'omportarea moral8, responsa"il8, cet8 eneasc8, este ra iona 8 i eficient8 ;ns8

deprinderea ei necesit8 o colari%are adecat8, nu ine de la sine.

&rincipiile de baz ale educa iei cu %ocuri de colaborare sunt#

1. 'apacitatea indiidului de a lucra ;n echip8 este o ;ndem:nare util8 ;n ia a, care ;i aduce

mari aanta5e. Ea se ;na 8 i se exersea%8.


9/22

A. Orice grup are capacitatea de a lucra eficient ;mpreun8, ca o echip8 pentru atingerea unui

scop comun.

2. unerea indiidului sau a grupului ;n situa ii stresante i confruntarea cu prooc8ri, poate

mari ;ncrederea ;n sine.

4. /up8 ce ;na 8 i exersea%8 cooperarea, ;ncrederea interpersonal8 i re%olarea

pro"lemelor, un grup deine mai capa"il s8 ;ndeplineasc8 sarcini comune i s8 fac8 fa 8

prooc8rilor de orice fel.

)iecare 5oc impune 5uc8torilor s8 lucre%e ;mpreun8 ca s8 ;ndeplineasc8 tema. entru a reu i,

grupa a fi silit8 s8 foloseasc8 dierse mi5loace i indem:n8ri$ comunicare, cola"orare,

solu ionarea pro"lemelor, ;ncrederea ;n colegi.

'ocurile de colaborare sunt variate#

- de introducere

- de ;nc8l%ire

- de destindere

- de creatiitate

- de cooperare i comunicare

- de ;ncredere

- de ;ncheierea lec iei

Cre terea ncrederii n sine

nul din factorii de "a%8 ai succesului este increderea ;n sine. ceast8 ;nsu ire depinde

considera"il de felul ;n care ceilal i ne aprecia%8 i reac ionea%8 la eforturile noastre.

@ncrederea ;n sine cre te direct propor ional cu capacitatea de a st8p:ni pro"lemele corporale.

'u a5utorul ;ncrederii ;n sine, indiidul poate dep8 i insuccesul, el a aea cura5ul de a ;ncerca

din nou, ceea ce ;l a duce la reu it8.

oile tipuri de actiit8 i asigur8 cre terea ;ncrederii ;n sine at:t pentru indii%i, c:t i pentru

grup. e m8sur8 ce ;n mintea indiidului se de%olt8 ideea c8 el apar ine unei echipe de succes,

a lua parte din ce in ce mai acti la actiitatea grupului, renun :nd la rolul de o"serator pasi.


10/22

)ormarea spiritului de echip8 produce succes f8r8 a crea i perdan i, a a cum se ;nt:mpl8 ;n

ca%ul educa iei competi ionale.entru a comunica eficient aem neoie de ,,canale# de

comunicare$ cuinte, tonul ocii, expresia fe ei i expresia corpului.

(cceptarea riscurilor

/eci%iile "une, duc la cre terea ;ncrederii indiiduale i colectie, i o dat8 cu aceasta la

acceptarea unor riscuri. /eseori copiii sunt ;mpiedica i s8 ia deci%ii, pentru ei decid p8rin ii.

ceasta este ;ncercarea de a prote5a copiii de gre eli. @ns8 ia a impune luarea hot8r:rilor de

catre fiecare, indiferent de :rst8.

@n8 area de a lua deci%ii "une se face numai practic:nd i gre ind adeseori. /in punct de

edere educati, pun:nd eleul ;ntr-o situa ie potriit8, gre eala poate deeni calea spre succes.

Conductorul acestor %ocuri trebuie s aib o inten ie, un scop, un crez, o misiune"

)arcinile conducatorului de %oc sunt#

- conducerea actiit8 ii

- planificarea actiit8 ii

- preg8tirea grupului

- explicarea regulilor 5ocului

- supraegherea desf8 ur8rii actii 8 ii

- pastrarea disciplinei

- discutarea final8 a experien ei

- entu%iasmarea i motiarea grupului

Iat8 c:tea exemple de actiit87i outdoor, nonformale cu caracter profund formal. /ar

pentru c8 acest tip de actiit87i se "a%ea%8 pe actiitatea ;n echip8 putem reali%a

coe%iunea grupului printr-o serie de 5ocuri de team(uilding&

cestea sunt de regul8 tot actiit87i outdoor. /urata unei actiit87i este de regul8

;ntre 23 minute i 1A3 minute *;n func7ie de nielul de :rst8 al participan7ilor se pot

organi%a runde, se pot da tasCuri suplimentare, or fi puse condi7ii care cresc dificultatea

actiit87ii.


11/22

CO01I1UI2E EC3I4E5O26

'onceperea unui nume, a unui "la%on, al echipelor, pe tricouri cu spraD, pe foi cu

marCere, etc

biective'

1. educarea spiritul de echip8

A. reali%area identit87ii echipei

2. de%oltarea creatiit87ii

4. distrac7ie

B. indicat printre primele dintre actiit87i ;n cadrul team"uildingului

. posi"ilitate organi%are$ outdoorF indoor

45I7B B5OU5!

+e or forma dou8 sau mai multe echipe. )iecare echip8 se a ae%a ;n cerc. Gi se or da c:te

un ghem de sfoar8 foarte lung. articipan7ii ;l or arunca de la unul la altul. Odat8 format8

re7eaua, se a ae%a un "alon ;n centru pe care acetia tre"uie s8-l duc8 pe o anumit8 distan78.

Ex.$ 13 m. +e or organi%a trei runde i eident, a fi o echip8 c:tig8toare. lternati se poate

organi%a cu o farfurie i un ou, tasCul fiind acelai.


12/22

biective$

1. lucru ;n echip8

A. competi7ie

2. sincroni%are

4. consolidare rela7ii ;ntre oameni

B. dinamism

5 1I1!

In curtea gradinitei, pe o "anca se construiesc piramide din pahare de unica folosinta pe

care sunt scrise diferite cifre. 'udiferite o"iecte$ mingi de tenis, sageti cu entu%e, "ile de popice,

copiii tre"uie sa do"oare paharele. e un panou, fiecare copil a nota cu diferite sim"oluri

punctele do"orate. Ga final punctele or fi centrali%ate si se a desemna echipa castigatoare.


13/22

U7E2E I 1U2

In curtea gradinitei or fi ascunse pentru fiecare echipa cate 13 mere pe care or fi scrise

cifrele de la 1 la 13. 'opiii or tre"ui sa gaseasca fructele sis a forme%e sirul numeric. Echipa

care reuseste sa resole sarcina cel mai repede a fi desemnata castigatoare.

7ICII 829:I2I

Este o actiitate outdoor de educa7ie ecologic8 ;n care copiii contri"uie direct la

;m"un8t87irea calit87ii aerului, la ;nfrumuse7area spa7iului erde al gr8dini7ei contien7i%:nd

astfel importan7a acestuia pentru ia7a pe 8m:nt. &uncile pe care le or executa copiii tre"uie

s8 fie adaptate la nielul lor de de%oltare psiho-fi%ic8 i tre"uie s8 fie precedate de un serios

instructa5 de protec7ia muncii. +copul acestui gen de actiit87i este de a-I respon%a"ili%a pe

copii fa78 de calitatea mediului, de a pre7ui munca i de a contienti%a aloarea muncii.


14/22

;


15/22

Exist8, deasemnea o gam8 de alte actiit87i outdoor, care au neoie de o organi%are

minu7ioas8 i de o documentare solid8. cestea sunt excursiile i i%itele la mu%eu.

71E71IC9 CU B5OE CU 49

Ealuarea cunotin7elor despre adunare i sc8dere, distrac7ie i tiin78 ;ntr-un tot armonios.

rima etap8 a 5ocului este preg8tirea materialelor$

- cercuri metalice sau din plastic de diferite culori6

- 7inte stea desenate pe foi i pe care sunt scrise cifrele de la 3 la 9 i num8rul 136

- co de plastic6

- "aloane umplute cu ap8, pe care sunt scrise diferite opera7ii de adunare i sc8dere.

e iar"8 se aea%8 cercurile colorate ;n mi5locul c8rora se pun 7intele. 'opiii or alege un

"alon plin cu ap8, or efectua opera7ia i or arunca "alonul ;n 7inta care corespunde

r8spunsului corect.


16/22

4E2=EC1 1E7

Este un 5oc proocator ;n care tre"uie s8 se caute solu7ii. +e or face dou8 echipe.

+ingura solu7ie este aceea ;n care ei or func7iona ca o echip8. 0o7i participan7ii or fi lega7i la

ochi i se or 7ine de m:n8. or aea de parcurs ;mpreun8 un traseu foarte complicat. Gungimea

traseului a fi de aproximati 133 m pentru o echip8 de 13-1A persoane. Este un 5oc care are i

o solu7ie.

biective'

1. creterea ;ncrederii

A. sincroni%are

2. identificare poten7iali lideri

4. orientarea c8tre solu7iiB. orientare c8tre distri"uirea sarcinilor

. consolidare rela7ii ;ntre oameni

. spirit de echip8

J. lucrul ;n echip8


17/22

49I>EU5 U2I? +e or forma dou8 echipe. Exerci7iul este foarte atracti pentru participan7i. @ntre doipomi participan7ii ;i construiesc din fr:nghie o p:n%8 de p8ian5en. )iecare ochi al p:n%ei poatefi folosit de un singur participant. 0o7i participan7ii or tre"ui s8 treac8 ;n partea cealalt8 ap:n%ei. ?ocul este astfel g:ndit ;nc:t, participan7ii nu pot reali%a sarcina dec:t dup8 o anumit8metod8 i numai cu a5utorul celorlal7i mem"ri.

biective'

1. creatiitate

A. rapiditate

2. distri"uirea sarcinilor

4. orientarea c8tre solu7ii

B. sincroni%are. creterea ;ncrederii

. consolidare rela7ii ;ntre oameni

J. recunoaterea meritelor ;n cadrul echipei

9. distrac7ie

13. lucrul ;n echip8

;


18/22

prim8ar8, vntoarea de insectepoate fi un "un prile5 de a le studia. entru ;nceput preg8tim

materialele necesare.e o foaie facem o list8 cu insectele pe care le ;nt:lnim ;n mod frecent ;n

spa7iul erde al gr8dini7ei. u este nici o pro"lem8 dac8 ;n %iua respecti8 nu le g8sim pe toate.

Ge om spune copiilor c8 om completa lista cu alt8 oca%ie. Gista se ;ntocmete ;mpreun8 cu

copiii, chiar dac8 a include i alte ie7uitoare dec:t insecte. om desena ;n dreptul numelui

ie7uitoarelor alese spre descoperire imaginea lor.&ergem afar8 i safari-ul poate ;ncepe.'opiii

or c8uta insectele ;n toat8 curtea. 'u un marCer fiecare copil a nota pe list8 c:te insecte a

g8sit. Ga sf:rit se a face totalul. 'opiii ;na78 cel mai "ine din experien7a proprie. '8ut:nd i

g8sind insecte ei o"se8 direct unde se ad8postesc, cum sunt organi%ate, eentual cu ce se

hr8nesc. Odat8 reeni7i ;n sala de grup8 se poate reali%a o carte a insectelor ;n care or fi

consemnate toate conclu%iile vntorii sau safari-ul de insecte"

83ICE?1E 4O@

)iecare echip8 primete c:te un "ile7el. e "ile7el se afl8 un cu:ntFideeFscenet8. Echipa

respecti8 tre"uie s8 reproduc8 acel cu:nt c:t mai exemplificati printr-o !po%8#. Echipele or

fi puse la o distan78 re%ona"il8 pentru a nu se au%iFedea ce preg8tesc. 'elelalte B echipe tre"uie

s8 ghiceasc8 ce repre%int8 po%a lor. @n momentul ;n care strategia s-a format, fiecare echip8, pe

r:nd, se a ae%a ;n po%i7ia !po%ei# i or aea aproximati 23 secunde 1 minut *discuta"il

ca ceilal7i s8 ghiceasc8 cu:ntul pe care-l repre%int8.

biective'

1. creatiitate

A. lucrul ;n echip8


19/22

2. inoa7ie

4. distrac7ie

B. perspicacitate

09 E 05;97 A742EU9

?uc8torii alc8tuiesc un grup de c8l8tori prin 5ungl8, capturat de cani"ali. 0o7i c8l8torii, st:nd ;n

picioare i lipi7i str:ns unul de altul, au fost lega7i cu o funie ca sa nu scape. 0otui, nu sunt

pa%nici, iar dac8 grupul reuete s8 se deplase%e pachet, p:n8 ;n alt loc, a g8si acolo a5utor i

c8l8torii or sc8pa din ca%anul cani"alilor.

biective'

1. sincroni%are

A. lucrul ;n echip8

2. recunoaterea meritelor ;n cadrul echipei

4. apropiere fi%ic8

B. consolidarea rela7iilor dintre participan7i

. competi7ie

. distrac7ie

CU5O2I 7E01EC1E

O actiitate este cu at:t mai interesant8 cu c:t se "a%ea%8 pe ac7iuni care de regul8 sunt

inter%ise copiilor de c8tre p8rin7i. cas8 nu li se prea permite s8 se 5oace cu acuarele i cu ap8.

Ga gr8dini78 rar li se permite s8 amestece la ;nt:mplare acuarelele. /e aceea o actiitate outdoor

;n care li se permit aceste lucruri nu poate fi dec:t "enefic8.

'opiii primesc foi de carton pe care or picta cu acuarele linii ;n duct continuu cur"e

sau fr:nte cu c:t mai multe culori. )oile or fi ae%ate pe asfalt, iar copiii or 7inti foile cu

"aloane cu ap8 astfel ;nc:t culorile s8 fu%ione%e ;ntre ele. )oile se las8 la uscat, iar copiii or

c8uta s8 identifice forme ;n amestecul de culori. +e poate reali%a i cu carioci, dar tre"uie s8 fie

de foarte "un8 calitate, de preferat speciale.


20/22

:E1EC1I;II 1U2II

Este o actiitate dinamic8 ;n care ;n"87area prin descoperirte este la ea acas8. +unt

necesare lupe pentru cercetare i mult8 oie "un8.

'opiii or iei ;n curtea gr8dini7ei ;narma7i cu lupe i or aea la ;ndem:n8 un panou

*carton pe care vor notao"sera7iile. or o"sera cu lupele insecte, solul, plante.

1O71E5E

+cop$ de%oltarea aptitudinilor fi%ice, a aten7iei i a strategiei.

r. participan7i$ minim maxim 1B

&ateriale$ minge

/urata$ A3-23 min

Goc de desf8urare$ exterior


21/22

/escriere$

a ?uc8torii stau in cerc, apleca7i ;nainte, cu picioarele ;ndep8rtate. &ingea se transmite de

la un 5uc8tor la altul, cu a5utorul m:inilor, doar la nielul solului.

" 'el c8ruia ;i a trece mingea printre picioare a 5uca mai departe doar cu o m:n8. Ga a

doua a"atere, se a ;ntoarce cu spatele, 5uc:nd din nou cu dou8 maini. Ga cel de-al treilea

gol primit a continua s8 5oace cu spatele i cu o singur8 m:n8, iar la cel de-al patrulea

gol 5uc8torul este eliminat.

c entru a ne feri de accidente, om pasa mingea doar la nielul solului, niciodat8 prin aer.

d nimatorul oprete 5ocul dac8 mingea este pasat8 prea tare.

I8E2 BU, I8E2 2U

&ateriale$ earfe de legat la ochi, o"iecte pentru fiecare echip8/urata$13-1Bmin

+cop$ de%oltarea aten7iei, a logicii, a sim7urilor. :rsta$ 13-3 ani

Goc de desf8urare$ exterior

/escriere$

a ?uc8torii se ;mpart in echipe de c:te 2 i primesc c:te o earf8 i un o"iect

" @n fiecare echip8 un 5uc8tor a fi or"ul i a fi legat la ochi.

c 'eilal7i A 5uc8tori se ;ndep8rtea%8 i hot8r8sc cine a fi ;ngerul "un i cine a fi;ngerul r8u, f8r8 ca cel legat s8 aud8, apoi pun o"iectul echipei undea ;n prea5m8.

d @ngerul "un ;ncearc8 s8 ghide%e spre o"iect, 5uc8torul legat la ochi prin indica7ii

er"ale, iar ingerul r8u ;ncearc8 s8-l induc8 pe


22/22

tre"ui s8 con7in8 at;t ;ntre"8ri ;nchise pentru a reali%a o ealuare cantitati8 a

actiit87ii* spre ex. numarul de participanti, resursele utili%ate, etc, c:t i ;ntre"8ri

deschise pentru a reali%a ealuarea calitati8 a actiit87ii * spre exemplu gradul de

implicare ;n actiitate, motia7ia de participa, m8suri de ;m"un8t87ire a actiit87ilor

iitoare

- dei este mult mai complex, se poate reali%a o ealuare a actiit87ilor prin chestionare

adresate p8rin7ilor copiilor petrec:nd mare parte din timp cu copiii lor, p8rin7ii pot fi ;n

m8sur8 s8 ofere o imagine de ansam"lu asupra a ceea ce s-a ;nt:mplat aceast8 sesiune

de ealuare cu p8rin7ii poate fi un aspect important ;n p8strarea contactului permanent cu

acetia, astfel ei sunt informa7i ;n permanen78 cu priire la ceea ce ;na78 copiii lor sau

pot oferi un real spri5in ;n alte actiit87i iitoare

- discu7ii interactie ;ntre cei implica7i este necesar8 o aten7ie sporit8 ;n timp ce derul8mactiitatea asupra nielului de implicare al tuturor copiilor, s8 agren8m fiecare participant

la discu7ii, s8 le oferim posi"ilitatea de a pune ;ntre"8ri atunci c:nd nu le este clar un

anumit aspect i mai ales s8 le oferim posi"ilitatea de a-i exprima p8rerea cu priire la

respectia actiitate.

Concluzie

'e este totusi Educatia Outdoor= In sens larg am putea spune ca Educatia Outdoor

repre%inta procesul educational, indiferent de su"iectul predatFinatat, care are loc intr-un cadru

natural.

+ensul restrans si mult mai corect specifica faptul ca Educatia utdoor reprezinta

suma actiunilor intreprinse de personalul calificat *traineri+ formatori+ profesori+

instructori,+ intr-un mediu natural(salbatic+ folosind metode experientiale+ pentru a

produce sc.imbari la nivelul abilitatilor fizice+ intra si interpersonale si al

comportamentului fata de mediu+ in randul participantilor/

1 Referat Cerc Pedagogic Gulliver

Documents

Transcript of 1 Referat Cerc Pedagogic Gulliver