ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION CREANGĂloc. ION CREANGĂ

jud. NEAMŢ

- 21 noiembrie 2013 -

ABORDAREA DIFERENŢIATĂ A ABORDAREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR PRIN FOLOSIREA ELEVILOR PRIN FOLOSIREA STRATEGIILOR DIDACTICE STRATEGIILOR DIDACTICE

ADECVATEADECVATE

- 21 noiembrie 2013 - - 21 noiembrie 2013 -

ŞCOLI ŞCOLI PARTICIPANTEPARTICIPANTE::

Şcoala Şcoala ”Calistrat Hogaş” ”Calistrat Hogaş” - - RomanRoman

Şcoala Gimnazială Şcoala Gimnazială “Carmen Sylva”“Carmen Sylva” - - Horia Horia

Şcoala Gimnazială Şcoala Gimnazială “Otilia Cazimir” “Otilia Cazimir” - - Cotu-VameşCotu-Vameş

Şcoala GimnazialăŞcoala Gimnazială – Ion Creangă– Ion Creangă

Şcoala Gimnazială - Şcoala Gimnazială - Băluşeşti. Băluşeşti.

“Fiinţele umane au drepturi şi şanse egale de dezvoltare şi manifestare”.

Declaraţia Drepturilor Omului – ONU - 1948

CONSIDERAŢII GENERALECONSIDERAŢII GENERALE

Fiinţele umane nu se nasc egal înzestrate cu posibilităţi Fiinţele umane nu se nasc egal înzestrate cu posibilităţi psihofizice şi nu au condiţii identice de dezvoltare şi psihofizice şi nu au condiţii identice de dezvoltare şi manifestaremanifestare;;

Fiecare fiinţă umană se naşte şi se dezvoltă astfel încât ajunge Fiecare fiinţă umană se naşte şi se dezvoltă astfel încât ajunge să aibă unele particularităţi psihofizice, mai ales psihice să aibă unele particularităţi psihofizice, mai ales psihice deosebite, particulare, care alcătuiesc deosebite, particulare, care alcătuiesc individualitateaindividualitatea fiecăruia fiecăruia;;

Ideea optimistă că fiecare fiinţă umană este destinată să Ideea optimistă că fiecare fiinţă umană este destinată să ajungă un succes, animă educatorii şi factorii de decizie ajungă un succes, animă educatorii şi factorii de decizie socială şi educaţională să accepte concepţia potrivit căreia socială şi educaţională să accepte concepţia potrivit căreia inegalitatea psihofizică nu duce în mod automat la inegalitatea inegalitatea psihofizică nu duce în mod automat la inegalitatea de şanse în dezvoltare şi că tratarea individuală şi diferenţiată a de şanse în dezvoltare şi că tratarea individuală şi diferenţiată a fiinţei umane poate să aducă contribuţii benefice în fiinţei umane poate să aducă contribuţii benefice în dezvoltarea personalităţii şi a profesionalităţii. dezvoltarea personalităţii şi a profesionalităţii.

Una dintre tendinţele modernizării învăţământului vizeaza flexibilitatea instrucţiei şi educaţiei pentru a asigura dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilităţi. Şcoala este chemată să organizeze procesul de predare-învatare-evaluare în aşa fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însuşire a cunoştinţelor, de aplicare în practică în mod constant şi creator.În literatura de specialitate, conceptul de instruire diferenţiată a fost abordat din perspective multiple: strategie de optimizare a învăţării, proces dinamic, categorie strategie de optimizare a învăţării, proces dinamic, categorie fundamentală instrucţională, direcţie de formare a competenţelor cadrelor didactice.fundamentală instrucţională, direcţie de formare a competenţelor cadrelor didactice. Problema instruirii diferenţiate nu este nouă, ci numai modul de abordare.În acest sens, aria preocupărilor s-a extins :

în direcţia conceperii unei activităţi instructiv-educative mai variate, nuanţate în raport cu diferenţele dintre elevi în limitele normalului ; în sensul promovării unei acţiuni complexe de asistenţă a copilului (medicală, socială, psihopedagogică).

Pedagogia contemporană admite atât existenţa unor particularităţi psihologice individuale ce deosebesc , în mod evident , persoanele unele de altele, cât şi existenţa unor particularităţi individuale, relativ comune unor grupe de persoane. Din această perspectivă obiectivă a apărut principiul tratării individuale şi diferenţiate a elevilor.principiul tratării individuale şi diferenţiate a elevilor.

De ce abordarea diferenţiată De ce abordarea diferenţiată a elevilora elevilor??

PRINCIPIUL INDIVIDUALIZĂRII ŞI DIFERENŢIERII PRINCIPIUL INDIVIDUALIZĂRII ŞI DIFERENŢIERII ÎNVĂŢĂRIIÎNVĂŢĂRII

Principiul individualizării şi diferenţierii învăţării Principiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea adaptării dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi a strategiilor instructiv-educative atât la particularităţile psihofizice ale fiecărui elev, cât şi la particularităţile diferenţiate, relativ comune ale unor grupe de elevi, în vederea dezvoltării integrale a fiecăruia.

Principiul urmăreşte să asigure unitatea dintre particular şi general în educaţie, dintre obiect şi subiect, dintre strategiile de lucru de grup cu cele de educaţie individuală.

Individualizarea învăţării sau tratarea individuală exprimă necesitatea de a valorifica cât mai bine posibilităţile şi eforturile individuale, atât în ceea ce priveşte persoanele înzestrate, cât şi pe cele mai puţin înzestrate.

În sens larg, prin În sens larg, prin curriculumcurriculum se desemnează ansamblul proceselor se desemnează ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolarparcursului său şcolar. . CurriculumCurriculum semnifică ansamblul coerent de conţinuturi, semnifică ansamblul coerent de conţinuturi, metode de învăţare şi metode de evaluare a performanţelor şcolare, organizat în metode de învăţare şi metode de evaluare a performanţelor şcolare, organizat în vederea atingerii unor obiective determinate vederea atingerii unor obiective determinate (G. V(G. VĂIDEANUĂIDEANU, 1986)., 1986).

În sens restrâns, În sens restrâns, curriculum-ulcurriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului ( A. C( A. CRIŞAN, 1998RIŞAN, 1998).).

Astăzi în literatura de specialitate regăsim prezentări privind noile orientări Astăzi în literatura de specialitate regăsim prezentări privind noile orientări şi practici în organizarea curriculum-uluişi practici în organizarea curriculum-ului:: monodisciplinaritate, pluridisciplinaritate, monodisciplinaritate, pluridisciplinaritate, transdisciplinaritate, organizarea modulară, organizarea integrată, organizarea transdisciplinaritate, organizarea modulară, organizarea integrată, organizarea diferenţiată şi personalizată a conţinuturilor, organizarea conţinuturilor diferenţiată şi personalizată a conţinuturilor, organizarea conţinuturilor învăţământului alternativ, organizarea conţinuturilor pentru educaţia interculturală, învăţământului alternativ, organizarea conţinuturilor pentru educaţia interculturală, educaţia permanentă, etceducaţia permanentă, etc. . ( C. CREŢU, 1998; M. STANCIU, 1999).

DESPRE CURRICULUM

Elaborarea curriculum-ului şcolar în viziune interdisciplinară

STILURI DE ÎNVĂŢARESTILURI DE ÎNVĂŢARE

I.T.RaduI.T.Radu menţionează câteva trăsături generale caracteristice strategiei

învăţământului diferenţiat:

activitatea şcolară, prin conţinutul ei şi prin programul de lucru, este

adaptată intereselor şi aptitudinilor elevilor ;

posibilitatea de a alege dintr-un grup larg de discipline pe acelea

care îi interesează mai mult ;

preponderenţa modalităţilor de tratare diferenţiată a elevilor în cadrul

unor colectivităţi în componenţă eterogenă din punct de vedere al

capacităţilor lor de învăţare şi al rezultatelor obţinute;

alternarea activităţii în grup cu munca individuală ;

diferenţierea acestor strategii didactice în funcţie de particularităţile

unor grupe de elevi dintr-o clasă;

variabilitatea, mai ales din punct de vedere al gradului de dificultate

a lucrărilor de muncă independentă efectuate în clasă sau acasă.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIFERENŢIAT ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIFERENŢIAT

ANALIZĂ COMPARATIVĂANALIZĂ COMPARATIVĂ::

Activitatea în stil tradiţional Activitatea diferenţiată

· Diferenţele între elevi sunt mascate; se acţionează asupra lor · Diferenţele între elevi sunt mascate; se acţionează asupra lor doar când devin problematice;doar când devin problematice;

· Interesele copilului sunt rar apelate ;· Interesele copilului sunt rar apelate ;

· Domină activitatea cu întrega clasă;· Domină activitatea cu întrega clasă;

· Diferenţele între elevi sunt studiate şi acceptate ca bază de · Diferenţele între elevi sunt studiate şi acceptate ca bază de pornire în demersul instructiv-educativ;pornire în demersul instructiv-educativ;

· Elevii sunt ghidaţi în sensul propriilor interese şi a alegerilor · Elevii sunt ghidaţi în sensul propriilor interese şi a alegerilor ghidate de acestea;ghidate de acestea;

· Se folosesc forme de organizare a activităţii diferite: pe grupe, · Se folosesc forme de organizare a activităţii diferite: pe grupe, în echipe, frontal sau individual;în echipe, frontal sau individual;

· Timpul este inflexibil;· Timpul este inflexibil;· Timpul este flexibil, în funcţie de nevoile elevilor;· Timpul este flexibil, în funcţie de nevoile elevilor;

· Se admit interpretarile unice ale ideilor şi evenimentelor ;· Se admit interpretarile unice ale ideilor şi evenimentelor ;· Se admit, chiar se caută perspective multiple asupra · Se admit, chiar se caută perspective multiple asupra evenimentelor şi ideilor;evenimentelor şi ideilor;

· Cadrul didactic direcţionează comportamentul elevilor ;· Cadrul didactic direcţionează comportamentul elevilor ;· Cadrul didactic facilitează activitatea independentă a elevilor;· Cadrul didactic facilitează activitatea independentă a elevilor;

· Cadrul didactic rezolvă problemele clasei sale;· Cadrul didactic rezolvă problemele clasei sale; · Elevii se ajută între ei, asistaţi în rezolvarea problemelor;· Elevii se ajută între ei, asistaţi în rezolvarea problemelor;

· Cadrul didactic planifică secvenţele, obiectivele · Cadrul didactic planifică secvenţele, obiectivele instruirii;furnizeazaă standardele de evaluare a activităţii;instruirii;furnizeazaă standardele de evaluare a activităţii;

· Elevii, împreuna cu profesorii actioneaza în vederea stabilirii · Elevii, împreuna cu profesorii actioneaza în vederea stabilirii obiectivelor, criteriilor de evaluare;obiectivelor, criteriilor de evaluare;

· Se respectaă CE trebuie învăţat. · Se respectaă CE trebuie învăţat. · Respect pentru CINE învaţă. · Respect pentru CINE învaţă.

PRINCIPII CARE SE REFERĂ LA ACTIVITAEA DE PREDAREPRINCIPII CARE SE REFERĂ LA ACTIVITAEA DE PREDARE

Cadrele didactice trebuie să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente Cadrele didactice trebuie să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente care să permită atingerea obiectivelor instructiv- educative urmărite.care să permită atingerea obiectivelor instructiv- educative urmărite.

Activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor Activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă, permanentă.pentru învăţarea continuă, permanentă.

Activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor Activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă, permanentă.pentru învăţarea continuă, permanentă.

Cadrele didactice trebuie să descopere şi să dezvolte aptitudinile elevilor, Cadrele didactice trebuie să descopere şi să dezvolte aptitudinile elevilor, să răspundă intereselor şi nevoilor educaţionale ale acestora.să răspundă intereselor şi nevoilor educaţionale ale acestora.

Activitatea de predare presupune nu numai transmiterea de cunoştinţe, ci Activitatea de predare presupune nu numai transmiterea de cunoştinţe, ci şi formarea de competenţe, comportamente, atitudini şi conduite.şi formarea de competenţe, comportamente, atitudini şi conduite.

Activitatea de predare trebuie să dea posibilitatea elevilor să realizeze Activitatea de predare trebuie să dea posibilitatea elevilor să realizeze transferul de cunoştinţe şi de competenţe, în maniera intradisciplinară, cât şi transferul de cunoştinţe şi de competenţe, în maniera intradisciplinară, cât şi interdisciplinară.interdisciplinară.

Activitatea de predare trebuie să se deruleze în contexte educaţionale care Activitatea de predare trebuie să se deruleze în contexte educaţionale care să realizeze cât mai strâns, legătura dintre activitatea instructiv- educativă din să realizeze cât mai strâns, legătura dintre activitatea instructiv- educativă din şcoală şi din viaţa cotidiană.şcoală şi din viaţa cotidiană.

STRATEGII DIDACTICE DE INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂŢĂRII

sarcini instructive sarcini instructive (teme, lucrări,etc.) în funcţie de aptitudinile, înclinaţiile, opţiunile, nivelul de dezvoltare intelectuală, coeficientul fiecărei persoane; fişe de lucru individualizatefişe de lucru individualizate, cum ar fi de exemplu: de recuperare, de dezvoltare, de exerciţii, de autoinstruire, etc.; fişe de evaluare, fişe de evaluare, pentru constatarea nivelului de pregătire şi asigurare a feedback-ului; pregătirea individuală sub formă de meditaţii, consultaţii, discuţii şi autoinstruire.pregătirea individuală sub formă de meditaţii, consultaţii, discuţii şi autoinstruire.

Învăţătorul, ca manager al clasei va trebui să îşi dezvolte în timp competenţe manageriale şi să dezvolte la clasă anumite tipuri de relaţii care să favorizeze cunoaşterea elevilor şi mai apoi tratarea lor diferenţiată:

relaţii de comunicare relaţii de educaţie relaţii de responsabilitate relaţii de putere

Este important să pornim întotdeauna de punctele forte ale elevilor ( ce ştie elevul,cepoate să facă cu înclinaţiile pe care le are, de ce abilităţi didactice dispune), să evităm slăbiciunile elevilor şi să valorificăm oportunităţile pe care ni le oferă mediul.

Problematica tratării diferenţiate a elevilor creează un spaţiu întins pentru creativitatea cadrului didactic, acesta având la îndemână o paletă largă de strategii corespunzătoare stilului de învăţare şi nevoilor fiecărui copil. Astfel putem exemplifica:

cerinţe comune pentru toţi eleviicerinţe comune pentru toţi elevii;; cerinţe diferenţiatecerinţe diferenţiate:: sarcini identice, timp diferit; sarcini diferite,

dar în acelaşi timp; sarcini diferite, timp diferit; sarcini diferite după posibilitatea elevului, fişe identice cu sarcini progresive;

activităţi individualeactivităţi individuale cu teme diferite.

Argumente PROArgumente PRO ale ale utilizării stratetegiilor diferenţiate: impun utilizarea unui material didactic variat; stimulează originalitatea şi creativitatea elevilor; valorifică experienţa anterioară; sunt adaptate la stilurile proprii de învăţare; respectă ritmul individual al copilului; stimulează spiritul de echipă; asigură corelarea intereselor copilului cu obiectivele curriculare; fiecărui copil i se acordă încredere în forţele proprii; învăţătorul permite elevilor să participe la evaluarea propriei lor

munci; copilul este evaluat şi comparat cu el însuşi.

Coordonatele principale ce trebuie să asigure realizarea în cel Coordonatele principale ce trebuie să asigure realizarea în cel mai înalt grad , organizarea, desfăşurarea şi conţinutul activităţii mai înalt grad , organizarea, desfăşurarea şi conţinutul activităţii

diferenţiate cu elevii din ciclul primardiferenţiate cu elevii din ciclul primar::

să asigure realizarea, în cel mai înalt grad, a sarcinilor învăţământului să asigure realizarea, în cel mai înalt grad, a sarcinilor învăţământului formativformativ;; să se desfăşoare în cadrul procesului instructiv-educativ, organizat cu să se desfăşoare în cadrul procesului instructiv-educativ, organizat cu întregul colectiv de elevi al claseiîntregul colectiv de elevi al clasei;; obiectivele urmărite trebuie realizate, în principal, în timpul lecţieiobiectivele urmărite trebuie realizate, în principal, în timpul lecţiei;; să-i cuprindă pe toţi elevii clasei, atât pe cei care întâmpină dificultăţi, cât şi să-i cuprindă pe toţi elevii clasei, atât pe cei care întâmpină dificultăţi, cât şi pe cei cu posibilităţi deosebite.pe cei cu posibilităţi deosebite.

SugestiiSugestii:: se va evita atât suprasolicitarea , cât şi subsolicitarea lor faţă de potenţialul se va evita atât suprasolicitarea , cât şi subsolicitarea lor faţă de potenţialul psihic real de care dispunpsihic real de care dispun;; trebuie să ţină cont de raportul de dezvoltare-învăţaretrebuie să ţină cont de raportul de dezvoltare-învăţare;; conţinutul învăţământului este comun şi obligatoriu pentru toţi elevii claseiconţinutul învăţământului este comun şi obligatoriu pentru toţi elevii clasei;; se vor folosi în permanenţă metode şi procedee care antrenează în cel mai se vor folosi în permanenţă metode şi procedee care antrenează în cel mai înalt grad capacităţile lor intelectuale, trezesc şi menţin interesul pentru înalt grad capacităţile lor intelectuale, trezesc şi menţin interesul pentru învăţătură, asigură o învăţare activă şi formativăînvăţătură, asigură o învăţare activă şi formativă;; presupune îmbinarea şi alternarea echilibrată a activităţii frontale cu activitatea presupune îmbinarea şi alternarea echilibrată a activităţii frontale cu activitatea individuală şi pe grupe de eleviindividuală şi pe grupe de elevi;;sse realizează în toate momentele lecţiei, în temele pentru acasă, dar şi în e realizează în toate momentele lecţiei, în temele pentru acasă, dar şi în activăţile extraşcolare organizate cu elevii. activăţile extraşcolare organizate cu elevii.

CONCLUZII:CONCLUZII: activitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a unui climat activitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a unui climat adecvat , pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii, care să asigure adecvat , pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii, care să asigure programul în sensul asimilării cunoştinţelorprogramul în sensul asimilării cunoştinţelor;; cunoaşterea psiho-pedagogică a elevului este condiţia de bază în cunoaşterea psiho-pedagogică a elevului este condiţia de bază în desfăşurarea unei activităţi diferenţiate şi individualizatedesfăşurarea unei activităţi diferenţiate şi individualizate;; abordând stilul învăţării individualizate, clasa devine un mediu dinamic şi abordând stilul învăţării individualizate, clasa devine un mediu dinamic şi mereu în schimbare, în care dascălii pot dovedi că apreciază pe fiecare dintre mereu în schimbare, în care dascălii pot dovedi că apreciază pe fiecare dintre copii şi pe toţi copiiicopii şi pe toţi copiii;; gândind fiecare lecţie prin secvegândind fiecare lecţie prin secvennţele ei, dând fiecărui elev sarcini pe măsura ţele ei, dând fiecărui elev sarcini pe măsura posibilităţilor lui, dar şi sporite treptat, spre a-l determina la un efort propriu, vom posibilităţilor lui, dar şi sporite treptat, spre a-l determina la un efort propriu, vom reuşi să-i sprijinim pe toţi elevii în procesele complexe de învăţarereuşi să-i sprijinim pe toţi elevii în procesele complexe de învăţare;; putem sublinia rolul deosebit al dascălului, în generarea unui climat de putem sublinia rolul deosebit al dascălului, în generarea unui climat de încredere în forţele proprii, în combaterea complexului de inferioritate sau a încredere în forţele proprii, în combaterea complexului de inferioritate sau a atitudinii de uniformizare a condiţiilor de învăţare şi dezvoltare pentru indivizii atitudinii de uniformizare a condiţiilor de învăţare şi dezvoltare pentru indivizii capabili de performanţecapabili de performanţe;; se poate aprecia, în se poate aprecia, în concluzieconcluzie, necesitatea organizării învăţământului şi a , necesitatea organizării învăţământului şi a desfăşurării activităţii şcolare adecvat trăsăturilor caracteristicedesfăşurării activităţii şcolare adecvat trăsăturilor caracteristice unor grupuri de unor grupuri de şcolari şi chiar specific fiecărui elevşcolari şi chiar specific fiecărui elev;; ideea modelării şcolii după elev, în perspectiva realizării idealului educaţional ideea modelării şcolii după elev, în perspectiva realizării idealului educaţional şi NU adaptarea elevului la o şcoală arbitrar concepută , este dominantă în şi NU adaptarea elevului la o şcoală arbitrar concepută , este dominantă în strategia determinării structurii învăţământului, a conţinutului său şi a strategia determinării structurii învăţământului, a conţinutului său şi a metodologiei didactice.metodologiei didactice.

“Dacă c ineva stăpâneşte bazele domeniului

studiat ş i dacă a învăţat să gândească ş i să lucreze

independent, e l î ş i va găsi cu s igurnţă drumul ş i , în

plus, va f i b ine pregătit pentru a se adapta progresului

ş i schimbări lor .” Albert

Einstein

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE::

• Albu, Gabriel – Introducere Într-o pedagogie a libertăţii, Editura Polirom, Iaşi, 1998;

• Cosmovici, Andrei – Rolul activitatilor didactice pe grupe în dezvoltarea tendinţelor de cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10;

• Cosmovici, A; Iacob Luminita – Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998;

• Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;• Holban, Ion – Puncte de sprijin în cunoaşterea personalităţii

elevilor, EDP, Bucuresti, 1982;• Ionescu I. Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Editura Dacia,

Cluj, 1982;• Iovin Ileana – Tratarea diferenţiată a elevilor la ciclul primar, în

“Învăţământul primar”, Nr. 4, Editura Discipol, 1996;• Postelnicu Constantin – Fundamentele didacticii şcolare, Editura Aramis,

2000.

Material realizat de:

prof. înv. primar MIHAELA MORARU

prof. înv. primar NICOLETA IAMANDEI

prof. înv. primar ANA PLEŞCA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION CREANGĂ, loc. ION CREANGĂ, jud. NEAMŢ