Raportul de activitate al Departamentului Consular

Departamentul Consular

Departamentul Consular 1

Ministerul Afacerilor ExterneDEPARTAMENTUL CONSULAR

RAPORT DE ACTIVITATE 2014

Ministerul Afacerilor Externe

DEPARTAMENTUL CONSULAR

RAPORT DE ACTIVITATE

2014


Ministerul Afacerilor Externe4

Cuprins

Cuvânt înainte Structura Departamentului Consular

Direcţia Relaţii Consulare

Direcţia Schengen

Centrul Naţional de Vize

Centrul Naţional pentru PaşapoarteDiplomatice şi de Serviciu

Centrul de Instruire pentru PersonalulConsular

Contribuţia Departamentului Consularîn cadrul celulelor de criză

5

6

7

19

23

29

40

43



Introducere

Volumul şi complexitatea activităţii consulare, sub toate aspectele sale, s-a menţinut la un nivel la fel de ridicat ca şi cel constatat în cursul anului 2013. Presiunea deosebită, exercitată atât asupra reţelei consulare cât şi a Departamentului Consular, a condus la continuarea identificării de noi soluţii de îmbunătăţire a instrumentelor consulare, pe de o parte, cât şi la sporirea eforturilor de finalizare a proiectelor informatice aflate în curs de implementare (componentele sistemului integrat E-Cons).

De asemenea, au continuat demersurile de conştientizare a cetăţenilor români aflaţi în străinătate ca turişti sau rezidenţi. Prin acest mecanism la care Departamentul Consular a apelat în ultimii 2 ani se doreşte o concentrare a eforturilor şi pe latura preventivă, în acelaşi timp cu activitatea susţinută pentru soluţionarea multitudinii speţelor consulare.

Prin acest format al “Raportului de activitate al Departamentului Consular”, iniţiat în anul 2013, ne dorim să prezentăm, într-o manieră modernă şi accesibilă, activitatea acestei structuri a M.A.E.



Activitatea Departamentului Consular se desfăşoară prin intermediul următoarelor structuri:

I. Direcţia Relaţii Consulare

• Biroul Referenturi • Biroul Acorduri • Grupul Comunicare Consulară • Biroul Survoluri • Biroul Legalizări • Biroul Cetăţeni români aflaţi în situaţii deosebite• Biroul Monitorizare activitate consulară

II. Direcţia Schengen

• Unitatea Programe UE• Unitatea Implementare Programe Schengen

III. Centrul Naţional de VizeIV. Centrul Naţional pentru Paşapoarte Diplomatice şi de ServiciuV. Centrul de Instruire pentru Personalul Consular


DIRECŢIA RELAŢII CONSULARE

Pe parcursul anului 2014, s-a menţinut aceeaşi tendinţă ascendentă a prezenţei româneşti în străinătate, constatată şi în anii precedenţi. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate s-au confruntat cu o creştere continuă a numărului de servicii consulare solicitate de către cetăţenii români din străinătate, iar presiunea exercitată asupra diplomaţilor cu atribuţii consulare şi funcţionarilor consulari a fost din ce în ce mai accentuată, în condiţiile constrângerilor bugetare şi ale reducerii personalului survenite în ultima perioadă.

Diversificarea cazurilor în care cetăţenii români aflaţi în străinătate în situaţii limită solicită sprijinul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României a impus intensificarea campaniilor de conştientizare a acestora cu privire la necesitatea obţinerii unor informaţii autorizate privind călătoriile, regimul şederii şi al muncii în străinătate etc.

Având în vedere realităţile obiective cărora reţeaua consulară trebuie să le facă faţă în prezent, Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a demarat o amplă campanie de modernizare şi adaptare a instrumentelor consulare, astfel încât acestea să răspundă în mod adecvat cerinţelor şi provocărilor contemporane.

Modernizarea şi regândirea activităţii consulare a vizat toate componentele structurale din cadrul Departamentului Consular şi contribuie la eficientizarea procesului de îndeplinire a obiectivului stabilit prin prevederile constituţionale în sarcina Ministerului Afacerilor Externe, respectiv acordarea de asistenţă cetăţenilor români din străinătate, oriunde s-ar afla şi prestarea de servicii consulare pentru orice solicitant.Misiunea Ministerului Afacerilor Externe este de a reprezenta, în orice moment, un sprijin real pentru cetăţenii români aflaţi în dificultate.

Pentru a veni în sprijinul numărului tot mai mare de cetăţeni români aflaţi în străinătate, dar şi pentru creşterea performanţei activităţii consulare, Ministerul Afacerilor Externe este în proces de implementare a proiectului informatic integrat, denumit generic E-Cons. Platforma E-Cons integrează mai multe sisteme informatice adecvate domeniului consular, care presupun modificarea substanţială a activităţii exercitate până în prezent.

Ulterior operaționalizării integrale a proiectului E-Cons, activitatea consulară va intra într-o nouă etapă, acest concept modern marcând o importantă evoluţie a activităţii consulare, aliniindu-se astfel standardelor tehnologice ale secolului al XXI-lea.

Sistemele informatice care vor intra în componența platformei E-Cons sunt:

• Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (în curs de implementare);

• Portalul pentru facilitarea solicitării vizelor - E-Viza (implementat şi funcţional);

• Sistemul Naţional de Informații privind Vizele – SNIV(implementat şi funcţional);

• Sistemul Informatic Integrat de Management al Documentelor de Călătorie – E-Pass (implementat şi funcţional);

• Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate – CCSCRS (în testare).

Pe parcursul anului 2014, activitatea DCons s-a axat pe testarea şi implementarea următoarelor sisteme informatice:

I. DIRECŢIA RELAŢII CONSULARE

Introducere

Proiecte și acțiuni derulate decătre DRCo



Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat alServiciilor pentru Cetăţeni (SIMISC)



DIRECŢIA SCHENGEN

CENTRUL NAŢIONAL DE VIZE

CENTRUL NAŢIONAL DE PAȘAPOARTE DIPLOMATICE ȘI

DE SERVICIU

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU PERSONALUL CONSULAR

Sistemul Naţional de Informaţii privind

Vizele – SNIV

Portal pentru facilitarea solicitării

vizelor - E-Viza

Sistemul Informatic Integrat de

Management al Documentelor de Călătorie - E-Pass

Centrul de Contact și Suport al

Cetăţenilor Români din Străinătate -

CCSCRS

Sistemul Informatic pentru

Managementul Integrat al Serviciilor

pentru Cetăţeni - SIMISC

Registru Electronic al Documentelor –

RED

Acest sistem informatic modern permite cetăţenilor români să acceseze informaţii consulare de calitate, într-un mod eficient şi transparent, beneficiind de un confort crescut datorită posibilităţii de a interacţiona online cu personalul Ministerul Afacerilor Externe, de a trimite solicitări prin mijloace electronice, fără a mai fi nevoiţi să se deplaseze în mod repetat la ghişeu, eliminându-se astfel barierele birocratice şi cele geografice.

SIMISC vizează informatizarea tuturor cererilor de servicii consulare (altele decât vizele şi documentele de călătorie – paşapoarte şi titlurile de călătorie) prin simplificarea procedurilor de soluţionare ale acestora de Ministerul Afacerilor Externe, ceea ce va duce la

creşterea încrederii cetăţeanului în reţeaua consulară a României.

Totodată, SIMISC va avea o componentă de programare pentru solicitanții de servicii consulare.

Ca urmare a lansării proiectului, la data de 3 octombrie 2014, acesta a intrat în etapa de implementare. Prin operaţionalizarea noilor măsuri de modernizare și management integrat al serviciilor pentru cetățeni, DCons are în vedere mai multe obiective, între care :• posibilitatea accesării mult mai facile a serviciilor

consulare de către cetăţenii români;• uniformizarea serviciilor consulare prestate la

nivelul întregii reţele consulare a României;• coordonarea unitară a serviciilor consulare (prin

intermediul Centrului de monitorizare înfiinţat la nivelul Departamentului Consular se vor putea urmări şi analiza în timp real toate serviciile consulare efectuate de către orice misiune diplomatică/oficiu consular);

• modernizarea activității consulare desfăşurate în cadrul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare, prin eliminarea birocraţiei şi a procedurilor greoaie, cât şi prin introducerea instrumentelor informatice specifice secolului XXI în activitatea zilnică a lucrătorilor consulari.



Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate – CCSCRS (Call Center)

Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate a fost creat de Ministerul Afacerilor Externe pentru a oferi informații de natură consulară persoanelor aflate în afara frontierelor României.

Acesta se află în faza de testare, premergătoare implementării finale a proiectului, care urmează a fi pus la dispoziţia cetăţenilor români din străinătate, începând cu 1 ianuarie 2015. Din luna mai a anului 2014, CCSCRS a asigurat, în etape prestabilite, preluarea tuturor apelurilor telefonice destinate MD/OC şi a răspuns solicitărilor cetăţenilor români prin asigurarea de ture operative, fără întrerupere. Odată ce sistemul va fi stabilizat, şi va trece din perioada de testare în cea de implementare, va constitui un alt instrument util în beneficiul cetăţenilor români, fiind asigurată o comunicare permanentă cu aceştia.

Prin intermediul CCSCRS, personalul specializat asigură 24 ore/7 zile asistență consulară atât în ceea ce privește informarea publicului asupra serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, cât și în cazul producerii unor situații de urgență în care sunt implicați cetățeni români, în afara granițelor țării (accidente, îmbolnăviri, decese, arestări, riscuri de securitate cauze de acțiuni teroriste, acte furate ori pierdute sau alte situații de urgență).

Necesitatea asigurării acestui tip de serviciu consular constă în atingerea următoarelor obiective:• accesul la informații consulare în cel mai scurt

timp posibil, atât prin robotul telefonic, cât și prin intermediul operatorilor, disponibili 24/7 zile (exemplu: Cetățenii români aflați în zona de

competență consulară a Ambasadei României la Madrid pot apela telefonic misiunea diplomatică română la numerele de telefon afișate pe site-ul madrid.mae.ro.);

• îmbunătățirea serviciilor consulare adresate cetățenilor români aflați în străinătate;

• informații referitoare la cunoașterea drepturilor și obligațiilor pe care cetățenii români le au în străinătate;

• transmiterea telefonic și prin e-mail a informațiilor consulare solicitate de către cetățenii români, cu respectarea legislației în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal;

• informații legate de efectuarea serviciilor consulare particularizate pe zone geografice, în funcţie de meridian sau comunitate;

• consultanţă consulară imediată prin facilitarea accesului rapid la misiunea diplomatică/oficiul consular dorit(ă), pentru situații de urgență semnalate de cetățenii români sau în vederea soluționării cererilor de natură consulară;

• pentru oferirea unor servicii consulare complete, cetățenii români pot transmite solicitările fie prin intermediul paginii de internet a centrului de suport, fie direct către adresa de e-mail a centrului: [email protected]. Toate cererile înregistrate vor fi soluționate în timp util.



DIRECŢIA SCHENGEN



DE SERVICIU



Vizele – SNIV


vizelor - E-Viza





CCSCRS





RED



Registrul Electronic al Documentelor – RED

Manualul de proceduri consulare



DIRECŢIA SCHENGEN



DE SERVICIU



Vizele – SNIV


vizelor - E-Viza





CCSCRS





REDDirecţia Relaţii Consulare reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de legătură ale României, atât cu serviciul diplomatic şi consular extern, cât şi cu cetăţenii români.

Zilnic sunt înregistrate numeroase lucrări, care provin de la alte autorităţi publice, instituţii, organizaţii, asociaţii, de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române în străinătate sau de la cele străine acreditate pe teritoriul României, alte persoane juridice, precum şi petiţii adresate de cetăţeni, pe diverse teme. Estimativ, anual se procesează în jur de 40.000 de documente în cadrul Direcţiei Relaţii Consulare, ceea ce a constituit principalul motiv pentru implementarea acestui sistem.

Registrul Electronic al Documentelor este un sistem de monitorizare a documentelor, care a fost creat pentru a facilita gestionarea volumului semnificativ al informărilor recepţionate la Direcţia Relaţii Consulare, atât la nivel interinstituţional, cât şi din partea petenţilor.

Numeroasele registre tipărite au fost înlocuite cu o variantă electronică, adaptând astfel nevoia de eficientizare a evidenţei documentelor la tehnologia existentă.

Registrul Electronic al Documentelor permite înregistrarea tuturor documentelor recepţionate într-o bază de date şi urmărirea în timp real a fluxului documentelor până la soluţionarea acestora.

Pe cale de consecinţă, existenţa unui sistem informatic de gestiune a documentelor interne şi a corespondenței externe, destinat monitorizării în timp real a stadiului soluţionării fiecărei lucrări în parte, a devenit un imperativ pentru Direcţia Relații Consulare.

La data de 30.06.2014 a fost adoptată, prin ordin al ministrului afacerilor externe, o nouă metodologie de elaborare, aprobare și actualizare a Manualului de proceduri consulare, prin care acest instrument de lucru este informatizat și, astfel, actualizat în timp real.Conceput ca sediu al materiei pentru totalitatea normelor metodologice aplicabile în cadrul procedurilor consulare și circumscris unei instituţii juridice de tradiţie în dreptul consular român (în trecut era cunoscut sub denumirea de Îndrumar consular), Manualul de proceduri consulare necesită o permanentă adaptare în raport cu reglementările cu incidență directă în activitatea consulară, atât la nivelul legislației interne, cât și la cel al dreptului internațional, iar în ultimul timp, cu precădere la cel al dreptului comunitar european, precum și în raport cu evoluția practicii de natură consulară.Din rațiunile expuse, noua metodologie de elaborare,

aprobare și actualizare a Manualului de proceduri consulare vizează instituirea unei maniere flexibile și operative de adoptare, modificare și completare a textului acestuia.Prima etapă a constat în revizuirea Manualului de proceduri consulare, integrându-se în cuprinsul acestuia toate instrucțiunile adoptate între timp și aplicabile în prezent.Pentru asigurarea publicității Manualului la nivelul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare din străinătate, forma sa consolidată a fost postată, în format electronic, în Sistemul Național de Informații privind Vizele (SNIV – platforma e-Learning), unde poate fi consultat la momentul actual. Ulterior operaţionalizării sistemului informatizat integrat al serviciilor consulare (E-Cons), Manualul va fi disponibil în portalul intern al acestuia.Începând cu data adoptării noii proceduri, actualizarea



Biroul de monitorizare activitate consulară

Proiectul de strategie consulară

În vederea asigurării funcţionării la standarde maxime şi fără impedimente tehnice a tuturor sistemelor dezvoltate de către Departamentul Consular în anul 2014, ca urmare a demersului amplu de modernizare şi adaptare a instrumentelor consulare la standardele tehnologice ale secolului XXI, a fost creat un birou de monitorizare a activităţii consulare.

Personalul specializat, desemnat să monitorizeze activitatea sistemelor informatice – Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni, Portal pentru facilitarea solicitării vizelor (eViza), Sistemul Naţional de Informații privind Vizele (SNIV), Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS), Registrul Electronic al Documentelor (RED) – utilizează mijloace electronice actuale de procesare pentru administrarea şi gestionarea operativă a situaţiilor care implică acordarea suportului tehnic de specialitate pentru funcţionarea eficientă a acestora.

Biroul de monitorizare a fost echipat cu aparatură electronică de ultimă generaţie prin intermediul căreia este posibilă desfăşurarea activităţii, acest demers raliindu-se eforturilor iniţiate pe linia modernizării activităţii consulare.

Prin elaborarea strategiei consulare pentru perioada 2015 – 2019, se are în vedere planificarea temporară a proiectelor de modificare a activităţii consulare, inclusiv

reamenajarea sediilor secţiilor şi oficiilor consulare, îmbunătăţirea calităţii serviciilor consulare prestate în favoarea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea continuităţii în acţiunile de sprijin consular oferit cetăţenilor români aflaţi temporar sau permanent în străinătate. În acest scop, se urmăreşte continuarea procesului de extindere şi modernizare a reţelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes, în principal în UE, dar şi în spaţiul euroatlantic, precum şi organizarea de birouri consulare mobile, după modelul consulatelor itinerante.

Totodată, se doreşte informatizarea treptată a serviciilor consulare şi derularea unor campanii de conştientizare a cetăţenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenţei la misiunile diplomatice, în vederea facilitării protecţiei şi asistenţei consulare.

Proiectul de strategie consulară 2015-2019

Planificarea temporară a proiectelor de modificare a activităţii consulare

Reamenajarea sediilor secţiilor şi oficiilor consulare

Îmbunătăţireacalităţii serviciilorconsulare prestate

în favoarea cetăţenilorromâni din străinătate

Informatizarea treptată a

serviciilor consulare

Continuareaprocesului deextindere şimodernizare areţelei consulare

Manualului se realizează în timp real de către Departamentul Consular. Astfel, în paralel cu transmiterea de noi instrucțiuni prin circulare, sunt operate modificările și completările corespunzătoare în textul Manualului, în varianta electronică afișată pe SNIV/E-Cons.

Prin noua procedură se urmărește actualizarea permanentă a textului și asigurarea unui acces direct din rețeaua consulară externă la forma consolidată a Manualului, astfel încât acesta să devină un instrument cât mai eficient și mai util în activitatea consulară curentă.



Iniţiative legislative Reprezentanţii DRCo au fost implicaţi în diverse proceduri având ca obiect elaborarea, avizarea sau dezbaterea unor proiecte de acte normative cu incidenţă în activitatea consulară. În acest sens, în cursul anului 2014 menţionăm participarea la dezbaterile din comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României pe marginea unor proiecte de acte normative cu incidenţă în domeniul consular (în materia taxelor consulare, a procedurilor de supralegalizare /apostilare, de eliberare a documentelor de călătorie şi a procedurilor în materia cetăţeniei române).În urma demersurilor Ministerului Afacerilor Externe a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.Principalele modificări operate prin actul normativ adoptat au vizat eliminarea taxelor consulare pentru o serie de servicii.Astfel, au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru următoarele categorii de servicii:• Înscrierea certificatelor de naştere străine în

registrele de stare civilă româneşti pentru minorii până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii la autorităţile străine;

• Eliberarea titlurilor de călătorie pentru minorii cu vârsta de până la 6 ani, dar şi pentru victimele traficului de persoane, pentru cetăţenii români evacuaţi din zone de conflict sau în urma atentatelor teroriste, a dezastrelor naturale, precum şi a altor situaţii de criză.

Totodată, actul normativ de modificare a Legii 198/2008 are în vedere acordarea unor gratuităţi ce vizează cetăţenii români din afara graniţelor ţării aflaţi în situaţii deosebite. Aceste gratuităţi vizează: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetăţenii români evacuaţi din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale şi alte situaţii de criză, precum și pentru victimele traficului de persoane, înregistrarea decesului cetăţenilor români în străinătate, eliberarea paşapoartelor mortuare şi eliberarea titlurilor de călătorie necesare reîntoarcerii în ţară atât a minorilor neînsoţiţi, cât şi a victimelor traficului de persoane.

Obiectivul principal al iniţiativei Ministerului Afacerilor Externe l-a constituit reducerea presiunii fiscale asupra cetăţenilor români din străinătate, în contextul crizei economice şi financiare globale din ultimii ani. În acest context, reamintim că reducerea taxelor consulare a reprezentat o preocupare permanentă şi constantă a Ministerului Afacerilor Externe.



Încheierea unor acorduri în materie consulară (Biroul Acorduri)

MAE, prin intermediul DRCo, a continuat procesul de negociere pentru încheierea de acorduri privind scutirea de la obligativitatea obţinerii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi/sau de serviciu cu următoarele state:

- acorduri care au intrat în vigoare: • Palestina (paşapoarte diplomatice).

- acorduri parafate: • Emiratele Arabe Unite (paşapoarte diplomatice); • Sultanatul Oman (paşapoarte diplomatice

de serviciu și speciale);• Kârgâstan (paşapoarte diplomatice şi de serviciu); • Cuba (paşapoarte diplomatice, de serviciu

și oficiale).

- acorduri în curs de negociere: • Arabia Saudită (paşapoarte diplomatice); • Statul Qatar (paşapoarte diplomatice);• Republica Arabă Egipt (paşapoarte diplomatice); • Kuweit (paşapoarte diplomatice, speciale și

de serviciu);• Regatul Bahrain (paşapoarte diplomatice şi

de serviciu/ speciale); • Azerbaidjan (paşapoarte de serviciu); • Indonezia (paşapoarte diplomatice);• Siria (paşapoarte diplomatice);• Sri Lanka (paşapoarte diplomatice).

În cursul anului 2014, un real succes pentru diplomația română l-a constituit semnarea Acordului bilateral româno-ucrainean privind micul trafic de frontieră. Reprezentanții DRCo și-au adus o contribuție esențială la finalizarea negocierilor pentru elaborarea textului acordului.

Conducerea DCons și DRCo a participat la ultima rundă de negocieri, desfășurată la Kiev în perioada 7-11 martie 2014, în cursul căreia a fost stabilită forma finală a textului. Ulterior, la 1 aprilie 2014, acordul a fost semnat ad referendum la nivelul miniștrilor afacerilor externe, iar la data de 2 octombrie 2014 a fost semnat la Kiev de către prim-miniștrii României și Ucrainei. În prezent, sunt în curs de derulare procedurile interne de ratificare a acordului de către parlamentele naționale ale celor două state.



Participarea la grupuri de lucru lanivelul Consiliului şi Comisiei UE(Bruxelles)

DCons a continuat participarea la grupurile de lucru ale Consiliului şi Comisiei pe teme consulare:

• DCons, prin DRCo, a asigurat reprezentarea naţională la Reuniunea Comitetului privind documentele de călătorie constituit în baza Deciziei nr. 1105/2011 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe şi pe care se poate aplica o viză şi privind un mecanism de creare a acestei liste;

• DCons, prin DRCo, a asigurat reprezentarea naţională la toate reuniunile grupurilor de lucru COCON (cooperare consulară) - propunerea de Directivă privind protecţia consulară a cetăţenilor Uniunii în străinătate, prin care se intenţionează a se înlocui Decizia (CE) 553/1995 privind protecţia cetăţenilor Uniunii Europene prin reprezentanţele diplomatice şi consulare;

• DCons, prin CNPDS, a asigurat reprezentarea naţională la toate reuniunile grupurilor de lucru ale Comisiei Europene în domeniul documentelor de călătorie (Reuniunea Comitetului privind formatul uniform de vize - Comitetul art. 6) şi au participat la diverse reuniuni şi consultări periodice, pe tematică de specialitate, organizate atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional cu omologii din celelalte state membre UE;

• Participare la grupul de lucru VISA pentru monitorizarea modificărilor legislative privind politica uniformă de vize şi punerea în practică a acesteia.

MAE/DCons a contribuit substanţial, prin poziţia exprimată în cadrul grupului de lucru VISA al CONS, la adoptarea, la nivelul UE, a Deciziei nr. 565/2014 privind introducerea unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoaşterea unilaterală de către Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale ale acestora pentru tranzitul sau şederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile şi de abrogare a Deciziilor nr.895/2006/CE şi nr.582/2008/CE ale Parlamentului European şi Consiliului.

Conform prevederilor acesteia, începând cu data de 11 iulie 2014, România a recunoscut ca echivalente cu vizele naţionale, pentru tranzit şi şederi care nu depăşesc 90 de zile în oricare 180 de zile, atât vizele Schengen, cât şi vizele (de scurtă şi lungă şedere) şi permisele de şedere eliberate de către autorităţile din Bulgaria, Cipru şi Croaţia.

De asemenea, la iniţiativa MAE/DCons, România a notificat, la data de 6 februarie 2014, în conformitate cu obligaţiile impuse prin Regulamentul 1289/2013, statele terţe aflate pe lista pozitivă a UE (Anexa II a Regulamentului 539/2001) care menţin cerinţa obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în aceste state: Australia, Canada, Japonia şi SUA. Mecanismul de reciprocitate presupune o serie de etape şi termene pe care statul (statele) membre vizate sau Comisia Europeană le parcurg în virtutea acestui mecanism, având drept finalitate asigurarea de către statul terţ vizat a reciprocităţii depline cu privire la exonerarea de la obligativitatea deţinerii vizelor.

MAE/DCons asigură participarea constantă la reuniunile tripartite (până în prezent fiind organizate patru astfel de reuniuni) organizate la Bruxelles în formatul COM statul terţ notificat-statul membru care a notificat situaţia de nereciprocitate. În cadrul acestor reuniuni sunt abordate subiecte de interes comun, precum descrierea criteriilor ce trebuie îndeplinite pentru a avea acces în programul visa waiver.

MAE/DCons va monitoriza strict respectarea de către COM a tuturor prevederilor Regulamentului 1289/2013, asigurându-se că, dacă în termen de 24 de luni de la data publicării notificării mai sus-menţionate, statul terţ în cauză nu elimină obligativitatea vizelor, COM va adopta un act delegat prin care suspendă, pe o perioadă de 12 luni, aplicarea prevederilor Anexei II a Regulamentul (CE) 539/2001 pentru cetăţenii statului terţ în cauză.



15Departamentul Consular

Extinderea reţelei consulare onorifice

Demersuri efectuate de către MAE, prin intermediul DRCo, în contextul epidemiei de febră virală hemoragică produsă de virusul Ebola (EVD)

Având în vedere alerta instituită la nivel internaţional de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu privire la epidemia de EVD, MAE, prin intermediul DRCo, a dispus o serie de măsuri care vizează, în principal, furnizarea unor norme de protecție pe termen scurt și lung a personalului MAE aflat la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, cât şi evaluarea riscului pe care îl pot reprezenta anumiţi cetăţeni terţi care solicită vize de intrare în România şi care provin din zona de risc sau au călătorit în această regiune în ultimele 21 de zile anterioare momentului solicitării unei vize române.

Totodată, DCons participă în mod activ în cadrul Comitetului Național Ebola, organism special creat pentru a preveni apariția virusului Ebola pe teritoriul României.Au fost avute în vedere şi puse în practică următoarele elemente:

• Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României (MD/OC) au fost informate cu privire la zona/statele în care au fost confirmate cazuri de

Ebola (conform paginii web a OMS: Guineea, Liberia, Sierra Leone şi Nigeria, dar şi R.D. Congo);

• MD/OC ale României au fost informate cu privire la manifestările caracteristice ale EVD, precum și cu privire la măsuri minimale de prevenire a infecției.

Ca o măsură de prevenţie, prin intermediul Direcţiei Relaţii Consulare, MAE actualizează în permanenţă pagina oficială de internet (www.mae.ro) care conţine informaţii utile privind regimul de călătorie şi starea de securitate din diferite state ale lumii, precum şi asistenţa consulară care poate fi acordată cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite în străinătate. În acest sens, încă de la primele confirmări cu privire la riscul de infestare cu febră virală hemoragică (produsă de virusul Ebola), au fost postate atenţionări de călătorie adresate cetăţenilor români care călătoresc în străinătate. În prezent, pe website-ul MAE, sunt postate atenţionări de călătorie prin care se recomandă evitarea călătoriilor în statele unde au fost întegistrate cazuri de infestare cu Ebola (Guineea-Conakry, Liberia, Sierra Leone, confirmate prin analize de laborator, dar şi în Mali, unde există

Cu toate că restricţiile bugetare au împiedicat deschiderea unor oficii consulare de carieră, a fost întărită prezenţa României în străinătate prin extinderea reţelei consulare onorifice, fiind inaugurate un număr de 10 consulate onorifice pe parcursul anului 2014:

• CIPRU – LIMASSOL ( IAN. 2014) consul onorific – MARIOS KLITOU

• KENYA – MOMBASA (FEB. 2014) consul onorific – ABDULWALLI SHARIFF AHMED

• LITUANIA – KLAIPEDA ( SEPT. 2014) consul onorific – LAURA KOVALIOVAITE

• REGATUL TARILOR DE JOS – VENLO (FEB. 2014) consul onorific – KIJKEN CORNELIS SYLVESTER ADRIANUS MARIA

• REGATUL TARILOR DE JOS – ROTTERDAM (FEB. 2014) consul onorific- TEINISSEN OPREA CONTSTANTA

• PAKISTAN – PESHAWAR (FEB. 2014) consul onorific – MOHAMMAD AYUB AFRIDI

• TURCIA – ESKISEHIR (SEPT. 2014) consul onorific – AHMET FIRUZHAN KANATLI

• TURCIA – ISKENDERUN – HATAY (IAN. 2014) consul onorific – FARUK RENDE

• TURCIA – TRABZON (MAI 2014) consul onorific – MUSTAFA BEYAZLI

• UGANDA – KAMPALA (SEPT. 2014) consul onorific – GODWIN JIMMY MURUNGI



cazuri, neconfirmate încă prin analizele de laborator). Totodată, este semnalată decizia autorităţilor din Kenya şi Senegal de a închide frontierele pentru cetățenii care călătoresc dinspre Guineea, Liberia şi Sierra Leone, pe fondul multiplicării cazurilor de infestare cu febră virală hemoragică (Ebola). De asemenea, au fost actualizate avertismentele de călătorie pentru Nigeria, Senegal, Siera Leone, R.D.Congo, Guineea şi Liberia.

O altă măsură întreprinsă de către Direcţia Relaţii Consulare a fost aceea de a înainta adrese prin care se recomandă instituţiilor competente care asigură supravegherea punctelor de trecere a frontierei de stat a României să aibă în vedere efectuarea unor controale

suplimentare în contextul răspândirii virusului Ebola.Misiunile diplomatice ale României din ţările afectate au transmis cu celeritate liste cu cetăţenii români aflaţi în evidenţele misiunilor, au întreprins demersuri şi pe lângă ambasadele ţărilor afectate de Ebola, în vederea obţinerii numărului de vize eliberate cetăţenilor români. În paralel, s-au contactat şi s-a menţinut în permanenţă legătura cu reprezentanţii firmelor româneşti care au personal cetăţeni români aflaţi în Africa de Vest, pentru monitorizarea sosirii acestora în România.

Acţiuni de informare a cetăţenilor români:

Proiectul constă în amplasarea unor infochioşcuri (cuprinzând informaţii referitoare la atribuţiile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, condiţiile şi alertele de călătorie aflate pe pagina de internet a MAE, precum şi alte informaţii utile) în zone intens circulate.

În cadrul acestui proiect, Ministerul Afacerilor Externe a lansat, la data de 14 mai 2014, la Aeroportul Henri Coandă, Terminalul Plecări Internaţionale, în zona de tranzit, primul Infochioşc MAE cu informaţii de călătorie. Infochioşcul MAE oferă informaţii despre ţările în care utilizatorul doreşte să călătorească: alerte şi condiţii de călătorie - condiţii de intrare şi regim de şedere, recomandări despre siguranţă şi criminalitate, traficul auto, sistemul medical, reglementări vamale, regimul animalelor de companie etc.

Totodată, pune la dispoziţie, într-un format uşor accesibil, datele de contact ale misiunilor diplomatice româneşti: ambasade, consulate generale, etc. Cetăţenii români pot afla ce pot face şi ce nu pot face funcţionarii consulari pentru ei, unde se poate solicita asistenţă consulară şi beneficiază de recomandări pentru cazuri mai puţin plăcute, când aceştia sunt victime ale furtului de acte în străinătate sau ale unor accidente.

Infochioşcul MAE



Ministerul Afacerilor Externe a lansat, la data de 14 mai 2014, pe Aeroportul Henri Coandă, aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, o aplicaţie pentru telefoane inteligente / tablete, destinată cetățenilor români care călătoresc în străinătate.

Proiectul se înscrie în strategia Ministerului Afacerilor Externe de diversificare a serviciilor consulare şi a mijloacelor de comunicare cu cetăţenii români.Aplicaţia MAE pentru telefoane mobile – „Călătoreşte în siguranţă” este realizată în două versiuni: atât pe platforma iOS, pentru telefoane mobile de tip iPhone, cât şi pe telefoane cu sistem de operare Android. Este gratuită şi se poate descărca de pe AppStore sau Google Play.

”Călătoreşte în siguranţă” permite cetățenilor români:

• să afle informaţii despre ţara de destinaţie: condiţii, recomandări şi alerte de călătorie, misiuni diplomatice româneşti în ţara în care călătoresc;

• să poată fi alertați în cazul în care apar situații speciale în țara în care se află;

• să poată alerta cea mai apropiată misiune a României în caz de urgență;

• să afle rapid care sunt procedurile în cazul unor incidente (accident, îmbolnăvire, pierdere de acte etc.) sau alte informaţii utile.

Aplicaţia pentru telefoane mobile oferă, în plus, posibilitatea cetăţenilor români de a se înregistra în evidenţa ambasadelor şi consulatelor României, mai ales în statele care prezintă riscuri de călătorie, astfel încât ”în caz de pericol” cetăţenii români să poată fi contactaţi de către funcţionarii consulari.

Aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”

Acţiune de promovare a campaniilor de informare

Pe toată durata campaniei de informare demarate de MAE, au fost organízate evenimente sau acţiuni de promovare, în cadrul cărora s-au distribuit materiale informative cetăţenilor români care se deplasează în străinătate.

În acest sens, s-a continuat colaborarea cu Centrul Infoeuropa prin acţiuni de informare consulară destinate diseminării materialelor informative elaborate de către DCons pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în străinătate.

Continuarea colaborării cu Centrul Infoeuropa



Campania, care s-a desfăşurat în intervalul 2013-2014, a avut rolul de a atrage atenţia cetăţenilor români asupra fenomenului traficului de persoane, în general, şi a tendinţei de exploatare a victimelor traficului de persoane, îndeosebi prin muncă forţată.

Lansată în scopul responsabilizării cetăţenilor români care aleg să presteze activităţi lucrative în afara graniţelor ţării, campania denumită „Sfaturi utile pentru cetăţeanul român care doreşte să lucreze în străinătate”, recomandă acestora însuşirea unor informaţii minime

pe care trebuie să le cunoască înainte de a se deplasa într-un stat membru UE sau stat terţ pentru încheierea unui contract de muncă.

Planul comun de acţiune pentru implementarea campaniei de informare s-a concretizat prin distribuirea unor materiale de promovare:1. Spot de prezentare menit să atragă atenţia

cetăţenilor români asupra fenomenului traficului de persoane, în general, şi a tendinţei de exploatare a victimelor traficului de persoane îndeosebi prin muncă forţată;

2. Film de scurt metraj – expunerea unui caz real;

3. Pliant „Sfaturi utile pentru cetăţeanul român care doreşte să lucreze în străinătate”.

Acțiunea de promovare a campaniilor de informare realizate de MAE a continuat pe parcursul anului 2014 prin intermediul unor întâlniri formale organizate în licee din Bucureşti, respectiv şcoli de arte şi meserii, întâlnirile desfașurându-se după cum urmează:

• Colegiul Tehnic Traian • Colegiul Tehnic Petru Rareş • Colegiul Tehnologic Grigore Cerchez • Grup Școlar Industrial Dacia • Colegiul Naţional Matei Basarab

În discursurile destinate elevilor au fost abordate teme care se regăsesc în cazuistica diversă a activităţii consulare. S-a apreciat ca fiind extrem de importantă diseminarea unor informații utile cu privire la factori de risc din diferite state ale lumii, către grupurile cele mai

vulnerabile, respectiv tinerii absolvenți.Pentru popularizarea campaniei de informare au fost distribuie materiale de promovare (flyere, pliante, creioane) referitoare la aceasta.

Continuarea colaborării cu ANITP


DIRECŢIA SCHENGEN

Începând din anul 2009, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular/Direcţia Schengen, a utilizat fonduri europene nerambursabile prin programele Facilitatea Schengen și Fondul Frontierelor Externe, alocate implementării Acquis-ului Schengen în domeniul consular, pentru finanţarea unor proiecte de modernizare a activității consulare.

În același sens, au fost avute în vedere finanțarea proiectelor de informatizare a serviciilor consulare, modernizarea oficiilor consulare prin reamenajarea sediilor și dotarea cu echipamente și sisteme specifice.

Buget: 4.193.000 euro:Proiecte:• continuarea lucrărilor de reamenajare şi

modernizare a oficiilor consulare;• completare şi modernizare infrastructură IT pentru

sisteme tehnice specifice şi sisteme de emitere a vizei;

• achiziţionarea de echipamente de birotică, mobilier şi elemente de securitate;

• perfecţionarea pregătirii personalului tehnic de specialitate din MAE;

• implementarea unui sistem de gestionare centralizată şi evidenţă a alarmelor generate de echipamentele de comunicaţii şi de securitate instalate la oficiile consulare.

În anul 2014 au fost finalizate lucrări de reamenajare la standarde Schengen, finanţate din FFE, pentru un număr de opt secţii consulare (Alger, New York, Ashabat, Beirut, Beijing, Minsk, New Delhi şi Vârşeţ), iar pentru alte unsprezece secţii consulare proiectele sunt în curs

1. PROİECTE SCHENGEN DESFĂŞURATE ÎN PERİOADA 2013 - 2014

2. PROİECTE DERULATE ÎN ANUL 2014

Fondul Frontierelor Externe (FFE)

II. DIRECŢIA SCHENGEN



BEIRUT NEW YORK

de iniţiere (Abuja, Rabat, Erevan, Cape Town, Pretoria, Cernăuţi, Washington, Hanoi, Teheran, Havana, Tripoli).Reamenajările au vizat executarea de lucrări de construcţii-montaj în spaţiile de lucru cu publicul, respectiv punctul de control acces şi zona de acces a publicului în clădirile consulare, sala de așteptare, zona de ghişee şi birourile funcţionarilor consulari.

În anul 2014, rezultatele utilizării fondurilor europene nerambursabile alocate prin FFE pentru implementarea Acquis-ului Schengen în domeniul consular sunt următoarele:• oficii consulare reamenajate conform Acquis-ului

Schengen: 8;• oficii consulare dotate cu birotică, mobilier și

elemente de securitate: 24 ;• oficii consulare care urmează să fie reamenajate

conform Acquis-ului Schengen: 11;

• perfecţionarea pregătirii personalului tehnic de specialitate din MAE, în domeniul întreţinerii

funcţionării echipamentelor specifice de securitate, instalate la oficiile consulare (comunicații, supraveghere video, alarmare);

• implementarea unui sistem de gestionare centralizată şi evidenţă a alarmelor generate de echipamentele de comunicaţii şi cele de securitate instalate la oficiile consulare;

• creşterea gradului de eficienţă a activităţii de emitere a vizelor şi crearea condiţiilor necesare pentru monitorizarea şi administrarea eficientă a activităţii din cadrul sistemelor SNIV și E-Visa, prin achiziţionarea dotărilor IT&C necesare Comitetului Decizional din cadrul Departamentului Consular al MAE.


DIRECŢIA SCHENGEN

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA)

ALGER BEIJING

Buget: 4.066.667 euro Proiecte:• Amenajarea unui spaţiu tehnic tip „Data Room” care

să asigure infrastructura NVIS şi VISMail2 necesară acomodării echipamentelor IT existente la nivel central MAE;

• Extindere infrastructură de comunicaţii consulare securizate;

• Extindere şi actualizare platformă de chei publice MAE;

• Amenajarea unui spaţiu, achiziţia echipamentelor şi software-ului aferent implementării centrului „Punct Unic de Contact pentru VIS România” (VIS – SPoC România)”;

• Audit implementare portal online naţional „Law Enforcement” ce oferă acces VIS pentru organele de

3. PROİECTE CARE VOR Fİ DEMARATE ÎN PERİOADA İMEDİAT URMĂTOARE

Fondul Frontierelor Externe (FFE)

Buget: 43.692.675,3 lei

Proiectele PODCA derulate de MAE în perioada 2011 – 2014 au vizat:• crearea unui Centru de contact şi suport pentru

cetăţenii români din străinătate;• înfiinţarea unui Portal electronic pentru facilitarea

procesului de obţinere a vizelor; Implementarea acestui portal vizează deschiderea

posibilităților de solicitare online a vizei române pentru cetățenii oricărui stat, în mod nediscriminatoriu, de la orice calculator conectat la Internet, portalul fiind disponibil la adresa http:// evisa.mae.ro



drept şi alte instituţii cu responsabilităţi VIS;• „Law Enforcement” ce oferă acces VIS pentru

organele de drept şi alte instituţii cu responsabilităţi VIS”;

• Adaptare SNIV la modificările survenite în alte sisteme naţionale cu care se interconectează;

• Servicii de auditare a implementării modificărilor necesare pentru actualizarea interfeţei sistemului VIS Mail la versiunea a doua;

• Extindere şi îmbunătăţire infrastructură SNIV”, fişe aferente Planului Anual FFE 2013;

• Implementarea modificărilor necesare pentru actualizarea interfeţei sistemului VIS Mail la versiunea a doua.

Buget: 31.500.000 leiProiecte:“Noi măsuri de modernizare şi management integrat al serviciilor pentru cetăţeni”Obiectivul general al proiectului îl reprezintă implementarea unui sistem informatic integrat de eficientizare şi modernizare a serviciilor publice oferite cetăţenilor români, ce va garanta creşterea eficienţei, eficacităţii şi calităţii serviciilor asigurate de MAE, alături de accesul facil la serviciile administraţiei publice, inclusiv prin eficientizarea activităţilor interne ale instituţiei utilizând mijloace specifice tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei.Perioada implementării proiectului: 18 luni

Buget: 11.000.000 euroProiecte:MAE are ca obiectiv continuarea asigurării măsurilor necesare pentru implementarea treptată a Acquis-lui Schengen, prin utilizarea fondurilor europene alocate prin Fondul de Securitate Internă (FSI), ca o cerinţă tehnică pentru aderarea României la spaţiul Schengen.Obiectivele generale privind FSI:• menţinerea capacităţii operaţionale a MAE în

domeniul politicii de vize, prin buna funcţionare a sistemelor NS-VIS şi VIS-MAIL, instalate la toate oficiile consulare ale României, la Centrul Naţional de Vize şi la Poliţia de Frontieră;

• crearea cadrului operaţional în ce priveşte politica de vize a României prin îmbunătăţirea procedurilor de verificare şi control, conform reglementărilor europene;

• consolidarea capacităţii operaţionale a MAE în domeniul consular prin implementarea standardelor Schengen în vederea întăririi controlului la frontierele externe ale României;

• dezvoltarea capacităţii operaţionale a MAE în domeniul politicii de vize, îmbunătăţind astfel procedurile de emitere a vizei, conform reglementărilor europene, etc.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE)

Fondul de Securitate İnternă (FSİ)

4. PROİECTE CARE VOR Fİ İMPLEMENTATE PRİN NOUL CADRU FİNANCİAR FONDUL DE SECURİTATE İNTERNĂ (FSİ) 2014 - 2020


CENTRUL NAȚIONAL DE VIZE

Pe parcursul anului 2014, activitatea desfăşurată la nivelul Centrului Naţional de Vize (CNV) s-a concentrat pe implementarea şi punerea în aplicare a unui set de facilităţi în domeniul acordării vizelor de intrare în România.

Întregul spectru de activităţi în acest sens, are la bază principiile reglementate prin dispoziţiile europene în materie. Astfel, orice facilitate acordată străinilor care doresc să călătorească în ţara noastră, este gestionată, în primul rând, din perspectiva menţinerii tuturor rigorilor inerente asigurării securităţii naţionale, a ordinii şi sănătăţii publice. În plus, ca urmare a implementării unor astfel de măsuri, ţara noastră beneficiază de o mai mare deschidere şi vizibilitate, acestea servind la dezvoltarea mediului de afaceri şi a turismului.

Prin eforturile conjugate ale echipei special desemnate din cadrul CNV şi ale reprezentanţilor integratorului sistemului, a fost finalizată crearea şi implementarea celor două componente ale eViza - Portalul Intern destinat utilizării personalului din cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare (MD/OC) și Portalul Extern destinat exclusiv publicului – interfață, mecanisme, informări de ultimă oră, legislație.

Începând cu luna mai a anului 2014, portalul eViza a devenit operaţional în cadrul tuturor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, putând fi accesat de către orice solicitant de viză, prin internet, 24/7.

http:// evisa.mae.ro

• Participare la instruirea personalului din cadrul MD/OC și din Centrala MAE;

• Promovarea portalului eViza în rândul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare străine acreditate la București – 4 sesiuni de promovare;

• Extinderea notificării cu nr. 5285 privind procesarea datelor cu caracter personal, la ANSPDCP (http://www.dataprotection.ro/), cu privire la portalul eViza;

• Optimizarea procedurilor de încasare şi înregistrare a taxelor percepute pentru procesarea cererilor de vize;

• Traducerea portalului eViza;

• Activitate cu caracter permanent – actualizarea portalului extern eViza în funcție de orice modificări legislative la nivel național și european;

• Activitate cu caracter permanent – actualizarea şi optimizarea portalului extern şi a portalului intern eViza în funcție de propunerile venite din partea MD/OC, cât şi ca urmare a sugestiilor venite din partea utilizatorilor din spaţiul public;

• Un nou flux de lucru:

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII PORTALULUI eVIZA:

MĂSURI, PROIECTE, ACTIVITĂŢI:

1. IMPLEMENTAREA ȘI LANSAREA PORTALULUI ELECTRONIC PRIVIND FACILITAREA PROCESULUI DE OBȚINERE A VIZELOR – eVIZA

III. CENTRUL NAȚIONAL DE VIZE

Are un impact asupra mea, acordareafacilitată a vizelor pentru România,în favoarea cetăţenilor străini?



Solicitantulvizei acceseazăPortalul Extern

Completareadosarului de solicitare

a vizei

Programarea onlinea vizitei la MD/OC

Completarea onlinea informațiilor necesare

solicitate prinformularul electronic

Încărcarea online adocumentelor

specifice scopuluicălătoriei

FII INFORMAT : O nouă soluție - Portalul Extern eViza

Consultarea onlinea informațiilor

referitoare la procesulde solicitare a vizei

Start solicitare pebaza coordonatelor de

autentificare(utilizator și parolă)

Selectare

MD / OC

• Exonerarea cetăţenilor Republicii Moldova de la obligativitatea vizelor de intrare în Uniunea Europeană;

• Implementarea dispoziţiilor OUG nr.109/2013 (cu aplicare de la data de 1 februarie 2014) și ale Deciziei UE nr.565/2014, privind echivalarea de către România a vizelor de scurtă şedere, de lungă şedere şi a permiselor de şedere eliberate de Statele Membre Schengen (în acest caz, doar pentru vizele cu cel puţin 2 sau multiple intrări), de către Bulgaria, Croaţia şi Cipru.

• Posesorii de permise de şedere pe termen lung, eliberate de State Membre ale UE, pot intra în România fără vize de scurtă şedere.

Facilităţi reflectate prin scăderea numărului solicitărilor de vize, intrarea în România fără obligativitatea deţinerii unei vize, pentru perioade ce nu pot depăşi 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile:

La 6 luni de la momentul lansării, 46.41% din totalul solicitărilor de vize au fost depuse online

2. PUNEREA ÎN APLICARE A LEGISLAŢIEI UE ÎN DOMENIUL VIZELOR – ECHIVALAREA DE CĂTRE ROMÂNIA A ANUMITOR DOCUMENTE:



Permisele de mic trafic de frontieră cu elemente biometrice –cooperare permanentă între MAE-CNV, IGI-MAI, Compania Naţională “Imprimeria Națională” S.A. şi Direcția Generală Pașapoarte - Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice:• Cooperare C.N. “Imprimeria Națională” S.A pentru

implementarea noilor specificații de formă şi securitate pentru permisele de mic trafic de frontieră;

• Stabilirea şi instituirea noilor materiale informative pentru cetățenii din Ucraina;

• Noi măsuri de ordin IT;

• Stabilirea noii forme și a noului conținut al permiselor de mic trafic de frontieră, în conformitate cu normele europene în domeniu / optimizare, cu aplicabilitate atât pentru permisele eliberate în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova cât și pentru cetăţenii din Ucraina – reconfigurare câmpuri, specificații naționale, zone vizibile în lumina UV etc.;

• Propuneri – lista documentelor justificative, stabilirea modelului pentru formularul de solicitare;

• Propuneri – metodologie de lucru revizuită;

• Planificare – modificarea legislației naționale privind forma și conținutul PMT emise de România.

Începând cu luna ianuarie 2014, până în data de 26 septembrie 2014, pentru cetăţenii Republicii Moldova, au fost personalizate şi livrate 2.348 permise de mic trafic de frontieră.

Urmărirea evoluţiilor cadrului normativ legal european în vigoare, în vederea alinierii legislaţiei naţionale şi a procedurilor de lucru, la prevederile legislaţiei europene în materie de vize, instituirea şi dezvoltarea unor proceduri de lucru în cadrul CNV, pe următoarele coordonate:• Modificarea și completarea OUG nr. 194/2002

republicată cu modificările şi completările ulterioare;

• Propuneri privind încheierea de protocoale în scopul cooperării la nivel naţional, pentru

gestionarea consultărilor cu privire la eliberarea de vize uniforme, de la data aderării României la Spaţiul Schengen;

• Propuneri privind relansarea procedurii pentru desemnarea autorităților naționale competente ce vor coopera cu Centrul Naţional de Vize, în calitatea sa de punct central de acces la VIS, de la data aderării României la Spaţiul Schengen;

• Relansarea discuțiilor privind stadiul implementării măsurilor de aderare la Spațiul Schengen;

3. IMPLEMENTAREA DE MĂSURI PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A DISPOZIŢIILOR ACORDULUI PRIVIND MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ,ÎNCHEIAT ÎNTRE GUVERNUL ROMÂNIEI ŞI CABINETUL DE MINIŞTRI AL UCRAINEI:

4. ACTIVITĂŢI DE INTERES:



• Cooperarea permanentă cu instituţiile naţionale competente pe linia prevenirii migraţiei ilegale;

• Monitorizarea lucrărilor Comitetului comitologic de implementare a noului mecanism de evaluare Schengen;

• Alături de echipa desemnată din cadrul Departamentului Consular, CNV a contribuit la revizuirea instrucțiunilor în materie consulară, prin elaborarea Capitolului XIV al “Manualului de proceduri consulare”;

• Implementarea şi revizuirea măsurilor legate de protecţia datelor cu caracter personal – comunicare instrucțiuni actualizate la MD/OC, instituirea

formularelor pentru informarea persoanelor vizate, elaborarea ghidului privind cerinţele minime de securitate în utilizarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele, instituire formulare exercitare drepturi persoane vizate;

• Asigurarea comunicării cu reprezentanţii COM UE şi ai Consiliului, în vederea alinierii activităţii în materie de vize, cu activitatea uniformă stabilită la nivel UE – notificări privind activitatea României în domeniul vizelor.

• În perioada ianuarie – octombrie 2014, CNV a soluţionat 79.455 solicitări de vize, estimând că totalul vizelor aprobate până la finele anului 2014, va fi de aproximativ 100.000.

• Soluţionarea cu operativitate a petiţiilor transmise direct către CNV, cât şi a celor repartizate din partea altor departamente ale MAE:

În perioada ianuarie – octombrie 2014, CNV a soluţionat 761 de petiţii. • Participare la reuniunile de lucru interinstituţionale

ale Comitetului Naţional Ebola, pe tema prevenirii şi gestionării unitare şi eficiente a situaţiei create în decursul anului 2014 de epidemia de febră hemoragică produsă de virusul Ebola;

• Participare la reuniunile de lucru interinstituţionale privind implementarea de măsuri pentru reducerea riscului de intrare pe teritoriul României a unui potenţial caz de infectare cu poliomielită;

• Comunicare permanentă cu autoritățile naționale competente pe linia implementării de măsuri pentru prevenirea riscurilor la adresa sănătății publice;

• Participare la întâlnirile pe teme legate de activitatea în materie de vize, organizate la nivelul Statelor Membre Schengen.



• Participare permanentă în cadrul grupurilor de lucru organizate la Bruxelles, la nivelul Comisiei UE şi al Consiliului, cu privire la operaţionalizarea sistemelor informatice europene în materie de vize, cât şi cu privire la aspectele de ordin legislativ legat de politica uniformă de vize:• Comitetul VISA;• Grupul de lucru VISION;

• Grupul de lucru FoVIS;• Comitetul Articolului 6;• Grupul de lucru Frontiere: RTP/EES.

• Parte în grupul Statelor Membre care participă la cursurile iniţiate la nivel european cu privire la utilizarea VIS;



• Prima autoritate naţională care a dispus implementarea de măsuri concrete pentru reducerea riscului de intrare pe teritoriul României a unui potenţial caz de infectare cu virus Ebola, printre care:

• Pentru străinii supuşi obligativităţii vizei de intrare în România, care au reşedinţa sau au călătorit în ultimele 21 de zile anterioare solicitării vizei române, în Guineea, Liberia, Sierra Leone, Mali şi R.D. Congo (în trecut, inclusiv pentru Nigeria şi Senegal), a fost introdusă măsura acceptării dosarelor de solicitare a vizelor online, prin intermediul portalului eViza, în scopul reducerii contactului direct cu solicitanții de vize din regiunea de risc;

• Prin intermediul portalului eViza, misiunile diplomatice române au posibilitatea de a stabili data la care persoanele care solicită viza se pot prezenta la ghişeu;

• Pentru solicitările de vize formulate de către cetăţenii terţi originari din zona de risc, sau care au călătorit în această regiune în ultimele 21 de zile anterioare momentului solicitării, între misiunile diplomatice române, Centrul Naţional de Vize, Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se desfăşoară un proces de consultare, cu furnizarea de informații specifice. În cazul în care un anumit solicitant de viză corespunde profilului unui cetăţean terţ ce ar putea reprezenta un risc la adresa sănătăţii publice, solicitarea de viză a acestuia poate fi

respinsă în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;

• Ca mod de lucru, în ceea ce priveşte cererile de vize formulate de către cetățenii proveniţi din zona de risc, a fost introdusă o perioadă de aşteptare de 21 de zile (echivalentă perioadei maxime de incubaţie a virusului) de la data depunerii solicitării de viză. Astfel, vizele de intrare în România solicitate de către cetăţeni din categoria menţionată, nu vor fi acordate mai devreme de 21 de zile. Ulterior acestei perioade, solicitantul vizei va trebui, totodată, să prezinte o adeverinţă medicală din care să rezulte faptul că este clinic sănătos. Solicitanţii de vize au obligaţia ca, la momentul solicitării vizei de intrare în România, să furnizeze cu exactitate ruta planificată a călătoriei, cât şi să declare (în cazul în care nu devine evident din documentul de călătorie) dacă au călătorit în zona de risc în ultimele 21 de zile;

• Cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a fost pus la dispoziţia misiunilor diplomatice, cât şi a solicitanţilor de vize, prin intermediul portalului eViza, un chestionar de evaluare individuală, a cărui completare este obligatorie pentru străinii din categoria sus-menţionată;

• Implementarea de măsuri suplimentare la acordarea vizelor, pentru prevenirea intrării în ţara noastră, a străinilor proveniţi din statele cele mai expuse la epidemia de poliomielită.


Centrul Național de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu

Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu este divizia din cadrul Departamentului Consular care gestionează întreg segmentul de activitate în materia paşapoartelor diplomatice, de serviciu, simple, temporare şi al titlurilor de călătorie, desfăşurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Principalul obiect de activitate îl constituie procesarea cererilor de eliberare a paşapoartelor diplomatice (PD)

şi de serviciu (PS), pregătirea, în materie de documente de călătorie, a personalului diplomatic şi consular care urmează să plece în misiune permanentă în străinătate şi asigurarea suportului metodologic şi tehnic al reprezentanţelor diplomatice şi oficiilor consulare ale României privind gestionarea sistemului integrat de management al paşapoartelor şi documenelor de călătorie (e-Pass).

Coordonează activitatea privind aplicarea corectă a dispoziţiilor legale în privinţa eliberării documentelor de călătorie pentru cetăţenii români (titlu călătorie - TC, paşaport simplu temporar - PT, paşaport simplu-PS) şi pentru cetăţenii străini (titlul de călătorie pentru străini - TCS) desfăşurată la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat sporirea eforturilor comune, fiind adoptate măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă al documentului de călătorie. În evoluţia formei şi conţinutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică - imaginea facială și amprentele digitale - se realizează o corelare reală între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv.

Odată cu introducerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi a noului model de paşaport simplu temporar, autorităţile competente române aplică principiul o persoană - un paşaport, respectiv fiecărei persoane, indiferent de vârstă, i se va elibera un paşaport, nemaiexistând noţiunea de însoţitor inclus în paşapoartele titularilor.

IV. CENTRUL NAȚIONAL DE PAŞAPOARTE DIPLOMATICE ŞI DE SERVICIU (CNPDS)

SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DOCUMENTELOR DE CĂLĂTORIE (E-PASS)



De la data punerii în circulaţie a paşaportului simplu electronic, activităţile de eliberare a acestor tipuri de documente s-au realizat într-un sistem pilot, numai la nivelul SPCEEPS Ilfov.

În prezent, Sistemul integrat de management al documentelor de călătorie (E-Pass) acoperă integral activitatea pe linie de paşapoarte (diplomatice, de serviciu, simple electronice și simple temporare) şi titluri de călătorie desfăşurată la nivelul MAE – CNPDS şi al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Sistemul E-Pass se bazează pe o tehnologie IDIS (Identity Document Issuing System) şi este realizat pe un software performant, securizat, iar arhiva electronică conţine toate cererile de paşapoarte şi titluri de călătorie preluate atât în țară la sediul MAE - CNPDS pentru pașapoarte diplomatice și de serviciu şi în străinătate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pentru pașapoarte simple, tempoarare și titluri de călătorie, cât și toate cererile pentru pașapoarte simple electronice și tempoarare preluate în țară la nivelul Serviciilor Publice Comunitare pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple (SPCEEPS).

Folosirea sistemului e-Pass atât la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, cât şi în cadrul CNPDS a adus numeroase beneficii în interesul cetățenilor români

solicitanți de documente de călătorie și a contribuit considerabil la creșterea gradului de satisfacție al acestora în relația cu autoritățile române. Printre beneficiile aduse de sistemul e-Pass, pot fi enumerate:

• oferirea de servicii consulare moderne şi de calitate solicitanţilor;

• eficientizarea și fluidizarea activităţii specifice;

• diminuarea timpului de soluţionare a cererilor de eliberare a pașapoartelor.

• facilitarea liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate şi reglementarea şederii în ţara de reşedinţă a acestora, prin eliberarea de documente de călătorie direct la sediul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare (pașapoarte temporare, titluri de călătorie);

• acodarea de asistență consulară cetățenilor români aflați în situații deosebite (zone de conflict, accidente, cutremure, calamități naturale), kitul mobil al sistemul e-Pass fiind folosit de echipele consulare mobile pentru eliberarea de documente de călătorie în afara sediilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, direct în locațiile unde se regăseau cetățenii români.

Pașaportul electronic românesc conține multiple elemente de siguranță și este unul dintre cele mai sigure din lume, încorporând tehnologii de vârf. Faţă de paşapoartele vechi, care rămân valabile pană la expirare şi care conţin 32 elemente de siguranţă, paşapoartele electronice conţin 50 elemente de siguranţă.

TIPURILE DE PAŞAPOARTE ELECTRONICE ROMÂNEŞTI

3 tipuri de pașapoarte electronice românești

Pașaportul simplu electronic

Pașaportul diplomaticelectronic

Pașaportul de serviciuelectronic



Sistemul integrat de management al paşapoartelor electronice (e-Pass) este realizat pe un software performant, securizat.

Paşapoartele diplomatice şi de serviciu se eliberează la solicitarea instituţiilor sau autorităţilor publice interesate, care precizează scopul şi calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate, în misiuni oficiale de reprezentare a intereselor statului român.

Paşapoartele diplomatice şi de serviciu electronice sunt produse de Compania “Naţională Imprimeria Naţională” S.A., în calitate de unic producător, în capacităţile proprii de producţie şi sunt personalizate la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice (CNUPPE), prin gravare laser, în conformitate cu cerinţele şi standardele de securitate ale Uniunii Europene şi standardele ICAO (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile).

Deşi paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie nu conţin elemente biometrice, totuşi prezintă un număr ridicat de elemente de securitate

ALTE TIPURI DE DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE ELIBERATE CETĂŢENILOR ROMÂNI

PAŞAPOARTELE DIPLOMATICE ŞI DE SERVICIU ELECTRONICE

Pașaportul simplu temporar Titlul de călătorie



PROIECTUL „AMBASADORII TURISMULUI ROMÂNESC”

Promovarea destinaţiei România constituie unul dintre obiectivele prioritare ale strategiei naționale în domeniul turismului, fiind un factor important în evoluția circulației turistice interne și internaționale.

Ministerul Afacerilor Externe a acordat sprijin pentru realizarea proiectului “România Promovată prin Valori”, în parteneriat cu Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism.

Lansarea proiectului a avut loc cu ocazia galei “Ambasadori ai Turismului Românesc” şi reprezintă o nouă formă de promovare a României, care îşi propune să completeze campaniile de imagine aflate în derulare, folosind imaginea excepţională a unor personalităţi româneşti marcante, din diverse domenii, precum ştiinţa, cultura şi sportul.

Scopul declarat al campaniei este de a se prelua din acest capital de imagine și de a fi promovate cele 6 produse turistice (turismul rural, circuite culturale, turism balnear şi de sănătate, city breaks, turism activ şi de aventură, turismul în natură) recomandate de fiecare personalitate în parte, să câştige în notorietate asemenea promotorului lor.

În cadrul a trei ediţii, o serie de personalităţi marcante româneşti, care se bucură de prestigiu şi recunoaștere naţională şi internaţională au primit titulatura onorifică de “ambasadori ai turismului românesc” și menirea de a promova imaginea României în lume, fără a primi o remunerație.

Fiecare dintre persoanele desemnate vor îndeplini misiuni oficiale în străinătate, în vederea participării la diverse campanii de promovare a României, în cadrul unor evenimente, conferinţe, târguri, filme de promovare, care vor fi mediatizate pe plan intern şi internaţional.

Prin semnarea „contractului pentru România turistică”, acestea se vor angaja astfel să se implice în promovarea ţării pe plan internaţional şi să transfere din capitalul lor de imagine pentru dezvoltarea turismului autohton.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.1, lit. u), din Legea nr.248/2005, privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor externe a aprobat în anul 2014 eliberarea de paşapoarte diplomatice electronice „ambasadorilor turismului

românesc”, documente de călătorie emise de MAE în scopul facilitării reprezentării de către aceştia a intereselor statului român, atunci când călătoresc în străinătate în misiuni oficiale.

La prima ediţie a proiectului, au fost desemnaţi “ambasadori ai turismului românesc” Grigore Leşe, Elisabeta Lipă, Ilie Năstase, Ivan Patzaichin, Ştefan Popa Popas, Gabriela Szabo, Iolanda Balaş Soter şi Gheorghe Zamfir.

Ceremonia de înmânare a paşapoartelor diplomatice româneşti (Ministerul Afacerilor Externe, 17 ianuarie 2014)

Prima ediţie a galei „Ambasadorii Turismului Românesc”



În cadrul celei de-a doua ediţii a Galei Ambasadorii Turismului Românesc, au primit titlul de “ambasadori ai turismului românesc” Octavian Bellu, Mariana Bitang, Constantin Chiriac, Nadia Comăneci, Helmut Duckadam, Maia Morgenstern, Oana Pelea, Dumitru Prunariu, Dan Puric, Dinu Săraru, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Nicolae Voiculeţ.

Ceremonia de înmânare a paşapoartelor diplomatice româneşti(Ministerul Afacerilor Externe, 6 martie 2014)

Simona Halep, Horia Tecău, Alexandru Tomescu, Mihai Covaliu, Ionuţ Budişteanu şi Aninia Maria Ciuciu devin reprezentanţi de seamă ai spaţiului românesc pentru vizitatorii din afara ţării. Aceştia au primit titlul de „ambasadori ai turismului românesc”, în cadrul celei de-a

treia ediţii a Galei „Ambasadorii Turismului Românesc”.

Ceremonia de înmânare a paşapoartelor diplomatice (Guvernul României, 7 iulie 2014)

A doua ediţie a galei „Ambasadorii Turismului Românesc”

A treia ediţie a galei „Ambasadorii Turismului Românesc”



ZIUA PORŢILOR DESCHISE LA MAE

REUNIUNI DE LUCRU ORGANIZATE LA NIVEL DEPARTAMENTAL

Reprezentanţii CNPDS au explicat vizitatorilor funcţionalitatea sistemului e-Pass şi au oferit informaţii despre posibilităţile pe care le are MAE, folosind tehnologia modernă de a acorda sprijin cetăţenilor

români - oriunde s-ar afla pe mapamond - în sensul eliberării de documente de călătorie necesare întoarcerii în România.

Luni, 16 iunie 2014, a avut loc, la sediul MAE, o reuniune pe teme consulare, organizată sub genericul „Instrumente și concepte de modernizare a activității consulare” de preşedinţia-în-exerciţiu română a SEECP. Reuniunea se înscrie într-un format tradițional la nivelul SEECP, actuala sesiune desfășurându-se sub egida MAE român, întrucât țara noastră deține președinția-în-exercițiu a acestei structuri de cooperare regională

Alături de reprezentanții Departamentului Consular din cadrul MAE român, la întâlnire au fost prezente delegații din partea statelor participante la SEECP, delegații compuse din reprezentanți ai departamentelor consulare ale MAE din țările participante, precum și din diplomați cu atribuții consulare din cadrul ambasadelor acelorași țări acreditate la București.

Au avut loc discuții despre identificarea soluțiilor optime de adaptare a capacităților rețelelor consulare externe la dimensiunile actuale și la dinamica cererilor de servicii de asistență consulară, în condițiile extinderii dreptului la liberă circulație și ale creșterii mobilității solicitanților de prestații specifice.

În cadrul reuniunii a avut loc o prezentare a sistemului

integrat de management al documentelor de călătorie (e-Pass) şi au fost evidenţiate beneficiile aduse de introducerea sistemului e-Pass în cadrul activităţii consulare.

De asemenea, au fost explicate fluxurile de preluare a cererilor şi eliberarea documentelor de călătorie desfăşurate la nivelul CNPDS (paşapoarte diplomatice şi de serviciu) şi al misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României din străinătate (paşapoarte simple electronice şi temporare, titluri de călătorie - atât pentru cetățenii români, cât şi pentru cetățenii străini).

Reuniune SEECP pe teme consulare



MODIFICĂRI ALE SISTEMULUI E-PASS

Având în vedere complexitatea şi importanţa acestui sistem, adaptarea aplicației informatice la realităţile din practică reprezintă o preocupare permanentă, fiind realizată o corelare cu ultimele modificări legislative în domeniul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

În cursul anului 2014, Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu (CNPDS) a continuat implementarea unei serii de modificări ale aplicaţiei e-Pass în procesul de preluare de date şi evidenţă a cererilor de eliberare a paşapoartelor simple electronice şi temporare de la misiunile diplomatice/oficiile consulare, în vederea fluidizării fluxurilor de preluare şi emitere a documentelor de călătorie şi a evidenţei cererilor din sistemul informatic integrat.

În scopul eficientizării activităţii consulare şi pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor români din străinătate, a fost creat un sistem facil de verificare a sosirii paşapoartelor la sediul misiunii diplomatice/oficiului consular.

Pe pagina web a fiecărei misiuni diplomatice/oficiu consular a/al României în străinătate, a fost instalat

un modul de căutare online a paşapoartelor simple electronice pe site-ul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare – „Paşapoarte primite la secţia consulară” .

La sfârşitul prelegerii, a avut loc o vizită la Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu, în cadrul căreia au fost efectuate demonstraţii practice referitoare la preluarea cererilor şi eliberarea

de paşapoarte în sistemul e-Pass. Totodată, au fost prezentate mape cu specimene ale documentelor emise de instituţiile române competente şi care utilizează sistemul e-Pass.

Modulul de căutare online a paşapoartelor simple electronice pe site-ul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare



Transmitere prin poştă a paşapoartelor simple electronice aplicabilă pentru misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate

Conform noilor reglementări legale în vigoare, în funcţie de opţiunea solicitanţilor, paşaportul simplu electronic poate fi expediat, prin servicii de curierat, la domiciliul sau la reşedinţa titularului ori, după caz, la domiciliul sau la reşedinţa persoanei care a formulat cererea.

După recepţionarea paşaportului simplu electronic de către MD/OC, paşaportul se poate elibera titularului, fie la sediul misiunii diplomatice, fie trimite prin poştă, în funcţie de opţiunea solicitantului.

S-a instalat la nivelul aplicaţiei de emitere şi gestiune a paşapoartelor electronice modulul pentru trimiterea paşapoartelor simple electronice.

• Participări la dezbaterile comisiilor speciale din cadrul Parlamentului pe marginea unor proiecte de acte normative cu incidenţă în activitatea consulară (în materia documentelor de călătorie).

• Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor, actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actelor de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European,

rezidenţi în România, precum şi pentru aprobarea procedurilor de preluare a datelor biometrice pentru emiterea documentelor electronice şi a condiţiilor tehnice şi aspectelor procedurale şi legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conţinutul cip-ului cărţii electronice de identitate şi cărţii electronice de rezidenţă.

Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu, pe lângă activitatea referitoare la eliberarea paşapoartelor electronice diplomatice şi de serviciu a desfăşurat în anul 2014, o importantă activitate de pregătire a personalului diplomatic şi consular, în vederea plecării la post, în materie de documente de călătorie.

De asemenea, a asigurat suportul metodologic şi tehnic al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate, în scopul utilizării optime

şi eficiente a sistemului integrat de management al paşapoartelor (e-Pass) şi au fost transmise numeroase informări referitoare la aplicarea corectă a dispoziţiilor legale în domeniu.

O atenţie deosebită a fost acordată unei corecte gestionări a cererilor de documente de călătorie preluate la sediul MD/OC precum şi acurateţea evidenţierii datelor înregistrate în sistemul e-Pass.

INIŢIATIVE LEGISLATIVE: PROIECTE DE ACTE NORMATIVE INIŢIATE SAU AVIZATE DE MAE, CU INCIDENŢĂ ÎN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL CENTRULUI NAŢIONAL PENTRU PAŞAPOARTE DIPLOMATICE ŞI DE SERVICIU

COORDONAREA METODOLOGICĂ ŞI PROCEDURALĂ A ACTIVITĂŢII SPECIFICE



În baza cererilor formulate de către MApN şi conform dispoziţiilor Ordinului nr. 48 din 29 ianuarie 2010 al ministrului afacerilor externe, privind aprobarea normelor metodologice de funcţionare a Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu au fost organizate misiuni de preluare a cererilor de eliberare de paşapoarte de serviciu pentru militarii români care s-au alăturat forţelor armate multinaţionale din Afganistan, în misiuni oficiale.

Reprezentanţii CNPDS au asigurat în mod constant participarea MAE la toate reuniunile grupurilor de lucru ale Comisiei Europene în format capitală (Comitetul art. 6) şi au participat la diverse reuniuni, seminarii şi consultări periodice pe tematică de specialitate organizate la nivel naţional cu Direcţia Generală de Pașapoarte, iar la nivel internaţional, cu omologii din celelalte state membre UE.

CNPDS a reprezentat Ministerul Afacerilor Externe la toate şedinţele grupului de lucru interinstituţional (Comitetul Tehnic pentru Implementarea Documentelor de Identitate (CTID) organizat de MAI (DEPABD) şi Compania Naţională „Imprimeria Naţională” S.A. referitor la proiectul “Cartea Electronică de Identitate”.

DEPLASĂRI EFECTUATE ÎN ŢARĂ PENTRU PRELUAREA ŞI IMPLEMENTAREA CERERILOR DE ELIBERARE DE PAŞAPOARTE ELECTRONICE DIPLOMATICE ŞI DE SERVICIU

PARTICIPAREA LA GRUPURI DE LUCRU INTERMINISTERIALE, GRUPURI ALE UE, SEMINARII, CONFERINŢE INTERNAŢIONALE PE TEME CONSULARE



În cadrul Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu îşi desfăşoară activitatea şi Biroul Corespondenţă Paşapoarte, al cărui principal obiect de activitate îl constituie trimiterea de paşapoarte simple către misiunile diplomatice/oficiile consulare ale României din străinătate.

Cererile privind obţinerea de paşapoarte simple, diplomatice şi de serviciu depuse de către cetăţenii români prin intermediul ambasadelor/consulatelor României, sunt personalizate la Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice (CNUPPE) din cadrul DGP.

În cursul anului 2014 Biroul Corespondenţă Paşapoarte Simple din cadrul CNPDS a trimis un număr de 105.412 de paşapoarte simple electronice misiunilor diplomatice/oficiilor consulare în scopul eliberării acestora către solicitanţi. Comparativ cu anul precedent, în anul 2014 s-a înregistrat o creştere a numărului paşapoartelor simple electronice recepţionate de MAE pentru a fi trimise în străinătate la MD/OC în scopul eliberării documentelor către titulari.

Biroul Identificări are ca obiect de activitate procesarea şi soluţionarea cererilor de identificare a cetăţenilor români transmise de misiunile diplomatice şi oficiile consulare pentru eliberarea de documente de călătorie (paşapoarte, titluri de călătorie) şi verificarea autenticităţii şi valabilităţii permiselor de conducere româneşti. Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 s-a înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de identificare adresate Ministerului Afacerilor Externe.

În anul 2014 au fost procesate şi transmise la misiunile României din străinătate prin sistemul informatic SNIV un număr de 4586 identificări de persoane şi verificări autenticitate permise de conducere şi un număr de 47 de solicitări de clarificare a statutului juridic în raport cu statul român.

ACTIVITATEA BIROULUI CORESPONDENŢĂ PAŞAPOARTE SIMPLE

Fluxul cererilor pentru obţinerea paşapoartelor simple electronice depuse în străinătate la misiunile diplomatice/oficiile consulare (MD/OC)

Activitatea Biroului de Identificări

Reprezentanţii CNPDS au participat la toate cursurile de pregătire profesională organizate de Centrul de Instruire pentru Personalul Consular (CIPC) prin susţinerea de prezentări teoretice şi practice în materie de documente de călătorie.

A asigurat pregătirea, conform atribuţiilor specifice, din cadrul sesiunilor de analiză şi instruire organizate de CIPC destinate personalului diplomatic cu atribuţii consulare de la misiuni pe perioada efectuării concediilor de odihnă în ţară.

Reprezentanţii CNPDS au participat la cursurile destinate programului de pregătire “Managementul situațiilor de criză”, organizat de Centrul Consular de Criză în colaborare cu Centrul Operațional pentru Situații de Urgență și Criză (COSUC) pentru voluntarii din cadrul Unităților de lucru ale CCC (Unitatea de Reacție Rapidă și Unitatea de Alertă).

Pentru o formare continuă şi asigurarea unei pregătiri corespunzătoare, reprezentanţi ai CNPDS au participat la cursurile de perfecţionare organizate de Ministerul Afacerilor Interne, cu precădere în domeniul consular.

STAGII DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI CU ATRIBUŢII CONSULARE DIN CENTRALA MAE ŞI EXTERIOR, PRECUM ŞI A PERSONALULUI CNPDS

MD/OC

Depunereacererii depașaport

DGP(SPCEEPS)

Validarea/aprobareacererii depașaport

CNPDS/DCONSTrimiterea

pașapoartelorcătre MD/OC

CNUPPE/DGPPersonalizareapașapoartelor/

trimitereaacestora către

MAE


Centrul de Instruire pentru Personalul Consular

20122800

2900

3000

3100

3200

3300

3400

3500

3600

3700

2013 2014

Pașapoarte recepționate in 2013

Pașapoarte recepționate in 2014

100.000

101.000

102.000

103.000

104.000

105.000

106.000

În urma evenimentelor deosebite şi a situaţiilor de criză cu care s-a confruntat Ministerul Afacerilor Externe, activitatea Biroului de Identificări a contribuit în mod substanţial la realizarea în condiţii optime a activităţii

specifice pentru eliberarea documentelor de călătorie româneşti şi pentru a clarifica dacă printre victimele accidentelor aviatice se aflau şi cetăţeni români.



În cursul anului 2014, Centrul de Instruire pentru Personalul Consular (CIPC) a continuat programele de pregătire, dezvoltând patru module de perfecționare în domeniul consular. Categoriile de personal cărora s-au adresat temele derulate au fost reprezentate de personalul diplomatic, consular și de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum și alte categorii de personal din cadrul unor instituții cu care MAE a încheiat parteneriate de colaborare, într-un proces de actualizare continuă a informaţiilor consulare, ținând cont de caracterul dinamic al domeniului de activitate.

În egală măsură, personalul diplomatic și consular aflat în procedură de trimitere în misiune permanentă sau temporară, calificat în urma concursului anual de ocupare a posturilor vacante din exterior, a beneficiat, pe parcursul anului 2014, de un modul de pregătire intensivă în materie consulară.

Tematicile dezvoltate pe parcursul modulelor au avut în vedere subiecte de studiu variate, pentru o acoperire largă a sferei consulare, și au pus accent pe activitatea consulară de bază, prin includerea în curricula de studiu a aspectelor teoretice, dar mai cu seamă a unor sesiuni de instruire practică.

În cursul anului 2014, Centrul de Instruire pentru Personalul Consular (CIPC), în colaborare cu Centrul Operațional pentru Situații de Urgență și Criză (COSUC), a organizat un nou modul de pregătire privind “Managementul situațiilor de criză”. Caracterul continuu al seminarului de lucru a fost determinat, pe de o parte, de frecvența, amploarea, complexitatea și diversificarea situațiilor de criză din perioada recentă cu implicarea cetățenilor din străinătate, iar pe de altă parte, de fluxul resurselor umane în rândul voluntarilor participanți la curs.

Activitatea consulară

Gestionarea situațiilor de criză

V. CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU PERSONALUL CONSULAR (CIPC)

1. Programele de studii dezvoltate în anul 2014


Centrul de Instruire pentru Personalul Consular

Pe parcursul anului 2014, modulele de pregătire consulară au fost completate cu etape de pregătire, în format individual, dezvoltate de către reprezentanții CIPC cu personalul diplomatic, consular și de specialitate desemnat să preia atribuții consulare în cadrul reprezentanțelor diplomatice ale României.

De asemenea, în anul 2014, au fost reluate sesiunile de analiză și instruire pe parcursul desfășurării concediilor de odihnă în România pentru personalul diplomatic / consular aflat în misiune permanentă în străinătate. Discuțiile au pus accent pe specificul activității oficiului consular sau al secției consulare unde își desfășoară activitatea persoana în cauză, precum și pe elementele de noutate ale cadrului normativ în materie și ultimele instrucțiuni în materie consulară.

În cadrul modulelor de pregătire derulate în anul 2014, Centrul de Instruire a continuat colaborarea cu experţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și cu lectori aparţinând instituţiilor din cadrul administraţiei publice sau organizaţiilor neguvernamentale.

Menținând aceeași linie, CIPC a continuat, în 2014, programele de colaborare cu Institutul Diplomatic Român, precum și cu alte instituții de profil care gestionează domenii de interes pentru activitatea consulară.

Astfel, Centrul de Instruire pentru Personalul Consular a găzduit un grup de reprezentanți diplomatici din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Afganistan, ca parte a unui program pilot de pregătire, desfăşurat în 2014, la Bucureşti, și organizat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi Institutul Diplomatic Român, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare România.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții diplomatici din Afganistan, au fost prezentate, detaliat, noile abordări legislative în materie consulară, precum și principalele funcții consulare ce guvernează activitatea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.

Totodată, au fost redate structura, modul de organizare și avantajele programelor de pregătire consulară în domenii de maximă relevanţă pentru România, având în vedere aderarea la spaţiul Schengen (Codul Comunitar de Vize, tehnici de interviu, organizarea secţiilor consulare la standarde Schengen etc.), fiind efectuată, cu aceeași ocazie, și o scurtă vizită a secţiei consulare model din cadrul Centrului de Instruire pentru Personalul Consular, dotată la standarde Schengen şi a facilităţilor sediului.

Pornind de la specificul activității Ministerului Afacerilor Externe și atribuțiile instituției în domeniul accesului la informații publice, Centrul de Instruire pentru Personalul Consular a organizat, în decursul anului 2014, în strânsă cooperare cu Primăria Municipiului București, un seminar de lucru cu tema „Comunicarea și relațiile publice în sistemul administrativ românesc”.

Prin derularea seminarului, CIPC a extins schimbul de expertiză în materie, în vederea unei informări conștiente și prompte a publicului și în special a solicitanților de servicii consulare, a unei încadrări corecte a informațiilor de interes public, dar și pentru desfășurarea în bune condiții a relațiilor interinstituționale.

2. Pregătire “ad-hoc”

3. Profil academic

4. Programe de colaborare cu instituții partenere

Institutul Diplomatic Român

Primăria Municipiului București



Promovarea activității CIPC și a facilităților sediului său au fost încadrate cu caracter continuu, ca acțiuni de imagine, în cadrul proiectelor derulate de către MAE, fie ca principal gestionar, fie în calitate de partener alături de alte instituții, în varii domenii de interes, în special gestionarea fenomenului migraționist. Au fost avute în vedere, astfel, informații utile în pregătirea personalului diplomatic și consular pentru spații cu specific regional, dezvoltare multiculturală și aspecte tradiționale din zone de interes cu potențial migrator.

Reuniune pe teme consulare, organizată sub genericul „Instrumente și concepte de modernizare a activității consulare”, de preşedinţia-în-exerciţiu română a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).

Tematica propusă în cadrul reuniunii s-a intitulat „Instrumente și concepte de modernizare a activității consulare”, discuțiile axându-se pe identificarea soluțiilor optime de adaptare a capacităților rețelelor consulare externe la dimensiunile actuale și la dinamica cererilor de servicii de asistență consulară, în condițiile extinderii dreptului la liberă circulație și ale creșterii mobilității solicitanților de prestații specifice.

Au fost expuse proiectele finalizate recent sau aflate în curs de implementare la nivelul instituției, vizând modernizarea și eficientizarea activității consulare, programele de instruire și formare continuă a

personalului consular, precum și vizite de lucru, inclusiv a sediului CIPC.

Într-un efort consolidat al echipei consulare, reprezentanții CIPC și-au adus contribuția, alături de ceilalți experți ai Departamentului Consular, la actualizarea instrucțiunilor în materie consulară și a principalului instrument de lucru, respectiv “Manualul de proceduri consulare”.

CIPC va continua procesul de pregătire a personalului consular, precum și de actualizare a procedurilor şi instrucţiunilor interne în materie consulară, ca instrumente principale de lucru în desfășurarea activității.

Totodată, programele de instruire şi formare vor continua, alături de diversificarea colaborării cu alte instituții partenere de dialog sau lectori străini care să contribuie, prin expertiză, la programele de pregătire şi perfecţionare consulară.

Nu în ultimul rând, CIPC va continua acţiunile de intensificare a schimbului de experienţă în domeniul instruirii consulare cu structuri asemănătoare din statele UE și statele terţe.

5. Promovarea activității CIPC

6. Actualizarea instrumentelor de lucru

7. Calendar 2014

În cadrul programelor comune derulate în parteneriat

În cadrul seminariilor de lucru organizate la nivel departamental



CONTRIBUŢIA DEPARTAMENTULUI ÎN CADRUL CELULELOR DE CRIZĂCelula de Criză este activată de către ministrul afacerilor externe în situaţii de risc major în care este necesară evacuarea sau repatrierea cetăţenilor români. Celula de criză, care funcţionează 24 ore / 7 zile, dispune de o unitate de reacţie rapidă, formată din echipe consulare mobile care se deplasează în teren pentru a acorda asistenţă şi protecţie consulară.

Pentru a asigura asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi în zone greu accesibile din cauza distanţelor mari sau în situaţii speciale, situaţii în care nu era posibilă deplasarea acestora la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, reprezentanţii DCons au utilizat cu succes staţiile

E-Pass mobile pentru eliberarea titlurilor de călătorie, documente care au asigurat repatrierea cetăţenilor români în bune condiţii.

Totodată, pentru îmbunătăţirea capacităţii de intervenție a echipelor mobile consulare, a fost necesară adaptarea permanentă a tehnologiei aflate în dotarea acestora prin introducerea unui sistem de comunicaţii (tablete, telefoane prin satelit) între centrala MAE şi echipele consulare mobile. De asemenea, au fost achiziţionate echipamente specializate de protecţie pentru aparatura electronică din dotare care asigură rezistenţă la şocuri şi intemperii.

• Situaţia navei MT Kerala, dispărută pe ruta Angola-Nigeria, în luna ianuarie 2014

• Accident rutier produs în Ungaria - 07.02.2014

• Asistenţă consulară acordată cetăţenilor români în urma inundaţiilor produse în Gökçeada, Turcia– 01/02.05.2014

• Asistenţă consulară acordată cetăţenilor români în urma inundaţiilor produse în Bulgaria – 21.06.2014

• Accident rutier produs în apropierea oraşului Alicante, Spania – 22.07.2014

• Activarea celulei de criză la nivelul MAE ca urmare a catastrofei aviatice din estul Ucrainei – 17.07.2014

• Activarea celulei de criză la nivelul MAE pentru acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi în Fâșia Gaza

• Prima operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza -14.07.2014

• Cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza - 21.07.2014

Crize consulare gestionate de Ministerul Afacerilor Externe în anul 2014



• Cea de-a treia operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza - 08.08.2014

• Evacuări din Libia

• Gestionarea cazului pelerinilor români blocaţi în Cisiordania

• Accidentului aviatic Air Algérie – 24.07.2014

• Cetăţeni români surprinşi de inundaţii şi alunecări de teren în insula Thassos - 03.09.2014

• Marinar român ostatic de pe nava KING JESUS din Nigeria – 19.09.2014

• Evacuări din Siria



• DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE – 189.727

• VIZE – 89.113

• LEGALIZĂRI/NOTARIALE/AUTENTIFICĂRI – 298.357

• ACTE DE STARE CIVILĂ – 90.231

• PROCURARE ACTE DIN ROMÂNIA/CLARIFICĂRI CETĂȚENIE – 25.845

• REDOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE - 55.553

SERVICII CONSULARE PRESTATE IN ANUL 2014

Perspective

DOCUMENTE DE CALATORIE

VIZE

LEGALIZARI/NOTARIALE/AUTENTIFICARI

ACTE DE STARE CIVILĂ

PROCURARE ACTE DIN ROMANIA/CLARIFICARICETATENIE

REDOBÂNDIREA CETATENIEI ROMANE

Pe parcursul anului 2015, Departamentul Consular îşi propune ca obiectiv prioritar atât continuarea demersului de modernizare a reţelei consulare, cât şi gestionarea cât mai eficientă şi operativă a unui volum tot mai mare de servicii consulare prin utilizarea mijloacelor electronice actuale de comunicare şi procesare.

Aceste linii de acţiune se traduc într-o manieră proactivă de abordare a activităţii consulare, într-un context dominat de dinamism, evoluţii rapide şi tendinţe de globalizare.

Concretizarea acestor proiecte de anvergură va conduce la o schimbare majoră a serviciului consular românesc, plasându-l printre cele mai moderne din punct de vedere tehnic şi procedural în spaţiul Uniunii Europene.



www.mae.ro

Raportul de activitate al Departamentului Consular

Documents

Transcript of Raportul de activitate al Departamentului Consular