Qlnt eu, Lestat, vampirul. Ma mai fined minte? varn-I pirul acela ajuns mare cintarel de rock $i care si-a

scris povestea. vielii. Un blond cu ochi cenugii, stApinit de

dorinta ne$avilita de-a fi in vazul lumii intregi! Sigur ca

tineti minte! Tot ce mi-an dodt eu a fost sA intruchipez raul

in acest secol stralucit, in carc o faptura infemali ca mine

nu-si mai gaseste locul. Ba chiar mi-am inchipuit ca fac ofapta buna jucind rolul diavolului.

$i tocmai pomisem pe calea cea dreapti cind am stat

ultima oara de vorba- Tocmai ma lansasem la San Francisco

impreuna au o orche$ra de biefi muritori.Discul conceftului a avut un formidabil succes. Iar po-

vestea viefii mele a fost bine primita, atit de modii-vii, cit ;ide muritori.

Apoi s-a petrecut ceva neprevazuL Eu, cel putin, nu ma

a$teptam la a$a ceva. Iar cind v-am pArasit, eram, cum se zice,

la marginea'prapastiei.Ei bine, s-a termhat. Dupa cum se vede, chiar de tot nu

m-am prapadil Altfel, nu v-as mai line de vorb6. $i peste

toate s-a a$ezat in cele din urma pulbere de stele; iar gaura

neinsemata din pinza convingerilor ralionale a fost qi ea clr-pita de bine, de rau.

Iata-ma acum mai trist, dar mai cunpanit si mai scrupulos.

$i mult mai pritemic totodag, deli partea mea omeneasca numai e atit de ascunsA pe cit era odinioara, o faptua ftAmintata

l0 ANNE RICE

Si nesatula, care isi adora $i i$i detesta totodata gaoacea

nepieritoarc Si de nepatruns in care e ferecata.

Setea nu mi s-a potolit nici acum, desi niciodata n-amavut mai pu na nevoie de singe. AS putea chiar sa renunt de-a

binelea. insa dorinla ce mi-o stimeste orice faptula vie e atitde nesadoasa, incit $tiu ca n-am sa ma pot opri weodata.

De fapt, nici n-a fost cindva numai nevoia de singe, degi

singele e tot ce igi poate dori o faptura. E mai degraba tainafaptei: sorbitul singelui, omorul, inimile inlanFite in dansulin care victi.rna igi pierde vlaga, iar eu sporesc, sorbind moar-tea ce arde o clipa asemenea vielii.

Amagire, oricum. Nici o moarte nu poate fi tot atit de

incapatoare ca viaF. Altfel, la ce bun m-as infrupta din viataaltora, ru? Iar izbavirea mea e tot atit de indepartata pe cit a

fost vreodata. Cu alil mai ruu pennu mine ca Stiu toate astea.

Fire$te, trec in continuare drept om ca togi oamenii; noisintem in stare de asta, intr-un fel sau altul, oricit de virsnriciam fi. Guler ridicat, palarie pe ochi, ochelari negd, miinile-nbuzunare - asta-i tol. Mai nou, ma schimb in haina de pieleajustata pe talie, pantaloni strimli 9i ghete potrivite la oriceocazie. Dar, din vreme in weme, imbrac Si lucruri de matase,

placute celor de prin pa4ile sudului, unde lircuiesc acum.Daca cineva se uita la mine prea indeaproape, un mic truc

telepatic e de ajuns: Sa nu te miri de ce vezi! Adaug gi unzimbet ca pe vremuri, atent sa nu mi se zareasca totu$i coltii,iar omul isi vede linistit de drum.

Uneori las deoparte orice degh.izare gi imi dezvAluiadevarata infad$are. Plete, haina de catifea care-mi amintestetimpul de-altadata, in degete doua-ftei inele cu smaralde. Mastrecor ln graba pdr mullimea din centrul acestui frumos $icorupt oras sudic sau pasesc pe nisipuri lunare de-a lungulFrmului Si respir briza fierbinte a sudului.

Nimeni nu ma priveste mai mult de-o clipa. Prea multelucruri nedeslugite ne inconjoara, spaime, amenin6ri, tainecare ne:atrag o clipa, apoi ne lasa reci. inapoi la previzibil, la

cotidian. Prinful nu mai soseste, oricine o stie; $i Poate ca

Frumoasa din PAdurea Adormita a murit.

La fel stau lucrurile !i cu ceilalii supravie[uitori asemenea

mie, cu care impart coltul asta de lume, calduros si inveEit'

capaul sud-estic al Americii de Nord, cu orasul sua'lucitor'

Miami. Daca exista un loc ideal de vinatoare Pentru

nemuritorii insetati de singe' acesta ffebuie sa fie'

E bine ca si ceilalti sint linga mine; e esendal, zau asa - e

rct ce rni-am dorit mai mult: o adunare infemala de intelepfi'

de statomici, de virsmici $i de tineri zanatici'

Din pacate, n-am fost niciodata chinuit mai cumplit la

gindul ca a$ ranine un necunoscut printre muritori' monstru

iacom ce sint! Nu gasesc weo mingiiere nici macar in mur-

murul clulce al glasurilor de dincolo de lume' Gusnrl gloriei ne-

catoare a fost P,rea ispititor - vitrine pline de discuri' admiratori

care ioPaie si aPlauda ingramadid in fata scenei" Ce

importane avea ca nu crcdeau c-a5 fi vampir cu adeviuatl in

clipele acelea eram laolaha. Iar irumele meu era pe buzele lor!

De-acum discurile s-au ePuizat, iar eu n-am sa mai ascult

niciodata cintecele acelea' Ramine doar ce am scris'

lrnpreuna cu .Irtervi u cu un Vampir' prezentat cu grija drept

frctiune. Probabil ca a$a $i tebuie sa fie' Am pricinuit prea

multe necazuri, o sa vina vremea sa votbim'

Jocurile mele de-a vampi.rul erou $i martir au Pricinuit un

dezastru, 9i totul doar ca sa dau o cupa la iveala adevarul

gol-golu1...

Credeii ca asta mi-a servit drept leatrie, nu? Ei bine, chiar

a$a s-a si intimPlat, zau ca da!

Atit de dueros toNri sa te pierzi inca o data in umbra' sa

fri iar Lestat. banditul falamic, strigoiul nestiut, la Pinda duPa

bieti muritori neajutorali $i fara habar de existenta unor

mongtri ca mine! E chinuitor sa redevii un strain' intruna

retras, in luPta cu binele li cu raul din iadul vesnic al truPului

si al sufletului!

RECINA DAMNATILOR

stie; $i poate ca

l2 ANNE RICE

in singuratatea de acum, visez la o camera batuta de lunain care ar fi o faptura fermecatoare ce m-ar dori alaturi de ea;o adolescenta frageda care sa-mi fi citir cartea si sa-mi fiascultat cintecele; o frumusete hranita cu idealuri, una dinneadmiratoarele care, in scurtul rastimp al gloriei mele de$arte,imi trimiteau pe hinie parfumata gindurile lor despre poezie

9i despre puterea iluziilor; visez sa ma sffecor in cameraintunecoasa unde pe o noptiera se gase$te poate cartea mea,cu un minunat semn de catifea intre fol visez sa-i mingiiumarul Si sa-i sudd cind privfuile noastre se intilnesc. Lestat!Am crezut mereu in tine. Am $tiut mereu ca vei veni!

ii cuprind obrajii in palme gi ma aplec sa o sarut. Desigur,draga mea, raspund eu, tu nici nu $tii cita nevoie am de tine,cit imi lipsesti, cir de mult te iubesc.

Poate ca ultimele intimplari, grozavii nebanuite la caream fost martor, durerea inevitabila pe carc am indurat-o m-arface si mai atragator in ochii unei a$fel de fiinte. E cumplitde adevarat ca suferinla ne face mai profunzi, da un plus desnilucire culorilor gi un mai larg ecou cuvintelor, Asta insadaci nu ne strive$te, daca nu ne consuma optimismul gi

spiritul, puterea vizionara $i respectul pentru lqcrurile simple,dar indispensabile.

imi cer iertare pentru amaraciunea vorbelor mele.N-arn nici un drept la aga ceva. De la mine a pomit totul;

gi am scos-o la capat, cum se zice. Sint atilia allii care n-aureu$it. Pe deasupra, au suferit gi muritorii. $i e de neiertat.Pentru asta o sa platesc vesnic.

Dar eu tot n-am priceput bine ce s-a infimplat. Nu Stiudaca a fost o tragedie ori doar intimplare fara rost. Nici dacadin boaca,na mea n-ar fi putut sa iasa ceva mareL care sa-miingaduie sa scap de risipire 5i de cogmar $i sa ajung in luminaarzatoare a mintuirii.

Poate ca nicickld n-o sa aflu adevarul. Sigur e ca totul s-aterminat. Iar imperiul nostru, micul nostru tadm particular, e

13

acum mai imPutrinat, mai intunecat Si mai intemeiat

oricind. Ce-a fost s-a dus pentru totdeauna.

declt

Ciudat e ci n-im prevazut cataclismul' dar niciodata iru-mi

dau seama ce sfirgit va avea ce-am inceput. Ma fascineaza

riscul, clipa cind totul e cu Putinia. Doar asta ma mai afiage

in haversarea etemiJAdi, cind nimic nu mai are farmec.

De fapt. aga eram si-n timPul vjelii, acum doua sute de

ani, fara stare. nelinistit. dadearn orice pentru o clipa de iubire

sau pentru o incaierare. Cind am plecat la Paris sA fac teatru,

prin 1780, doar incePuturile ma faceau sa visez, ridicarea

cortinei repetata seara de seara.

Poate ca cei virstnici au dreptate' Ma gindesc la adeYaradi

nemuritori, bautorii de singe care-au strabatut un mileniu,

care afirma ca nimeni nu se schimbi, oriciti ani ar fi sa treaca;

nu facem decit sa devenim tot mai mult noi in$ine'

Altfel spus, de inteleptit, te intreleple$ti dupa secole de-a

rindul, dar ai gi vreme sl dai la iveala toata ticalosia de care

te cred capabil dusmanii inca de la incePutul inceputului.

Iax eu sint tot diavolul de atunci, tinarul care se doregte in

luminile rampei, unde sa fiu vazut cit mai bine, poate 5i

in&agit. Una nu-mi e destul fara cealala. Iar eu tin atit de

mult sa amuz, sa incint, sA fac asa, lncit sa mi se ierte toate

pacatele... Ma tem ca momentele intimplatoare de intimitate

si de secreta recunoastere nu-mi vor fi niciodata de ajuns.

Am sarit hsa peste o seama de lucruri' nu-i a$a?

Daca mlafi citit poYestea vietii, afi l'rea sa stiti la ce ma

refer. Despre ce dezastru vorbesc inauna?

Pi,i, hai sA aruncAm o privire in urma' Cum v-am spus, am

scris cartea $i am imprimat discul pentru ca voiam sa fiu invazul lumii, sa fiu luat &ept ceea ce sint, chiar daca nu

neaparat in sensul propriu al cuvintului.Cit privegte riscul ca muritorii sa priceapa, sa i$i dea

seama ca sint exact ceea ce ziceam ca sint - nici asta nu ma

lAsa indiferent. Sa ne Yineze, sa ne distruga, era intr-un fel

dorinta mea cea mai fierbinte. Unii ca noi nu merita sa existe;

t4 ANNE RICE

ar hebui sa fim stir?ili. inchipuili-va o asemenea batahe! Ah,sa-i infrunt pe cei care gtiu cine sint eu de fapt!

Nicicind nu m-am a$teptat lnsa chiar la o astfel deconfruntare, iar rolul cintarefului de rock era o masca preafrumoasa pentru un monsffu.

Numai cei asemenea mie m-au luat in serios si au hotaritsa ma pedepseasca. $i de buna seama ca am contat Si pe asta.

De fapt, istoria noasha am povestit-o in autobiografiamea, am dat pe fafa secretele cele mai ascunse, pe carejurasem sa nu le destainui niciodata. M-am semetit in fataobiectivelor gi in luminile rampei. Nu $tiu ce s-ar fi intimplatinsa daca m-ar fi dibuit vreun om de stiinta ori daca weunpolitist mai zelos m-ar fi oprit pentru vreo gregeala deconducere cu cinci minute inainte de r,lsaLdtul soarelui, oridaca a$ fi nimerit la pugcarie, pus sub lupi, identificat 9iclasificat, Si toate astea, spre satisfactia celor mai inver$unalisceptici dintre muritori, sa se li petrecur in timpul zilei, cindsint lipsit de puteri.

Adevarat, pulin probabil sa mi se fi intimplat asa ceva.Nici atunci, nici acum. (Degi ar putea fi tare nostim, zau asa!)

Totusi, era inevitabil ca riscul sa-i infurie pe ceilalti, sadoreasca toli sa ma arda de viu sau sa ma ciopirleasca ina-omie de bucatele nemuritoare. Cei mai multi dintre cei foartetineri sint prea idioti ca sA priceapa cit de sigura e pozilianoasfta. Pe masura ce se apropia noaptea concertului, m-amapucat sa visez la astfel de batahi. Ce placere sa-i distrug peticalo$ii care-mi seamana, sa tai potecA printre vinovati, sa-midistrug la nesfirgit propria imagine.

Cu toate astea, $titi, bucuria de-a fi acolo, cintind, jucind,incintlnd, asta era important, la urma urmelor. De fapt, voiamsa faiesc. Actorul muritor, care plecase cu doua sute de aniin urma la Paris Si ili gasise moartea pe bulevard, putea, insfr$it, sa aiba clipa lui de glorie.

Dar sA-mi continuu povestirea. Concerul a ayut succes.Mi-am trait triumful in fala a cincisprezece mii de fani

REGINA DAMNATILOR 15

muritori care urlau din rasputeri; mai erau acolo si doi dinte

nemuritorii indragif de mine, Gabrielle $i Louis, creatiile

mele, iubirile de care fusesem despa4it de atita amar de ani.

inainte de sflrsitul noPtii, Yampidi care incercasera sa ma

pedepseasca au fost z&obiji. Atita doar ca in aceste ha4uieli

am avut un aliat nevazut; dusmanii no$tri s-au hezit in flacari

inainte de-a fi in ftare sa ne faca ce1 mai mic rau.

in preajma zorilor, eram prea imbatat de victorie ca szl ma

gindesc la vreo primejdie. N-am tinut seama de aYertis-

mentele infocate ale lui Gabrielle - ma simteam atit de bine

cu ea in brate din nou; cit pdve$te presimtirile negre ale lui

Louis, le-am respins ca intotdeauna.

Apoi invaha$eala, escalada muntelui...

$i in vreme ce soarele se ridica peste Valea Carmelului'

iar eu inchideam ochii, asa cum orice vampir trebuie sa faca

in acele clipe, mi-am dat seama ca nu mai erarn singur in

cotlonul meu subpamintean. Nu numai pe cei mai tineri din-

tle vampiri ii stimisem cu muzica mea; cintecele mele iirezisera din amo4ire Si pe cei mai vtusnfci dintre noi.

M-am pomenit intr-una dintre acele clipe de cumPana

intre risc $i posiblitate. Ce-aYea sa urmeze? Aveam si dispar,

in sfilsit, ori sa renasc?

Ca sa povestesc urmarea, febuie sa ne intoarcem Putin in

tlecut.

Sa incep cu vreo zece noPtri inainte de concertul fatal si sa

va las sa va strecurati in mintea $i in sufletul celor atrafi de

muzica $i de cartea mea intt-un fel sau altul, Persoane de care

pe-atunci nu $tiam chiar nimic.Cu alte cuvinte, s-au tot petrecut intimPlari Pe care a

trebuit sa le reconstinri mai tirziu. Ceea ca va ofer acum e

aceasta reconstituire.

Sa parasim, asadar, granitele sdmte si lfuice ale persoanei

intii singular; ca ahe mii de scriitori muritori, sa sarim in

l6 ANNE RICE

mintile ti in sufletele a numeroase personaje. Sa galopam inlumea persoanei a treia gi a punctelor de vedere multiple.

$i, fiindca veni vorba, cind personajele acestea gindesc orispun despre mine ca ag h aratos ori irezistibil Si asa maidepane, nu va inchipuif ca eu le-a5 fi pus ideile astea in cap.Nici porneneala! E ce€a ce mi s-a istorisit sau ceea ce eu insumiam aflat datorita puterii fara gres a telepatie| n-a$ spunebaliveme nici in privinta asta, nici in oricare alta. Asta e, ce safac: sint un monstru chipe5. Acesta-i lozul tras de mine.Ticalosul, care m-a facut sa devin ce sint acum, dupa infaffarem-a ales. Asta-i tot. Accidente de-astea se produc intmna"

in deffritiv, trzrim htr-o lume a accidentelor, unde numaiprincipiile estetice au rainicie. Vesnic o sa ne infruntam cubinele 9i cu raul, nazuind un echilibru moral; insa pllpiircaploii varatice in lumina lampioanelor sau sEaluctea orbitoarea unei canonade in noapte, astfel de frumusele cruda e din-colo de orice disculie.

Iar acum, fifi incredintati: chiar daca va parasesc, o sa stiusa ma intorc la momentul cuvenit. Adevarul e ca nu pot sA

sufar sa nu fiu eu cel care povestegte la persoana intii de la uncapat la altul! Cum ar zice David Copperfield, habar n-amdaca. sint eroul sau victima acestei povestiri. Oricum, cel maiinsemnat sint eu, nu? Eu sint cel care istorise5te de fapt.

Ce sa-i faci, nu-i totul sa fii un James Bond prinrevampiri. Trufia sa mai rabde nitel. Chiar daca n-o sa credetio iota din ce ve spun, vreau sa $titi ce ni s-a intimplat cuadevarat. DacA intr-alta parte nu, macar in fictiune sa am gir,

altfel o sa o iau de-a binelea razra.Plna la urmatoarea noasFa intilnire, aSadar, va pasuez in

gind; va iubesc; ar dori sa fiti aici.., in bratele mele.

CUPRINS

CUVINT iNAINTE / 19

Partea intiiCALEA SPRE VAMPIRIJL LESTAT / 45

I Legenda gemenelor / 47

2 Scurta viata fericita a lui Baby Jenks $i a Bandei

cu Colti / 55

3 Zeila Pandora I 78

4Istoria lui Daniel, iubitul diavolului, sau $narul din

Interviu cu un VanPit 195

5 Khayman, KhaYman al meu / 156

6 Istoria lui Jesse, a Marii Familii ri a Ordinului

1u1sn35sa / 178

Partea a doua

NOAPTEA DE HALLOWEEN / 253

Partea a treia

cuM A FOST iNTRU tt{cepu'r' l$e ssTE AcuM $IA$A VA Fr iN VECIMCILOR... / 319

I Lestat in bratele zeilei / 321