Anne Frank

Anne Frank un jurnal cltorete n jurul lumii

Anne Frank este o evreica, ce a trebuit s se ascunda n timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial pentru a scpa de naziti. Ea a pstrat un jurnal pe parcursul timpului n ascuns de la Prinsengracht n Amsterdam. Anne i alte familii din ascunzatoare au fost descoperiti i deportai n lagrele de concentrare. Din opt persoane doar tatal, Otto Frank, supravietuieste.

Milioane de oameni din ntreaga lume cunosc jurnalul lui Anne Frank. Tanara , de origine evreo-germana , s-a nascut la 12 iunie 1929 ,n Frankfurt . n 1933 familia ei a fugit din cauza invaziei ordonantelor naziste, care-i deposedau pe evrei de toate drepturile si libertatile . Dup ce trupele germane au invadat Olanda Anne Frank i familia s-au ascuns n anexa din spate le unei case ,n Amsterdam. Acolo, cand Anne implinea 13 ani , a primit multe cadouri printre care si un caiet imaculat, potrivit sa devina jurnal de notatii personale..Dup descoperirea ascunzatorii , n 1944, Anne Frank i familia ei au fost deportai. Ea a murit n 1945 n lagrul de concentrare Bergen-Belsen la vrsta de 15 ani. Prin publicarea jurnalul ei, Anne Frank a devenit un simbol al milioane de evrei care au czut victime la politica de exterminare rasiste de Socialisti

Dup casatorie, Otto i Edith Frank se stabilesc n Frankfurt. n curnd au avut doi copii: Margot n 1926, i Anne n 1929. Acesti primi ani sunt fericiti, dar criza economic mputernicete lui Hitler NSDAP. n 1933, Hitler preia ca lider al guvernului german. Otto i Edith Frank sunt profund ngrijorati. Persecutarea evreilor i criza economic cauzeaz probleme uriae. Ei cauta un mijloc pentru a evada.

Otto Frank reuete s nfiineze o afacere n Amsterdam. Edith, Margot i Anne il urmeze n Olanda. Au gsit un loc de a tri pe Merwedeplein. Familia se simte n siguran i simt din nou libertatea. Copiii merg la coal, Otto lucreaz din greu la afacerile sale i Edith are grij de gospodrie. Dar, apoi izbucnete Primul Rzboi Mondial . Pe 10 mai 1940, Germania invadeaz Olanda. Familiei Frank este n pericol mai mare ca de obicei.Discriminarea mpotriva evreilor continu s creasc. Evreii profesori i funcionarii publici sunt concediati de la locurile lor de munc; cstoriile ntre evrei i non-evrei sunt interzise i evreii nu mai pot rula propriile afaceri.

Anne scrie:Nu am curaj sa fac nimic , fiindca mereu mi-e frica sa nu fac ceva interzis. In decursul celor doi ani petrecuti in ascunzatoare, Anne a trait in acest spatiu inchis ,lipsit de lumina soarelui si de caldura prietenilor , doi ani in care, desi aflata la inceputul adolescentei ,ea n-a mirosit o floare , nu s-a plimbat macar o data printr-un parc, n-a vazut un spectacol. Kristallnacht (Noaptea de cristal)La 9 noiembrie 1938, un diplomat german de rang inferior este asasinat la Paris de catre un tanar evreu german. Vorbind la o sedinta de cadre a partidului, Goebbels da de inteles ca Hitler nu s-ar supara daca ar avea loc niste razmerite. Preluand sugestia, SA ordona sa se dea foc sinagogilor. Drept urmare, in noaptea de 9 spre 10 noiembrie , un pogrom general se declanseaza in Germania. Bilant: 91 de evrei ucisi, mii de raniti, 191 sinagogi incendiate, 7.500 de magazine jefuite, 30.000 de evrei arestati si expediati in lagare de concentrare.Intr-una dintre aceste sinagogi incendiate s-au casatorit si Otto si Edith.

Al Doilea Razboi Mondial izbucneten 1938, Germania a anexaza. Austria. La 15 martie 1939, trupele germane ocup Praga i Cehoslovacia .La 1 septembrie 1939, armata german atac Polonia. Acest semnale prevestesc nceputulcelui de-al Dooilea Razboi Mondial. Olanda este ocupataCeea ce provoaca teama este ziua de 10 mai 1940: armata german atac Olanda. Dup patru zile de lupt, avioane germane bombardeaza centrul Rotterdam. Cnd Comandamentul German amenin oraele, renun la armata olandeza. Centrul oraului Rotterdam este bombardat i distruse n 1940.Anne noteaza in jurnalul sau ganduri referitoare la aceasta perioada. La 8 iulie 1942 spune ca: Erau intrebari pe care nu aveam voie sa le pun, dar pe care nu mi le puteam scoate din cap. Margot si cu mine am inceput sa impachetam cateva lucruri pe care le consideram necesare in ghiozdanele noastre. Primul lucru pe care l-am bagat a fost jurnalul, apoi ondulatorul, batiste manuale, scrisori vechi si tot felul de alte lucruri ciudate cu gandul ca le vom ascunde. Dar nu-mi pare rau: AMINTIRILE INSEAMNA MAI MULT DECAT OBIECTELE.

Mai tarziu tanara destainuie sentimente ce o chinuie; desi aflata in razboi ea este totusi o adolescenta,iar in sufletul sau apare o adevara multitudine de intrebari . 12februarie1944: Draga Kitty, soarele straluceste, cerul este de un albastru intens, bate un vanticel usor, iar mie imi este atat de dor de toate; sa vorbesc, de libertate, de prieteni, sa fiu putin singura... Si imi este dor sa plang! Simt ca arde ceva in sufletul meu si stiu ca m-as putea usura daca as plange putin, dar nu pot. Sunt agitata, merg dintr-o camera in alta, ma uit prin geamurile murdare si inchise si simt cum inima imi bate tare in piept de parca ar spune: >Cred ca este primavara din sufletul meu, o simt cum renaste, o simt cu trupul meu si sufletul meu...

Locul ascunderii la 263 Prinsengracht este relativ spaioas. Nu exist spaiu suficient pentru dou familii. Acest lucru este neobinuit, avnd n vedere c prinii i copiii care merg n ascunzis frecvent sunt separati unii de altii. Cele mai bune locuri pentru ascundere sunt spaiile mici n spaiile umede sau prfuite din mansarde. Oamenii din mediul rural simt posibilitatea de a iesi afara insa pot face acest lucru daca sunt siguri ca nu exista riscuri de a fi descoperitiO bibliotec ascunde usanainte cu mult timp, intrarea n anexa secret este ascunsa n spatele unei biblioteci mobile. Voskuijl, managerul depozitului, construiete biblioteci mobile pentru a ascunde intrarea n anexa secret."Acum secretele noastre din anexa au devenit cu adevarat secrete...Domnul Kugler a crezut c ar fi mai bine s aib o bibliotec construit n faa intrrii locului nostru de ascundere. Aceasta se leagana in afara pe balamale i deschide ca o u. Domnul Voskuijl a fcut lucrrile de dulgherie. (Domnul Voskuijl a spus c cele apte dintre noi sunt ascunse datorita lui.) "Anne scrie despre acest fapt n Jurnalul ei pe 21 August 1942, atunci cnd mai existau doar sapte persoane ascunse. Fritz Pfeffer se altur grupului la o dat ulterioar, pe 16 noiembrie 1942.Familia Van-ulFamilia Van-ul ajunge la anexa secret o sptmn mai trziu. Anne este fericita, pentru c acum exist mai muli oameni cu care poate sa vorbeasca. Familia Van ul locuieste la etajul al treilea. Lng u este Peter van Pels' tiny in camer. Anne scrie despre camere: ".. foarte mici, foarte ntunecate i umede." Prin intermediul lui Petru prin camere, oamenii ascunsi pot ajunge la mansarda, unde sunt stocate aprovizionarile cu alimente. Anne i Peter adesea mergeu in mansarda astfel putand vorbi in privat. Famila Frank trieste n dou camere la etajul al doilea.

Doi anin iulie 1942, oameni ascunsi nu sunt contienti c ei vor petrece mai mult de doi ani n anexa secret. Tot acest timp, ei nu va fi capabili s mearga afar i vor trebui s ramana in ntunericul i umezeala din ascunztoarecu traind incontinuu cu teama de a nu fi descoperiti.

Fritz Pfeffern noiembrie 1942, o a opta persoana se alatura grupului oamenilor ce se ascundeau: Fritz Pfeffer. El este un medic dentist i o cunotin a francilor i a familiei Van ul. Margot incepe prin a dormi in camera ei , iar apoi Anne poate partaja camer vecin cu Fritz Pfeffer. n Jurnalul ei, Anne Frank scrie prima ei impresie despre noul venit: ''.. .un om foarte frumos ".O privire la vecinin Jurnalul ei, Anne descrie o seara special, atunci cnd ea folosete binoclul pentru a arunca o privire la vecini, din curiozitatea unui copil intrigat:"N-am tiut c vecinii ar putea fi att de interesanti. Ai nostrii sunt, n orice caz;am ntlnit o pereche la cina, o familie care face filme acas i dentistul de peste drum a facut farse unei doamne respectabile".

Decrete Anti-evreieti

n Jurnalul ei, Anne scrie o list de lucruri care nu mai sunt permise:"Libertatea noastr a fost supusa unor restricii severe de o serie de decrete anti-evreiesti: evreii trebuiau s poarte o stea galben; era interzis transportul cu tramvaie sau circularea in propriile masini; timpul era alocat cumprturilor ntre 3:00 i 17:00:; frecventau numai locuri aflate in proprietatea evreilor, saloane de coafura si saloane de frumusete; Evreiilor le-a fost interzis s fie afar pe strzi intre 8:00 PM si 6:00 A.M.; s participe la teatre, filme sau orice alte forme de divertisment; piscine, terenuri de tenis, hochei pe domenii sau orice alte domenii atletic; s ia parte n orice activitate sportiv n public s stea n grdinile lor sau ale prietenilor dup ora 8:00; a fost interzis s fie vizitai de cretini n casele lor."Anne nu doar inea un jurnal n anexa secret., scria nuvele i colecta citatele preferate intr-un carnetel; sperand c jurnalul ei s fie publicat ca un roman de dup rzboi il rescrie dar nu reuseste sa il termine, fiind descoperit si retinut.

1944

Pe 4 August 1944, toat lumea n anexa secret este arestata, in urma unei tradari din interior,ramasa nedescoperita pana in ziua de astazi fiind deportai n primul rnd la lagrul de tranzit Westerbork, i apoi pe la Auschwitz. Otto Frank este singura persoan din anexa secretcare va supravieui n lagre. Hermann van Pels este ucis n camerele de gaz i Auguste este aruncat n faa unui tren n cursul unui transport. Alii mor de boli i de epuizare.

1945

Dup ce este eliberat la Auschwitz, Otto revine la Amsterdam pentru Edith si pentru a vedea Miep i Jan Gies; sper ca Anne i Margot ar putea fi nc n via, dar apoi descoper c nu au supravieuit rzboiului, si primeste jurnalele de la Miep, publicandu-le si indeplinind ultima dorinta a fiicei sale.

1947Dup rzboi, Otto Frank isi dedica munca pentru drepturile omului si rspunde miilor de scrisori de la oameni care au citit jurnalul fiicei sale, tradus i adaptat att in film, cat i teatru..Otto adesea concluziona in scrisorile sale cu cuvintele: "Sper ca jurnalul ei isi va pune amprenta pe tot restul vieii tale, astfel nct n msura n care este posibil, din circumstane proprii, va lucra pentru unitate i pace."

Libertate i Justiie

n 1994, reprezentanta Anne Frank a cltorit la ase orae din Africa de Sud. Mai mult dect o sut de mii sud-africani au vizitat expoziia. In cadrul ceremoniei de deschidere n Johannesburg, pe 15 August, preedintele Sud-African Mandela realizat deschiderea i a fost premiat cu medalia de recunoatere in lupta lui neobosita pentru a face Africa de Sud centrul societii democratice multiculturale. Mandela a acceptat Medalia cu urmtoarele cuvinte:

Ne-am pstrat spiritele ridicate i ntrite in ncrederea transmisa de experienta ei n invincibilitatea cauzei de libertate i Justiie."

null164057.17