Proiect Mcp Schuster Anne-marie

56
CAPITOLUL I Prezentarea entitatii economice S.C. „SCHUSTER ANNE- MARIE” S.R.L. ISTORICUL FIRMEI : S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. 1.1. Data înfiinţării si obiectivele entitatii S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. a luat fiinţă în decembrie 1993. Este persoană juridică română, are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate. Sediul societăţii este în BUCURESTI, str. Şoseaua Giurgiului nr. 123. S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. are codul fiscal R3911612 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22-161-1993. Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 78.215.000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei. Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de: a. producţia, inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe piaţa internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a produselor de panificaţie şi pastelor făinoase; b. comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în locuri special amenajate – pieţe, târguri precum şi în sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine şi altele de acest fel; c. operaţiuni de import-export, exclusiv cele prevăzute la punctul a., produse şi servicii, operaţiuni specializate de comerţ exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, licitaţii, cooperare, gaj, ipotecă, barter, reprezentanţă), precum şi oricare alt gen de servicii de comerţ exterior;

description

MCP

Transcript of Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Page 1: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

CAPITOLUL I

Prezentarea entitatii economice S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.

ISTORICUL FIRMEI : S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.

1.1. Data înfiinţării si obiectivele entitatii

S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. a luat fiinţă în decembrie 1993. Este persoană juridică română, are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate.

Sediul societăţii este în BUCURESTI, str. Şoseaua Giurgiului nr. 123. S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. are codul fiscal R3911612 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22-161-1993.

Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 78.215.000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:a. producţia, inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe

piaţa internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a produselor de panificaţie şi pastelor făinoase;

b. comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în locuri special amenajate – pieţe, târguri precum şi în sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine şi altele de acest fel;

c. operaţiuni de import-export, exclusiv cele prevăzute la punctul a., produse şi servicii, operaţiuni specializate de comerţ exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, licitaţii, cooperare, gaj, ipotecă, barter, reprezentanţă), precum şi oricare alt gen de servicii de comerţ exterior;

d. prestări de servicii în domeniul:- transportul de mărfuri şi persoane în trafic intern şi internaţional;- intermedieri mobiliare şi imobilare în sistem de comision sau consignaţie şi

reprezentanţă comercială;- intermedieri şi cumpărări de active şi acţiuni de către S.C. „SCHUSTER ANNE-

MARIE” S.R.L.;- intermedierea cumpărării de active şi acţiuni de către acţionarii salariaţi şi îi

reprezentarea acestora faţă de terţi în astfel de acţiuni.e. Concesionarea de terenuri arabile şi creditarea proprietarilor de terenuri pentru

producţia de cereale;f. În realizarea obiectului de activitate societatea comercială efectuează orice alte

operaţiuni privind dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea capacităţii de producţie, cumpărarea de active şi acţiuni, având dreptul de a cumpăra, închiria sau a dobândi prin alte mijloace şi de a obţine orice fel şi orice drepturi, privilegii sau orice avantaj asupra sau în legătură cu orice proprietăţi şi orice construcţii, clădiri, locuinţe, ateliere, magazine, depozite, capacităţi de producţie, maşini, echipamente, instalaţii, motoare, material rulant, mijloace auto şi orice proprietate imobiliară sau drepturi de orice fel.

Page 2: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Baza materială a societăţii S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. este compusă din următoarele active principale:

- o moară de grâu – construită în 1912, a ajuns prin modernizări succesive la o capacitate de măciniş de 124 de tone în 24 de ore; utilajele sunt de provenienţă românească (15 valţuri tip Topleţ) şi turcească (umidificatoare, maşini de gris).În urma procesului de măcinare se pot obţine toate tipurile de făină, diferenţiate în funcţie de conţinutul în cenuşă şi substanţe minerale;

- cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în tot oraşul.

1.2. Produsele oferite de firmă : - făina albă tip 650;

- făina albă tip 480;- gris;- tărâţe;- franzela “Neptun” (0,500 kg/buc.);- franzela “Pariziana” (0,400 kg/buc.);- colac moldovenesc (1 kg/buc.);- colăcei moldoveneşti (0,1 kg/buc.);- pateuri (0,050 kg/buc.);- saleuri – vrac;- minipateuri cu brânză – vrac;- minipateuri cu ciuperci – vrac;- batoane cu lapte (0,100 kg/buc.);- cozonac cu stafide şi cacao (0,800 kg/buc.).

Se remarcă faptul că ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de bază, caracterizate printr-o cerere puţin elastică în raport cu preţul, ceea ce a determinat o scădere mai puţin accentuată a consumului în condiţii de inflaţie.

1.3 Vânzările S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.se desfăşurau sub următoarele forme:

- vânzări en gros – 25%;- vânzări cu amănuntul – 33%;- vânzări prin reţeaua proprie de magazine – 42%.Evoluţia vânzărilor zilnice este prezentată în tabelul următor:

Page 3: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Cifra zilnică a vânzărilor a înregistrat o tendinţă de creştere în primii 2 ani. În termeni reali, evoluţia a fost ascendentă în perioada 2006-2007 şi descendentă în perioada 2008-2009.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distribuţie a produselor, în prezent scăderea producţiei a redus eficienţa utilizării lor, făcând de dorit utilizarea unor maşini mai mici.

În 2007 ea deţinea o treime din piaţa de desfacere a produselor de panificaţie din judeţ, această cotă este în prezent de aproximativ 20%. Această evoluţie s-a suprapus pe o scădere generală a consumului, ceea ce a determinat şi reducerea producţiei unităţii.

1.4. Prezentarea datelor financiare la firma S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.

Page 4: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

CAPITOLUL II

2.1 INFORMAŢII FINANCIARE

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial. De asemenea, analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. Atât analiza pe plan intern, cât şi cea externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a riscului şi, în final, a valorii întreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul de rezultate şi anexa la bilanţ.

Structura bilanţului se apropie tot mai mult de o prezentare funcţională (pe activităţi) a datelor contabile, în detrimentul unei prezentări după criteriile financiare de lichiditate şi exigibilitate. De aceea este necesară o tratare prealabilă a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiză financiară semnificativă. În acest sens sunt utile detalierile care se fac în anexa la bilanţ privind lichiditatea activelor, îndeosebi a creanţelor şi exigibilitatea pasivelor, mai cu seamă a datoriilor întreprinderii. Se ajunge astfel la construcţia unui “bilanţ financiar”, în care clasamentul posturilor de activ şi de pasiv se face exclusiv după criteriile de lichiditate şi exigibilitate.

Pentru a respecta cât mai fidel criteriul lichidităţii, activele fixe se prezintă în următoarea succesiune:

1. imobilizările2. imobilizările necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comerţ), care au o

lichiditate foarte slabă;3. imobilizările corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o

lichiditate slabă;4. imobilizările necorporale amortizabile (brevete, licenţe, cheltuieli de înfiinţare

etc.) devin lichide pa măsura repartizării cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune;

5. imobilizările corporale amortizabile, care devin lichide pe măsura amortizării lor;6. participaţiile, sub formă de acţiuni sau părţi sociale pe care întreprinderea le deţine

în permanenţă pentru a controla o altă societate sau pentru a exercita, în cadrul acesteia, o influenţă predominantă.

7. alte imobilizări financiare (dobânzi calculate şi cu scadenţă amânată, împrumuturi de la terţi, depozite şi cauţiuni).

Activele circulante sunt mai lichide decât activele fixe, putând fi rapid transformate în monedă. Durata recuperării capitalurilor băneşti alocate în aceste active este mai scurtă şi de aceea ele mai sunt numite şi decalaje de plăţi nefavorabile.

Structura pasivului, după criteriul exigibilităţii, grupează posturile de pasiv în două mari categorii:

- capitalurile proprii;- datoriile.

Capitalurile proprii au o exigibilitate nulă, întrucât capitalul mobilizat de la acţionari sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispoziţia întreprinderii, pe toată durata ei de viaţă.

Page 5: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Analiza datoriilor, în funcţie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanţă pentru evaluarea riscului financiar pe care îl implică îndatorarea întreprinderii. Gruparea în datorii financiare (pe termen lung şi mediu) şi datorii de exploatare (pe termen scurt) se face în funcţie de scadenţa obligaţiilor de plată.

Pentru S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. , bilanţurile financiare pe anii 2011, 2012 si 2013se prezintă astfel:

ACTIV Exprimat in : - mii lei -Nr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

1 Imobilizări necorporale

0 13.395 5.928

2 Imobilizări corporale

5.085.850 6.048.520 6.036.391

3 Imobilizări financiare

568.041 568.041 568.041

4 Stocuri 5.355.197 8.263.269 7.931.502

5 Creanţe 662.264 1.669.887 4.223.086

6 Creanţe > 1 an 213.285 309.828 313.802

7 Creanţe < 1 an 448.979 1.360.059 3.909.284

8 Titluri de plasament

3.920 32.880 853.594

9 Disponibilităţi băneşti

462.090 1.419.000 1.684.346

10 Conturi de regularizare şi asimilate

63.481 120.840 140.793

ACTIV CORECTAT - mii lei -

Nr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

1Imobilizări nete (fără amortizări) = Imobilizări necorporale +Imobilizări corporale +Imobilizări financiare + Creanţe > 1 an

5.784.266 6.939.784 6.924.162

2 Active circulante =Stocuri +Creanţe < 1an +Titluri de plasament +Disponibilităţi băneşti +Conturi de regularizare şi asimilate (cheltuieli înregistrate în avans)

8.466.919 11.196.048 14.519.519

Page 6: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Capitaluri proprii = 6632450 Capitaluri proprii = 6632450Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = 0

Datorii pe termen mediu şi lung = 0

Datorii = 5614960 (în totalitate pe termen scurt)

Datorii pe termen scurt = 5614960

Conturi de regularizări = 0 Pasiv Pasiv corectat

Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze, pe de o parte, modalităţile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi, pe de altă parte, treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierderi). Bilanţul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, în timp ce contul de rezultate sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare, de prelucrare şi de ieşire, pe perioada considerată. Informaţia comună, care se întâlneşte în cele două documente de sinteză, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii (intrări, prelucrări, ieşiri) şi a noii stări patrimoniale a acesteia.

Diferenţa dintre activul total şi datoriile totale contractate dă o primă şi principală evaluare a întreprinderii la data încheierii exerciţiului. Această ecuaţie fundamentală a bilanţului redă situaţia netă a întreprinderii, respectiv averea netă a acţionarilor (activul neangajat în datorii).

SITUAŢIA NETĂ = ACTIV – DATORII

Din desfăşurarea ciclului de exploatare vor rezulta următoarele consecinţe financiare:

- întreprinderea va putea obţine amânări la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce reprezintă un mijloc de finanţare din afară;

- din momentul cumpărării materiilor prime şi până în momentul vânzării produselor finite, întreprinderea îşi va imobiliza o parte din capitalul său în stocuri create în fazele ciclului de exploatare (materii prime, producţie neterminată, produse finite), astfel că acestea generează un prim, şi cel mai important, necesar de finanţare a activelor circulante;

- întreprinderea se va afla deseori în situaţia de a acorda amânări la plată clienţilor (credite clienţi), astfel că trebuie să finanţeze şi aceste sume aflate în curs de încasare.

Necesarul financiar al exploatării reprezintă diferenţa dintre capitalul imobilizat în stocuri şi formarea creanţelor clienţi şi finanţarea înglobată în datoriile către furnizori, pe de altă parte. Nevoia de fond de rulment este expresia realizării echilibrului pe termen scurt dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante:

NECESAR DE FD. DE RULMENT=ALOCĂRI CICLICE-SURSE CICLICE

Page 7: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

=(Stocuri +Creanţe)- Datorii de exploatare

Necesarul de fond de rulment va înregistra valori pozitive, dar descrescătoare, ceea ce indică o evoluţie favorabilă societăţii (un echilibru între durata încasărilor şi cea a plăţilor.)

Alocările permanente (în imobilizări) vor fi, în principiu, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii şi datorii financiare). Cu cât sursele permanente vor fi mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, cu atât întreprinderea va dispune de o marjă de securitate, care o va pune la adăpost de evenimente neprevăzute.

Acest surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor, poate fi “rulat” pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor. Această utilizare potenţială a marcat şi denumirea lui, şi anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului finanţării pe termen scurt.

FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCĂRI PERMANENTE

Evoluţia fondului de rulment evidenţiază o creştere a acestuia, urmată de o uşoară scădere. Totuşi, valoarea sa se menţine pozitivă, în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. (O parte din capitalurile permanente trebuie să acopere nevoile ciclice – temporare – reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare ale întreprinderii).

Mărimea calculată anterior reprezintă fondul de rulment net. În legătură cu fondul de rulment se mai pot calcula următoarele mărimi:

Page 8: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

- fondul de rulment brut, care cuprinde toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate în bani într-un termen mai mic de un an;

- fondul de rulment propriu, care reprezintă excedentul capitalului propriu faţă de activele imobilizate şi arată autonomia de care dispune o întreprindere în finanţarea investiţiilor în active circulante. În cazul S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.., fondul de rulment propriu coincide cu fondul de rulment net, deci societatea nu va avea datorii pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment reprezintă nevoile temporare, dar reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale întreprinderii. Mărimea sa trebuie să fie egală sau inferioară fondului de rulment; în caz contrar calitatea necorespunzătoare a activităţii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exerciţiile financiare viitoare sau care pune în pericol integritatea capitalurilor proprii.

Diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment reprezintă trezoreria netă, care trebuie să aibă o valoare pozitivă:

FR=NFR+TN

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive demonstrează succesul întreprinderii în viaţa economică şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei pe piaţă.

Page 9: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Se observă că trezoreria netă va avea valori pozitive, în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. Mărimea sa va varia de la un an la altul, în funcţie de evoluţia activităţii societăţii.

Ratele şi ceilalţi indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al întreprinderii.

Prin definiţie, diagnosticul este o apreciere făcută asupra unei întreprinderi sau asupra unei activităţi a acesteia.

Diagnosticul financiar nu constituie decât o parte a diagnosticului întreprinderii. O apreciere globală a situaţiei financiare şi performanţelor impune un diagnostic multidimensional asupra:

- potenţialului tehnologic;- potenţialului comercial;- raporturilor umane;- organizării şi sistemului de gestiune;- situaţiei şi performanţelor financiare.Diagnosticul financiar are ca obiective: măsurarea rentabilităţii capitalurilor

întreprinderii şi aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar, pentru a evalua gradul de risc (economic, financiar şi de faliment) al întreprinderii.

Diagnosticul rentabilităţii se realizează prin intermediul a două categorii de rate de eficienţă:

- rate de rentabilitate economică;- rate de rentabilitate financiară.Diagnosticul riscului urmăreşte măsurarea variabilităţii rezultatelor întreprinderii la

modificarea poziţiei întreprinderii (a cifrei de afaceri şi a structurii cheltuielilor ei fixe şi variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii şi împrumutate) şi a variabilităţii solvabilităţii întreprinderii, a capacităţii acesteia de a-şi onora, la scadenţă, obligaţiile faţă de terţi. În ansamblul activităţii ei, întreprinderea comportă trei riscuri:

- de exploatare (economic);- de finanţare (financiar);- de faliment.

Page 10: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Situaţia întreprinderii va fi apreciată ca pozitivă dacă, în urma diagnosticului ei financiar, rezultă o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (acţionari şi împrumutători) şi le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor în activele întreprinderii.

Diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment reprezintă trezoreria netă, care trebuie să aibă o valoare pozitivă:

FR=NFR+TN

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive demonstrează succesul întreprinderii în viaţa economică şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei pe piaţă.

Page 11: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Se observă că trezoreria netă are valori pozitive, în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. Mărimea sa variază de la un an la altul, în funcţie de evoluţia activităţii societăţii.

. Întreaga activitate desfăşurată de întreprindere va cuprinde două categorii de operaţiuni: de gestiune şi de capital. Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi cu caracter recurent, repetitiv în viaţa economică a întrepriderii. Ele cuprind mai departe operaţiuni de exploatare a patrimoniului spre realizarea de produse şi servicii vandabile, operaţiuni financiare operaţiuni excepţionale, accidentale şi în afara activităţii curente. Rezultatul operaţiilor de gestiune îl constituie cash-flow-ul de gestiune, format din profitul net, amortizare şi dobânzi:

CF gest. = EBE+Ven. fin+/- Rezultat excepţional – Impozit

La nivelul întreprinderii, cash-flow-ul disponibil este determinat de gestiune, după finanţarea creşterii economice, respectiv după deducerea variaţiilor, la sfârşitul anului, ale imobilizărilor (ΔIMO) şi ale stocurilor şi creanţelor (nete de datoriile de exploatare aferente=ΔNFR):

CFD=CF gest. – ΔIMO -ΔNFR

ΔIMO+ΔNFR=creşterea economică

Page 12: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Dacă bilanţul exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns la încheierea exerciţiului, contul de rezultate exprimă, în parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonială finală. Contul de profit şi pierderi sintetizează deci fluxurile economice, respectiv cheltuielile şi veniturile perioadei de gestiune .

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii. Construcţia în trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului +adaosul comercial) şi încheind cu cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului), a sugerat denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectivă de acumulare.

Relaţiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt următoarele:

1. Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului - Consumuri externe (de la terţi)2. Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată

+ Subvenţii de exploatare

- Cheltuieli de personal

- Impozite, taxe, vărsăminte asimilate

3. Profitul din exploatare = Excedent brut din exploatare

Page 13: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

+ Reluări asupra provizioanelor

+ Alte venituri (din exploatare)

- Amortizări şi provizioane calculate

- Alte cheltuieli

4. Profitul curent = Profitul din exploatare + Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

5. Profitul net = Profitul curent

+ Rezultatul excepţional

- Participarea salariaţilor

- Impozitul pe profit

Vom urmări în continuare evoluţia acestor indicatori în cazul S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. pentru perioada analizată.

Evoluţia valorii adăugate:

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor, energiei şi serviciilor cumpărate de la terţi. Această valoare adăugată reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se face remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a întreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi cheltuieli sociale;- statul, prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;- creditorii, prin dobânzi şi comisioane plătite;

Page 14: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

- acţionarii, prin dividende plătite;- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.Se observă că în cazul studiat valoarea adăugată s-a menţinut la un nivel relativ

constant în termeni reali.

Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, ştiind că amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu şi plătite. De aceea, până la solicitarea lor (pentru investiţii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea şi provizioanele calculate se regăsesc în acumulările băneşti ale întreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprimă capacitatea potenţială de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane şi profit), de achitare a datoriilor către bugetul statului şi de remunerare a investitorilor de capital (acţionarii şi creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. a înregistrat mărimi relativ constante în termeni reali, societatea având o bună capacitate de a-şi remunera acţionarii şi de a restitui creditele bancare.

Page 15: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Profitul de exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi a celor calculate) din veniturile exploatării (încasabile şi a celor calculate).

Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculează profitul înainte de dobânzi şi impozit (earning before interests and taxes = EBIT). Acesta este diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale (de exploatare, financiare şi excepţionale) cu excepţia dobânzilor şi a impozitului pe profit.

Se observă o evoluţie asemănătoare cu cea a profitului din exploatare, fără influenţa dobânzilor bancare.

Profitul înainte de dobânzi şi impozit are, după deducerea impozitului pe profit (EBIT-Impozit) o semnificaţie deosebită. Aceasta exprimă potenţialul (contabil) de remunerare a acţionarilor cu dividende şi a creditorilor (a băncilor) cu dobânzi. Mărimea reală a acestei

Page 16: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

remunerări este dată de cash flow-ul disponibil (CFD) după operaţiunile de capital, de creştere economică a întreprinderii. În cazul S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L., această mărime coincide cu profitul înainte de dobânzi şi profit.

În cazul stocurilor, durata de rotaţie se determină după relaţia:

Durata de rotaţie a stocurilor în cazul analizat va înregistrat o evoluţie descrescătoare în primul an, după care – începând din 2012 – a crescut destul de mult.

Determinarea lichidităţii se face pe baza mai multor indicatori:

- lichiditatea curentă (globală) se calculează după relaţia:

Page 17: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Indicatorul lichidităţii globale – “current ratio” în literatura anglo-saxonă – reflectă posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale întreprinderii de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile. Unul din principiile fundamentale ale echilibrului financiar al întreprinderii este acela potrivit căruia activele curente trebuie să aibă permanent o valoare mai mare decât obligaţiile sau pasivele curente. Prin urmare, indicatorul lichidităţii globale trebuie să aibă o mărime supraunitară. În cazul S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. se observă că această condiţie este îndeplinită în toţi anii.

Se observă o evoluţie favorabilă a indicatorului în toţi cei 3 ani.

Page 18: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Lichiditatea în sens larg este cunoscută şi sub numele de lichiditate intermediară (sau de “quick test” sau “acid test” în literatura anglo-saxonă). Se apreciază că acest raport a trebui să tindă spre o mărime unitară, deoarece orice operaţie de transformare a stocurilor în mijloace băneşti impune anumite cheltuieli (de publicitate, transport, vânzare etc.), care, în condiţiile unei lichidităţi subunitare, ar prejudicia echilibrul economic al întreprinderii.

Şcoala financiară clasică apreciază că indicatorul lichidităţii intermediare trebuie să fie de cel puţin 0,5, valoarea optimă fiind 1. Este ceea ce se numeşte “regula prudenţei financiare” (de unde şi denumirea de “lichiditate financiară” dată lichidităţii intermediare). Se observă că în cazul S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L., indicatorul se situeaza la valorile optime.

- lichiditatea imediată, calculată astfel:

Lichiditatea imediată va înregistra o evoluţie relativ constantă, cu excepţia anului 2012, în care sumele depuse de acţionari în contul măririi capitalului social vor determina creşterea sa accentuată.

Page 19: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Băncile solicită în general un nivel al acestui raport de peste 20-30%. Această condiţie va fi îndeplinită pe întreaga perioadă.

2.2 Cadrul de organizare a contabilitatii manageriale 2.2.1 Organizarea Contabilitatii Manageriale.S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. foloseste ca model de organizare a contabilitatii manageriale sistemul integrat, responasbilii acestei entitati au ales acest model de organizare datorita urmatoarelor aspecte:

lipsa unei aprecieri unanime din partea practicienilor in ceea ce priveste sistemul dualist de contabilitate, cu utilizarea unui sistem de conturi specifice;

utilizarea pe scara larga a metodelor de calculatie a costurilor partiale, care se preteaza la modelele de prelucrare automata a informatiilor,precum si ofera in timp util informatiile necesare asistarii procesului managerial;

Page 20: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

posibilitatea implementarii acestui model al contabilitatii manageriale pe structura organizatorica, functionala si operationala a entitatii.

Organizarea Contabilitatii manageriale in sitem integrat este determinata de realizarea prealabila a urmatoarelor demersuri:

identificarea „ functiilor vitale” ale entitatii ( ex: cercetare-dezvoltare, administratie ; productie = atelier panificatie si atelier moara; comert = birou comercial; transport =compartiment transport;)

identificarea „activitatilor esentiale” in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate semnificativ, care transfera in diferite structuri de costuri un nivel relevant al cheltuielilor directe si indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura situatia de supraevaluare, subevaluare sau subventionare a costurilor;

identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucrarilor, serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si decupajelor tehnico-organizatorice ( ateliere, sectoare, compartimente) si tehnologice( faze de fabricatie) in care se realizeaza;

stabilirea criteriului de structurare a cheltuielilor pe elemente primare de cheltuieli sau articole de calcuatie;

2.2.2 Codificarea conturilor de cheltuieli si venituri a functiilor entitatii

Codificarea conturilor de venituri si cheltuieli in S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. se realizeaza dupa urmatorul model:Functia productia- simbol cod 01→Functia comerciala-simbol cod 02→Functia transport-simbol cod 03→Functia administrativa – simbol cod 04 Asociate functilor prezentate mai sus pot fi identificate si diferite activitati ale acestora ca de exemplu:

- pentru functia de productie identificarea activitatilor se poate realiza in functie de caracteul acestora, in activitatea de productie principala si-n activitati auxliare. Codificarea activitatilor principale se realizeaza prin atribuirea unui simbol Ai

fiecarei activitati principale unde i=1, n numarul activitatilor principale.Codificarea activitatilor auxiliare are loc in continuarea codificarii activitatilor principale prin atribuirea unui simbol Aj fiecarei activitati unde j =1, m numarul de activitati auxiliare.Codificarea cheltuielilor fiecarei activitati are in vedere codificarea sucesiva acheltuielilor in functie de posibilitatea identificarii acestora pe obiecte de calculatie (PLSA) in cazul cheltuielilor directe si pe centre de analiza in cazul cheltuielilor indirecte. Codificarea veniturilor contabilitatii financiare in vederea utilizarii informatiilor legate de venituri in sistemul informational al contabilitatii manageriale ar putea fi redata schematic astfel:

Page 21: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Exemple privind codificarea cheltuielilor si veniturilor:1. Exemplu privind codificarea veniturilor:- Pentru veniturile din productia de baza rezultate din vanzarea produselor finite P1,P2 ,P3 .... P.n:Cl 7xx.01.01.01- venituri din vanzarea produsului P1

Cl 7xx.01.01.02- venituri din vanzarea produsului P2

Cl 7xx.01.01.03- venituri din vanzarea produsului P3

Cl 1xx.01.01.0n – venituri din vazarea produsului Pn- Pentru veniturile activitatii auxiliare, codificarea veniturilor se prezinta astfel:Cl 7xx.01.02.01-veniturile activitatii auxiliare rezultat din vanzarea prin magazinele proprii de desfacere.Cl 7xx.01.02.02 –veniturile din activitatea auxiliara la transport.2. Exemplu privind codificarea cheltuielilor:Cheltuielile functiei de productie:Cl 6xx.02.01- cheltuieli activitate de baza A1

Cl 6xx.02.02.01- cheltuieli activitati de transport A2

Cheltuielile functiei de productie se pot detalia in functie de legatura cauzala a acestora cu obiectele de calculatie ( produse, lucrari , servicii sau activitati) in cheltuieli directe si indirecte astfel:Cl 6xx.02.01.01- ch. directe ale produsului P1

Cl 6xx.02.01.02- ch. directe ale produsului P2 Cl 6xx.02.01.03- ch. directe ale produsului P3

Cl 6xx.02.01.0n- ch directe ale produsului Pn

Cl 6xx.02.01.05- ch indirecte de productieCl 6xx.02.02.01- ch activitatii de transport

Venituri ale activitatii principale cod 01.01

Venituri ale act. Principale de produse i =1, n:01.01.0i

Venituri ale activitatii auxiliare cod. 01.02

Venituri ale activitatii auxiliare, activitatea j, j =1,m 01.02.0j

Venituri al functiei de productie

Page 22: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Cl 6xx.02.02.02- ch activitatilor auxiliare.Cheltuielile functiei comerciale:Functia comerciala este reprezentata de 3 activitati delimitate astfel:

Activitatea 1-lansare si receptie a comenzilor de aprovizionare- cod:cl 6xx.03.01 Activitate 2- cheltuielile activitatii de distributie a produselor- cod: cl 6xx.03.02 Activitate 3- cheltuielile actvitatii de reclama si publicitate- cod: cl 6xx.03.03Cheltuielile functiei administrative:Functia administrativa este constituita din trei sectoare:

Sector administrativ- ch. functiei de administratie pentru sectorul administrativ- cod: cl. 6xx.04.01

Sector economic- ch. functiei de administrare pentru sectorul economic- cod:cl.6xx.04.02

Sector tehnic- ch functiei administrative pentru sectorul tehnic- codcl.6xx.04.03Sistemul conturilor destinate contabilitatii manageriale utilizat de entitate se poate prezenta astfel:

1. grupa 90” Decontari interne”2. grupa 92”Conturi de calculatie”3. grupa 93”Costul productiei”

2.3 Organizarea calculatiei costurilor in cadrul entitatii S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. Implementarea unor modele de asistare decizionala pe baza informatiilor privin costurile.

Contabilitatea de gestiune furnizează managerilor trei tipuri de informaţie,(Russell, F.B.,1989):• date privind costurile de producţie pentru stabilirea preţurilor şi evaluareastocurilor;• analize ale costurilor pentru planificarea operaţională şi control;• analize speciale pentru fundamentarea procesului decizional.Managerii trebuie să selecteze proiecte dintr-o serie de investiţii alternative,optând pentru acele variante, care au potenţialul de a majora valoarea companiei. Înevaluările pe care le fac, managerii se bazează pe date financiare riguros organizate,furnizate de contabilitatea de gestiune.În cadrul acestui subcapitol voi încerca să prezint modul în care contabilii degestiune compilează şi pregătesc aceste informaţii, modul în care rezultatelediferitelor analize sunt utilizate pentru luarea unor decizii tipice şi modul în caretehnicile proiectate pentru evaluarea investiţiilor de capital pot identifica proiecteprofitabile.

2.3.1 Informaţiile şi procesul de decizieContabilul de gestiune face parte din echipa de decizie a unei entităţi.Managerii răspund de planificarea pe termen scurt şi lung şi de elaborarea strategieide ansamblu, care determină direcţiile de acţiune ale entităţii pentru mai mulţi ani.Planurile strategice orientează acţiunile zilnice sau lunare ale managementului. Într-unplan strategic se menţionează obiectivele companiei, structura sa organizaţională şipoliticile sale referitoare la creştere şi liniile de produse sau servicii. Identificareapieţelor de desfacere face parte din planul strategic, ca şi orice alte acţiuni care

Page 23: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

afectează structura organizaţiei .După ce managerii decid că un proiect merită să fie analizat, ce informaţii suntnecesare pentru a evalua alternativele? Managerii au nevoie de suficiente informaţiipentru a putea identifica modul în care fiecare alternativă va oferta operaţiunilecompaniei, însă nu trebuie copleşiţi de un flux prea mare de date. Contabilul degestiune răspunde de furnizarea informaţiilor relevante pentru fiecare alternativă.

Cum decide contabilul de gestiune care informaţii sunt relevante şi care nu?Datele care sunt identice pentru toate alternativele nu sunt relevante. Dacă într-opropunere de reducere a cheltuielilor privind forţa de muncă prin instalarea unei luniide producţie automatizate valoarea totală a vânzărilor rămâne neschimbată, atunciaceastă informaţie nu trebuie să apară în evaluările diferitelor utilaje. În mod similar,deşi contabilul poate utiliza date privind operaţiunile trecute pentru a pregătiestimările sau alternativele de costuri, datele istorice nu sunt relevante pentru proiecţiiale operaţiunilor viitoare şi nu orientează managerii în opţiunea lor pentru o anumităalternativă.Contabilul trebuie să includă numai acele previziuni sau estimări ale costurilorcare sunt relevante pentru luarea deciziilor respective. Informaţiile decizionalerelevante reprezintă date referitoare la costuri, venituri şi consumuri de resurseviitoare care sunt diferite pentru fiecare alternativă. Managerii urmează în general unanumit model decizional pentru a alege între diferite direcţii de acţiune format dincinci paşi şi anume:• obţinerea de informaţii;• efectuarea previziunilor;• alegerea unei alternative;• implementarea deciziei;• evaluarea performanţelor.De exemplu in cazul nostru se pune problema restructurarii atelierului de productie prin achizitionarea unor utilaje moderne.datele ce se cunosc pentru analiza sunt:

- entitatea are in atelierul de productie 50 de angajati si vizeaza concediere a 10 angajati

- concediere acestor angajati nu afecteaza in nici un fel activitatea entitatii in general.

Pasul 1: Obţinerea de informaţii. Costurile istorice cu forţa de muncă sunt de14 € pe oră. În medie acesta lucrează 2000 de ore pe an. Renegocierea realizată cusindicatul existent a dus la o remunerare cu 16 €/oră pentru perioada care urmează.Restructurarea activităţii de la atelierul de productie va conduce la reducerea numărului delucrători de la 50 la 40 prin concedierea a 10 lucrători.Pasul 2: Efectuarea previziunii legate de costurile viitoare. În cazul în care sardecide să se continue activitatea cu cei 50 de lucrători, costurile ar fi de: 50lucrători x 2.000 ore x 16 €/oră = 1600000 € / an. În cazul modernizării şi concedierii

Page 24: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

a 10 lucrători costurile ar fi de 40 lucrători x 2.000 ore x 16 €/oră = 1280000 € / an.Investiţiile făcute de hotel prin dotarea cu utilaje moderne ar urma să coste 100.000 €/ an.Pasul 3: Alegerea unei alternative. Analizând beneficiile obţinute prininiţierea restructurării şi modernizării, atelierului de productie, ce ar fi de 10 lucrători x 2.000 ore x16 € / oră = 320.000 €, luând în considerare totodată şi costurile cu modernizarea de100.000 €, managementul hotelului alege alternativa restructurării şi modernizării Atelierului.Pasul 4: Implementarea deciziei. Managerul implementează decizia la care s-aajuns la pasul 3 prin reorganizarea operaţiunilor de producţie din atelierul de productie a entitatii.Pasul 5: Evaluarea performanţelor pentru a oferi feedback-ul. Evaluareaperformanţelor deciziei implementate la pasul 4 oferă feedback având în vedere că ceicinci paşi sunt ulterior parcurşi din nou integral sau parţial. Rezultatele concrete la unan după implementarea deciziei de restructurare arată că noile costuri ale manopereide producţie sunt de 1350000 € şi nu de 1280000 € cum au fost prevăzute anterior, dincauza unei productivităţi mai scăzute decât se aşteapta a manoperei cu producţia.Această informaţie îi poate ajuta pe manageri să facă previziuni mai bune în viitor. Pe de altă parte, managerii pot îmbunătăţi, implementarea, spre exemplu, prin instruirea angajaţilor sau printr-o mai bună supraveghere.În realizarea unei asemenea analize trebuie să se facă distincţia între costurilerelevante şi costurile irelevante, pentru a fi relevante atât costurile cât şi venituriletrebuie, (Young, M., 2001):• să se producă în viitor – fiecare decizie se referă la selectarea unei direcţii deacţiune pe baza rezultatelor viitoare aşteptate• să fie diferite în funcţie de direcţiile alternative de acţiune – costurile şi veniturilecare nu diferă nu vor fi importante şi, astfel, nu vor avea nici o relevanţă asupradeciziei ce trebuie luate.

2.3.2 Instrumente şi rapoartele contabile utilizate în analiza deciziilor

În procesul decizional, rolul contabilului este de furniza informaţii corecte,

Page 25: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

oportune, exact şi într-o formă utilă. Pentru a realiza acest lucru, contabilul trebuie săcolecteze informaţiile corespunzătoare şi să le raporteze într-un mod relevant pentrumanagement. Două tehnici decizionale generale, care îi ajută pe contabili să generezeaceste informaţii şi rapoartele aferente, sunt calculaţia costurilor variabile şi analizamanagerială (John P. Callan, 1991). Fiecare dintre aceste tehnici contribuie laidentificarea informaţiilor relevante pentru o anumită decizie şi oferă un formatspecial de raportare pentru procesul decizional.Metoda costurilor variabileMetoda costurilor variabile (denumită şi metoda costurilor directe sau directcosting) este o tehnică utilizată de contabilii de gestiune pentru a determina costul deproducţie. Contul de rezultate generat de un sistem de calculaţie a costurilor variabileprezintă marja contribuţiei pentru bunurile produse, informaţie utilă în procesul deluare a deciziilor. Pentru a înţelege de ce formatul care include marja contribuţiei esteatât de util, mai întâi voi calcula şi compara costurile de producţie prin metodacosturilor variabile şi prin metoda costurilor totale (integrale, absorbante sau fullcosting). Apoi, voi întocmi Contul de rezultate pentru ambele tehnici de calculaţie acosturilor şi voi observa avantajele formatului care include marja contribuţiei.Spre deosebire de calculaţia costurilor totale, care repartizează toatecheltuielile de producţie asupra produselor, metoda costurilor variabile utilizeazănumai cheltuielile de producţie variabile pentru calculaţia costurilor de producţie şievaluarea stocurilor. Cheltuielile directe privind materiile prime şi forţa de muncă şicheltuielile generale variabile sunt singurele elementele utilizate pentru calcululcostului produselor. Cheltuielile generale fixe sunt considerate costuri ale exerciţiuluicontabil curent.Raţionamentul care stă la baza aplicării metodei costurilor variabile se referăla faptul că o companie are cheltuieli fixe de exploatare, indiferent dacă desfăşoarăsau nu activitate de producţie. Susţinătorii metodei costurilor variabile argumentează

Page 26: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

că aceste costuri nu sunt în relaţie directă cu produsul şi nu ar trebui incluse în costulunitar al acestuia. Cheltuielile fixe de producţie sunt mai curând o funcţie de timpdecât de output productiv. Opozanţii metodei costurilor variabile afirmă că fărăcheltuielile fixe de producţie procesul de exploatare nu s-ar putea desfăşura. Prinurmare, ele constituie parte integrală a costului de producţie.Unii specialişti resping această idee deoarece cheltuielile fixe nu sunt incluseîn stocuri şi costul bunurilor vândute. Prin urmare, metoda costurilor variabile nupoate fi utilizată pentru calculul impozitului pe profit sau pentru raportarearezultatelor operaţiunilor şi a situaţiei financiare către acţionari şi alte persoane dinmediu extern al entităţii. În al doilea rând, metoda costurilor variabile este utilă pentrudecizii de management intern.Calculaţia costului de producţie. În scopul calculului costului de producţie,metoda costurilor variabile tratează cheltuieli fixe de producţie distinct de cheltuielilede producţie care variază în funcţie de nivelul output-ului. De asemenea, cheltuielilefixe de producţie sunt eliminate din toate conturile de stocuri, şi de aceea valoareastocurilor determinătă prin utilizarea metodei costurilor variabile este mai mică decât cea determinantă prin metoda integrală.Exemplu de calcul petru entitatea analizata S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. ce reprezinta diferentele dintre cele doua metode de calculatie a costului de productie:În cursul anului2007, entitatea a produs un tip nou de cozonac. O sinteză a datelor privind costurile şi producţia noului tip de cozonac pentru anul 2007 se prezintă astfel: materii primedirecte, 76.384 RON forţa de muncă directă, 59.136 RON; cheltuieli generale variabile,44.352 RON; şi cheltuieli generale fixe, 36.960 RON. În cursul anului au fost produse 24.640de unităţi şi s-au vândut 22.000 de unităţi. Conturile de stocuri referitoare la producţienu au prezentat solduri iniţiale sau finale.Utilizând aceste date, putem determina costul unitar şi soldurile finale aleconturilor de stocuri, precum şi costul bunurilor vândute pentru anul 2015atât prinmetoda costurilor variabile, cât şi prin metoda costurilor integrale. Informaţiilefurnizate sunt sintetizate în tabelul de mai jos. Costul unitar de producţie determinat prinmetoda variabilă este de 7,30 RON/ cozonac, în timp ce dacă se utilizează metoda

Page 27: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

integrală aceasta este de 8,80 RON/cozonac Stocul final de produse finite nu esteidentic, datorită acelei diferenţe de 1,50 RON în costul unitar. Deoarece prin metodavariabilă la sfârşitul anului stocurile sunt evaluate la costuri mai mici, este logic săapară costuri mai mari în Contul de rezultate. După cum se prezintă în tabelul de maijos, 197.560 RON din cheltuielile de producţie curente sunt considerate costuri aleperioadei (exerciţiului), ce se deduc din venituri în contul de rezultate întocmit prinmetoda costurilor variabile. Atunci când se utilizează metoda integrală, în contulCostul bunurilor vândute este reflectată o sumă de numai 193.600 RON. Diferenţa 3.960 RON.(2.640 de unităţi din stoc x 1,50 RON cheltuieli fixe per unitate) este reflectată ca parte astocului prin metoda integrală (23.232 RON - 19.272 RON).

Comparaţie între metoda costurilor variabile şi metoda costurilor integrale

S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.Costurile unitare şi valorile stocurilor finalepentru anul încheiat la 31 decembrie 2015

Metoda costurilor

variabileMetoda

costurilor integrale

Cost unitarMaterii prime directe (RON 76.384 ÷ 24.640 unităţi)

3,10 Ron 3,10 RON

Forţa de muncă directă (RON59.136 ÷ 24.640 unităţi) 2,40 2,40

Cheltuieli generale variabile(RON 44.352 ÷ 24.640 unităţi)

1,80 1,80

Cheltuieli generale fixe(RON 36.960 ÷ 24.640 unităţi )

1,50 1,50

Cost unitar total 7,30 RON 8,80 RON

Total cheltuieli de producţie de contabilizat 216.832 RON 216.832 RON

Page 28: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Minus cheltuieli deductibile pentrudeterminarea profitulu Costul bunurilor vândute pentru 200722.000 unităţi la 7,30 RON22.000 unităţi la 8,80 RON

160.600 RON 193.600 RON

Cheltuieli generale fixe 36.960

Cheltuieli ce apar în contul de rezultate pe 2007

197.560 RON 193.600RON

Soldul final al contului Produse finite2.640 unităţi la 7,30 RON

2.640 unităţi la 8,80 RON

19.272 23.232

2.4 Gestiunea bugetara. Elaborarea bugetelor de Venituri si Cheltuieli.

Bugetul de Venituri si Cheltuieli reprezinta o transpunere a activitatii unei entitati, prevazuta in planul de afaceri elaborat pe termen lung, pe un orizont temporal incadrat in limitele unui exercitiu financiar.Necesitatea elaborarii bugetelor de venituri si cheltuieli deriva din cadrul de exercitare a controlului actvitatii entitatii la nivel de ansamblu si la nivel de activitati si departamente, prin compararea permanenta a performantelor efective cu cele previzionate prevazute in structurile de bugete. Procedura de elaborare a a bugetelor se realizeaza intr-un cadru institutional si etapizat care in vedere urmatoarele elemente:

comunicarea politicii bugetare , a filozofiei bugetelor si a instructiunilor de elaborare a acestora;

determinarea factorulor restrictivi in elaborarea bugetelor cum ar fi: cererea de piata a produselor, capacitatea de productie existenta si functionala la momentul elaborarii bugetului, constrangerile legate de concurenta;

elaborarea bugetului vanzarilor, denumit buget-vector sau” buget-declansator” in elaborarea celorlalte bugete;

prepararea sau intocmirea initiala a diferitelor bugete de catre responsabili; negociere bugetelor cu factorii de decizie; coordonarea intocmirii bugetelor; acceptare bugetelor in situatia uni nonsens; refacerea sau ajustarea bugetelor;Modelul de bugetare aveniturilor si cheltuielilor folosite de S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. este reprezentat de Metoda realizarilor perioadei imediat precedente care ofera controlul mai exact a factorilor previzibili cu impact imediat ca rata inflatiei si ratele de schimb caracteristice economiei Romane.

2.4.1 Gestiunea bugetara si Procesele de asistare a deciziilor

Page 29: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Gestiunea bugetara se prezinta ca un mod de gestiune a entitatii realizat pe termen scurt prin care se detaliaza obiectivele strategice globale in obiective operationale individualizate la nivel de centru de responsabilitate . Gestiunea bugetara este conectata la activitatea de previzionare a activitatii financiare si nonfinaciare, prin care se definesc obiectivele entitatii, se propun si analizeaza difertele strategii de atingere a acestora si se alege o strategie considerata optima, transpusa pe termen scurt in reteaua de bugete ale entitatii, prin care se confrunta periodic realizarile cu previzunile in vederea stabilirii abaterilor si exercitarii controlului de gestiune prin intermediul controlului bugetar. Realizarea unui model de gestiune bugetara consta intr-o retea de bugete care sa asigure exercitarea unui control bugetar, realizat printr-un plan de actiune care care are in veder urmatoarele aspecte:

o realizarea unei monitorizari continue a respectarii prevederelor bugetare ;o intocmirea unor bugete ajustabile;o stabilirea si analiza abaterilor si cauzlor acestora;o implementarea uni sistem de raportare a performantelor.Reteaua de bugete a S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. cuprinde urmatoarele categorii de bugete:

Bugetul general; Bugetul activitatii comerciale care include si bugetul vanzarilor; Bugetul de productie; Bugetul costurilor de productie; Bugetul aprovizionarilor Bugetul resurselor umane; Bugetul cheltuielilor indirecte de productie; Bugetul cheltuielilor generale de administratie; Bugetul taxei pe valoare adaugata; Bugetul cheltuielilor de trezorarie.

Bugetul general reprezinta bugetul consolidat al celorlalte bugete si contine rezultatul degajat de derularea afacerii in intregime, reprezinta un set de bugete periodice consolidate pentru a obtine o situatie de ansamblul a societatii.Pentru intocmirea bugetului general se parcurg urmatorii pasi:a) Se elaboreaza bugete periodice pe functii ale entitatii;b) Se intocmeste contul de profit si pierdere previzional;c) Se intocmeste bilantul previzionat.

Bugetul vanzarilor este alaturi de bugetul de productie si aprovizionare, un buget de activitate, fiind un buget „pivot” de care depinde cantitativ si valoric productia celorlalte bugete.Bugetul vanzarilor pe anul 2013 al S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.:

Produse Pret vanzare Total Trim. I Trim. II Trim. III

Trim. IV

Faina alba tip 650 1,80RON/kg 15000 5500 4300 2200 3000Faina laba tip 480 1,50RON/kg 13000 3000 3500 2500 4000Gris 2,50

Ron/500g8500 2450 3250 1000 1800

Tarate 0,80 Ron/kg 23000 4000 6500 8000 4500Franzela Neptun (0,500kg/buc)

3 Ron/buc 25000 5000 7000 9000 5000

Page 30: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Franzela Pariziana(0,400kg/buc)

2,30 Ron/buc

23000 6500 5500 6000 5000

Colac moldovenesc(1kg/buc)

5Ron/buc 32000 6000 8500 9500 8000

Colacei moldovenesti(0,1 kg/buc)

0,75Ron/buc 19500 9500 3000 2500 4500

Pateuri(0,050kg/buc) 0,5 Ron/buc 13500 3500 4000 2500 3500Saleuri-vrac 2Ron/buc 14500 8250 1250 2000 3000Minipateuri cu branza vrac

2,5 Ron/buc 17250 5250 3000 4500 4500

Minipateuri cu ciuperci-vrac

2,5Ron/buc 15250 3000 5250 3750 3250

Batoane cu lapte(0,100kg/buc)

1,5 Ron/buc 16250 4250 4000 4000 4000

Cozonac cu stafide si cacao(0,800kg/buc)

4 Ron/buc 25800 5500 7300 7000 6000

Cozonac cu mac(0,800kg/buc)

4 Ron/buc 19600 7250 4350 3000 5000

Cozonac cuciocolata(0,600kg/buc)

4,5 Ron/buc 24500 6500 6000 7500 5500

Total - 305650 85450 76700 74950 70550

Bugetul de productie pe anul 2013 al S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. :

Produs Trim. I Trim.II Trim. III Trim. IV TOTALFaina alba tip 650 15000 5500 4300 2200 3000Faina laba tip 480 13000 3000 3500 2500 4000Gris 8500 2450 3250 1000 1800Tarate 23000 4000 6500 8000 4500Franzela Neptun (0,500kg/buc) 25000 5000 7000 9000 5000Franzela Pariziana(0,400kg/buc)

23000 6500 5500 6000 5000

Colac moldovenesc(1kg/buc) 32000 6000 8500 9500 8000Colacei moldovenesti(0,1 kgkg/buc)

19500 9500 3000 2500 4500

Pateuri(0,050kg/buc) 13500 3500 4000 2500 3500Saleuri-vrac 14500 8250 1250 2000 3000Minipateuri cu branza vrac 17250 5250 3000 4500 4500Minipateuri cu ciuperci-vrac 15250 3000 5250 3750 3250Batoane cu lapte(0,100kg/buc) 16250 4250 4000 4000 4000Cozonac cu stafide si cacao(0,800kg/buc)

25800 5500 7300 7000 6000

Cozonac cu mac(0,800kg/buc) 19600 7250 4350 3000 5000Cozonac cuciocolata(0,600kg/buc)

24500 6500 6000 7500 5500

Productie programata pe trimestrul I al exercitiului finaciar 2013 :

Produs Ianuarie Februarie Martie Total

Page 31: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

Faina alba tip 650 2000 1750 1750 5500Faina laba tip 480 950 1050 1000 3000Gris 650 1000 800 2450Tarate 2000 750 1250 4000Franzela Neptun (0,500kg/buc) 1500 1100 2400 5000Franzela Pariziana(0,400kg/buc) 2500 2000 2000 6500Colac moldovenesc(1kg/buc) 2000 2000 2000 6000Colacei moldovenesti(0,1 kg/buc) 3500 2500 3500 9500Pateuri(0,050kg/buc) 1250 950 1300 3500Saleuri-vrac 2250 3000 3000 8250Minipateuri cu branza vrac 750 2000 2500 5250Minipateuri cu ciuperci-vrac 1000 1000 1000 3000Batoane cu lapte(0,100kg/buc) 850 950 2450 4250Cozonac cu stafide si cacao(0,800kg/buc)

1500 2700 1300 5500

Cozonac cu mac(0,800kg/buc) 3500 2000 1750 7250Cozonac cuciocolata(0,600kg/buc 950 1550 4000 6500 TOTAL 27150 26300 32000 85450

Cont de rezultate previsional detaliat pe venituri si cheltuieli: RON

Nr. crt.

Ch.dupa natura/ ch.dupa destinatie

Rezultat dupa natura cheltuielilor

Costul bunurilor vandute

CheltuieliAdministra-tive

Cheltuieli de desfacere

Rezulat dupa destinatia chelt.

1 Cifra de afaceri

78.215.000 78.215.000

2 Ch. cu mat. prime

4.000.000 4.000.000

3 Ch. cu serv prestate de terti

400.000 150.000 120.000 130.000

4 Ch. cu sal. Personal si contr. asoc.

2.500.000 1.200.000 500.000 800.000

5 Ch. cu alte imp si taxe

510.000 250.000 140.000 120.000

6 Ch. de expl. Privind amort.

-8.000.000 2.000.000 3.500.000 2.500.000

7 Ch.cu mat. consumabile

- 20.00.000 700.000 450.000 850.000

8 Alte ch. de exploatare

250.000 100.000 70.000 80.000

9 Costul bunurilor vandute

8.400.000 -8.400.000

10 Ch. gen. de 4.780.000 -

Page 32: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

administratie

4.780.000

11 Ch. de admin.

4.480.000 -4.480.000

12 Alte venituri din exploat.

- - - - -

13 Rezultat din exploatare

73.965.000 73.965.000

Rezultatul net previzional= Rezultatul prevesional – Impozitul pe profit( 16%)= 73.965.000-(16%* 73.965.000)=62.130.600 RON

CAPITOLUL III

Studiu de caz privin implementarea Contabilitatii Manageriale

a) Dezvoltarea sistemului de conturib) Elaborarea unui buget de venituri si cheltuielic) Metode de calcul al costurilor unitare.

S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. realizeaza intr-o perioda de gestiune 4 produse P1 = franzela; P2 = pateuri; P3 = colaci ; P4 = cozonac, cunoscandu-se urmatoarele informatii:

Nr. Crt.

Explicatii ProduseTotalP1 P2 P3 P4

Page 33: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

1 Productie realizata 30000 buc 30000 buc 25000 buc 30000buc 115002 Cheltuieli directe din

care:300.000

2.1 Materii prime 40.000 25.000 35.000 50.000 150.0002.2 Salarii directe 20.000 15.000 25.000 20.000 80.0003 Cheltuile indirecte din

care:75.000

3.1 Materiale consumabile 20.0003.2 Salarii 45.0003.3 Servicii si intretinere

utilaje8000

3.4 Amortizare utilaje 20004 Cheltuieli generale din

care:73.000

4.1 Materiale consumabile 80004.2 Asiguraru spatii

productive25.000

4.3 Salarii 35.0004.4 Amortizari constructii

administrative5000

In acest studiu de caz voi aborda urmatoarele aspecte:i. Inregistrarea in contabilitatea manageriala autonoma colectarea si repartizarea

cheltuielilor directe, indirecte, si generale stiind ca baza de repartizare a chletuielilor indirecte o reprezinta costul direct, iar baza de repatizare a cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie.

ii. Inregistrarea obtinerii productiei inregistrate la cost de productie;iii. Determinareacostului complet total si pe produs, pretul de vanzare al produselor si

cifra de afaceri totala si pe produse, stiind ca desfacerea se realizeaza printr-o entitate specializata iar cheltuielile de desfacere reprezinta 2,5% din costul de productie al fiecarui produs, iar marja de profit este de 15% pt produsul P1, 20% pentru produsul P2, 25% pentru produsul P3 si 10% pentru produsul P4, cunoscandu-se deasemenea ca s-a vandut toata productia pe baza comenzilor de la clienti, la pretul de vanzare determinat si TVA 19%;

iv. Determinarea ratei profitului la nivel globalv. Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri a contabilitatii manageriale

autonome.Rezolvare:Etape de lucru:

1. Stabilirea codurilor conturilor din clasa a 9-a ”Conturi de gestiune”:Conturile din clasa a 9-a se dezvolta in urmatoarele conturi analitice pe produsele P1 , P 2 , P 3 ,P 4 astfel:

921: 921.1- „ch. activitate de baza” pentru produsul P1 921.2- „ch avtivitate de baza „ petru produsul P2 921.3- „ch avtivitate de baza „ petru produsul P3 921.4-„ch avtivitate de baza „ petru produsul P4

902:

Page 34: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

902.1- „ Decontari interne privind productia obtinuta” pentru produsul P1

902.2-„ Decontari interne privind productia obtinuta” pentru produsul P2

902.3-„ Decontari interne privind productia obtinuta” pentru produsul P3

902.4- „ Decontari interne privind productia obtinuta” pentru produsul P4

931: 931.1- „Venituri privind productia obtinuta” pentru P1 931.2-„Venituri privind productia obtinuta” pentru P2 931.3-„Venituri privind productia obtinuta” pentru P3 931.4-„Venituri privind productia obtinuta” pentru P4

903: 903.1- „Decontari interne privind rezultatele” pentru P1 903.2-„Decontari interne privind rezultatele” pentru P2 903.3-„Decontari interne privind rezultatele” pentru P3 903.4- „Decontari interne privind rezultatele” pentru P4

2. Rezolvarea studiului de caz pe baza inregistrarilor contabile din Registrul Jurnal:

Nr. Crt Explicatii Contabilitate manageriala integrata

OE FC Debit Credit Sume1 1 Inregistrarea ch. cu materii prime directe 921

921.1921.2921.3921.4

901 150.00040.00025.00035.00050.000

2 2Inregistrare cheltuieli cu salarii directe

921921.1921.2921.3921.4

901 80.00020.00015.00025.00020.000

3 3 Inregistrare cheltuieli indirecte.Elemente cheltuieli :

- materiiconsumabile:20.000- servicii intretinere:8000- salarii: 45.000- amortizare utilaje: 2000Total cheltuieli indirecte: 75.000

923 901 75.000

4 4 Inregistrare cheltuieli generale.Elemente chletuieli:Materiale consumabile: 8000Asigurari:25.000Salarii:35.000Amortizare spatii administrative:5000TOTAL chletuieli: 73.000

924 901 73.000

Page 35: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

5 5 Inregistrarea decontarilor cheltuielilor directe

902902.1902.2902.3903.4

921921.1921.2921.3921.4

230.00060.00040.00060.00070.000

6 6 Inregistrarea repartizarii si decontarii ch. indirecte Situatie de repartizat:1.Ch. indirecte (RD 923) 75.0002. Baza de repartizare: 230.0003.Coeficientul de repartizare (rd1/rd2)* 100 = 32,6%4. Ch. repartizate 75.000 din care:P1=60.000x 32,6%=19.565P2=40.000x 32,6%=13.045P3=60.000x32,6%=19.565P4= 70.000x32,6%=22.825

902902.1902.2902.3902.4

923 75.00019.56513.04519.56522.825

7 7 Inregistrarea repartizarii si decontarii ch generale:Situatie de calcul:1.Ch de repartizat (RD 924) 73.0002.Baza de repartizare: 305.000Din care:P1= 60.000+ 19.565=79.565P2= 40.000+ 13.045=53.045P3= 60.000+ 19.565=79.565P4= 70.000+ 22.825= 92.8253.Coeficientul de repartizare (rd1/rd2)x 100= (73.000/305.000)x 100=24%4.Ch repartizate: 73.000 din care:P1= 79.565x 24%=19095,6P2= 53.045x 24%=12730,8P3= 79.565x24%=19095,6P4= 92.825x24%=22278

902902.1902.2902.3902.4

924 73.00019095,612730,819095,622278

8 8 Inregistrarea obtinerii productiei:Nota de calcul:Cost productie= cost direct+ cost indirect repartizat rational+ ch. generale repartizateDin care:P1=60.000+19.565+ 19095,6= 98660,6P2= 40.000+13045+12730,8=65775,8P3= 60.000+19565+19095,6=98660,6P4= 70.000+22.825+22.278=115103

931931.1931.2931.3931.4

902902.1902.2902.3902.4

37820098660,665775,898660,6115103

9 9 Inregistrarea ch. de desfacere:Nota de calcul:1.Cost productie pe produse:P1=98660,6P2=65775,8

925925.1925.2925.3

901 9455,222466,521644,42466,52

Page 36: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

P3=98660,6P4=1151032. Ch. de desfacere:rd1x2,5%P1=98660,6x2,5%=2466,52P2=65775,8x2,5%=1644,4P3=98660,6x2,5%=2466,52P4=115103x2,5%=2877,58TOTAL ch. de desfacere= 9455,22

925.4 2877,58

10 10 Inregistrare decontarii ch. de desfacere 902902.1902.2902.3902.4

925925.1925.2925.3925.4

9455,222466,521644,42466,522877,58

11 11 Determinarea costului complet:Cost complet=cost prod+ ch. de desfacere=378200+9455,22=387455,22Din care:P1=2466,52+98660,6=101127,12P2=1644,4+65775,8=67420,2P3=98660,6+2466,52=101127,12P4=2877,58+115103=117980,58Cost unitar complet:P1=101127,12/30000=3,37 lei/bucP2=67420,2/30000=2,25 lei/bucP3=101127,12/25000=4,04 lei/bucP4=117980,58/30000=3,93lei/buc

12 12 Determinarea profitului pentru cele 4 produse la nivel global:Pr pt p1=101127,12x15%=15169,07Pr p1=15169,07lei/30.000buc=0,5 lei/bucPr pt produsul 2 =67420,2x20%=1348,04Pr p1= 1348,04/30000=0,05 lei/bucPr pt produsul 3 =101127,12x25%=25281,78Pr p3=25281,78/25000=1,01 lei/bucPr pt produsul 4 = 117980,58x15%=17697Pr p4= 17697/30000=0,6 lei/buc

13 13 Stabilire pret vanzare produse:Pret produs= cost complet unitar+ profit unitarPVp1=0,5+3,37=3,87lei/bucPVp2=0,05+2,25=2,30 lei/bucPVp3=1,01+4,04=5,05 lei/bucPVp4=0,6+3,93= 4,53 lei/buc

14 14 Inregistrare vanzarii intregii productii:Nota de calcul: 931 902 59794,78

Page 37: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

1. valoare vanzare:P1=3,87x30000=116100leiP2=2,30x30000=69000leiP3=5,05x25000=126250leiP4=4,53x30000=135900leiCifra de acfaceri totala=447250 lei2.Cost complet=387455,22 leiDin care:P1=101127,12P2=67420,2P3=101127,12P4==117980,58Diferenta dintre cifra de afaceri si costul complet=59794,78 leiDin care:P1=116100-101127,12=14972,88P2=69000-67420,2=1579,8P3=126250-101127,12=25122,88P4=135900-117980,58=17919,42

931.1931.2931.3931.4

902.1902.2902.3902.4

14972,881579,825122,8817919,42

15 15 Inregistrarea rezultatului global si arezultatelor analitice ale contabilitatii manageriale integrate

903903.1903.2903.3903.4

902902.1902.2902.3902.4

-50339,56-12506,36 - 64,6-22656,36-15041,84

16 16 Inregistrare inchidere conturi de cheltuieli, venituri s rezultate ale contabilitatii manageriale

901 %931931.1931.2931.3931.4 903 903.1 903.2 903.3 903.4

387655,22437994,78113633,4867355,6123783,48133022,42-50339,56-12506,36-64,6-22656,36-15041,84

Page 38: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

CAPITOLUL IV

Concluzii, sesizari, opinii privind organizarea Contabilitatii Manageriale in cadrul entitatii S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L.

In acest proiect studiind aspectele teoretice si practice privind implementararea Contabilitatii Manageriale in entitatea S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. am observat ansamblul procedeelor, metodelor si tratamentelor contabile ,operabile in calculatia costurilor si elaborarea bugetelor utilizate de aceasta entitate economica.Observam cat de importante sunt informatiile oferite de contabilitatea manageriala in luarea deciziilor de productie atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Contabilul de gestiune face parte din echipa de decizie a unei entităţi.Managerii răspund de planificarea pe termen scurt şi lung şi de elaborarea strategieide ansamblu, care determină direcţiile de acţiune ale entităţii pentru mai mulţi ani.Planurile strategice orientează acţiunile zilnice sau lunare ale managementului. Într-unplan strategic se menţionează obiectivele companiei, structura sa organizaţională şipoliticile sale referitoare la creştere şi liniile de produse sau servicii. Identificareapieţelor de desfacere face parte din planul strategic, ca şi orice alte acţiuni careafectează structura organizaţiei . Managerii au nevoie de suficiente informaţii

Page 39: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

pentru a putea identifica modul în care fiecare alternativă va oferta operaţiunilecompaniei, însă nu trebuie copleşiţi de un flux prea mare de date. Contabilul degestiune răspunde de furnizarea informaţiilor relevante pentru fiecare alternativă. Informaţiile decizionale relevante reprezintă date referitoare la costuri, venituri şi consumuri de resurseviitoare care sunt diferite pentru fiecare alternativa. În procesul decizional, rolul contabilului este de furniza informaţii corecte,oportune, exact şi într-o formă utilă. Pentru a realiza acest lucru, contabilul trebuie săcolecteze informaţiile corespunzătoare şi să le raporteze într-un mod relevant pentrumanagement. Două tehnici decizionale generale, care îi ajută pe contabili să generezeaceste informaţii şi rapoartele aferente, sunt calculaţia costurilor variabile şi analizamanagerială .Astfelstudiind procedeele utilizate de S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. am observat ca aceasta entitate uilizeaza in determinarea costurilor productie Metoda costurilor variabile. Metoda costurilor variabile utilizează numai cheltuielile de producţie variabile pentru calculaţia costurilor de producţie şievaluarea stocurilor. Cheltuielile directe privind materiile prime şi forţa de muncă şicheltuielile generale variabile sunt singurele elementele utilizate pentru calcululcostului produselor. Cheltuielile generale fixe sunt considerate costuri ale exerciţiuluicontabil curent.Raţionamentul care stă la baza aplicării metodei costurilor variabile se referăla faptul că o companie are cheltuieli fixe de exploatare, indiferent dacă desfăşoarăsau nu activitate de producţie. Susţinătorii metodei costurilor variabile argumenteazăcă aceste costuri nu sunt în relaţie directă cu produsul şi nu ar trebui incluse în costulunitar al acestuia. Cheltuielile fixe de producţie sunt mai curând o funcţie de timpdecât de output productiv. Opozanţii metodei costurilor variabile afirmă că fărăcheltuielile fixe de producţie procesul de exploatare nu s-ar putea desfăşura. Prinurmare, ele constituie parte integrală a costului de producţie.Unii specialişti resping această idee deoarece cheltuielile fixe nu sunt incluseîn stocuri şi costul bunurilor vândute. Prin urmare, metoda costurilor variabile nupoate fi utilizată pentru calculul impozitului pe profit sau pentru raportarearezultatelor operaţiunilor şi a situaţiei financiare către acţionari şi alte persoane din

Page 40: Proiect Mcp Schuster Anne-marie

mediu extern al entităţii. În al doilea rând, metoda costurilor variabile este utilă pentrudecizii de management intern. Astfel putem afirma ca aceasta metoda utilizate de entitate are atat parti pozitive pentru mediul ei intern dar si parti negative.In proiect am anlizat deasemenea si modelele de bugetare folosite de aceasta societate si am observat ca modelul de bugetare a veniturilor si cheltuielilor folosite de S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. este reprezentat de Metoda realizarilor perioadei imediat precedente care ofera controlul mai exact a factorilor previzibili cu impact imediat ca rata inflatiei si ratele de schimb caracteristice economiei Romane, ceea ce consider eu este un avantaj pentru aceasta societate oferindui informatii cat mai exacte si reale.

Analizand datele contabile ale aceste entitati putem observa deasemenea si reteaua de bugete a S.C. „SCHUSTER ANNE-MARIE” S.R.L. care cuprinde urmatoarele categorii de bugete:

Bugetul general; Bugetul activitatii comerciale care include si bugetul vanzarilor; Bugetul de productie; Bugetul costurilor de productie; Bugetul aprovizionarilor Bugetul resurselor umane; Bugetul cheltuielilor indirecte de productie; Bugetul cheltuielilor generale de administratie; Bugetul taxei pe valoare adaugata; Bugetul cheltuielilor de trezorarie.

Intocmirea acestor bugete de venituri si cheltuieli asigura acestei entitati o coerenta si convergenta a responsabilitatilor si obiectivelor defalcate pe trimestre, precum si o monitorizare permanenta a activitatilor in cadrul entitatii sicompararea rezultatelor efective cu cele planificate precum am si prezentat in Cpitolul II al acestui proiect,totodata acetse bugete de venituri si cheltuieli asigura un echilibru intre venituri si chletuieli , intre incasari si plati. In concluzie as putea afirma ca aceasta entitate economica are structurare destul de potrivita a Contabilitatii manageriale Probabil aceasta a determinat evolutia ei pe parcursul timpului precum si mentinerea ei un timp indelungat pe piata si avand si profit.