Proiectare Dezv Soc Referat - Copy

7/26/2019 Proiectare Dezv Soc Referat - Copy

http://slidepdf.com/reader/full/proiectare-dezv-soc-referat-copy 1/4

Sociologia poate genera puncte de vedere diferite asupra uneia şi aceleiaşi probleme sociale, sauchiar asupra a ce putem considera ca fiind o problemă socială, asupra cauzelor care stau la baza problemelor sociale particulare, precum şi asupra modului în care o problemă trebuie studiată şi rezolvată.

Identificarea problemelor sociale reprezintă punctul de pornire al schimbării sociale. Formulareaunei probleme declan ează o motiva ie colectivă de a explora posibilită ile de ac iune.ș ț ț ț

Societă ile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delicven ă, tensiuni i conflicteț ț ș

sociale, catastrofe naturale, criză economică. Solu ionarea problemelor duce frecvent la perfec ionareaț ț

sistemului. n exmplu tipic este societatea americană. !ceasta este centrată pe "problemele sale sociale# iș

identificarea solu iilor. $u este înt%mplător că unul dintre cele mai populare cursuri din universită ileț ț

americane îl contituie &problemele sociale#. $u orice orientare spre solu ionarea problemelor sociale reprezintă un caz de dezvoltare socială.ț

'roblema socială este un fapt sau un proces social, o component importantă a realită ii sociale, maiț

ales a dinamicii sociale.! în elege schimbarea socială înseamnă, în mare măsură, a întelege procesul social de formulare aț

problemelor i efortul social de solu ionare a lor.ș ț

Tipuri de probleme sociale: Deficit de dezvoltare ( în societă ile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societă i, grupui sociale,ț ț

zone)regiuni &sunt rămase în urmă#. 'opula ia de romi este un larg segment social cu deficit masiv deț

dezvolatre ( educa ie, calificare, capacită i de integrare competitive într*o lume modern, agravată deț ț

discriminări importante. +xistă în toate zonele traditional subdezvoltate. Grupuri/societă i/zone aflate în criză/dificultateț ( familiile cu mul i copii, care prezintă un deficit grav deț

resurse financiare, zone lovite de crize economice zone miniere: -alea iului, de exemplu/, segmente largiale popula iei de romi0ț

Condi ii naturale/sociale care afectează advers colectivită ile/condi ia umanăț ț ț : catastrofe natural, dar iș

riscul unor asemenea catastrophe problema preînt%mpinării catastrofelor posibile/, războaie, conflictesociale ma1ore ( între grupuri entice, boli precum SI2!, cancerul sau bolile cardiovasculare0

Comportamente individuale i colective care afectează advers celelalte persoaneș ( criminalitatea, violen a,țdiscriminarea0

Proasta func ionarea a unor institu iiț ț : corup ia, ineficien a.ț ț

Deficit de capacită i individuale i colective de ac iuneț ș ț ( educa ie scăută, indisciplină de muncă, capitalț

social scăzut0 Deficitul capacită ilor institu iilor responsabile de a ac ionaț ț ț 0 Deficit al comportamentului/stării societă ii în raport cu valori importanteț : libertate, democra ie,ț

respectful demnită ii umane, oportunită i egale, coeziune socială,egalitateț ț

!pari ia unorț oportunită i de dezvoltareț : integrarea în niunea +uropeană, apari ia pentru o firmă a unorț

noi pie e.ț

Din punct de vedere al atitudinii colectivită ii, o problemă socială poate fi:ț

Problemă poten ialăț ( nu este identificată de către colectivitate ca o problemă socială, dar în anumite

condi ii, ea poate fi asumată de către comunitate ca problemă.ț

2e exemplu, poluarea mediului , de i o problemă reală, nu a fost con tientizată i asumată caș ș ș

problemă socială pentru o lungă perioadă. 'oluarea poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar la unmoment dat, în anumite condi ii, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de colectivitatea respectivă caț

problemă de solu ionat. +a esteț poten ial ț o problemă care va deveni actual o problemă. n obiectiv al



sociologiei este de a detecta problemele poten iale i de a identifica condi iile în care o problemă poten ialăț ș ț ț

va deveni una actuală. Sau, chiar mai mult, a face eforturi pentru con tientizarea respectivei probleme iș ș

stimularea voin ei de ac iona. 3biectivul "mar4etingului social# este, de exemplu, a face con tientă oț ț ș

problemă poten ială.ț

n alt exemplu este dependen a de alcool ț , care a fost recunoscută ca problemă socială, i nu doarș

problemă medicală, numai în urma con tientizării de către colectivită i a mai multor factori cauzali sociali,ș ț

deci a nevoii de interven ie socială.ț

2e asemenea, violen a împotriva femeii ț , între anumite limite, nu este, traditional în multe

segmente ale colectivită ii o problemă socială. +a este aici acceptată ca normal i nu ca fiind ceva anormal,ț șcare trebuie eliminate. 5ntrebarea este cum s*ar putea ac iona ca violen a să devină o problemă socială.ț ț

Problemă asumată ( este identificată ca o problemă socială i, prin aceasta, asumată ca o preocupare deș

către colectivitate. Identificarea i asumarea problemei este prima formă a con tientizării colective a uneiș ș

problem sociale.5n func ie de modul de asumare, o problemă poate aveaț trei stări distincte:

6. Problemă latent ( o problemă considerată de colectivitate ca problemă socială, asociată cu îngri1orare, darfără a se întreprinde ceva în legătură cu ea. 7aten a este prima formă de con tientizare a problemei. $uț ș

orice problemă generează neapărat o ac iune. 5n lipsa mi1loacelor de a*i face fa ă, colectivitatea poate aveaț ț

o atitudine pasivă, de resemnare în fa a ei. 5n multe cazuri, dezamăgite de e ecul eforturilor depuse,ț ș

colectivită ile se resemnează să trăiască cu problemele nerezolvate.țSunt trei situa ii responsabile pentru situarea în laten ă a unei problemei:ț ț

a. de i acceptată ca problemă, în raport cu altele mult mai grave, ac iunea pentru solu ionarea ei nu este oș ț ț

prioritatate0 b. nu există solu ii la respectiva problemă0ț

c. există rezisten e importante la solu ionarea ei, pentru că ac iunea afectează interesele)op iunile altorț ț ț ț

segmente ale societă ii.ț

Corup iaț poate fi acceptată negativ, cu resemnare de a nu găsi modalită i de ac iune. 5n aceastăț ț

situa ie, ea este negative estimate colectiv, dar într*o stare de pasivitate, de îngri1orare.ț

De exemplu: problema pensionarilor, problema Po tei Române. ș

2. Problemă manifestată * o problemă considerată de colectivitate ca fiind una importantă, pentrusolu ionarea căreia este necesar să se ac ioneze. Fa ă de respectiva problemă se dezvoltă o atitudine activă.ț ț ț

Schimbarea de atitudine fa ă de o problemă poate fi produsă de doi factori, i anume: cre terea presiuniiț ș ș

problemei prin consecin ele ei0 apari ia de oportunită i de solu ionare a problemei: resurse, capacitateț ț ț ț

colectivă. Un exemplu poate fi problema din domeniul sănătă ii, problema spitalelor.ț

8. Problemă centrală ( colectivitatea consideră respectiva problemă ca fiind cea mai importantă, acord%ndu*io prioritare absolută. Spre solu ionarea ei se concentrează toate eforturile, resursele disponibile.ț Situa iileț

de urgen ă – război, catastrofe naturale - prezintă cazuri evidenteț .Lista de probleme sociale identificate alcătuie teș agenda publică. 7a constituirea agendei

publice contribuie sistemul politic 'arlamentul, 9uvernul, partidele politice/, institu iile publice na ionaleț ț

i locale/, cetă enii, organiza iile i asocia iile civice, institutele de cercetare, universită ile i, nu în ultimulș ț ț ș ț ț ș

rănd mass*media.!t%t definirea problemelor, c%t i percep ia asupra gravită ii, urgen ei, i priorită ilor lor diferă deș ț ț ț ș ț

la o categorie socială la alta. În timp ce tinerii sunt preocupa i de găsirea unui loc de muncă,ț

pensionarii sunt preocupa i de problema medicamentelorț . ! adar, diferite segmente sociale vorș

propune teme i priorită i diferite pe agenda publică.ș ț

roblemele sociale diferă i !n func ie de tipul colectivită ii, de regiune, de "ude , deș ț ț ț

localitate, de cartier. $evoile popula iei dintr*o comună diferă de sensibil de cele ale popula iei dintr*unț ț



ora monoindustrial, precum i fa ă de cele ale locuitorilor marilor ora e. $evoile popula iei dintr*o zonăș ș ț ș ț

inundabilă vor fi diferite de cele ale locuitorilor dintr*o zonă secetoasă.2e asemenea, fluidizarea traficului este considerată o problemă ma"oră !n #ucure tiș , fiind o

prioritate pe agenda publică, în timp ce în ora ele mai mici sau în comune,ș problema transportului, iar nua traficului poate fi mai importantă.

Institu iile au propriile lor agende: guvernul, ministerele, agen iile, autorită ile publice locale.ț ț ț

2ialogul i confruntarea politică reprezintă în mare măsură promovarea agendelor publice ale actorilorș

sociali.

2e asemenea, există iș false probleme, utilizate ca instrumente de luptă politică i manipulare.ș7ansarea problemelor false induce confuzie în con tiin a colectivă i poate masca adevăratele probleme.ș ț ș

+xistă grade de adecvare a con tientizării la nivel colectiv a problemelor sociale. Sunt două tipuriș

de probleme sociale, i anume, probleme stare i probleme cauză.ș ș

roblemele stare – cataclisme, război, conflicte, căderea economiei, epidemii, conflictesociale – sunt de obicei con tientizate adecvat, de i nu sunt taote vizibile pentru colectivitate $spreș ș

exemplu, anumite tipuri de poluare%. Problemele caue ! factori care produc starea ( nu sunt neapărat clare pentru con tiin aș ț

colectivă, pentru că impiedică procese cognitive complexe. 2in acest motiv, colectivită ile sunt expuseț

riscului de a formula probleme cauză care au at%t rolul de manipulare i deturnare a aten iei de la cauzeleș ț

reale, c%t i rol de absor ie a incertitudinii din 1urul unor profunde frustrări i temeri colective.ș ț șolectivitatea î i poate imagina probleme sociale iluzorii, false:ș lipsa ploii este evidentă pentru popula ieț

pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauă a problemei.

&apitolul '' roblemele sociale ale (om)niei5n lipsa unui plan strategic de politică publică sănătoasă problemele sociale ale ;om%niei încă

există i vor exista.ș

'roblema socială cea mai gravă din ;om%nia este rata ridicată a oma"ului ș , munca la negru iș

nivelul scăzut de trai care a rezultat în urma perioadei de tranzi ie de la o pia ă centralizată de stat la oț ț

economie de pia ă.ț !ccesul la pia a muncii este în continuare dificil pentru grupurile vulnerabile, iar ț

calitatea i accesibilitatea serviciilor pentru educa ia i îngri1irea copiilor pre colari, a formăriiș ț ș ș profesionale, a uceniciilor, a învă ăm%ntului superior i a învă ării pe tot parcursul vie ii sunt scăzute.ț ș ț ț

Problemele din sănătate i din educa ie au împreună un impact ma"or atât asupra demografiei ș ț

cât i asupra devoltării pe termen mediu i lung prin lipsa identificării nevoilor pie ei de muncă. ș ș ț

;eformele din domeniul sănătă ii au fost accelerate, însă rezultatele asisten ei medicale,ț ț

accesibilitatea i utilizarea eficientă a resurselor continuă să reprezinte o problemă, în special în zoneleș

rurale.3 altă problemă socială este scăderea îngri"orătoare a natalită ii, ceea ce conduce implicit la oț

scădere a numărului popula iei, ceea ce înseamnă automat mai pu in bani la buget.ț ț Corup ia din "usti ie i din toate sistemele administra iei publice, dar i incompenten aț ț ș ț ș ț

acestora. Problemele minorită ilor, cu precădere minoritatea de etnie romă care este grav afectată. #lteț probleme sociale încon"oară drepturile i libertă ile popula iilor minoritare din România. ș ț ț

n alt fenomen social, în această perioadă de tranzi<ie la economia de pia<ă, este cel al migra$iei for$ei de muncă spre $ările occidentale. !ctual sunt aproape 8 milioane de rom%ni care muncesc în afaragrani<elor <ării. 'rin acest fenomen s*au creat dezechilibre ma1ore în ce priveşte for<a de muncă calificatădin diverse domenii de activitate economică.



Condi$iile de trai sunt din ce în ce mai precare din caua multor lipsuri cum ar fi: costurileridicate ale vie$ii, scăderea consumului, lipsa locuin$elor sociale %i a locurilor de muncă atractive,asisten$a medicală precară etc.

Direc ii i op iuni ale politicii sociale pentru viitor:ț ș ț

Cre%terea ocupării locurilor de muncă, mai ales în sistemul salarial . reşterea valorii

acordate muncii: o politică fiscală şi salarială orientată spre sus<inerea creşterii veniturilor

din muncă. &ncura"area acumulării de capital %i a investi$iilor na$ionale pentru a asigura

stabilitatea economică %i activiarea factorilor i a resurselor economice na ionale ș ț .Sus<inerea lansării unor întreprinderi de nişă cu largi perspective de creştere şi exportdomeniul I=, agricultura bio, industria alimentară de nişă, industria mobilei ş.a./.5ncura1area întreprinderilor mici şi mi1locii, a antreprenoriatului local. 5ncura1area creşteriieconomice în zonele) oraşele cu deficit cronic de oportunită<i economice. ură<areaeconomiei de mecanismele de corup<ie.

Sistemul de pensii trebuie îmbunătă<it şi consolidat. 'istemul de aloca$ii pentru copii s(a dovedit a fi un mi1loc important de compensare a

sărăcirii accentuate a familiilor cu copii, mai ales în actualele condi<ii de criză socială. +ltrebuie men<inut ca beneficiu social universal şi îmbunătă<it, pe c%t este posibil, prin:completarea beneficiilor financiare pentru copii cu servicii sociale, care pot fi mai eficiente %i mai focaliate, identificarea unor modalită$i de spri"in financiar pentrutransportul public.

-enitul >inim 9arantat, indiferent de formele pe care le va lua, trebuie men<inut şi

reg%ndit din perspectiva creşterii eficacită<ii sale sociale. 'robabil, -enitul >inim 9arantatnu va putea fi crescut semnificativ, dar va trebui completat cu servicii sociale la nivelcomunitar cantine sociale, masă pe ro<i, îngri1ire la domiciliu, consiliere, formare

profesională, servicii de sănătate etc./. !ccesibilitatea sistemului de servicii sociale trebuie sporită, în special în mediul rural.

Sistemul de asisten ă socială trebuie populat cu speciali ti cu o calificare corespunzătoare.ț ș

Proiectare Dezv Soc Referat - Copy

Documents

Transcript of Proiectare Dezv Soc Referat - Copy