Academia de Studii Economice

Academia de Studii Economice Turismul Balnear in RomaniaRadu Andreea

Radu Isabela

Grupa 220,seria A

Prezentare GeneralaTurismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorita particularitatilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali care pot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.

Acesta reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care se poate constitui intr-o sursa majora de venituri, mai ales pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, care in general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumite afectiuni, cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

Turismul balnear se confrunta cu probleme structurale, dificil de depasit pe termen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala a structurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unora dintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti, permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare, neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii in modernizarea structurilor de cazare si tratament.

Infrastructura urbana a statiunilor este, in general, intr-o stare avansata de degradare: caile de circulatie, parcarile, spatiile verzi, fatadele cladirilor nu sunt in general la standardele unei statiuni turistice.

Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominand insa standardele medii si submedii. Astfel, CNPAS detine propriile sale structuri de cazare si tratament, ai caror beneficiari sunt, in special, pensionarii cu bilete de tratament subventionate. Sindicatele au numeroase hoteluri si baze de tratament, multe dintre ele aflate in stare de degradare. Hoteluri si baze de tratament care se situeaza deasupra nivelului mediu, sunt detinute de operatori precum SIF Transilvania sau Danubius, sau de investitori privati care au diversificat oferta de servicii cu centre spa.

Know-how-ul existent si reputatia in tratamentele balneare, reprezinta un atuu in dezvoltarea turismului balnear, desi sectorul nu mai motiveaza tinerii medici si cercetarea medicala.

In Romania este inca dezvoltata o cultura a balnearului, care poate fi exploatata in conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii.

Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor vacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata. Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientarea acestora din urma, spre vacante active in strainatate.

Aspectul economic al acestui sector reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente si a numarului total al zilelor de boala.

Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil si independent de conditiile atmosferice. Desi turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon, specifica pentru majoritatea statiunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie-decembrie.

Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile.

Piata interna a turismului balnear este dependenta de preturi, specialistii considerand ca o crestere cu 20% a preturilor poate duce la o scadere cu 40% a cererii. Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear sa fie relativ mai scump decat celelalte forme de turism. Existenta pe piata a biletelor de tratament compensate pentru anumite categorii sociale, si a pachetelor oferite de operatorii de turism contrabalanseaza insa acest dezavantaj, turismul balnear fiind practicat indeosebi de categorii sociale cu venituri medii si scazute. Dealtfel, in toate tarile europene, cererea este puternic marcata de gradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor sociale si de sanatate.

Multitudinea de izvoare naturale, nomol si gaze cu proprietati terapeutice din Romania este binecunoscuta, Romania detinand aproximativ o treime din izvoarele minerale naturale din Europa. Exista 117 localitati din Romania cu factori naturali terapeutici din care 29 sunt desemnate statiuni balnerare de importanta nationala iar 32 drept statiuni de important locala.

Pe piata interna exista trei oferte de produse balneoclimaterice principale: tratament medical elemente naturale cu proprietati terapeutice, convalescenta recuperare prin stimulare si intretinere fitness. In prezent, accentul cade in special pe elementele medicale si de convalescenta, care creeaza o imagine asupra statiunilor balneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici.

In prezent exista circa 400 unitati de cazare inregistrate in statiunile balneare, care ofera aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare din Romania).

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare, in perioada 1993-2010

In perioada 1993-1996 s-a inregistrat un numar de peste 500 unitati de primire turistica, in statiunile balneare, pentru ca in perioada 1997-2000, numarul acestora sa scada la 400. Tendinta usor descrescatoare, raportat la perioada 1993-1996, se mentine si dupa anul 2000, in anul 2010 fiind inregistrat un numar de 386 structuri de primire turistica. La nivelul anului 2010 circa 45% dintre unitatile de primire turistica din statiunile balneare erau clasificate la 2 stele, 25% la 3 stele, iar 14% la 1 stea. Numarul stucturilor de 4 si 5 stele este extreme de redus, in anul 2010 fiind inregistrata o singura unitate de 5 stele si 12 unitati de 4 stele, ponderea acestora fiind de numai 3,5% din ansamblul unitatilor de primire turistica din statiunile balneare.

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare,

pe categorii de clasificare, in anul 2010

Numai 9% din zilele de cazare au fost vandute in structurile de 3, 4 sau 5 stele, marea majoritate fiind vandute in unitatile de 2 stele si in cele clasificate sub acest nivel (1 stea, neclasificate pe stele sau clasificate ca pensiuni turistice).

Marea majoritate a activitatii din statiunile balneare o constituie clientii biletelor de tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii.

O tendinta majora pe pietele turistice este accentul tot mai pregnant pe concediile asociate sanatatii. Aceasta a dus la crearea unei game de produse si servicii axate pe satisfacerea nevoilor diferitelor segmente. Aceste nevoi pot varia de la soft unde oaspetele beneficiaza de un mediu placut cu plimbari relaxante intr-un cadru frumos, tratament ne-medicamentos de inalta calitate prin masaj si oportunitatea desfasurarii de activitati precum yoga, iar la celalalt capat, produsele hard care implica un regim de tratament medical bazat pe o serie de tratamente pornind de la calitatile unice ale apelor si namolului disponibil in respectiva locatie.

Un studiu care sa acopere principalele piete generatoare de turism axate pe segmentul balnear ar trebui propus pentru a indruma operatorii existenti din turismul balnear in orientarea programelor de renovare si reabilitare.Factorii naturali de cura balnearaTurismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.

Factorii balneari si climatici intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie primara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).

Principalii factori naturali de cura balneara din Romania

Apele minerale

Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite adancimi, avand o gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie de geneza lor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Apele termominerale

Apele geotermale si termominerale din Romania reprezinta diferite concentratii minerale de saruri solubile, cu utilizari multiple in cura externa.

Apa lacurilor terapeutice

Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent, care prezinta interes terapeutic deosebit, prin calitatile lor farmacologice si farmacodinamice.

Principalul lac de liman utilizat in scop terapeutic este lacul Techirghiol, cu apa cloruro-magneziana-sulfurata, utilizata in cura externa.

Lacurile de campie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila.

Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata, alaturi de sarurile de natriu fiind prezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile in curele terapeutice externe.

Namoluri si turbe

Namolurile reprezinta maluri care contin peste 10% substante organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse. Exista namoluri sapropelice bogate in hidrosulfura de fier coloidala (Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sangeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora.

Gazele mofetice

Gazele mofetice sunt emanatii gazoase numite mofete care ajung la suprafata prin intermediul fisurii din scoarta terestra, acest factor terapeutic fiin valorificat in spatii special amenajate.

Profilul clientilor Peste 95% dintre clientii statiunilor balneare din tara sunt romani, iar categoria principala o constituie turistii de peste 50 de ani.

Exista insa si un numar mic de turisti straini proveniti, in special, din Israel, Germania, Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in egala masura relaxarea generala si proprietatile medicale/curative ale diferitelor resurse naturale (ape minerale, termale, namol etc.), optand pentru structurile din categorii de clasificare superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem de limitata.

Functiile Turismului balnear

Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin cresterea rezistentei generale a organismului dupa tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari au evidentiat faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare in timpul concediilor de odihna pe o perioada de mai multi ani, au inregistrat ulterior un numar redus de zile de incapacitate de munca si un numar redus de consultatii medicale.

Desi rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ, in Romania, turismul balnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator, adresandu-se in special turistilor care vin in mod declarat si organizat in statiuni pentru a-si ingrijii si ameliora sanatatea, pentru recuperarea anumite functiuni organice afectate de stari anterioare de boala sau traumatisme. In tarile in care oferta este redusa si in care, datorita absentei unei game largi de factori naturali de cura, exista un numar limitat de statiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre), s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme (repunere in forma), cure antistres etc. Turismul balnear romanesc este extrem de deficitar din punctul de vedere al dezvoltarii unor astfel de linii de tratament alternative, care ar putea largi adresabilitatea acestei forme de turism pe piata turistica interna.

Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata, confera statiunilor si o functie turistica cu caracter specific. In acest sens pe langa fiecare statiune se contureaza o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte statiuni si alte obiective turistice.

Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi din Europa, puternic resimtita si in Romania, este reprezentata de capacitatea statiunilor balneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicale adecvate si a fi tratat ca turist.

Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania

In functie de caracteristicile fiecarei statiuni, nivelul investitiilor, resursele naturale si infrastructura edilitara, exista o variatie importanta a punctelor tari si slabe ce caracterizeaza oferta de turism balnear.

Exista o categorie de statiuni de interes national si chiar international, cu potential balnear valoros, dar a caror atractivitate turistica este influentata negativ, intr-o masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scazut de cunoastere al resurselor naturale, poluarea accentuata a aerului si a apei, valoarea estetica redusa a cadrului natural, gradul ridicat de uzura fizica si morala al bazelor de cazare si tratament, diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica, densitatea mare a constructiilor in spatii publice locuibile, numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement din majoritatea statiunilor, comertul general si specific necorespunzator, calitatea improprie a dotarilor de infrastructura.

Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo de particularitatile statiunilor balneoturistice, determinate in mod obiectiv de pozitia lor in teritoriu si fondul balnear, exista o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu precadere, calitatea si diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei si agrement, comertul general si specific si calitatea unor dotari de infrastructura.

Pentru statiunile de interes national sau zonal, pot fi identificate urmatoarele elemente de atractivitate:

- potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ;

- traditia balneoturistica importanta;

- apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, emitente de turisti;

- dezvoltarea de structuri balneoturistice ample;

-conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventiv si a odihnei active.

Punctele slabe ale acestor statiuni sunt fie potentialul mai redus al resurselor balneare, fie lipsa de diversitate a factorilor de cura, care in ultima instanta au influentat modul de dotare al statiunilor, fie posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de cura, indeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel mai frecvent intalnite.

Elemente defavorizante in valorificarea prezenta si viitoare a acestor statiuni, pot fi considerate: insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor naturali, deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor, pozitia excentrica in teritoriu a anumitor statiuni.

Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determina dezvoltarea in perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor si cererea turistica.

O alta grupa cuprinde statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Ele se caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri este completata si cu functia de agrement, respectiv de recreere in timpul si la sfarsit de saptamana. In general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important, benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitia in teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuri balneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, in cele mai multe cazuri, precum si a unor servicii necompetitive. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai redusa.

Dezvoltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta grupa va determina si o intensificare a cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de cura utilizati in tratarea afectiunilor cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii pentru promovarea activitatilor balneare cu caracter preventiv.

Sintetizand, pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este necesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice: statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piata interna; oferta limitata a unitatilor de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; marea majoritate a spatiilor de cazare din statiunile balneare sunt de 1 sau 2 stele sau neclasificate si nu indeplinesc in nici un fel standardele asteptate de turisti; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiile de cazare si tratament; dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere a timpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate a beneficiilor terapeutice deosebite ale unor tratamente balneare din Romania.

In concluzie, cele mai multe statiuni balneare supravietuiesc datorita subventionarii biletelor de tratament oferite prin Casa de Pensii, la un nivel care nu genereaza suficient profit pentru a permite investitii in modernizarea spatiilor de cazare sau facilitatilor de tratament.

Statiunea Baile-Herculane

Baile Herculaneeste un oras-statiune de pe Valea Cernei, in judetul Caras-Severin, situat la o altitudine de 168 de metri, in apropierea Dunarii. Statiunea are o traditie de aproape doua milenii, existand inca de pe vremea Imperiului Roman, cand era cunoscuta sub denumirea de "Ad aquas Herculis sacras ad Mediam". Atat clima intramontana cu influente submediteraneene, cat si apele termale au facut din orasulBaile Herculaneo statiune montana renumita si extrem de vizitata atat pentru potentialul turistic, cat si pentru cel balnear.Istoria statiunii Baile Herculane

Statiunea Baile Herculane a fost infiintata in anul 102 D.Hr. de catre Imparatul Traian. Numele orasului vine de laHercule, fiul lui Zeus si al Elenei, figura mitologica extrem de cunoscuta pe care romanii o desemnasera patron al apelor termale, reprezentant al puterii si al echilibrului dintre forta fizica si cea spirituala. Romanii au construit in oras bai, temple, statui, toate inchinate lui Hercule, Aesculapius si Hygieiei. Statiunea era, la acea vreme, extrem de cautata de aristocratie gratie apelor termale cu proprietati curative pe care le considerau sacre si pe care le-au asezat sub patronatul zeului Hercule, in semn de adanca recunostinta. Civilizatia romana nu a apus definitiv in statiune, ramanand marturie vestigiile: tabule votive, statui, bai, apeducte etc.Odata cu anul 1736 incepe reconstructia bailor sub Imperiul Austro-Ungar. Au fost modernizate baile si caile de acces, au fost construite cladirile, orasul capatand un puternic parfum baroc tipic austriac. La fel ca pe vremeaRomeiAntice, statiuneaBaile Herculanea fost vizitata de personalitati marcante ale acelei perioade, precum Imparatul Iosif al II-lea, Imparatul Francisc I, Imparateasa Carolina, Imparatul Franz Iosef, Imparateasa Sisi.

Notorietatea statiunii s-a datorat atat apelor miraculoase, considerate un dar al zeilor, cat si pozitionarii deosebite, intr-o depresiune intramontana cu peisaje frumoase si pitoresti.Potentialul balnear si turistic

Apele termale ale statiuniiBaile Herculanesunt potrivite pentru diverse cure balneare, dar si pentru inot. Apele minerale izotermale si hipertermale au diferite compozitii chimice (sulfuroase, sodice, calcice, clorurate, oligominerale) care se preteaza la multiple tratamente: bai termale sulfuroase si sarate, in bazine acoperite sau in aer liber, cure interne cu ape minerale, hidrotermoterapie, sauna, electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, aerohelioterapie, inhaloterapie.

Turistii pot vizita punctele de atractie ale zonei: baile romane, Grota Haiducilor, Crucea Alba, Grota cu Aburi, cascada Vanturatoarea, 7 Izvoare, Muzeul Nicolae Cena, Pestera Topolnitei, statuia lui Hercule, Cheile Feregari, Cheile Peciniscai, Cheile Taznei, Sfinxul Banatean. In afara obiectivelor turistice ce nu trebuie ratate, vizitatorii pot face excursii si drumetii in Parcul National Valea Cernei. Zona este dominata de peisaje frumoase, o flora si fauna bogate, tipice influentelor submediteraneene. Dintre speciile reprezentative nu putem omite vipera cu corn, a carei prezenta in zona Banatului este binecunoscuta, dar si o serie de specii rare deserpi.

Turistii dornici de aventura si distractii pot opta pentru rafting, alpinism, activitati de speologie, croaziere pe Dunare, practicareasporturilorprecum ciclismul, parapanta, motociclismul, tenisul, fotbalul. Cei ce doresc, pot face excursii la manastirile din imprejurimile statiuniiBaile Herculane: Manastirea Prislop, Manastirea Tismana, Manastirea Vodita, Manastirea Densus.

Puncte forte :

Amplasament i accesibilitate

Poziionare regional favorabil

Localizare n Parcul Naional Domogled Valea Cernei

Conectivitate i accesibilitate (direct i/sau indirect) pe toate cile de transport

Mediu i resurse naturale: flora, fauna, climat

Bioclimat i cadru natural valoros, nepoluat

Existena resurselor regenerabile (lemnoase, eoliene, solare,) posibil de utilizat n cadrul unui sistem de nclzire locale

Economie i infrastructur de suport

Reele comerciale i de servicii dezvoltate

Instituii financiar bancare

Proiecte de infrastructur n curs de implementare

Infrastructur i produse turistice active i recunoscute

Infrastructur specific pentru turism

Structuri pentru spa, turism termal, balnear, sporturi n natur, timp liber

Patrimoniu cultural european

Monumente istorice valoroase, reprezentative

Evidena perioadelor istorice care au influenat dezvoltarea staiunii (roman, habsburgic)

Diversitatea tratamentelor naturale

Prezena apelor termale valoroase cu proprieti curative (resurs inepuizabil)

Multitudinea de afeciuni tratate cu succes

Identitate local

Obiceiuri i tradiii locale nealterate

Brand-ul Hercule

Guvernan i participare local pentru dezvoltarea integrat a staiunii

Angajament din partea autoritilor publice locale n dezvoltarea prin turism

Suport din partea comunitii i a sectorului privatStatiunea Amara

Dezvoltarea statiunii ca urmare a recunoasterii interne si internationale a valorilor terapeutice ale lacului Amara (perla Baraganului asa cum a fost numit), au determinat declararea comunei (astazi oras) ca statiune balneara in anul 1936.

In anii 70, se dezvolta principalele complexe balneare, ale caror structuri de cazare si tratament vor fi modernizate, numarul turistilor fiind intr-o continua crestere.

Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiuni pot concura, din punct de vedere al diversitatii:

afectiuni ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative articulare, inflamatorii, post-traumatice, ortopedice;

-afectiuni neurologice-periferice (pareze si paralizii, sechele dupa poliomielita);

-afectiuni ginecologice (sterilitate, anexite cronice);

-afectiuni dermatologice (psoriazis) ;

-afectiuni respiratorii, digestive, renale etc.

Lista factorilor naturali de cura este de asemenea generoasa: apa lacului sulfatata, clorurata-sodica, magnezica, slab bromurata, apa mineral de sonda (pentru cura interna) de natura sulfuroasa, slab sulfurata, sodica, magneziana, bicarbonata, hipotona, namolul sapropelic si climatul de stepa.

Deosebit de apreciat in tara si in strainatate este produsul Pell-Amar, realizat pe baza extractelor din substanta activa a namolului din Lacul Amara, cu o puternica actiune biostimulatoare, antialergica, antiinflamatoare, vasodilatatorie, antispastica si decontracturanta, produs a carui fabricatie din pacate a incetat.

Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al localitatii, apa acestui lac fiind sulfatat-clorurata, sodica, bicarbonata, magneziana. Namolul sapropelic are calitati terapeutice deosebite asemanatoare celor ale lacului Techirghiol. Constructia unui canal pentru evacuarea apei in exces, a avut o mare influenta negativa asupra salinitatii apei, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs si reducerea proprietatilor curative ale apei si namolului, precum si scaderea rezervei de namol.

Cauzele reducerii rezervei de namol si salinitatii apei sunt: modificarile hidrologice (apa provenita din precipitatii si din aportul subteran), activitatile antropice desfasurate in ultimele doua decenii: defrisarea perdelei forestiere de pe malul sudic, ceea ce a permis scurgerea superficiala a apelor, exploatarea cantitativa nerationala a namolului precum si exploatarea namolului cu utilaje invechite ce produc turbulente la nivelul apei.

Datorita faptului ca dispune de resurse de substante minerale stiintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura precum si faptului ca dispune de o organizare ce permite acordarea asistentei medicale balneare in conditii corespunzatoare, statiunea Amara figureaza pe lista statiunilor turistice balneare de interes national.

Puncte tari si puncte slabe in serviciul balnear din AmaraPunctele tari :

resurse naturale complexe, cu potential de atragere a turistilor romani si straini;

cadru natural atractiv reprezentat indeosebi de lacul balnear Amara si parcul dendrologic recent amenajat;

modernizarea infrastructurii edilitare, inclusiv cea aferenta Lacului Amara

preocuparea constanta a autoritatilor locale pentru dezvoltarea elementelor de infrastructura cu impact asupra turismului balnear;

interesul si succesul autoritatilor locale in indentificarea si accesarea fondurilor nerambursabile

baze de cazare si tratament functionale, modernizate asigurand un numar important de locuri pentru turisti

capacitate suficienta a unitatilor de servire a mesei

caracterul integrat al serviciilor de cazare, masa si tratament

distanta relativ redusa de capitala

cai de acces rutier si feroviar moderne

evenimente cultural-artistice cu traditie organizate in special in timpul verii

prelungirea sezonului turistic (circa 8 luni/an)

existenta Strategiei de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara pentru perioada 2007-2013

Punctele slabe:

orientarea industriei hoteliere locale catre un turism exclusiv balnear

dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratament compensate

adresabilitate redusa la categoria sociala a pensionarilor cu venituri mici si medii, beneficiari ai biletelor de tratament subventionate

standarde medii de calitate a serviciilor de turism balnear (cazare, masa, tratament)

exploatarea cu mijloace primitive a namolului sapropelic

promovarea insuficienta a potentialului turistic al statiunii

diminuarea proprietatilor terapeutice ale Lacului Amara

posibilitati reduse de petrecere a timpului liber, atat in structurile de primire turistice cat si in statiune

reducerea rezervei de namol

insuficienta dezvoltare a comertului in statiune

mentinerea cu dificultate a personalului care deserveste structura hoteliera si baza de tratament, in perioada suspendarii activitatii

insuficienta organizare in livrarea serviciilor de tratament, astfel incat timpii de asteptare sa fie cat mai redusi

absenta mijloacelor alternative de tratament (piscina, spa, fitness etc.)

Statiunea Eforie-Nord

Staiunea este situat n judeul Constana , ntre malul Mrii Negre i Lacul Techirghiol, la o altitudine ntre 6 i 20 m, la 14 km sud de Constana. Are o larg deschidere spre mare i o falez de peste 30 metri nlime. Plaja de peste 3 km lungime are i poriuni ce ating 100 m n lime. Un aer de prospeime este dat de cele peste 30 ha de spaii mpdurite din staiune.

Eforia Spitalelor Civile din Bucureti a nfiinat aici, n anul 1894, un sanatoriu balneoclimateric.A fost construit i un pavilion de lemn pentru bi, care a funcionat pn n anul 1904. Staiunea s-a dezvoltat mai puternic dup anul 1960, iar n prezent este cea de-a doua staiune ca mrime de pe litoralul Mrii Negre.

Climatul este maritim de litoral

.Temperatura medie anual este de 11,2C (n iulie depete 22C, iar n ianuarie 0C). Iernile sunt blnde, cu zpad puin. Vara soarele strlucete 10-12 ore/zi, totaliznd n medie 2400 h anual.Vnturile sunt aproapepermanente, cu viteza medie anual de 4 m/s, din direciile N-E i V. La rm, se simt brizele de mare i de uscat cu viteza redus.Precipitaiile anuale nsumeaz, n medie, 380 ml.

Factori naturali terapeutici sunt apa srat concentrat a Lacului Techirghiol, apa de mare, nmolul sapropelic din Lacul Techirghiol, bioclimatul maritim bogat n aerosoli salini i n radiaiesolar, cu efect stimulant asupra organismului.

Indicaii terapeuticen afeciuni reumatismale degenerative (spondiloz cervical, dorsal i lombar); afeciuni reumatismale inflamatorii (stri algice articulare dup reumatism articular acut sau infecii de focar, spondilit anchilozant, artropatia psoriazic, poliartrit reumatoid); afeciuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrit scapulohumeral); afeciuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stri dupoperaii pe muchi, tendoane, articulaii i oase, stri dup entorse, luxaii i fracturi); afeciuni neurologice periferice (paralizii i pareze posttraumatice ale membrelor, polineuropatii dup faza acut, poliradiculonevrite n faza sechelar, sechele dup poliomielit); afeciuni ale sistemului nervos central (parapareze sechelare dup mielite la minimum 3 luni de la debut, parapareze dup arahnoidite); afeciuni ginecologice (insuficien ovarian, cervicite cronice, metroanexite cronice, sterilitate secundar); afeciuni dermatologice; afeciuni respiratorii; afeciuni asociate (otorinolaringologice, cardiovasculare, endocrine, metabolice i de nutriie, boli profesionale).

Exist instalaii pentru bi calde n czi i bazine cu ap srat concentrat provenit din lacul Techirghiol sau din mare, cu posibiliti de recuperare medical; instalaii pentru bi calde cu nmol i mpachetri calde cu nmol; instalaii pentru tratamente ginecologice; instalaii pentru aerosoli; bazine pentru hidrokinetoterapie; instalaii complexe pentru electro i hidroterapie; sli pentru gimnastic medical; masaj medical; saun.

Staiunea dispune de faciliti de cazare n hoteluri de 4, 3, 2 i o stea; hostel de 3 i 2 stele, vile private, pensiuni de 4, 3 i 2 margarete, bungalow-uri , popas turistic , camping, camere de nchiriat,film sau un spectacol de teatru n aer liber, terenuri de sport, piscine.

Atracii turistice din Dobrogea i de pe litoral:

Constana: Muzeul Naional de Istorie i Arheologie, mozaicul roman din sec. III-IV, zidul roman de incint, Muzeul de Art Constana, Muzeul Militar, Muzeul Marinei Romne, Marea Moschee (construit n 1822 n stil bizantino - egiptean cu influene romneti), cazinoul (cldire construit n 1909 n stil baroc francez, cu elemente rococo), acvariul, delfinariul, complexul astronomic (planetariul, observatorul astronomic, staia solar), mormntul pictat din Constana, vila uu, teatrul Ovidiu, farul genovez (sec. al XIV-lea), statuia lui Ovidiu, portul turistic Tomis.

Puncte slabe :

dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratament compensate

adresabilitate redusa la categoria sociala a pensionarilor cu venituri mici si medii, beneficiari ai biletelor de tratament subventionate

slaba diversitate a unitatilor de alimentatie publica

mentinerea cu dificultate a personalului care deserveste structura hoteliera si baza de tratament

insuficienta organizare in livrarea serviciilor de tratament, astfel incat timpii de asteptare sa fie cat mai redusi

- echipamente i faciliti de tratament i agrement nvechite

- numr limitat de uniti de cazare - lipsa personalului calificat n turism balnear, alimentaie i cazare

-lipsa unei strategii de marketing turistic i de utilizare a tehnologiei IT n marketingConcluzii

Romanii au cultura balnearului.Aceasta apare ca:-o abordare de tip welness si sanatate legata de o traditie istorica importanta

-un drept dobandit pentru pensionari si membrii sindicatelor.Sunt de fapt vacante platite cu ajutorul biletelor compensate:este o politica sociala si ne putem intreba cat timp va mai dura .

-clientelei curelor scurte libere(cure de o durata de 3-10 zile nesubventionate) ii este din ce in ce mai greu sa coabiteze cu clientela persoanelor in varsta si cea sociala in baze de tratament si sttructuri de cazare invechite si cu un confort scazut.In aceste conditii ne putem intreba daca ei nu se vor orienta spre vacante active,mai ales in strainatate.

-termenii sanatoriu,baza de tratament ,curaau o conotatie negativa pe plan international si folosirea lor ar trebui evitata

231