dezv locala timis

f u n d a t i a C I V I TA S f o u n d a t i o nAgentia de DezvoltareEconomica Timis

Promotorul Local, agent de dezvoltare locala

Aceasta lucrare a fost initiata de Centrul de Asistenta RuralaAgentia de Dezvoltare Economica TimisConsiliul Judetean TimisPrefectura Judetului TimisFundatia Civitas pentru Societatea Civila

in cadrul proiectului Promotor local, agent de dezvoltare locala

cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, Phare: RO 0140.03/2.2.Componenta 2: Dezvoltarea sectorului ONGConsiliului Judetean TimisCentrului de Asistenta RuralaAgentiei de Dezvoltare Economica Timis

realizata de Centrul de Asistenta Ruralain colaborare cu Agentia de Dezvoltare Economica Timis

Coordonatori realizare Ing. Ec. Claudia NovacIoana Popescu

Consilier editorial Ing. Ec. Gheorghe Crisan

Colaboratori Prof. Univ. Dr. Dumitru SanduDaniel SerbanDeputat Dr. Ing. Viorel CoifanConf. Univ. Dr. Marius ProfiroiuProf. Dr. Ing. Horia CiocarlieSergiu BalasaRazvan HrenovschiMarton BaloghSorin Radu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiGhid metodologic privind promotorul local - agent

de dezvoltare locala/ Centrul de Asistenta Rurala, -Timisoara: Artpress, 2004ISBN 973-7911-55-5

I. Centrul de Asistenta Rurala (Timisoara)352(498)

Promotorul Local, agent de dezvoltare locala

Cuprins

1. Cuvant inainte 72. Argument

• Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu 11• Daniel Serban 21

3. Pledoarie pentru PL

• Deputat Dr. Ing. Viorel Coifan 23• Conf. Univ. Dr. Marius Profiroiu 25• Prof. Dr. Ing. Horia Ciorcarlie 27• Ing. Ec. Gheorghe Crisan 29• Razvan Hrenovschi 31

4. Conceptul teoretic 355. Istoric, rezultate si perspective 396. Experiente similare in Romania 777. Experiente in lume 838. Analiza de politica publica 899. Anexe 99

10. Bibliografie 11711. Sinteza in limba engleza 119

Pag. 5

Cuvant inainte

Proiectul Promotorul Local reprezinta rezultatul unui concept de modernizare a administratiei publice locale, ce a fost dezvoltat in judetul Timisincepand cu septembrie 1999, in cadrul parteneriatului dintre Centrul deAsistenta Rurala (CAR) si Agentia de Dezvoltare Economica Timis (ADE-TIM).

In dezvoltarea de astazi a Promotorului Local, apreciat ca fiind un instru-ment de baza al administratiei publice locale pentru dezvoltare economica alocalitatilor din judetul Timis, un rol deosebit l-a avut parteneriatul extins dintreCAR, ADETIM si Consiliul Judetean Timis, Prefectura judetului Timis, Camera deComert Industrie si Agricultura Timisoara, institutii care au sustinut activitateaPromotorilor Locali in comunitatile acestora inca de la initierea proiectului.

Dupa mai bine de patru ani de la implementarea conceptului, echipaoperativa de coordonare a proiectului Promotorul Local (CAR si ADETIM) adecis editarea unei lucrari de specialitate, respectiv a unui ghid metodologic, princare experienta acumulata sa poata fi accesata si valorificata si de catre ceilaltiactori ai dezvoltarii locale si regionale din Romania, organizatii care pot deveni ini-tiatori si implementatori ai conceptului.

Lucrarea „Promotorul Local – agent de dezvoltare locala” este asadar,in primul rand, un ghid metodologic, care abordeaza conceptul de dezvoltarelocala din perspectiva administratiei publice locale, prin crearea si operatio-

Pag. 7

nalizarea postului de promotor local - ca agent de dezvoltare locala - in struc-tura proprie de personal a primariilor din localitatile interesate.

Lucrarea pune la dispozitia celor interesati toate informatiile si datelemetodologice de implementare, necesare pentru a sprijini initiative similare ori-unde in Romania.

Ghidul prezent este realizat in cadrul proiectului de extindere la nivel dejudet Timis a conceptului “Promotorul Local – agent de dezvoltare locala”, imple-mentat de CAR si ADETIM, in parteneriat cu Consiliul Judetean Timis, Prefecturajudetului Timis si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila , in perioada decem-brie 2003 – august 2004. Sprijinul financiar al proiectului, inclusiv pentru editareaghidului, a fost asigurat de Uniunea Europeana, Programul Phare-RO 0104.03/2.2,Consiliul Judetean Timis, Agentia de Dezvoltare Economica Timis si Centrul deAsistenta Rurala.

Cu convingerea ca - parcurgand informatiile prezentate in ghidul nostrumetodologic - veti fi interesati de implementarea in localitatea dumneavoastra aconceptului de promotor local, va asiguram de sprijinul nostru direct, dorin-du-va, totodata, succes in toate actiunile si proiectele dumneavoastra de dez-voltare locala!

Ioana Popescu Sergiu BalasaPresedinte executiv Director executivCentrul de Asistenta Rurala ADETIM

Pag. 8

Cuvant inainte

Pag. 9

Foreword

The project Local Development Agent represents the result of a moder-nization concept of the local public administration, developed in Timis Countystarting with September 1999, in the framework of a partnership between theCenter for Rural Assistance (CAR) and the Agency for Economic Development(ADETIM).

In the actual development of the Local Development Agent, considered asa basic instrument of local public administration for local development of thelocalities from Timis County, the extended partnership between CAR, ADETIM,the County Council Timis, the Prefecture of Timis County, the Chamber ofCommerce, Industry and Agriculture Timisoara had a special importance. Theseinstitutions supported the activity of the Local Development Agents in their com-munities since the project was initiated.

After over four years of concept implementation, the operative team ofcoordination of the project Local Development Agent (CAR and ADETIM) deci-ded to publish a special work, a methodological guide that can help the otheractors of local and regional development from Romania, organizations which canbecome initiators and can introduce the concept, to access and capitalize thegathered experience

Thus, the work “Local Development Agent” is, in the first place, amethodological guide, which tackles the concept of local development from the

local public administration’s point of view, by creating and operationalising theLocal Development Agent position in the structure of the interested City Halls’staff.

The work gives to all who may be concerned the information and themethodological data of implementation, necessary for supporting similar initia-tives wherever in Romania.

This guide was realized in the framework of the project of extending theconcept of Local Development Agent at the Timis County level, implemented byCAR and ADETIM in partnership with the Timis County Council, the Prefectureof Timis County and the Civitas Foundation for Civil Society , in the periodDecember 2003- August 2004. The European Union, through the Phare Program- RO 0104.03/2.2, the Timis County Council, the Agency for EconomicDevelopment Timis and the Center for Rural Assistance ensured the financial support of the project, including the guide’s publishing.

We are convinced that after reading the methodological guide you will beinterested in implementing the concept of Local Development Agent in yourcommunity and we assure you that we will provide you our direct support. We wish you success in all your actions and projects for local development!

Ioana Popescu Sergiu BalasaPresedinte executiv Director executivCentrul de Asistenta Rurala ADETIM

Pag. 10

Foreword

Argument

Introducere la sociologia unei inovatii comunitare

Descentralizarea si reorientarea „de la crestere economica spre impliniresocio-umana” reprezinta procese majore ale dezvoltarii comunitare si regionale.In societatile sarace sau in cele post-comuniste deficitul de institutionalizare aunor astfel de procese este deosebit de accentuat.

Cum sa treci de la dezvoltarea de sus in jos, la cea cu fundament comuni-tar si voluntar, de la abordarea economista la cea social-economica, de la hege-monia institutiilor administratiei locale la flexibilitatea si eficienta parteneriatelorinstitutionale pentru promovarea dezvoltarii locale?

La intrebari din aceasta familie incerca sa raspunda experimentul sustinut decativa ani de catre Centrul de Asistenta Rurala (CAR), in colaborare cu Agentia deDezvoltare Economica Timis (ADETIM) si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila.

„Ghidul” propus de catre autori pentru promovarea conceptului de dez-voltare locala prin agenti specializati, netraditionali si puternic conectatiatat la dinamica sociala locala cat si la oportunitatile extralocale, este, infapt, o introducere la practici de succes in domeniul dezvoltarii comunitare dinRomania anilor 2000.

Un „ghid” reprezinta o codificare de experienta astfel formulata incatsa poata fi de folos celor care vor sa parcurga un drum comun de la un anume tipde probleme, spre un anume tip de solutii.

Pag. 11

Pag. 12

Argument

Lucrarea pe care autorii o propun cititorului are o astfel de componentanormativa, indica obiective si pasi de solutionare a problemelor de dez-voltare locale folosind agenti de dezvoltare locala”.

„Promotorul local” (PL) este, in varianta timisoreana a experimentului, unagent de dezvoltare care actioneaza specializat, ca interfata intreadministratia publica locala, comunitate si institutii extralocale, orientatin special spre gandirea strategica si identificarea oportunitatilor de dezvoltare.

Gradul de codificare a experientei este, insa, relativ redus.

Ii este firesc sa fie asa, pentru ca „promotorul local” reprezinta o inovatiesocio-administrativa aflata inca in faza incipienta de difuzare.

De ce „inovatie” si cu ce continut?Promotorii „promotorului local”Procesul de difuzare a inovatiei a pornit, in context romanesc, de la un

model german, mijlocul anilor ‘90, prin ADETIM si, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a facut prin sprijinul masiv al Fundatiei pentru

o Societate Deschisa (FSD). De altfel, Filiala timisoreana a acestei fundatii si, ulteriorCAR, desprins din Fundatie ca centru independent si membru in Soros OpenNetwork (SON), joaca un rol major in instituirea noului model de dezvoltare locala.

Acestea nu au lucrat insa izolat, ci in parteneriat cu institutii judetene silocale ale administratiei publice. Institutiile implicate in sustinerea inovatiei auurmarit impunerea unui nou rol in administratia publica locala - cel al „pro-motorului local”.

Familia institutionala CAR-ADETIM actioneaza, in principal, la nivelul jude-tului Timis pentru implementarea conceptului de PL.

Un experiment similar avem la nivelul judetelor Cluj si Bistrita-Nasaudprin Fundatia Civitas pentru Societatea Civila, care dezvolta un parteneriat localcu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Centrul de Politici Publice (CENPO).

Continutul inovatieiPL a fost definit institutional pentru a lucra la nivelul primariilor ca agent de

dezvoltare, ca persoana capabila sa induca schimbari dezirabile la nivel local prin:- identificare nevoi sociale locale, - fundamentare a unor strategii de actiune si - atragere de resurse.

Elaborarea unor proiecte - in baza carora sa fie obtinute fonduri pentrudezvoltarea comunitara - apare ca dimensiune majora a profilul de rol al PL.

Din descrierea rezultatelor obtinute pana in prezent, se constata ca ela-borarea de proiecte si obtinerea unor finantari pentru implementarea lor la nivel localeste marca succesului PL.

Serialitatea fenomenuluiDesigur, PL timisorean nu reprezinta o noutate absoluta in context

romanesc. Sunt si alte primarii in tara care angajeaza personal pentru a face actiu-n isimilare de identificare a resurselor si de elaborare a unor proiecte cu care loca-litatile respective sa intre in competitii pentru obtinerea unor fonduri.

Odata aparute oportunitatile de dezvoltare locala prin proiecte - cufinantare de la UE, Banca Mondiala, fundatii locale, donatori internationali bilaterali etc – modalitatile locale de raspuns s-au multiplicat.

Unele primarii au apelat la consultanti independenti1.

Agentii de dezvoltare locala, care apar in cadrul procesului de promovarea dezvoltarii comunitare din Romania, acopera o plaja de mare diversitate.

La o extrema sunt agentii efectiv integrati in structurile administratieipublice locale, precum in cazul PL, iar la cealalta extrema sunt agentii careactioneaza complet independent de administratie.

Pag. 13

Argument

1Acesta este cazul experientelor din sudul tarii, din zona consortiului comunei Dracsanei dinTeleorman. Proiectele sunt elaborate de consultanti independenti, iar fondurile de demarare au fostobtinute de la FSD.

Pag. 14

Argument

Pozitia intermediara este cea a agentilor care, desi in afara sistemuluiadministratiei locale, promoveaza parteneriatul cu institutiile locale de stat.

Pe o alta dimensiune, agentii respectivi sunt de tip individual sau colectiv.

In fine, gradul de institutionalizare a agentilor de dezvoltare comunitaracare opereaza individual sau colectiv, in cadrul sau in afara administratiei locale,este diferit.

Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS)2 este un exemplu de maxima relevanta pentru promovarea dezvoltarii comunitare prin facilitatori3

independenti de administratia locala.

2 Legea 129 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã,Publicatã in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Legi, Decrete, Hotãrari si alte Acte, marti, 30 iunie 1998, Anul X-Nr. 238.

3 Distinctia dintre “facilitator”, “agent de dezvoltare comunitara” si “promotor local” este una greu de trasat.In diferite contexte se acorda sensuri diferite. Suprapunerile de inteles sunt frecvente. Toate cele trei conceptetrimit la roluri sociale de participare in actiuni care au ca finalitate dezvoltarea comunitatilor prin actiuni caresolicita, in grad variabil, resurse materiale, umane sau sociale ale grupului tinta. Conceptul de maxima gene-ralitate este cel de „agent comunitar”. Acesta poate juca un rol complet, de la identificare nevoi comunitare,la identificarea resurselor locale sau extralocale, pana la implicarea in folosirea efectiva a resurselor pentru arezolva problemele. Caledonia Centre for Social Development (www.caledonia.org.uk/communit.htm), spreexemplu, propune un set de distinctii intre ‘agent comunitar’, ‘animator cultural’ si ‘facilitator comunitar’,notand, insa, ca termenii se suprapun, adesea, sub intelesului. “Agentul comunitar” este o persoana care preiaspre indeplinire, cu contract sau nu, o cerinta comunitara. „Animatorul comunitar” este un agent dedezvoltare comunitara cu functie limitata la „trezirea constiintelor” locale, la mobilizarea populatieilocale pentru de deveni activa in procesul de recunoastere a unor probleme si, eventual, de orientarespre identificarea unor solutii.” Un animator poate fi folosit sau contractat de catre o organizatie (sauo comunitate) locala pentru a stimula dezbaterea sau actiunea pe o tema relevanta pentru comunitate”.In fine, facilitatorul „asista comunitatea in realizarea scopurilor sale, aduce deprinderi si cunostinte pen-tru orice proces in care este implicata comunitatea, pentru a duce la realizarea scopurilor acesteia”.Institutii diferite, functie de interesele si resursele pe care le au, pun accente diferite pe anumite roluricerute de implinirea actiunilor de dezvoltare comunitara. In esenta, se poate nota ca:- „facilitatorul” are un rol secundar, in sensul ca ajuta, dar nu da solutii, lanseaza, dar nu duce procese

pana la capat. Acesta este sensul in care facilitatorul apare, spre exemplu, in proiectele FRDS. - animatorul comunitar este cel care lanseaza, inspira dar, ca si facilitatorul, nu isi asuma roluri esentiale;- promotorul local poate avea si rol de facilitator sau animator dar el este, mai ales, omul care imple-

menteaza, care aduce resurse, pe un model de actiune dat. El nu este presupus a fi creator. Primesteun model la a carui realizare contribuie hotarator.

- agentul de dezvoltare comunitara poate exercita oricare dintre rolurile mentionate. Specificitateasa rezida in faptul ca preia constient un rol a carui exercitare duce la realizarea unei cerinte comu-nitare.

Difuzarea inovatieiProiectul PL se extinde in valuri, de la un nucleu de 20 comune (in anul

2000), la inca 11 comunitati (2001-2003), pentru ca - la nivelul anului 2004 - safie asteptate inca 24 alte comunitati timisorene care sa adopte modelul.

In varianta nord-transilvana, sub coordonarea Fundatiei Civitas, proiectulsimilar al facilitatorului comunitar se difuzeaza la nivelul a 10 comune din Cluj –Bistrita-Nasaud.

Evaluare de impactIntreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a interventiei

comunitare prin agenti de dezvoltare locala este inca in faza incipienta.

Deocamdata diferitele ONG-uri sau fundatii, care sustin formule alterna-tive la modelul dominant (cu spatiu redus de interventie pentru actorii netradi-tionali ai dezvoltarii locale), actioneaza la modul intuitiv-optimist. Ele presupun catot ce fac este bun, prin noutate si alternativa la ceea ce exista.

Evaluarile sistematice ale eficientei sociale a noilor modele de dezvoltarecomunitara sunt extrem de rare si cu o circulatie restransa4.

Este clar, insa, ca simpla raportare a unor actiuni comunitare, sustinuteprin proiecte care au obtinut finantare de la diferiti donatori, nu este suficientapentru o reala evaluare de impact.

Este necesar sa fie adoptate evaluari independente si specializate, cumetodologie moderna standard din domeniu.

Numai pe baza lor se poate obtine feed-back-ul necesar pentru perfectionare,pentru orientarea spre formele de maxima eficienta. Altfel lucrurile raman la nivelulcredintelor sau al intereselor diferitilor actori implicati in dezvoltarea locala.

Desigur, este legitim si necesar ca fundatiile sau agentiile care promoveazamodele alternative de dezvoltare locala sa isi prezinte realizarile si problemele, sa sustina extinderea solutiilor pe care le considera eficiente.

Pag. 15

Argument

4 Bogdan Voicu, Adrian Dan, Malina Voicu, Monica Serban, Assessing the couses of county disparittiesin RSDF projects proposals. A Report to the Romanian Social Development Fund, ICCV, January 2002.

Acest procedeu nu inlocuieste, insa, actiunile de evaluare specializata, sis-tematica si independenta. Este, probabil, spatiul de interventie adecvat pentrucercetarile de factura academic-universitara sau pentru centre specializate inevaluarea impactului social al adoptarii diferitelor proiecte de dezvoltare.

Lucrarea prezinta cazul a 36 de localitati din judetul Timis implicate inadoptarea rolului de PL la nivelul primariilor.

Performantele promotorilor par sa fie dependente direct de vechimeafunctionarii lor in cadrul primariilor. Astfel, din totalul celor 15 localitati care auinceput sa lucreze cu un PL din perioada 2000-2003, 12 raporteaza realizarispecifice ale acestuia.

In schimb, pentru cele 21 de cazuri de angajare recenta a promotorului, din2004, numai doua localitati raporteaza performante specifice ale promotorului.

Rezulta ca asigurarea unei anume stabilitati a functiei de PL poate contribuinemijlocit la sporirea eficientei sale.

Iansele ca promotorul sa fie mai eficient, sa atraga resurse in comunitate,par sa fie mai mari in cazul oraselor mici (probabilitate de 4/5), comparativ cucomunele (cu sanse de a inregistra activitati specifice pentru PL de 10/31).

Selectivitate comunitara Lucrarea prezinta situatia PL pentru 36 localitati din judetul Timis, dintre

care 33 comune.

Dat fiind faptul ca PL a fost adoptat in „valuri”, cu manifestarea unei com-ponente de spontaneitate, este de asteptat ca intre localitatile care au adoptat sicele care nu au adoptat inovatia promotorului sa existe diferente de nivel de dez-voltare.

In principiu, nevoia de PL este mai mare pentru localitatile sarace, decatpentru cele dezvoltate. Este probabil, insa, ca acceptarea noului rol profesional s-a facut mai usor in comunele dezvoltate decat in cele sarace. Astfel in primeleexista resurse suplimentare de spatiu, dar mai ales o mai mare deschidere laschimbare, o mentalitate administrativa cu grad de modernitate sporit. Mai mult,diferentierea intre comunele cu promotor si, respectiv, proiecte si cele cu pro-motor, dar fara proiecte ar putea fi efect al acelorasi diferente de dezvoltare.

Pag. 16

Argument

In aceste conditii, rata de succes in elaborarea si castigarea unor proiecte de dez-voltare ar putea fi mai mare in comunele mai dezvoltate.

O examinare simpla a profilului comunelor din judetul Timis - functie destadiul in care se afla cu adoptarea inovatiei PL - confirma ipotezele anterior for-mulate. Dupa cum se poate usor constata din tabelul de mai jos:

*valori medii la nivel de comuna. Calcule proprii (D.S.)

- comunele cu PL si proiecte de dezvoltare castigate in diferite competitiisunt cele mai dezvoltate din judet. Au o rata mare de ocupare a fortei de munca,sunt mai apropiate de oras si inregistreaza ponderi mari ale navetistilor de la satla oras. Situatia lor demografica este, de asemenea, mai buna5.

- nivelul cel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adop-tat formula PL. Acestea au o rata redusa de ocupare salariala a fortei de munca,putini navetisti si o distanta mare fata de oras.

- situatia intermediara - sub aspectul nivelului de dezvoltare - revinecomunelor care au in schema un PL, dar care nu au inregistrat inca succese inatragerea unor resurse, in temeiul proiectelor de dezvoltare aduse cu sprijinulpromotorilor.

Desigur, ar putea fi formulata si ipoteza unei cauzalitati de la prezenta PL in localitate, la nivelul de dezvoltare a comunei. Durata de timp relativ redusa

Pag. 17

Argument

5Datele incluse în “ghid” nu permit o identificare a rezidenþei PL în raport cu comuna pe care odeservesc. Nu ºtim, spre exemplu, câþi dintre aceºtia au fost sau sunt navetiºti de la oraº la sat. Înmãsura în care un astfel de navetism este de pondere semnificativã, atunci el apare ca semnificativ pen-tru o constrângere suplimentarã în identificarea resurselor umane necesare extinderii rolului de PL.

de la inceperea functionarii noii institutii nu a permis insa o structurare consistentaa efectului respectiv. Indicele dezvoltarii satelor la nivelul anului 1998, inainte deaparitia PL, indica aceeasi ierarhie de dezvoltare intre cele trei categorii de comune.

Daca selectivitatea adoptarii inovatiei care se cheama PL se mentine inacelasi sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atuncieste de asteptat ca institutia PL sa contribuie la accentuarea decalajelor de dez-voltare dintre comunele judetului.

Nu rezulta de aici o evaluare negativa a modului in care s-a facut pro-movarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectata prin faci-litarea mai intensa a noului rol institutional la nivelul comunelor sarace din judet.

Revederea fundamentelorDesi nu dispunem de evaluari standard asupra impactului pe care l-au inre-

gistrat experimentele comunitare din Timis, Cluj si Bistrita-Nasaud, din datele par-tiale disponibile rezulta ca acestea au avut, foarte probabil, consecinte pozitiveasupra dezvoltarii locale. Finantarile de aproape 3 milioane si jumatate de euro,inregistrate pentru cele 35 de proiecte asociate cu actiunile PL, constituie o premisaserioasa pentru asteptarea unor efecte pozitive la nivelul vietii comunitare.

Pentru a preveni, insa, asteptarile false si pentru a maximiza impactulnoilor mecanisme de dezvoltare locala sunt utile unele interogatii critice pe bazaevidentelor empirice limitate, disponibile.

Astfel, cum poate fi prevenita rutinizarea muncii PL integrati in primarii? Eipot fi usor transformati in functionari obisnuiti, cu performante determinate nuatat de rolul si capacitatile lor, cat mai ales de factori conjuncturali, asociati cu pri-marul, viceprimarul, secretarul UAT sau Consiliul Local.

Conectarea PL la agentiile de dezvoltare regionala sau judeteana (de tipulADR, ADETIM) sau comunitara, la structuri de expertiza in domeniile adminis-tratiei publice locale si ale combaterii saraciei (de tip FRDS sau CASPIS) sau deasigurare a unor resurse pentru dezvoltare (donatori locali sau internationali)sunt mecanisme esentiale pentru consolidarea noii institutii a PL.

Agentii de dezvoltare locala, indiferent ca sunt integrati sau nu in structuriale administratiei publice locale, pot contribui semnificativ la sporirea capa-

Pag. 18

Argument

citatilor locale de absorbtie eficienta a unor fonduri de dezvoltare social-econo-mica, disponibile in contextul integrarii europene. Ei vor putea face acest lucru cuatat mai bine, cu cat noul rol profesional pe care il promoveaza este mai clardefinit. Aparitia unor retele de agenti sau agentii cu rol in dezvoltarea comunitara(precum RuralNet6) nu poate fi decat benefica pentru optimizarea procesului.

Formarea agentilor de dezvoltare locala - astfel incat ei sa atraga resursein spatiul local-regional, dar sa si contribuie la consolidarea orientarilor sprecooperare sociala locala - este o cerinta pe cat de dificil de implementat, pe atatde importanta. PL este un tip de antreprenor social. El isi asuma riscuri pentrurealizarea unor bunuri colective de tipul serviciilor comunitare si obtine un pro-fit personal in baza performantelor sale profesionale. Plasarea sa in ecuatia dintrecontributia la binele comun si profitul personal este una care poate contribui lagasirea unor solutii realiste de institutionalizare a activitatii agentilor de dez-voltare comunitara. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput si ca „apos-tol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de aducerea binelui public. Nu este de negat posibilitatea existentei unor astfel de cazuri. Constructiainstitutionala de durata are, foarte probabil, sanse mai mari de reusita dacaporneste de la premisa anterior amintita, a antreprenoriatului social.

Nu in ultimul rand, este nevoie de cercetari de evaluare a impactului socio-economic al activitatii noilor agenti de dezvoltare. Independenta si profesionalismulevaluatorilor sunt singurele cerinte majore in acest sens. Cu satisfacerea acestordoua conditii, operatiile de evaluare de impact pot fi preluate de unitati academicesau de cercetare aplicativa, cu localizare in cele mai diferite medii institutionale. Pebaza cercetarilor evaluative pot fi identificate mai exact situatiile in care un tip saualtul de facilitare comunitara este mai eficient. In context, vor trebui identificatemodalitati specifice de mobilizare a capitalului social sau socio-uman pentru aproduce schimbarile dezirabile la nivel social local.

Domeniul interventiilor comunitare este dominat, in buna masura, de pre-conceptii dintre cele mai diferite - de la „ONG-urile sunt singura solutie pentrumobilizarea resurselor locale”, pana la „primarul si consilierii locali sunt actoriiadevarati ai dezvoltarii locale”.

Tema coruptiei, in legatura cu modul de utilizare a diferitelor resursecomunitare, este una frecvent prezenta in dezbaterea publica.

Pag. 19

Argument

6 www.ruralnet.ro

Pag. 20

Argument

Partizanatul in favoarea actorilor care vin dinspre societatea civila sau acelor asociati cu administratia publica este in aceeasi linie a dezbaterilor care pornesc mai mult de la preconceptii decat de la evidente empirice.

Durabilitatea sau sustenabilitatea este punctul critic al multora dintreproiectele de dezvoltare, care par sa fie, pe moment, de succes7. Iansele de a asigu-ra o viabilitate de durata pentru schimbarile pozitive induse prin PL ar putea fi sporiteprin sociologizarea si institutionalizarea suplimentara a demersului de actiune.

„Sociologizarea” la care ma refer vizeaza: intelegerea contextelor de suc-ces sau de esec pentru diferitele experimente locale in adoptarea PL, definirearolului de PL sau agent de dezvoltare astfel incat sa ii fie asigurate atat accesul ladecidentii locali, cat si independenta necesara in raport cu acestia.

Institutionalizarea agentilor de dezvoltare comunitara este util sa fie facu-ta pe masura ce sunt acumulate evaluari valide si fidele ale experimentelor in cursde desfasurare, de promovare a noilor modele de dezvoltare locala.

Fara a avea o solutie la toate problemele amintite, exprim convingerea carezolvarea lor rezida in edificarea unor mecanisme institutionale de dezvoltarebazate pe transparenta, parteneriat, participare si control reciproc aldiferitilor actori ai dezvoltarii8.

Experimentul de la Timis, respectiv Cluj - Bistrita-Nasaud, adus in discutieprin prezenta lucrare, furnizeaza puncte de reper importante pentru gasirea unorraspunsuri adecvate la interogatiile asupra dezvoltarii comunitare in Romania.

Continuarea sa, precum si inregistrarea de detaliu a problemelor si con-secintelor care ii sunt asociate sunt de natura sa duca spre institutionalizarea uneidezvoltari comunitare durabile.

Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu

7 Michael M. Cernea, ‚The Sociologist’s Approach to Sustainable Development’, in Finance andDevelopment, December 1993: 11-13

8 Urmarea unor principii de acest tip, in practica de dezvoltare comunitara este excelent sustinutaprin evaluari complexe ale actiunii pe scara larga a fondurilor de dezvoltare sociala (Social Funds. AReview of World Bank Experience. Report No. 23668, February 12, 2002. Operations EvaluationDepartment, World Bank.). Importanta acordata acelorasi principii de catre actori majori ai dez-voltarii prin proiecte, in context romanesc, este pe deplin evidentiata de sondajul OED-GALLUPraportat in John Eriksson (coord), Lynn Salinger, Dumitru Sandu, Implementation of CDF Principles ina Transition Economy. A Case Study of Romanian Experience, World Bank, 2004 .

Un alt cuvant inainte

Nu rareori mi-a fost dat sa vad lucrari stiintifice sau mai putin stiintificescrise doar pentru ca autorii aveau nevoie sa-si vada opiniile tiparite pe o coalaalba de hartie. Sau pentru ca e bine ca in CV-ul autorilor sa apara un oarecarenumar de lucrari publicate. Sau pentru ca asa a vrut finantatorul, care in generalle stie pe toate. Multe dintre aceste carti au nefericita soarta de odihna eterna peo policioara, mai moderna sau mai putin moderna – policioara, nu odihna.

Ei bine, ghidul metodologic “Promotorul Local – agent de dezvoltarelocala” este altceva. Este acel “ceva” de care are nevoie o primarie din zilelenoastre pentru a incepe serios sa se gandeasca si de ce nu, sa dezvolte si sa imple-menteze un program de dezvoltare locala.

Veti spune: ei si ce-i cu asta? Avem pe rafturi si prin sertare nenumarate altecarti care abordeaza dezvoltarea economica locala si care nu ne sunt de nici unfolos. Iar daca chiar avem nevoie, ne ducem pe Internet si gasim acolo ce ne place.

Ei bine, vin iar si spun ca acest ghid e diferit in concept si format. El vinedin experienta de peste patru ani, incununata de succes, a unui grup tare inimossi profesionist din judetul Timis, CAR si ADETIM, grup care si-a propus sa facadin “Promotorul Local” un element cheie al oricarui proces de dezvoltare eco-nomica locala.

Ce ne mai invata acest ghid? El ne spune cat de important este partene-riatul pentru succesul oricarui tip proiect. Intr-o lume bantuita de vanitati demulte ori prea ieftine, intr-o lume in care EU e mai important decat TU, echipaautorilor ne reinvata cuvantul NOI, in context comunitar.

Mai mult decat atat, acesti tineri in entuziasmul lor fara margini vor sa facaexperienta lor cunoscuta si altor profesionisti, altor comunitati, altor institutiifinantatoare, s.a.m.d. Ei ar vrea sa intelegem si sa ducem aceasta experienta maideparte. Ei ar vrea ca si alte comunitati din Romania sa inteleaga beneficiile aces-tui tip de abordare si sa incerce sa-l implementeze.

Pag. 21

Argument

In final, pot sa spun ca am avut privilegiul sa cunosc o parte din echipa carea lucrat timp de patru ani la acest proiect. Tineri, profesonisti, entuziasti, care auvrut sa schimbe lucrurile si au reusit. O echipa care si-a alaturat numele de nenu-marate succese in zona de vest a Romaniei.

Asadar, felicitari din toata inima pentru aceasta noua aparitie si la cat maimulti Promotori Locali, dupa modelul celor din judetul Timis.

Daniel IerbanConsultant international

Director Grupul pentru Dezvoltare

Pag. 22

Argument

Pledoarie pentru Promotorul Local

Promotorul Local – un post necesar in administratia publica de la nivelul comunal

O administratie publica locala moderna, corecta si performanta, con-tribuie in mod esential la dezvoltarea economica durabila a comunitatilor locale.

In contextul procesului de aderare la UE, o prioritate semnificativa seacorda dezvoltarii mediului rural, care este dominant in tara noastra.

De altfel, fonduri europene semnificative sunt dedicate sustinerii initia-tivelor locale, ce sunt exprimate prin proiecte si prin programe, cele mai cunos-cute fonduri in acest domeniu fiind ISPA si SAPARD.

Pentru a elabora si implementa proiecte eligibile de catre structurile UE,au fost create, atat la nivel regional, cat si la cel judetean, agentiile de dez-voltare.

Consiliul Judetean Timis a manifestat, in mod constant, un interes deosebitpentru stimularea initiativelor ce pot contribui la dezvoltarea locala.

Astfel, in judetul Timis a fost constituita, in 1994, cu asistenta din partealandului Renania de Nord – Westfalia, prima structura de definire si de manage-

Pag. 23

ment a proiectelor de dezvoltare locala – Uniunea de promovare economi-ca Banat. De fapt prima agentie de dezvoltare regionala!

Din aceasta structura au rezultat primele agentii de dezvoltare judetenepentru Timis, Arad, si Caras-Severin, respectiv ADETIM, ADAR si ADECS.

Cand - in 1998 - a fost votata Legea 151, cea a dezvoltarii regionale, pemasa de lucru a CJT se gasea deja Conceptul de dezvoltare strategica aregiunii Vest, respectiv a viitoarei Regiuni de Dezvoltare V VEST.

Aceste exemple ilustreaza necesitatea legiferarii de urgenta a unor con-cepte de management modern in administratia publica.

Un astfel de concept il reprezinta promotorul local – agent al dez-voltarii locale. Rolul si locul promotorului local, mai ales in comune, trebuierecunoscut si legiferat de o astfel de maniera incat sa-si regaseasca firesc pozitiain organigrama primariilor comunale. El va putea sa contribuie astfel mai eficientla elaborarea programelor de dezvoltare locala.

O alta necesitate o reprezinta crearea de retele de promotori localiconstituite pe principiile cooperarii si ale parteneriatului. Ele vor contribui la con-sistenta si coerenta dezvoltarii locale, atat prin informare, cat si prin monito-rizarea programelor.

Lucrarea „Promotorul local – agent de dezvoltare locala”, elabora-ta de Centrul de Asistenta Rurala in colaborare cu ADETIM, reprezinta o mono-grafie de referinta, ce se constituie ca o premiera in literatura de specialitate.

Cu siguranta, cei interesati vor gasi aici multe referinte utile, ce vor puteafi utilizate in promovarea unei viitoare legi in domeniul administratiei publice.

Deputat dr. ing. Viorel COIFAN

Pag. 24


Promotorul Local – agent de dezvoltare rurala

Anul trecut, Ministerul Administratiei si Internelor - prin Unitatea Centralapentru Reforma Administratiei Publice – a organizat si desfasurat concursul natio-nal „100 de proiecte pentru Romania”, competitie prin care s-a urmarit pro-movarea initiativelor autoritatilor locale pe linia modernizarii administratiei publice,in vederea imbunatatirii calitatii si diversificarii serviciilor publice oferite cetatenilor.

Proiectele castigatoare in cadrul concursului national pe care l-am initiatau avut in vedere respectarea principiului transparentei decizionale siimbunatatirea calitatii serviciilor publice oferite de catre autoritatile publicecetatenilor.

Un aspect extrem de incurajator l-a constituit deschiderea catre cetateniafisata de autoritatile administratiei publice, in special a celor din mediul rural,acestea aplecandu-se, mai ales, asupra nevoilor de informare si comunicare.

Un exemplu in acest sens il reprezinta si proiectul Promotorul Local –agent de dezvoltare locala.

Prin aplicarea acestui proiect se urmareste modernizarea administratieipublice locale, prin apropierea acesteia de cetatean si prin aplicarea unui sistemde standardizare a serviciilor, menit sa defineasca cerintele de calitate pe care tre-buie sa le indeplineasca administratia.

Administratia orientata catre cetatean urmareste indreptarea atentiei catrerezultate si constientizarea, intr-o mai mare masura, a necesitatii unei adminis-tratii publice interesata in furnizarea de servicii de calitate, stabilirea unor stan-darde pentru servicii si pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice.

In cadrul conceptului de Promotor Local, autoritatile publice locale voroferi cetateanului informatii obiective si echilibrate, tocmai pentru ca acesta sainteleaga problemele cu care se confrunta si, totodata, sa cunoasca alternativelesi solutiile posibile pentru a iesi din situatia respectiva.

Cetateanul se simte solicitat si, de asemenea, i se faciliteaza implicarea sain acest important proces. Prin implicare, autoritatile – de la nivelul carora se voraplica proiectele - au avut in vedere lucrul direct cu publicul, tocmai pentru a se

Pag. 25


asigura ca problemele si ingrijorarile cetateanului sunt intelese si - faptul cel maiimportant - ca si sunt luate in considerare.

Pe de alta parte, cetateanul trebuie sa fie responsabilizat cu privire la rolulsau in promovarea valorilor locale, identificarea nevoilor, amplificarea resurselorlocale.

Informatizarea si modernizarea administratiei publice sunt componenteimportante ale reformei administratiei publice. Nu se poate vorbi despre descen-tralizare, daca nu se asigura transmiterea, in timp real, a informatiei de la centrula nivel local, comunicarea realizata astfel reprezentand premisa oricarei actiunieficiente.

Implementarea la nivel regional a promotorului local, cu instruirea specifi-ca, va avea sarcini de stimulare si de integrare a initiativelor locale, de identificarecorecta a problemelor care stopeaza dezvoltarea socio-economica, de transfer ainformatiilor in interesul comunitatii.

Proiectul Promotorul Local – agent de dezvoltare locala are la bazainnoirea politicilor de management local ale Consiliilor Locale si ale primariilor,prin introducerea instrumentelor de planificare strategica si prin participareacetatenilor la procesele de elaborare si implementare a strategiilor de dezvoltare.

Consideram ca proiectul referitor la Promotorul Local – agent de dez-voltare locala a identificat nevoile comunitatii, venind, intr-un timp rapid, insprijinul acesteia, generand o satisfactie mai mare pentru cetateni.

In ceea ce priveste beneficiile directe pe termen lung, cetatenii din mediul rural vor avea noi perspective de afirmare si de dezvoltare, contribuind,in acest fel, si la dezvoltarea localitatilor in care traiesc.

Tocmai de aceea, salutam cu bucurie initiativa celor din judetul Timis de aconstientiza cerintele si rolul extrem de important pe care il are administratiapublica locala in pregatirea procesului de integrare in structurile UniuniiEuropene.

Conf. Univ. Dr. Marius Profiroiu,Secretar de Stat in Ministerul Administratiei si Internelor

Pag. 26


Nevoia de specialisti tineri in administratia rurala

Dezvoltarea mediului rural reprezinta pentru Guvernul Romaniei si pen-tru autoritatile publice locale o prioritate, sustinuta financiar inclusiv de UniuneaEuropeana.

Decizie fireasca, intrucat integrarea in comunitatea internationala se vaface, in egala masura, cu marile orase, dar si cu satele, intre acestea existand, evi-dent, un decalaj obiectiv.

In acest context, administratia publica locala din mediu rural trebuie sagaseasca resursele – organizationale, financiare, umane etc. – care sa fie utilizateeficient pentru diminuarea acestui decalaj si pentru asigurarea, in timp a unei dez-voltari durabile.

Una din solutiile gasite de Consiliul Judetean si Centrul de AsistentaRurala, care a fost adoptata rapid de catre un numar semnificativ de primarii areprezentat-o infiintarea unor posturi de promotor local, dupa modelul de succes al unor tari dezvoltate.

Seriozitatea selectiei, complexitatea pregatirii si, mai ales, cunostintele sidorinta de afirmare a tinerilor alesi sa desfasoare aceasta activitate au reprezen-tat, din start, cheia succesului, si la noi, al acestui proiect.

Iar extinderea retelei – prin intermediul proiectului “Promotorul local-agent de dezvoltare locala” – a constituit o consecinta fireasca a acestui fapt si ademersurilor initiale.

Astazi vorbim de peste 50 de localitati care beneficiaza de serviciile aces-tor specialisti, iar coordonatorii proiectului se gandesc, cu indreptatit temei, lageneralizarea acestui concept la nivelul judetului, al Regiunii Economice V Vest si,de ce nu, chiar la nivelul intregii tari.

De buna seama, avem deja in fata, si in Romania, un model de succes.Dincolo de rezultatele concrete, conceptul de Promotor Local implica si o seriede conotatii.

Astfel, el valideaza o schimbare de mentalitate din partea primarilor, careau inteles ca a sosit vremea unor transformari de fond, pentru care si-au luat alaturi - ca aliati - pe specialisti.

Pag. 27


Pag. 28


Si nu orice fel de specialisti, ci, in primul rand, pe cei tineri, din convin-gerea ca aspiratiile lor de progres si dorinta de afirmare pot gasi locul si momen-tul potrivit de manifestare.

De asemenea, prin intermediul promotorilor locali s-a rezolvat si o alta pro-blema spinoasa si cerinta a administratiei publice locale – elaborarea unor proiectesi depunerea cererilor de finantare aferente, pentru accesarea unor programe inter-nationale, in fapt una din solutiile pentru a suplini precaritatea resurselor.

Nu in ultimul rand, prin functionarea retelei de promotori locali, s-a reusitsi constituirea unor asociatii de dezvoltare, sporindu-se astfel sansele ca – innumele acestora – sa fie sustinute financiar anumite proiecte de relevanta zonala.

Existenta promotorilor locali reprezinta, insa, si o sansa pentru moder-nizarea administratiei. Fie din necesitate, fie din convingere, oricum in bazacunostintelor acumulate, acestia sunt preocupati, in permanenta, sa schimbeceva, sa introduca noul, sa faca lucrurile mai bine si mai eficient. Nu intamplator,de pilda, concursurile specifice “100 de proiecte pentru Romania” si “Reforma itiapartine!” i-au avut printre protagonisti.

Sunt destule argumente, cred eu, care au justificat implicarea PrefecturiiTimis ca partener in derularea acestui proiect si, de asemenea, destule garantiipentru a avea incredere in viitorul lui, in extinderea retelei de promotori si inimbunatatirea performantelor obtinute.

De altfel, oricare ar fi denumirea acestor posturi – Promotor Local, Agentde dezvoltare locala, Consilier pentru Dezvoltare, Facilitator Comunitar etc. –ele semnifica, in fond, nevoia de specialisti in mediul rural si in administratia publica locala.

Ori, cu cat vom sti sa o acoperim mai repede si mai bine, cu atat vom fimai pregatiti pentru provocarile si cerintele aderarii, inclusiv pentru accesareafondurilor structurale (mai ales a componentei sale majore pentru mediul rural).

O miza care justifica toate eforturile pentru acest proiect si care neindeamna la un sprijin substantial!

Prof. dr. ing. Horia Ciocarlie

Incotro, Promotorul Local?

Lucrarea „Promotorul Local - agent de dezvoltare locala” aduce in dis-cutie o problematica de maxim interes pentru perioada pe care o parcurge taranoastra – dezvoltarea durabila a mediului rural, in contextul si pe coordonateleimpuse de integrarea in Uniunea Europeana.

Ea ofera o solutie europeana la problemele cu care se confrunta adminis-tratia publica locala, o solutie adaptata, insa, specificitatii stadiului actual de dez-voltare si particularitatilor generate de proces relativ lent – dar, speram, ireversibil – de descentralizare si intarire a autonomiei locale.

Totusi, in implementarea lui apar o serie de aspecte care trebuie clarifi-cate, mediatizate si aplicate ca atare.

In fapt, nu pun in discutie, evident, oportunitatea acestui proiect (nici nu s-ar putea altfel, in calitatea mea de sustinator al ideii, inca de la inceputul aplicarii ei!).

De asemenea, nici nu pledez exclusiv pentru una din variantele sub careproiectul ar putea fi el aplicat – promotor local, facilitator comunitar, agent dedezvoltare locala sau comunitara etc.

Problema care merita, insa, a fi discutata mai mult este locul si rolul pro-motorului in ansamblul mecanismelor ce vor fi puse in miscare pentru atingereaobiectivelor asumate din perspectiva definirii unui drum pe care trebuie sa seinscrie mediul rural din Romania, respectiv din judetul Timis, si ?

Bunaoara, chiar daca agricultura si mediul rural din toate judetele tarii sevor dezvolta, in viitor, pe coordonate similare regiunilor dezvoltate ale EuropeiUnite, fiecare comunitate in parte va putea decide – in conditiile accentuariiautonomiei si descentralizarii – caile si mijloacele utilizate, prioritatile si modul defolosire a resurselor disponibile etc.

Ori, in aceste conditii, chiar gandind unitar statutul acestui „instrument dedezvoltare” (promotor, facilitator etc.), vom fi pusi in dificultate pentru a-limpune si generaliza folosind acelasi tip de argumente.

Tocmai de aceea, dezbaterile pe marginea cartii – dar si in alte forme orga-nizate – legate de extinderea conceptului de promotor local si chiar de gene-ralizarea lui trebuie sa ia in calcul, cum bine afirma un alt intervenient, lucrurilecomune si diferentele specifice de la o zona la alta de actiune / aplicare.

In acest context, apreciem ca primul pas pe care trebuie sa-l intreprindaactorii principali ai comunitatilor locale este definirea, la nivelul unor teritoriisemnificative, a conceptelor de dezvoltare a mediului rural, prefigurand astfel –cu mijloacele stiintifice specifice previzionarii – jaloanele si trendul evolutieiviitoare (pe intervale optime de timp), inclusiv din punctul de vedere al resurselorexistente sau atrase si al asteptarilor populatiei.

Pag. 29


Evident, luand in calcul si mutatiile induse de integrarea Romaniei intr-unsistem extrem de complex de relatii si interese, privite insa din perspectiva glo-bala a unui alt tip de comunitati, de valori si de prioritati.

De-abia atunci vom putea cristaliza – cu o marja de eroare cat mai mica –principalele coordonate ale activitatii promotorilor locali, in ipostaza lor de pieseimportante ale angrenajului implicat in realizarea procesului de dezvoltare dura-bila (a comunitatii la nivelul careia functioneaza).

Un al doilea pas, la fel de important, este si constituirea si functionareaunor ample retele informationale, menite sa faciliteze legaturi rapide intre totipartenerii care participa la efortul de dezvoltare, dar si realizarea unor necesareschimburi de experienta, in vederea generalizarii cazurilor de buna practica (inscopul evitarii irosirii resurselor) si a dezbaterii problemelor specifice transfor-marii fundamentale a satului romanesc.

Nu in ultimul rand, este important sa nu uitam ca efectele actiunii promo-torilor locali sunt conditionate de amploarea si adancimea reformelor adminis-tratiei publice locale, de profesionalizarea celor care muncesc in institutiile aces-teia, de trecerea la elaborarea unor politici publice viabile.

Tocmai de aceea, apreciem ca, in paralel cu demersurile initiate panaacum, de jos in sus - adica dinspre comunitatile locale spre administratia centrala– este nevoie si de o prefigurare a fizionomiei administratiei publice locale dinperspectiva integrarii europene, pentru a putea pozitiona, corect si eficient, loculsi statutul promotorilor locali, eliminand riscurile ca acestia sa devina implanturifortate si nedorite in viata micro-comunitatilor.

La acest moment, insa, cred ca este bine sa apreciem cum se cuvine rea-lizarile obtinute de catre acestia si sa privim cu optimism viitorul lor, sprijinindu-ipe „promotorii” ...promotorilor locali prin toate mijloacele la indemana !

Ing. Ec. Gheorghe CrisanConsilier Prefectura jud. Timis

Pag. 30


Promotorul Local – experienta si realitate

Dezvoltarea economica in stransa legatura cu cea sociala, armonizareanevoilor locale in corelatie cu posibilitatile specifice, trecerea de la dezvoltareaeconomica cu orice pret, la cresterea economica necesara rezolvarilor socialespecifice, dezvoltarea de parteneriate durabile intre sectorul neguvernamental,autoritatile judetene si administratiile publice locale din Timis care sa sprijine dez-voltarea comunitatilor rurale si urbane mici, imbunatatirea comunicarii intreautoritatea locala si comunitate prin dezvoltarea de proiecte bazate pe nevoilereale ale comunitatilor locale timisene - toate acestea impun existenta unormembri ai comunitatii locale care sa aiba menirea de agenti de dezvoltare localasi care - prin activitatea pe care o desfasoara – sa promoveze interesele unitatiloradministrativ-teritoriale din care fac parte.

Cartea, denumita prozaic ghid (probabil din dorinta unor completari con-ceptuale si a imbogatirii lui cu experientele ulterioare) pledeaza pentru pro-movarea conceptului de dezvoltare locala prin agenti profesionisti, fara o ,,fix-atie’’ intr-un domeniu de stricta specialitate si cu o gandire ,,elastica’’, conectatiatat la problematica sociala locala, cat si la oportunitatile locale (in corelare cuoferta exterioara), si care pot constitui veriga cea mai dina-mica a dezvoltariicomunitare din Romania.

Existenta deja – in diferite comunitati din judetul Timis – a promotorilorlocali (cu toate plusurile si minusurile activitatii lor), modul pozitiv in care ei aufost receptati de comunitatea locala, influenta lor semnificativa asupra dezvoltariicomunitatii sunt doar cateva din argumentele care impun nu doar existentaretelei actuale, ci si completarea ei cu noi actori (din confruntarea lor cu cei deja,,consacrati’’ poate apare acea emulatie atat de necesara unei concurente reale siunei dorinte de innoire continua).

Fara indoiala, simpla enumerare a atributiilor din ,,Fisa postului’’ – dintrecare amintim identificarea nevoilor administratiei locale si ale comunitatii pe careo reprezinta, atragerea de surse de finantare pentru activitatile si proiectele ini-tiate, asigurarea managementului si a implementarii proiectelor, promovarealocalitatilor, pentru cresterea competitivitatii acesteia, sustinerea prin mijloace

Pag. 31


specifice a integrarii in structurile europene etc. – fac din promotor un adevaratDon Quijote local, care se inhama sa salveze comunitatea luptandu-se, adesea, cumorile de vant. Si spun aceasta raportandu-ma la realitatea si la mentalitateamediului in care activeaza...

Ori, in acest context, cu atat mai remarcabile sunt rezultatele obtinute deprimii promotori locali, aruncati in valtoarea activitatii cotidiene...

Reusita lor este conditionata, insa – mai ales in conditiile accentuariidescentralizarii (sub diversele ei forme) – de cresterea gradului de implicare aadministratiei publice locale in rezolvarea propriilor probleme, de profesionalis-mul administratiei publice locale si, implicit, de perfectionarea pregatirii promo-torilor locali.

De altfel, imbunatatirea cunostintelor profesionale a promotorilor locali,in directia specializarii pe elaborarea de proiecte si cereri de finantare pentrudiverse programe UE reprezinta un proces continuu, avand ca finalitate chiarcresterea nivelului de dezvoltare socio-economica a comunitatii.

Din pacate insa, chiar daca toata lumea este constienta ca dezvoltarea per-manenta a activitatii administratiei locale prin proiecte si programe comune cuorganizatiile neguvernamentale constituie o necesitate si un fapt pozitiv (atat pen-tru comunitate, cat si pentru administratie), evaluarea efectiva a transformarilor,raportate la nevoi, ramane inca in faza de deziderat, existand serioase rezerve,ale multor membri ai comunitatii, in legatura cu efectele de durata ale acestorcolaborari (din nefericire, sporadice si in domenii colaterale) in transformarea maiaccentuata a administratiei publice rurale (in cadrul careia si inertia sau rezisten-ta la schimbari esentiale este destul de mare).

Cu toate acestea, Promotorii Locali – in conceptia enuntata in cadrul aces-tei lucrari – pot constitui o serioasa alternativa, mai ales daca ei raman numai...,,promotori’’ si nu se transforma in functionari rutinieri, nu preiau func-tiile dinaparatul administrativ local si nu se ,,asociaza’’ cu interesele de moment ale struc-turilor locale (indiferent de sorgintea acestora).

Pag. 32


Mai mult decat atat, in disputa conceptuala privind rolul determinant alorganizatiilor neguvernamentale in promovarea si mobilizarea resurselor locale(raportat, evident, la activitatea alesilor locali), Promotorul Local poate deveniliantul si, uneori, daca se respecta, chiar arbitrul impartial si necesar al acesteiconcurente loiale pentru binele public.

Avand in vedere, insa, faptul ca, uneori, Promotorul Local poate fi pus insituatia nu tocmai fericita de a alege intre contributia la binele comun si profitulpersonal, solutia de institutionalizare a activitatii lui este mai mult decat necesarain contextul actual.

Este doar una din problemele care isi asteapta, in continuare, solutia opti-ma, solutie care va veni, cu siguranta, de la sine, ca rezultat firesc al experienteiacumulate si al permanentelor cautari de modernizare a activitatii acestuia.

In acest context, promovarea – inclusiv prin aceasta lucrare – a concep-tului de promotor local reprezinta o necesitate stringenta, conceptul putand oferio serie de repere viabile in procesul de transformare a unei administratii publicein care, nu peste mult timp, parteneriatul, transparenta si participarea vor fi con-ditii implicite ale convietuirii cotidiene.

Razvan HrenovschiSef Serviciu CJT relatii publice si

cu alte autoritati publice

Pag. 33


Conceptul teoretic

Conceptul Promotorul local, instrument eficient al administratiei publice locale pentru dezvoltare locala, se bazeaza la origine, atat pe studiile rea-lizate de Agentia de Dezvoltare Economica Timis (ADETIM) privind nevoilespecifice ale administratiei publice locale din Romania si, in particular, din judetulTimis, pentru dezvoltarea localitatilor, cat si pe analiza modelelor utilizate decatre administratiile locale in statele puternic dezvoltate din Uniunea Europeanasi din SUA.

In acest context, Promotorul local este, intr-o anumita masura, rezulta-tul adaptarii la conditiile specifice din Romania a mai multor modele occidentalecunoscute, in mod special a celor germane, datorita experientei specifice avutede catre ADETIM in relatia cu GfW NRW – Agentia de Promovare Economica aLandului Renania de Nord Westfalia.

Cu toate acestea, in varianta actuala, Promotorul local este un produsoriginal, care a fost dezvoltat de ADETIM si de Centrul de Asistenta Rurala, nudoar prin adecvarea la conditiile specific romanesti, cat, mai ales, prin comple-xitatea cerintelor care se impun postului, respectiv a profilului profesional al aces-tuia si, in masura egala, a modalitatii de implementare.

Promotorul local este, in fapt, un post nou proiectat in structura de per-sonal a primariilor localitatilor judetului Timis, infiintat prin Hotarari ale Consi-liilor Locale.

Pag. 35

Pag. 36

Conceptul teoretic

Tocmai integrarea postului in structura de personal executiv a primariilorreprezinta elementul de referinta al conceptului dezvoltat in Timis, el bazan-du-se, in principal, pe urmatoarele argumente:

• la nivelul judetului functioneaza - din 1995 – ADETIM, ca institutie publica auto-finantata integral din venituri extrabugetare, in subordineaConsiliului Judetean Timis (care a infiintat-o, de altfel, printr-o hotarare,in baza legii 215/2000, pentru a asigura servicii specializate in dez-voltarea economica a judetului Timis);

• la nivelul administratiei publice locale nu exista un corespondent profe-sional si structural adecvat pentru cooperarea acesteia in domeniul dez-voltarii economice, pe de o parte, cu Consiliul Judetean si ADETIM, iar,pe de alta parte, cu celelalte organizatii si institutii capabile sa sprijinedezvoltarea locala;

• mijloacele financiare limitate aflate la dispozitia primariilor, in special alocalitatilor rurale, nu permit (si, in unele cazuri, nici nu justifica) creareaunor structuri de tipul Agentie de Dezvoltare Locala;

• postul de promotor local - in formula in care este conceput actual - poateevolua, atunci cand situatia economica si volumul sarcinilor vor justificaacest lucru, spre organizari de tipul unei Agentii de Dezvoltare Locala;

• administratia publica locala are nevoie de un element modernizator,dinamizator in interiorul ei, pentru a crea si genera necesara schimbarede mentalitate si de calitate a serviciilor publice, in mod egal, el poaterealiza introducerea conceptelor evoluate de actiune si interactiunepentru dezvoltarea economica a localitatii;

• capacitatea de absorbtie - la nivelul comunitatilor rurale - a fondurilorUE este destul scazuta;

• experienta de aproape 5 ani acumulata de ADETIM si CAR – de la ladata initierii conceptului si pana in prezent – este benefica pentru eva-luarea conditiilor si a modalitatilor optime de implementare a concep-tului promotorului local, cat si pentru crearea instrumentarului profe-sional necesar unei actiuni distribuite in multi-puncte, in intreg judetul.

Referitor la responsabilitatile postului promotorului local, sunt mentio-nate, in continuare, cele mai importante, cu observatia ca o alta caracteristica aacestui concept (regasita, de altfel, si la nivelul Agentiei Judetene de Dezvoltare)este domeniul foarte vast de probleme care trebuie acoperit de promotorii locali,in special datorita absentei ofertei specializate a operatori publici (sau privati) inmulte dintre domeniile in care se necesita interventie.

Astfel, in fisa postului sunt incluse responsabilitati privind: • planificarea dezvoltarii strategice;• management de proiect; • dezvoltare comunitara;• accesare de surse de finantare pentru proiectele de interes ale comuni-

tatii locale;• informare si consiliere de afaceri pentru sectorul antreprenorial; • marketingul si promovarea localitatii;• cooperare inter-institutionala locala si internationala, • alte responsabilitati, functie de nevoi.

In concluzie, ca si in cazul clasic de responsabilitati ale unei agentii de dez-voltare locale, rolul promotorilor locali este acela de a identifica problemele carefraneaza sau blocheaza dezvoltarea locala, cat si cel de a propune/initia concepte,masuri si proiecte capabile sa solutioneze problemele respective.

Promotorul local trebuie sa asigure, totodata, si interfata intre administra-tia publica locala si sectorul privat si sa fie un centru de promovare a celor maibune politici, metode si practici de dezvoltare durabila.

Infiintarea unui numar semnificativ de posturi de promotor local la nivelulunui judet/regiune - asa cum este cazul, in prezent, in judetului Timis (peste 50%- proces aflat deja in extindere naturala), este de dorit pentru obtinerea maseicritice necesare obtinerii unei structuri de retea, respectiv a efectului de retea si aunui impact sistemic la nivelul serviciilor administratiei publice locale.

Functionarea promotorilor in retea va genera o forta de interventie mari-ta in domeniul dezvoltarii locale, cu rezultate si efecte durabile.

Rezultatele promotorilor locali existenti, cat si procesul de extindere con-tinua, inregistrate in judetul Timis, confirma atat necesitatea, cat si solutia aleasa.

Pentru perspectiva, echipa locala de proiect intentioneaza consolidareaconceptului prin promovarea acestuia la nivel national, includerea postului innomenclatorul de meserii si/sau in cel al functiilor publice, pentru a facilita - celorinteresati - transferul de know-how si experienta necesara implementarii con-ceptului descris.

Pag. 37

Conceptul teoretic

Din punct de vedere al cerintelor de implementare a conceptului trebuieindeplinite, cumulativ, urmatoarele cerinte:

• persoana nou angajata sa aiba capacitatea si potentialul necesar postului;• promotorul local angajat trebuie sa urmeze un program intensiv de pre-

gatire si de perfectionare profesionala intr-un domeniul de activitate inconformitate cu tematicile de curs prezentate in ghid;

• trebuiesc asigurate conditiile adecvate de spatiu de lucru si de dotare cuechipamente (spatiu birou propriu, mobilier, dotare cu PC, imprimanta,telefon, conexiune internet);

• este nevoie de capacitarea unei organizatii active in domeniul dezvoltariilocale/regionale (de preferat o Agentie de Dezvoltare Judeteana/ Regio-nala, acolo unde ea exista), care sa asiste promotorii locali si sa asiguredezvoltarea retelei de cooperare a acestora la nivel judetean/regional;

• datorita riscurilor inerente de implementare si de integrare a promo-torului local in structura de personal a primariei, respectiv a existenteiunei perioade de acomodare si de reactie a acestuia la mediul de lucru,este absolut necesara obtinerea suportului politic si administrativ Consi-liului Local si al primarului pentru etapa de maturizare a noului post.

Pag. 38

Conceptul teoretic

Istoric, rezultate si perspective

Istoric

Parteneriatul intre Fundatia pentru o Societate Deschisa si Agentia de Dezvoltare Economica TimisConceptul de Promotor Local a fost realizat pe baza experientei de 5 ani,

acumulata pana la data initierii proiectului de catre Agentia de DezvoltareEconomica Timis (ADETIM) in domeniul dezvoltarii si promovarii economicelocale si regionale, ADETIM fiind - la data constituirii acesteia, in 1995 - produsulunui concept aproximativ similar importat din landul german Renania de Nord-Westfalia, sub asistenta GfW-NRW (Agentia de Promovare Economica landulgerman Renania de Nord Westfalia).

Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD) a considerat ca fiind utilaexperienta modelului de dezvoltare propus de ADETIM in vederea imbunatatiriiperfomantelor administratei publice locale in comunele din judetul Timis.

Astfel, filiala FSD din Timisoara a sprijinit aceasta initiativa locala iar in sep-tembrie 1999 in parteneriat cu ADETIM a initiat in cadrul unui program ope-rational finantat de FSD dezvoltarea conceptului de Promotor Local, printr-unproiect pilot care a avut ca obiectiv implementarea postului de promotor local in20 de localitati din judetul Timis.

Pag. 39

Pag. 40


In aceasta etapa FSD a avut rolul de finantare1 si coordonare a programului operational iar ADETIM cel de promotor al modelului, asigurareaserviciilor profesionale de consultanta, training si de implementare a proiectuluipilot. Prima etapa a programului pilot s-a desfasurat in 20 de comunitati din jude-tul Timis (16 comune si 4 orase mici).

Parteneriatul intre Centrul de Asistenta Rurala si Agentia de Dezvoltare Economica TimisIn ianuarie 2000, Centrul de Asistenta Rurala (CAR) este infiintat de FSD

in Timisoara. Coordonarea si finantarea programului Promotorul Local este pre-luata de CAR.

A urmat etapa a doua a programului (aprilie 2000 – ianuarie 2001), ce aconstat in extinderea conceptului Promotorul Local la alte 10 comune din jude-tul Timis, ca rezultat al manifestarii interesului de implicare a acestora.

Coordonarea si finantarea acestei etape afost realizata de CAR2, iar con-sultanta atat de ADETIM, cat si de CAR.

Etapa urmatoare (februarie 2001 – noiembrie 2003) a fost cea dematurizare si de consolidare a conceptului in 30 de comunitati. In aceasta perioa-da, Promotorii Locali au dezvoltat proiecte in functie de nevoile locale, respectivau participat la activitatile si la proiectele initiate de CAR si ADETIM:

• schimb de experienta intre Promotori Locali din judetul Timis si cei dinjudetul Bekes, Ungaria;

• perfectionarea Promotorilor Locali in oferirea de consultanta pentruprogramele europene, respectiv acordarea de consultanta specifica;

• schimb de experienta si de informatii relevante intre Promotori Locali,in cadrul intalnirilor lunare;

• participare la evenimente internationale (ex: trei Promotori Locali aufacut parte din delegatia Romaniei de la Atelierul international privindasistenta in agricultura din Raratov, Rusia);

• colaborari pentru scriere de proiecte, in vederea solutionarii unor pro-bleme specifice de infrastructura rurala;

1 FSD a finantat proiectul pilot cu suma de 67,960 USD 2 CAR, din resurse provenite de la FSD, a finantat aceasta etapa a dezvotarii conceptului de Promotor

Local cu suma de 62,423 USD

• operationalizarea retelei de info-comunicare si a bazei de date pentrupromovarea localitatilor judetului Timis si a oportunitatilor de coope-rare si afaceri ale acestora;

• colaborare pentru integrarea planurilor strategice de dezvoltare a localitatilor judetului in programul strategic judetean de dezvoltare.

Etapa a patra (decembrie 2003 – august 2004) este cea in care conceptulse extinde in alte 24 comune din judetul Timis, ca rezultat al proiectuluiPromotorul Local – agent de dezvoltare locala.

Promotorii Locali din cadrul programului – faza pilot, respectiv cei dinaceasta ultima etapa au participat la o serie de cursuri de specializare, organizatein colaborare cu Centrul Regional de Formare Continua pentru AdministratiaPublica Locala din Timisoara.

A avut loc, de asemenea, un schimb de experienta dintre PromotoriiLocali din judetul Timis cu Facilitatorii Comunitari din judetele Cluj si Bistrita.

Toate primariile care si-au infiintat postul de Promotor Local au fostdotate, de-a lungul celor 4 atepe, cu computere performante.

Proiectul Promotorul Local – agent de dezvoltare locala este finantat deUniunea Europeana, Programul Phare: RO 0104.03/2.2 Componenta 2: Dezvol-tarea Sectorului ONG3.

De remarcat este faptul ca, de aceasta data, exista si o contributie finan-ciara semnificativa din partea Consiliului Judetean4, respectiv a ADETIM5.

In plus, parteneriatul dintre CAR si ADETIM s-a largit prin sustinerea con-ceptului si de catre Prefectura judetului Timis si Fundatia Civitas pentru Socie-tatea Civila.

Pag. 41


3 Valoarea finantarii se ridica la suma de 74,883 euro4 CJT a co-finantat aceasta etapa cu 20,000 euro pentru achizitia de computere pentru Promotorii

Locali5 ADETIM a co-finantat aceasta etapa cu 18,741 euro

Rezultate

Pe parcusul celor peste patru ani de activitate a Promotorilor Localidepusa in cadrul primariilor si comunitatilor pe care le deservesc, acestia au obt-inut o serie de rezultate notabile.

Astfel, 35 de proiecte elaborate de acestia au primit finantare, valorile lorfiind urmatoarele:

• pe infrastructura - 2,872,603 euro;• pe social -512,586 euro;• pe mediu - 432 euro;• pe cultura - 1,150 euro;• pe administratie publica - 84,141 euro.

Alte activitati initiate si realizate de Promotorii Locali au fost:• Dezvoltare comunitara - initierea unor grupuri de initiativa si depunerea

de catre acestea - la Centrul de Asistenta Rurala - spre finantare, a peste15 proiecte;

• Concursul National ”100 de proiecte pentru Romania”- declararea dreptcastigtoare a cinci proiecte, cu punctaje semnificative (proiectul„Promotorul Local„ fiind situat in primele 10);

• Concursul judetean ”Reforma iti apartine”, realizat de PrefecturaJudetului Timis, in parteneriat cu Consiliul Judetean – clasarea cu 2 proiecte in primele 10 locuri;

• Infiintarea a 4 asociatii comunitare;• Realizarea strategiilor pentru unitatile administrativ-teritoriale din care

fac parte Promotorii Locali – pentru 15 comunitati.

*

In cele ce urmeaza, vor fi prezentate localitatile din judetul Timis (inordine alfabetica) in care activeaza Promotorii Locali (fie de la inceputul dez-voltarii conceptului - 1999, fie ulterior, cand acesta s-a extins la nivelul judetului,in cadrul celei de a patra etape a programului - 2003).

Datele prezentate sunt sumare, informatii mai detaliate putand fi consul-tate pe site-ul http://adetim.online.ro/adetim

Pag. 42


Banloc

I. Prezentarea localitatiiComuna Banloc se gaseste in partea de sud a judetului Timis, la o departare de

50 km de municipiul Timisoara si la 7.5 km de orasul Deta. Aceasta comuna se compunedin sase sate: Banloc, Livezile, Dolat, Partos, Soca si Ofsenita. Populatia totala a comuneieste de 4,543 locuitori, din care 2,268 barbati si 2,275 femei.

Structura populatiei, dupa etnie: Romani: 3,440; Maghiari: 230; Germani: 74;Sarbi: 189; Romi: 290; Ucrainieni: 312; Altii: 8.

Structura populatiei, dupa religie: Ortodocsi: 3,855; Romano-catolici: 381;Greco-catolici: 16; Reformati: 7; Baptisti: 25; Baptisti: 25; Penticostali: 61; Farareligie: 12; Altii: 186.

II. Strategia localitatii

Proiecte strategice:• Introducerea gazului in satul Livezile;• Executarea unui foraj si extinderea retelei de apa in satul Livezile;• Asfaltarea a 7 km de drum, intre centrul de comuna si satul Partos;• Extinderea cu inca 2 km a retelei de apa in satul Banloc;• Finalizarea lucrarilor de constructie si darea in folosinta a bisericilor din

satele Soca si Ofsenita.

Promotor local - Ana Buda (activa din aprilie 2004).

Bara

I. Prezentarea localitatiiComuna Bara este situata geografic in NE judetului, la 70 km fata de Municipiul

Timisoara si la 27 km de Lugoj. Comuna este alcatuita din 5 sate: Bara-resedintacomunei, Dobresti, Lapusnic, Radmanesti si Spata. Populatia comunei la recesamantuldin anul 2002 a fost de 378 persoane, din care 195 femei si 183 barbati.


Domeniul social:• Cresterea indicelui demografic;• Imbunatatirea infrastructurii rutiera, edilitara;

Pag. 43


Domeniul economic:• Dezvoltarea exploatatiilor agricole performante;• Dezvoltarea sectorului de prestari servicii;

Domeniul educational:• Reabilitarea scolilor si dotarea lor cu cele necesare bunei desfasurari a

procesului de invatamant;

Domeniul cultural:• Reabilitarea Caminului Cultural din localitatea Bara si organizarea de

spectacole;

Domeniul protectia mediului:• Sensibilizarea comunitatii pentru pastrarea curateniei in gospodarie si

comunitate;

Domeniul administrativ:• Perfectionarea personalului din administratia publica locala.

Promotor local - Dorel Novacescu (activ din aprilie 2004).

Birna

I. Prezentarea localitatiiComuna Birna este asezata in partea de est a judetului Timis si se invecineaza

la est cu comuna Firdea, la nord cu comuna Traian Vuia, la vest cu municipiul Lugoj,iar la sud cu comuna Criciova si comuna Nadrag.

Comuna Birna are in componenta sa un numar de 7 sate, dupa cum urmeaza:Birna-centru de comuna, Botinesti, Botesti, Drinova, Juresti, Poganesti si Sarazani.

Structura populatiei: 1,019 Romani; 518 Ucrainieni; 3 Maghiari; 1 Sirb.Situatia pe religii: 1,194 Ortodocsi; 4 Romano-catolici; 2 Greco-catolici; 111

Crestini de rit vechi; 19 Baptisti; 128 Penticostali; 87 Adventisti; 1 Fara religie; 1Nedeclarati.

II. Strategia localitatii Infrastructura: • Modernizarea drumurilor comunale D.C.124 SI D.C. 121;

Pag. 44


• Modernizarea sau pietruirea strazilor din satele comunei;• Modernizarea drumurilor ce leaga satele comunei de centru de comuna;• Realizarea de mici sisteme de alimentare cu apa pentru fiecare sat al

comunei;• Punerea in siguranta a nodului hidrotehnic paraul Saraz;• Amenajarea paraului Saraz; • Amenajarea, din punct de vedere silvic, a suprafetei de 600 ha pasune

impadurita;

Invatamant:• Construirea a trei sali de clase la scoala din satul Birna;• Construirea de fantani la toate scolile din comuna;• Construirea de locuinte pentru cadrele didactice;• Construirea unei gradinite in centru de comuna;

Cultura si sport: • Construirea unui camin cultural in satul Sarazani;• Reparatii capitale la toate caminele culturale din comuna;• Amenajarea unei baze sportive in centru de comuna;

Sanatate:• Construirea unui dispensar uman in centru de comuna si a unei locuinte

de servici pentru cadrele medicale;• Construirea unui dispensar sanitar veterinar si a locuintei pentru medic;

Telecomunicatii:• Modernizarea liniei telefonice si instalarea unei centrale digitale de 300

de posturi.

III. Realizarile Promotorului Local• 3 cereri finantare FRDS - fara finantare; • Proiect de modernizare la scoala Birna (cu clasele I-VIII ) – finantare

Banca Mondiala, realizat;• Proiect de alimentare cu apa sat Botinesti – finantare APA VIEÞII si

Consiliul Judetean Timis;• Proiect modernizare DC 125 – SAPARD – eligibil, in asteptare.

Promotor local - Petru Petrovici (activ din septembrie 2000).

Pag. 45


Becicherecu Mic

I. Prezentarea localitatiiLocalitatea a fost mentionata documentar, pentru prima data, in anul 1232,

sub numele de Potqerequ. Comuna Becicherecu Mic, ca unitate administrativ-terito-riala, cuprinde 2 localitati -centrul de comuna, cu acelasi nume, si satul Dudestii Noi.

Este situat la nord-vest de municipiul Timisoara, pe Drumul National 6.Comunele invecinate sunt: la vest, Carpinis, la nord, Biled, la sud, Sacalaz, la est,Sanandrei, iar la nord-est, Satchinez.

Comuna Becicherecu Mic are o populatie de 4,816 locuitori, din care 2,417locuitori in Becicherecu Mic si 2,399 in Dudestii Noi. Dunestii Noi s-a desprins decomuna in 2004.

II. Strategia localitatii • Constituirea de parcuri industriale;• Amenajarea teritoriului si refacerea infrastructurii;• Dezvoltarea si modernizarea sistemului de alimentare cu energie electrica;• Identificarea unor solutii financiare, de la buget sau din surse atrase,

pentru dotarea Primariei;• Extinderea retelei de alimentare cu apa;• Programul de reabilitate a obiectivelor de invatamant;• Reabilitarea si conservarea patrimoniului cultural;• Realizarea unei retele informatice de sustinere a afacerilor si a coope-

rarilor la nivel comunal;• Restructurarea si modernizarea, pe plan local, a administratiei.

Promotor local - Karin Lauer (activa din luna martie 2004).

Boldur

I. Scurt istoricPrimele urme documentare dateaza din anul 1368, cand asezarea apare sub

denumirea de „Bondor”. Este situata pe malul stang al raului Timis, pe drumul jude-tean DJ592, la 10 km de municipiul Lugoj. Localitati urbane invecinate sunt Lugoj –10 km, Buzias –12 km, Timisoara – 48 km. Localitati rurale invecinate sunt Jabar –4 km, Ohaba Forgaci – 5 km, Sinersig – 6 km, Hodos – 4 km.

Caracteristicile demografice: femei 51%, barbati 49%.

Pag. 46


II. Strategia localitatii:Pe termen mediu si lung sunt de luat in seama urmatoarele directii strategice:• Dezvoltarea, in continuare, a infrastructurii (drumuri, apa, telefonie);• Atragerea unor investitori, pentru crearea de noi locuri de munca;• Promovarea comunei prin toate mijloacele de informare moderne

(Internet, media), pentru a scoate in evidenta avantajele unor investitiiin zona.

Promotor local - Mihai Curescu (perioada activa 2000 – 2002)- Calin Laudacescu (activ din luna martie 2004).s

Buzias

I. Prezentarea localitatiiBuziasul este unul din orasele judetului Timis, situat la 34 km SE de

Timisoara. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 26 februarie 1321.Prima incercare de punere in valoare a caracterului terapeutic al apelor mineraledateaza din 1805, dar captura primului izvor mineral a avut loc in 1811.

Situat pe o suprafata de 4.8 km2, orasul are 8,926 locuitori, din care 4,059barbati si 4,237 femei, iar densitatea populatiei este de 1,728 locuitori/km2.

II. Strategia localitatii:Pe termen mediu si lung, obiectivele prioritare sunt:• Investitiile in infrastructura, ca o conditie necesara pentru o dezvoltare

durabila; • Atragerea investitiilor straine, concomitent cu sprijinirea dezvoltarii ser-

viciilor si industriei specifice orasului (tratament balnear si imbuteliereaapelor minerale);

• Sprijinirea intreprinzatorilor locali.

III. Realizarile promotorului local:• Castigarea unui Proiect PHARE, intitulat „Eficientizarea relatiilor dintre

primaria Buzias si comunitatea locala”, in valoare totala de 7,142 euro;• Atragerea unui investitor strain, S.C. „MEGAPROFIL” SRL, a carui

investitie initiala se ridica la circa 500.000 euro.

Promotor local - Adrian Tuduce (activ incepand cu luna ianuarie 2000).

Pag. 47


Cenei

I. Prezentarea localitatiiComuna Cenei are in componenta localitatile Cenei (centru de comuna),

Checea si Bobda. Este asezata in Vestul judetului Timis, in campia joasa a Banatului,la granita cu Serbia.

Din anul 2004, din componenta sa s-a desprins comuna Checea.

II. Strategia localitatiiPana in prezent, nu a fost stabilita strategia comunitatii.

Promotor local - Ovidiu Mioc (activ din luna ianuarie 2004).

Comlosu Mare

I. Prezentarea localitatiiComuna Comlosu Mare cuprinde localitatile: Comlosu Mare (care este centrul

de resedinta), Comlosu Mic, situat la 4 km, si Lunga ( ca o prelungire a localitatiiComlosu Mare).

Comuna Comlosu Mare este situata la extremitatea vestica a judetului Timis,la o distanta de 60 km de Timisoara si 80 km de Arad, la 15 km de orasul Jimbolia sila 28 km de orasul Sannicolaul Mare.

II. Strategia localitatiiInfrastructura - utilitati• Gaz metan, apa, drumuri, canalizare, iluminat, incalzire centrala institutii;

Social - cultural• Reducerea somajului, dezvoltarea Caminului de batrani, dezvoltarea

Caminului cultural, mass media, sport etc.;• Educatie - continuarea lucrarilor la scolile generale Comlosu Mare,

Comlosu Mic, Lunga;

Mediu• Impaduriri, gospodarire comunala, managementul deseurilor menajere etc.

Pag. 48


III. Realizarile Promotorului LocalProiecte implementate:• TeleCentrul Comlosu Mare: Sursa - Ambasada Marea Britanie in Romania;

Sume atrase – 11.250 lire sterline;• Paduri pentru viitor - editia 2001: Sursa – Fundatia Parteneriat pentru

Mediu Miercurea Ciuc; Sume atrase – 5.000 euro;• Traditii…, Generatii…: Sursa – CAR si FSD Romania ; Sume atrase – 950

euro• Impreuna pentru toti copii: Sursa – CRCE si FSD Romania; Sume atrase

– 1.600 euro;• De mana in lumea copiilor: Sursa – CRCE si FSD Romania, Fundatia

Charles Stewart Mott, Fundatia King Boudoin - Belgia; Sume atrase –2.815 euro;

• Concursul judetean „Reforma iti apartine” - clasarea a 2 proiecte inprimele 6 locuri:

Promotor local - Ramona Jakoby(activa in perioada ianuarie 2000 – februarie 2001);

- Florin Vacarescu(activ din ianuarie 2004).

Costeiu

I. Prezentarea localitatiiComuna Costeiu este situata in partea sud-estica a judetului Timis, adiacen-

ta orasului Lugoj, in partea vestica a acestuia. Satele apartinatoare comunei Costeiusunt: Costeiu – 2,327 locuitori, Þipari-823 locuitori, Paru – 261 locuitori, Hezeris –267 locuitori, Valea Lunga Romana – 167 locuitori

II. Strategia localitatiiObiective strategice pentru perioada 2004-2010:• Punerea in functiune a retelei de distributie a gazului metan;• Efectuarea sistemului de canalizare a localitatilor Costeiu,Þipari si Paru

si a Statiei de epurare, comuna Costeiu;• Definitivarea constructiei Caminului Cultural Costeiu;• Executia sistemului de incalzire centrala cu gaz metan la scolile din loca-

litatea Costeiu si la Primaria Costeiu;

Pag. 49


Pag. 50


• Extinderea retelei de apa patabila in localitatea Costeiu, reabilitarearetelei existente, executia unor noi puturi forate de adincime pentrucaptarea apei, inclusiv asigurarea unei statii de pompare cu hidrofor si aunui rezervor de inmagazinare a apei;

• Constructia unei sali de sport;• Amenajarea unui loc de joaca si agrement pentru copii si tineri;• Modernizarea sistemului de iluminat public in toate localitatile comunei

Costeiu;• Reabilitarea si modernizarea barajului de pe raul Timis;• Reabilitarea si modernizarea tramelor stradale ale localitatilor compo-

nente ale comunei, inclusiv realizarea rigolelor si santurilor aferente;• Amenajarea si intretinerea pasunilor comunale;• Alimentarea cu apa in toate localitatile• Executia trotuarelor pe toate strazile din localitatile comunei;• Ecologizarea deponeului.

III. Realizarile Promotorului Local• Alimentarea cu apa a localitatii Hezeris – FRDS - 86 000 USD;• Alimentarea cu apa a localitatii Valea Lunga Romana- FRDS- 84 000

USD;• Concursul National „100 proiecte pentru Romania” – un proiect casti-

gator, cu 37,6 puncte;• Realizarea unei retele de canalizare in localitatile Costeiu, Þipari si Paru

si a unei Statii de epurare – programul SAPARD – 1 milion euro;• Partener sau sustinator in alte proiecte.

Promotor local - Dan Ioan (activ din luna septembrie 2000)

Dudestii Vechi

I. Prezentarea localitatii

Comuna Dudestii Vechi este situata in zona de vest a Romaniei, la 23 de kmfata de cel mai vestic punct al tarii, Beba Veche.

Localitatea Dudestii Vechi este centru de comuna si are ca sate apartinatoarelocalitatile Valcani, Cheglevici si Colonia Bulgara.

Populatia comunei Dudestii Vechi, majoritatea de nationalitate bulgara, estede 6,266 locuitori, din care 3,022 barbati si 3,244 femei, grupa apta de muncareprezenta 60% din totalul populatiei.

II. Strategia comunitatiiDezvoltarea durabila si bunastarea locuitorilor va fi asigurata prin:• Modernizarea si dezvoltarea comunei;• Crearea unui mediu propice pentru investitii si afaceri;• Ecologizarea zonei;• Dezvoltarea mediului socio-cultural si promovarea valorilor culturale

traditionale, in contextul multiculturalitatii europene.

Promotor local - Cristian Ciocani (activ din luna martie 2004).

Dumbrava

I. Prezentarea localitatiiSituata in partea estica a judetului Timis, la 97 km distanta fata de municip-

iul Timisoara si 27 km fata de municipiul Lugoj, este accesibila pe DN6 Timisoara-Lugoj si, in continuare, pe DN68A Lugoj-Deva.

Comuna are in componenta 3 localitati, dupa cum urmeaza - Dumbrava,Rachita si Bucavat. Cele mai vechi documente scrise atesta existenta satului Rachitain 1440, al Bucavatului in 1445 iar al Dumbravei in 1454.

Populatia in functie de apartenenta sexuala: Feminin – 1,439; Masculin –1,409.

Populatia pe nationalitati se prezinta astfel: Romana – 2277; Maghiara – 547;Germana – 7; Roma – 3.

Apartenenta religioasa: Ortodoxa – 1898; Reformata – 465; Romano-catolica– 70; Greco-catolica – 3; Baptista – 110; Penticostala-199; Adventista – 14; Martoriilui Iehova – 76; Nedeclarata – 12; Ateisti – 1.

II. Strategia comunitatiiObiectivul general declarat al strategiei pe termen lung, corespunzator

nevoilor comunitatii locale si microregionale, este dezvoltarea economica prinatragerea de intreprinderi, ca factor principal de rezolvare a problemelor sociale.

Pag. 51


Pag. 52


Pentru promovarea economica a localitati putem enumera principaleleactiuni:

• Crearea unui parc industrial, pe suprafata de 10 ha, pe loturi de dimen-siuni reduse, acordabile investitorilor, pentru crearea de IMM;

• Atragerea de investitori;• Promovarea agro-turistica a comunei, tinand cont si de proximitatea

lacului Surduc, precum si de fondul cinegetic al zonei;• Sprijinirea dezvoltarii agriculturii perfomante, prin crearea unui Centru

de intermediere, colectare, sortare ambalare respectiv a unui Punct desacrificare modern, pentru animale;

• Crearea unui Centru de consultanta si informare, cu o echipa de spe-cialisti bine pregatiti, pentru o corecta informare si pentru sprijinul celorinteresati;

• Imbunatatirea si diversificarea calificarii fortei de munca din comuna;• Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere si a schimburilor de experienta

si informatii;• Cresterea informatizarii, precum si crearea unui website;• Extinderea teritoriului intravilan, acordandu-se cate 40 de loturi de casa

pentru tineret in fiecare localitate, conform Legii nr. 15/2002;• Realizarea unor lucrari de amenajare hidrotehnica pe raul Bega, pe toate

lungimea satului Rachita, pentru eliminarea pericolelor de inundatii;• Imbunatatirea calitatii vietii, prin dezvoltarea retelei de apa potabila,

canalizare si gaz;• Modernizarea infrastructurii de drumuri;• Amenajarea unui parc central si dotarea acestuia;• Crearea unei baze sportive complexe (cu popicarie, teren de tenis, etc).

Promotor local - Pal Alexandru (activ din luna martie 2004).

Dumbravita

I. Prezentarea localitatiiComuna Dumbravita se afla in imediata vecinatate a municipiului Timisoara.

Ea se invecineaza la nord cu comunele Giarmata si Sanandrei, la est cu comunaGhiroda, iar la sud si vest cu teritoriul municipiului Timisoara.

Comuna s-a infiintat in anul 1889, cand un grup de 127 de locuitori aiSzentesului au venit din Ungaria si s-au stabilit pe locul unde este amplasata astazicomuna si au infiintat Ujszentes- noul Szentes (sau Dumbravita).

Comuna Dumbravita numara 2,700 de locuitori si 1,100 de gospodarii. In Dumbravita convietuiesc deopotriva romani si maghiari, iar culturile lor s-

au intrepatruns o data cu trecerea timpului. In privinta structurii populatiei, 54% aunationalitate maghiara, 45% sunt romani si 1% sunt de alte nationalitati.

II. Strategia localitatiiComuna Dumbravita are urmatoarele directii strategice:• Dezvoltarea economica a comunei, in scopul realizarii unui sistem inte-

grat de valorificare a resurselor locale micro-regionale, intr-un mediueconomic competitiv si prosper;

• Asigurarea conditiilor prielnice de dezvoltare pentru tinerii si copiii dinDumbravita, prin sprijinirea sistemului educativ din localitate;

• Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat si modern, valorificand tra-ditia si caracterul multi-cultural si multi-etnic al localitatii;

• Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv si participativ pentru un traidecent si sanatos al tuturor categoriilor sociale.

III. Realizarile promotorului local• Colectarea selectiva a deseurilor in Timisoara, Dumbravita, Sacalaz si

Sanandrei (parteneriat cu organizatia Tinerii Prieteni ai Naturii dinTimisoara); Buget: 8000 Euro; Finantator: Delegatia Comisiei Europenein Romania (2003 – 2004);

• Parteneriat cu Consiliul Judetean Timis, intr-un proiect de cooperaretransfrontaliera Romania – Ungaria; Finantator: Delegatia ComisieiEuropene in Romania (2003 – 2005);

• Zilele Dumbravitei; Buget: 8.000.000 lei; Finantator: Consiliul JudeteanTimis (2004).

Promotorii locali:Janos Peter Sultesz (activ in perioada ianuarie 2000 – ianuarie 2001);Rita Timea Gacso (activa in perioada 2002 – 2003);Oana Radomir (activa din luna ianuarie 2003 pana in prezent).

Faget

I. Prezentarea localitatii Zona Faget este situata in nord-estul judetului Timis, la o distanta de 97.6 km

fata de municipiul Timisoara si la 37.7 km de Lugoj.

Pag. 53


Localitatea Faget a fost atestata documentar prima oara in anul 1548 - cuocazia unei donatii facute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelulnobilului Iacob Bekes din Faget - luandu-si numele de la padurile de fagi din zona.

Suprafata este de 145.7 km2. Orasul Faget are in administrare 9 sate – Bichigi, Batesti, Begheiul Mic,

Branesti, Bunea Mare, Colonia Mica, Jupanesti, Povergina, Temeresti.Populatia orasului Faget este de 10.500 locuitori, din care ponderea cea mai

mare o au romanii – 9387(89,4%). Alaturi de romani mai traiesc maghiarii – 588(5,6%), ucrainienii si rutenii – 252 (2,4%), germanii – 147(1,4%), rromii– 105(1,0%) si altii 21(0,2%).

Administratia locala este foarte activa, ea fiind apreciata printre cele maibune din judet (pentru activitatea din anul 2002, Primaria si Consiliul Local au obti-nut Premiul pentru Calitate in Administratia Publica Locala, la concursul organi-zat de Prefectura si Consiliul Judetean Timis).

II. Strategia localitatii• Executarea unui drum de ocolire a localitatii;• Modernizarea strazilor si a drumurilor comunale existente;• Executarea retelei de canalizare menajera pe toate strazile orasului;• Reabilitarea retelei de alimentare cu apa;• Extinderea alimentarii cu apa in satele apartinatoare orasului Faget, • Modernizarea centralei termice la scoala si la gradinita cu program pre-

lungit de pe str. Avram Iancu, cat si realizarea incalzirii centrale la LiceulTeoretic „Traian Vuia”;

• Inceperea investitiei ,,Infiintare distributie de gaze naturale in Faget”; • Reabilitarea caminului de locuinte sociale;• Construirea unui nou sediu pentru politie si jandarmerie;• Terminarea lucrarilor la obiectivele de investitii incepute.

III. Realizarile promotorului local• Proiectul: Reabilitarea drumului comunal DC 98 intre satele Bichigi si

Povergina; Sursa: FRDS; Sume atrase: – 84.439 euro; • Proiectul: Centru social multifunctional; Sursa: M.I.E.; Sume atrase –

73.696 euro;• Realizarea unui proiect in cadrul Concursului National „100 de proiecte

pentru Romania”;• Realizarea a 7 proiecte pentru concursul judetean de idei de proiecte

„Reforma iti apartine”.

Pag. 54


Promotorii locali: Marius Danut Stoian (activ din luna august 2001);Lucia Tisan si Florin Jurj (activi din luna septembrie 2003).

Fardea

I. Prezentarea localitatiiComuna Fardea este situata in partea nord-estica a judetului Timis, la poalele

masivului Poiana Rusca (vf. Pades 1374 m). Accesul in comuna se face pe DN careleaga Timisoara (la 100 Km) de Deva (la 75 Km), prin Traian Vuia si Faget, pe DJ 681.

Comuna Fardea are in componenta sapte sate: Fardea, resedinta de comuna(617 locuitori), Hauzesti (150 locuitori), Matnicul Mic (219 locuitori); pe valeaGladnei: Gladna Montana (147 locuitori), Gladna Romana (380 locuitori) si Zolt(219 locuitori). Structura populatiei, din punct de vedere etnic - 97 % romani si 3%romi. Ca relegie sunt 80% ortodocsi, iar 20% alte (baptisti si penticostali).

II. Strategia localitatiiStrategia se axeaza pe dezvoltarea turismului, in vederea introducerii

zonei in circuitul turistic national si european. Pentru realizarea acestui dezide-rat, se va avea in vedere:

• Realizarea unui drum de centura in jurul lacului Surduc;• Construirea unei infrastructuri moderne, menita sa se dezvolte turismul

in jurul lacului (foraje de apa, canalizare, statie de epurare, extinderearetelei electrice in jurul lacului);

• Redesenarea traseelor turistice;• Realizarea unei piete agro-alimentare de tip urban;• Amenajarea a cel putin doua spatii de campare si agreement;• Balizarea lacului, in vederea practicarii sporturilor nautice si a pescuitu-

lui in conditii de siguranta;• Extinderea in toate localitatile comunei a retelei de apa potabila;• Reabilitarea retelei existente de apa;• Amenajarea in fiecare localitate a unor spatii pentru depozitarea

gunoaielor; • Extinderea retelei de cablu TV in toate localitatile comunei, inclusiv la

baraj.

Promotor local - Kiss Iosif (activ din luna decembrie 2003).

Pag. 55


Foeni

I. Prezentarea localitatiiComuna are doua sate - Foeni (sediul comunei) si Cruceni. Istoria lor este

diferita. Daca Foeni are o existenta de 7-8 secole, Cruceni-ul actual este o coloniegermana din secolul al XVIII-lea.

Comuna Foeni este amplasata in sud-vestul judetului Timis, la granita cuIugoslavia. Spre nord are ca vecin comuna Uivar, spre est comunele Giulvaz si Ciacova,spre sud, Giera, iar spre vest este granita cu Iugoslavia. Populatia totala a comuneieste de 1,725 persoane, din care 1263 in Foeni si 578 in Cruceni.

Conform factorului etnic, in comuna sunt 1,003 romani, 369 maghiari, 2 ger-mani, 164 de sarbi, 1 bulgar, 9 tigani si 175 de alta etnie. In Foeni, majoritateacetatenilor sunt ortodocsi, iar la Cruceni majoritatea sunt catolici.

Conform statisticilor primariei, numarul total de locuinte este de 606, din care404 in Foeni, iar restul, de 202, in Cruceni.

Promotor local - Ion Modoaca (activ din luna martie 2004).

Gataia

I. Prezentarea localitatiiOrasul Gataia a fost, pana in anul 2004, una din cele mai mari comune din

judetul Timis, atat dupa suprafata pe care o ocupa, cat si dupa numarul de localitatipe care le cuprinde – Gataia, Berecuta, Birda, Butin, Manastire, Percosova, Sculia,Sangeorge, Semlacul Mare si Semlacul Mic.

In prezent, populatia totala este de 8,087 locuitori, impartita, dupa nationa-litate, in: Romani -6,310; Maghiari - 966; Germani - 112; Sarbi - 114; Romi - 112;Alte nationalitati - 473.

Ca structura religioasa, avem urmatoarea configuratie: Ortodoxa – 5,688;Romano-catolica – 1,388; Reformata - 148; Baptista - 63; Penticostala - 567; Alteculte – 233.

II. Strategia localitatii:• Identificare nevoilor membrilor comunitatii; • Atragerea de investitori, prin acordarea unor facilitati; • Sprijinirea agentilor economici existenti;

Pag. 56


• Imbunatatirea infrastructurii edilitare si de comunicatie;• Elaborarea de proiecte si cereri de finantare.

Promotori locali: Sorin Gaspar (perioada iunie 2000 - octombrie 2002);Dorin Ignea (din mai 2003 pana in prezent).

Ghiroda

I. Prezentarea localitatiiComuna Ghiroda este asezata in campia Timisului, practic in lunca inundabi-

la a raului Beghei (canalul Bega de mai tarziu). Comuna de astazi este alcatuita din doua sate: Ghiroda ¾ centrul comunal si

Giarmata-Vii, satul apartinator comunei.Populatia totala a comunei este de 4,909 persoane, din care 3,499 la Ghiroda

si 1,414 la Giarmata Vii. In comuna sunt 1,559 de cladiri, din care 1,118 la Ghirodasi 441 la Giarmata-Vii.

Dupa etnie, populatia se prezinta astfel: romana – 4,536 persoane, maghiara- 263 persoane, rroma – 29 persoane, germana – 27 persoane, sarba – 25 persoane,slovaca – 15 persoane, ucraineana – 4 persoane, bulgara – 3 persoane, italiana – 2persoane, ceha -1, poloneza -1, evrei -1 si nedeclarata - 2 persoane.

In privinta religiei, situatia este urmatoarea: ortodoxa – 4,004 persoane,romano-catolica – 309 persoane, greco-catolica – 19 persoane, reformata – 36 persoane, unitarieni - o persoana, crestina de rit vechi (nazarinieni) – 4 persoane,baptisti – 102 persoane, penticostali – 410 persoane, crestinii dupa Evanghelie – 1 persoana, mezanieni – 3 persoane, martorii lui Iehova – 7 persoane, neoprotestanti– o persoana, alta religie -2 persoane, atei – 2 persoane, religie nedeclarata – 3 per-soane.

II. Strategia localitatii• Alimentarea cu apa a satului Giarmata-Vii;• Introducerea retelei de canalizare in Ghiroda, prin programul SAPARD

(si, in viitor, si in satul Giarmata);• Modernizarea conductelor de apa;• Continuarea retelei de iluminat public in Ghiroda si Giarmata Vii;

Pag. 57


• Construirea, in Ghiroda, unui pod nou peste raul Bega;• Reamenajarea bazelor sportive din comuna;• Realizarea drumului de legatura intre satul Giarmata si cantonul feroviar.

Promotor local - Ciprian Sava (activ din luna martie 2004).

Ghizela

I. Prezentarea localitatiiComuna Ghizela este asezata in partea de nord-est a judetului Timis.

Teritoriul administrativ al comunei se invecineaza cu urmatoarele localitati: comunaBrestovat si Secas la nord, comuna Belint la sud, comuna Balint la est si comunaTopolovatu Mare la vest.

Comuna Ghizela are urmatoarele localitati componente: Ghizela (care este sicentru de comuna), Hisias, Paniova si Sanovita.

Localitatea Hisias se afla la o distanta de 3 km de centrul de comuna, iarPaniova si Sanovita la o distanta de 5 km . Cel mai apropiat oras de centrul de comu-na este municipiul Lugoj, situat la 30 de km.

Populatia comunei este de 1,305 locuitori, avand urmatoarea structura etni-ca: romani - 1,243 persoane; maghiari - 43 persoane; germani - 6 persoane;ucrainieni - 8 persoane si romi - 5 persoane.

Promotor local - Ioana Belciug (din luna martie 2004).

Giera

I. Prezentarea localitatiiSate in cadrul unitatii administrativ-teritoriale – Graniceri si Toager, cu o

suprafata de 9,175 ha.Populatia este de 1,327 locuitori, numarul de gospodarii de 528, iar numarul

de case de 514Comuna se invecineaza cu comuna Ciacova la nord (respectiv satul Gad), cu

comuna Banloc la est (respectiv satele Livezile si Dolat), la vest cu Jebel si Giera, iarla sud cu Serbia.

Pag. 58


II. Strategia localitatii• Programul de construire, modernizare, reabilitare si reparare de dru-

muri judetene si comunale;• Programul de infiintare, extindere, modernizare si reparare a sistemelor

de alimentare cu apa si a retelelor de canalizare la sate;• Programul de electrificari rurale;• Programul de reabilitare, retehnologizare, modernizare a serviciilor

publice de alimentare cu energie termica; • Infiintarea grupurilor sanitare moderne; • Construirea unei cladiri care sa cuprinda o sala de sport, o sala pentru

o biblioteca si o sala pentru un laborator de informatica;• Programul de reabilitare a caminelor culturale; • Programul „Biserica – centrul spiritual al comunitatii”;• Programul de reabilitare a iluminatului public;• Programul de infiintare si modernizare a targurilor saptamanale rurale;• Programul de promovare a miscarii sportive pentru copii si tineret;• Programul de infiintare si extindere a retelelor de distributie a gazelor

naturale.

III. Realizarile Promotorului Local

• Alimentare cu apa Graniceri – 83,000 euro; finantator - FRDS;• Perdele de protectie – 8.000 euro; finantator - Fundatia Mediu;• Pepiniera de salcami – 300 euro; finantator – Primaria;• Trotuare in Giera – 1.200 euro; finantator - CAR si Primaria;• Retea de informatii – 1.500 euro; finantator: CAR si Canera de Comert,

Industrie si Agricultura Timisoara (CCIAT);• Facilitare comunitara – 2.000 euro; finantator – CRDE;• Extindere alimentare apa – 5.000 euro; finantator – CRDE si Primaria;• Canalizarea apelor menajere - 1.000.000 euro; finantator programul

SAPARD.

Promotor local - Ioan Iovan (activ din luna septembrie 2001).

Pag. 59


Giroc

I. Prezentarea localitatiiComuna Giroc, este situata la 2 km departare de Municipiul Timisoara si este

alcatuita din doua sate - Giroc si Chisoda. Distanta dintre cele doua localitati alecomunei este de cca. 2,2 km, masurata intre cele doua centre civice.

Populatia totala a comunei este de 4,287 locuitori (conform recensamantuluipopulatiei din anul 2002).

Structura pe nationalitati a populatiei comunei se prezinta astfel: romani –4,065, maghiari - 110, germani - 57, romi - 27, sarbi - 15, slovaci - 4, ucrainieni - 8,bulgari - 1.

Structura pe religii a populatiei este urmatoarea: ortodoxa – 3,709, greco-catolica - 42, catolica - 124, reformata - 21, penticostala - 202, baptista - 152,adventista - 21, musulmana - 3, evrei - 3.

II. Strategia localitatii:Datorita unei strategii de dezvoltare a comunei bine inteleasa si sustinuta

de o politica economica abila, comuna obtine, la ora actuala, venituri consider-abile, care o propulseaza pe primele locuri in judet si justifica eforturile autori-tatilor de a obtine statutul de oras.

Un rol important in obtinerea acestor realizari il au, de buna seama, Primariasi Consiliul Local, a caror prestatie a fost rasplatita prin acordarea - de catrePrefectura si Consiliul Judetean Timis – a Premiului pentru Calitate in AdministratiaPublica Locala, pentru activitatea depusa in anul 2002 si, respectiv, in anul 2003.

Din luna aprilie 2003 si pana in prezent, prin implicarea PromotoruluiLocal, s-a urmarit dezvoltarea, in continuare, a strategiei de promovare a loca-litatii, in toate domeniile - economie, educatie, cultura, social etc.

III. Realizarile Promotorului Locali:La finele anului 2003 si inceputul anului 2004 s-a realizat pagina web a

Primariei, www.giroc.ro, care urmeaza sa fie dezvoltata si actualizata periodic.Promotorul Local sprijina, la cerere, toate institutiile comunei pentru a

participa la diverse parteneriate sau programe de finantare; de asemenea, ainceput sa functioneze si un grup local de initiativa pentru dezvoltarea localitatii.

Grupul de initiativa local va activa in cadrul unei Agenti de Dezvoltare,care va fi constituita in viitorul apropriat, sub forma unei organizatii neguverna-mentale, avand ca scop dezvoltarea durabila a comunei.

Pag. 60


Proiectele in care Promotorul Local s-a implicat (in perioada mai 2003-prezent) sunt:

- Clasarea a 2 proiecte in randul proiectelor castigatoare in cadrulConcursului National “100 de proiecte pentru Romania”, initiat deMinisterul Administratiei si Internelor, prin Unitatea Centrala pentruReforma a Administratiei Publice (UCRAP);

- Sprijinirea referentului cultural pentru includerea Caminului CulturalGiroc in cadrul programul „Phoenix’05” al Centrului de Asistenta Rurala;

- Realizarea a 2 proiecte pentru Concursul judetean de idei de proiecte“Reforma iti apartine!” (initiat de Prefectura si Consiliul Judetean Timis),din care unul a fost ales intre cele 10 castigatoare;

- Depunerea unei cereri de finantare in cadrul programului Investitii inServicii Sociale a Ministerului Integrarii Europene, prin care se urmaresteinfiintarea unui Centru Comunitar de Servicii Sociale in satul Chisoda.

Promotori locali: Iustin Staiciu (activ in perioada noiembrie 2000 – noiembrie 2002);Ionela Zamfir (activa incepand din luna mai 2003).

Jebel

I. Prezentarea localitatiiVecinatatile comunei Jebel sunt: comunele Padureni, Ciacova, Liebling si

Voiteg.Dupa ultimul recensamant, populatia comunei, pe nationalitati, este urma-

toarea: 3,673 romani, 8 maghiari, 5 germani, 1 bulgar, 38 romi. Pe sexe, sunt 1,843femei si 1,882 barbati.

Numarul de locuinte existente in localitate este de 1200.

II. Strategia localitatiiAsigurarea infrastructurii necesare ridicarii calitatii vietii in intravilan si

extravilan. Se prevad proiecte vizand: • Marirea suprafetei intravilanului, prin extinderea acestuia cu 40,90 ha

terenuri libere (de la 494,49 ha la 535,39 ha), ce vor capata destinatiede zone de locuit (aproximativ 30,00 ha) sau functiuni economice(10,90 ha);

• Modernizarea strazilor;

Pag. 61


Pag. 62


• Extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare;• Infiintarea serviciului de salubritate;• Infiintarea retelei de gaze;• Finalizarea lucrarilor la sala de sport, precum si a bazei sportive si de

agrement;• Incalzirea, cu centrala proprie, a urmatoarelor obiective social-culturale:

Primaria, gradinita, sediul Politiei, caminul cultural (scoala si bisericileortodoxa si penticostala beneficiind deja de aceasta utilitate).

Pentru realizarea proiectelor cuprinse in strategie, se are in vedere:• Ordonarea prioritara justa si logica a proiectelor de care este nevoie;• Identificarea surselor si a structurilor de finantare necesare pentru ela-

borarea si executia proiectelor;• Implicarea resurselor umane (populatie localnica, sezoniera, factori

interesati) si a mass-media in actiunea complexa de implementare aproiectelor;

• Examinarea periodica a stadiilor si dezvoltarea capacitatii de neadaptarela conditiile schimbate pe parcurs.

Promotor local - Adrian Gemanaru (activ din luna martie 2004)

Jimbolia

I. Prezentarea localitatiiOrasul Jimbolia se afla situat in partea de vest a Romaniei, la 572 km distan-

ta fata de Bucuresti, pe calea ferata, si la 600 km pe sosea. In cadrul judetului Timis, se afla in extremitatea vestica a acestuia, la 39 km

distanta (pe calea ferata) de resedinta acestuia, municipiul Timisoara. Orasul – care a suferit un regres economic marcant dupa 1989, incepe sa se

redreseze prin dezvoltarea IMM-urilor si aparitia unor investitii majore.Administratia publica are o buna prestatie, Primaria si Consiliul Local fiind

apreciate printre cele mai bune din judet.

II. Strategia localitatii:Misiunea strategiei de dezvoltare a orasului Jimbolia o reprezinta

dezvoltarea sustenabila a localitatii, ca si centru micro-regional multicultural,multi-etnic si integrator, in scopul cresterii calitatii vietii cetatenilor sai si a atingerii standardelor europene, intr-un mediu prosper, participativ si sanatos.

Directiile strategice de actiune sunt:Directia economica - Dezvoltarea economica a orasului Jimbolia, in scopul

realizarii unui sistem integrat de valorificare a resurselor locale/microregionale,intr-un mediu economic competiv si prosper;

Directia culturala - Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat si modern,valorificand traditia si caracterul multicultural si multietnic al orasului Jimbolia,conexat la circuitul regional, national si international;

Directia sociala - Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv si participativ,pentru un trai decent si sanatos al tuturor categoriilor sociale

Directia de infrastructura si mediu - Crearea unui habitat care sa asigure calitatea vietii, prin dezvoltarea unui ecosistem sanatos si a unor facilitati la stan-darde europene;

Directia educatie, tineret - Dezvoltarea orasului Jimbolia, ca si un centrumicroregional de invatamant si educatie, aliniat la standardele europene, capabilsa asigure integrarea economica, sociala si culturala.

III. Realizarile Promotorilor Locali• Imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor orasului Jimbolia, prin

redistribuirea resurselor umane disponibilizate, ca urmare a inchideriiintreprinderilor de stat din localitate, in activitati de refacere a infra-structurii edilitare a orasului. Buget – 2,500 USD;

• RROMA ACCES – un pas concret in imbunatatirea conditiei sociale a comu-nitatii rroma din orasul Jimbolia. Buget – 16,500 euro;

• In anul 2001, Consiliul Local Jimbolia a constitut - in parteneriat cu alte6 Consilii Locale, din comunele invecinate - Asociatia MicroregionalaBanat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor, cu scop de promovare amicroregiunii si a comunitatilor locale;

• „Centru de Dezvoltare Comunitara – efort comun pentru un viitor comun”;Buget: - 35, 800 euro; Solicitant - Asociatia Microregionala BanatRipensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partener strategic - Primaria ora-sului Jimbolia;

• „Birou de Consiliere pentru Cetateni – punte de legatura intre cetateni siinstitutii” Buget – 19,550 euro; Solicitant - Asociatia MicroregionalaBanat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partener strategic -Primaria orasului Jimbolia;

• „Planul de Dezvoltare a orasului Jimbolia – instrument de dialog in cadrulGrupului de Parteneriat Local”; Buget – 5,400 USD; Solicitant - AsociatiaMicroregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partenerstrategic - Primaria orasului Jimbolia;

Pag. 63


• „Trasee ale comunicarii in microregiunile transfrontaliere”; Buget – 54,000euro; Solicitant - Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltarea Localitatilor; Partener strategic - Primaria orasului Jimbolia;

• Clasarea unui proiect intre proiectele castigatoare ale Concursului jude-tean de idei de proiecte „Reforma iti apartine”, organizat de Prefecturasi Consiliul Judetean Timis.

Promotori locali: Ionela Zamfir (activa in perioada ianuarie 2000 – noiembrie 2002);Daniel Gorgan (activ incepand din luna noiembrie 2002).

Lenauheim

I. Prezentarea localitatiiComuna Lenauheim este situata in partea de vest a judetului Timis, la o dis-

tanta de 45 km de Timisoara, la o distanta de 11 km de orasul (cel mai apropiat)Jimbolia si foarte aproape de granita cu Iugoslavia.

Comuna Lenauheim are aproximativ 5,800 locuitori, care sunt repartizati, dincare: 49% barbati si 51% femei. In comuna predomina populatia de etnie romana,care reprezinta 81%, umata cu 12% de etnia rroma, 3%de germani si 4% de altenationalitati.

In componenta comunei intra trei sate - Lenauheim (care este resedintacomunei), Bulgarus si Grabat.

II. Strategia comunitatii• Finalizarea investitiei ,, Alimentarea cu apa a localitatii Lenauheim;• Demararea investitiei ,,Alimentare cu apa a localitatiilor Grabat si

Bulgarus, din fonduri SAPARD;• Modernizarea a 2 km din DC 14 Lenauheim – Iecea Mare, din fonduri

guvernamentale;• Continuarea demersurilor pentru promovarea investitiei ,,Introducerea

gazului metan”;• Continuarea reparatiilor la cladirile muzeului si ale caminelor culturale; • Reparatii curente la scolile din comuna;• Functionarea „Biroului de consultanta pentru cetateni” si identificarea

resurselor pentru continuarea activitatii, dupa expirarea perioadei definantare comunitara;

Pag. 64


• Functionarea Centrului de zi pentru copii cu probleme de handicap siidentificarea de noi surse pentru continuarea activitatii;

• Continuarea programului de protectie sociala;• Infiintarea serviciului de colectare selectiva a deseurilor;• Dotarea administratiei cu echipamente noi si cu tehnica de ultima

generatie;• Participarea personalului administratiei la programe de perfectionare.

Promotor local - Claudia Bibu (activa din luna martie 2004).

Liebling

I. Prezentarea localitatiiLieblingul este situat in judetul Timis la o distanta de 34 km de orasul

Timisoara, pe drumul judetean DJ 69, DN 59. Se invecineaza, la nord, cu localitatilePadureni, Unip, Stamora-Romana, in partea de est cu satele Berini si Cerna, la sud cuSipet, iar in partea de vest cu localitatea Jebel.

Comuna Liebling are ca localitati apartinatoare satul Cerna (infiintat in anul1453, cu o populatie de 306 de locuitori) si satul Iosif (infiintat in anul 1900, cu opopulatie de 343 locuitori).

Localitatea Liebling are o populatie de 3,095 locuitori, din care 1,572 barbatisi 1,523 femei.

In comuna convietuiesc mai multe etnii, din care: Romani- 3,362; Maghiari -176; Germani - 32; Romi - 157; Alte nationalitati –17.

Locuitorii sunt de religii diferite: Ortodocsi - 2,991; Greco-catolici - 213;Romano-catolici - 150; Evanghelici - 38; Penticostali - 331; Alte religii – 21.

II. Strategia localitatiiStrategia actuala a comunei vizeaza functionarea economiei de piata, prin

dezvoltarea - pe langa agricultura si cresterea animalelor, care sunt preocuparilede baza ale locuitorilor comunei – a activitatilor de comert, mica industrie, amicilor meseriasi, a moraritului si panificatiei.

Promotor local - Corina Rosu Ciobanu (activa din luna aprilie 2004).

Pag. 65


Lovrin

I. Prezentarea localitatii Localizare: Lovrinul se afla pe soseaua Timisoara-Sinicolau-Mare, la distanta

de 54 km fata de municipiul Timisoara si la 20 km inainte de orasul Sannicolau Mare.Componenta: Lovrin - localitatea de resedinta si satele apartinatoare -

Tomnatic, Gottlob si Vizejdia.Populatie totala: 8,923 locuitori, din care: Lovrin – 3,538 locuitori, Tomnatic

– 3,099 locuitori, Gottlob – 1,943 locuitori si Vizejdia – 343 locuitori.Incepand cu anul 2004, din Lovrin s-au desprins comunele Gottlob si

Tomnatic.La nivel de comuna, populatia de origine romana reprezinta 85%, cea

maghiara 3%, cea rroma 5%, cea germana 5%, in timp ce alte etnii doar 2%.

II. Strategia localitatii• Alimentarea cu gaze naturale in toate localitatile;• Modernizarea sistemului de incalzire termica centralizata in localitatea

Lovrin;• Reabilitarea statiei de epurare si extinderea retelei de canalizare in

localitatea Lovrin;• Executarea soselei de centura, pentru devierea circulatiei de tranzit la

nivelul comunei;• Executarea unei gropi ecologice, pentru colectarea deseurilor;• Reabilitarea retelei de alimentare cu apa curenta;• Atragerea de investiti straine, pentru cresterea potentialului economic

al localitatilor;• Infiintarea unor asociatii agricole pentru valorificarea potentialului

terenului si al animalelor.

Promotor local - Dumbrava Nicolino Sebastian (activ din luna martie2004).

Margina

I. Prezentarea localitatiiTeritoriul comunei Margina este situat in partea de nord-est a judetului Timis,

invecinandu-se, spre nord, cu judetul Arad, iar spre est cu judetul Hunedoara.

Pag. 66


Comuna Margina are in componenta noua localitati apartinatoare - Margina,Sintesti, Breazova, Costeiul de Sus, Grosi, Zorani, Nemesesti, Cosevita si Bulza.

Comuna Margina are un numar de 2,351 locuitori. In comuna sunt 1,112 barbati si 1,239 de femei. Ca structura etnica, avem 2,286 de romani, 18 maghiari, 12 germani, si 35

de alte nationalitati.Localitatea sufera un proces de revenire la dezvoltarea economica de dinainte

de anul 1989, cand aici functiona o sectie a Combinatului Petrochimic Solventul.O contributie importanta la aceste eforturi de dezvoltare o are – pe langa

administratia publica locala – si societatea civila, prin existenta unei Asociatii de dez-voltare, care a stat la baza obtinerii unor finantari europene sau guvernamentale.

In comuna Margina a aparut si a functionat unul din primele TeleCentre din judet.

Promotori localiIonel Costa (activ in perioada ianuarie 2000 – iulie 2003), actualmenteprimar;Marioara Grozescu (activa incepand din luna martie 2004).

Mosnita Noua

I. Prezentarea localitatiiComuna Mosnita Noua este situata in imediata vecinatate a municipiului

Timisoara, pe drumul judetean 592 Timisoara-Buzias, care traverseaza teritoriulcomunei.

Comuna Mosnita Noua are urmatoarele localitati componente: Mosnita Noua- centru de comuna, Mosnita Veche; Urseni; Albina si catunul Rudicica.

Localitatea Mosnita Noua dateaza din perioada 1902-1906, fiind formata dincolonistii maghiari adusi din comitatul Bekes si din orasul Senies.

Populatia comunei este de 4,285 locuitori, avand urmatoarea componenta etni-ca: romani – 85 %;maghiari – 14 %; romi – 0,9 %; slovaci – 0,5 %; alte etnii – 0,9 %.

II. Strategia localitatiiObiective propuse pentru dezvoltarea comunei:• Finalizarea P.U.G.-ului si marirea intravilanului, in vederea constructiei

de noi locuinte;• Introducerea de gaz metan in toate satele apartinatoare comunei

Pag. 67


Mosnita Noua (20 km);• Introducerea retelei de apa potabila in toate satele apartinatoare;• Reabilitarea scolilor din toate satele, cu finantare de la Banca Mondiala

si din bugetul local;• Amenajarea bazelor sportive, din bugetul local si al Consiliului Judetean;• Amenajarea caminelor culturale, cu fonduri de la bugetul local si de la

Consiliul Judetean;• Modernizarea iluminatului public, cu fonduri de la Consiliul Judetean si

de la bugetul local;• Asfaltarea 9,5 km de drum comunal, prin programul Sapard;• Construirea unui parc industrial, in vederea crearii de noi locuri de

munca.

Promotor local - Mihai Pintea (activ din luna martie 2004).

Periam

I. Prezentarea localitatiiLocalitatea Periam este asezata pe malul raului Mures, in partea de NV a

judetuluiTimis, la limita dintre judetul Timis si judetul Arad. Prima atestare documentara a comunei Periam este sub denumirea de

Priamus, din anul 133, si sub denumirea de Periam, din anul 1761.

II. Strategia localitatiiIn urma realizari Planului Urbanistic General, Consiliul local a prevazut un

plan de dezvoltare economico-social a localitati, plan care cuprinde, printrealtele:

• Realizarea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare;• Delimitarea unor zone industriale pentru potentiali investitori si acor-

darea unor facilitati pentru acestia;• Transformarea zonei Periam-Port intr-o zona de agrement, cat si dez-

voltarea in aceasta zona a agroturismului.

III. Realizarile promotorului local• Proiect pe Grupuri de initiativa, avand ca obiectiv forarea si realizarea a

3 fantani in localitatea Pesac; valoarea proiectului a fost de 35 milioanede lei, dintre care 25 au fost obtinuti de la Centrul de Asistenta Rurala;

Pag. 68


• Elaborarea unui proiect depus, in anul 2002, la Proiect F.R.D.S., vizandrefacerea drumurilor in Pesac, proiect in valoare de 2 milioane USD;

• Elaborarea unui proiect SAPARD, vizand realizarea infrastructurii dedrumuri Periam – Pesac, proiect in valoare de 2 milioane euro (2003);

• Elaborarea - in colaborare cu Centru de Plasament Periam – a unuiproiect al Centrului de zi, depus in anul 2004 la F.R.D.S., proiect in valoare de 17,000 USD.

Promotori locali: Marcel Dragoi (activ din luna octombrie 2002 pana in martie 2004);Claudia Daciana Silaghi (activa incepand cu luna martie 2004).

Pischia

I. Prezentarea localitatiiComuna Pischia este situata la o distanta de 20 Km de municipiul Timisoara,

pe directia N.E. Comuna este strabatuta de drumul judetean asfaltat 691 Timisoara-Lipova, fiind amplasata la o distanta de 49 Km de orasul Lipova.

Consiliul local Pischia isi exercita autoritatea asupra urmatoarelor satelorPischia, Bencecu de Jos, Murani si Salciua Noua.

Pe langa potentialul agricol, comuna are si un puternic potential turistic sicinegetic.

Promotor local - Elena Ciurea (activa incepand cu luna martie 2004).

Recas

I. Prezentarea localitatii:Orasul Recas are 6 localitati apartinatoare - Izvin, Bazos, Herneacova,

Stanciova, Petrovaselo si Nadas respectiv o populatie de 8,599 locuitori.Localitatea are un puternic potential viticol, fiind cunoscuta ca una din cele

mai renumite podgorii din zona de vest a tarii. De asemenea, la Izvin functioneaza orenumita herghelie de cai, care reprezinta o puternica atractie turistica.

Orasul – fiind situat strabatut de un drum national care se va moderniza – aretoate sansele unei continue dezvoltari economico-sociale (aici functioneaza si unimportant Centru de plasament), dar si al constructiei unor asezaminte de maxima

Pag. 69


utilitate pentru locuitorii din zona.Mai ales ca aici functioneaza o administratie publica locala performanta,

clasata pe primele locuri ale concursului judetean anual vizand decernarea Premiuluipentru Calitate in Administratia Publica Locala.

II. Strategia localitatii:Printre obiectivele cuprinse in strategia de dezvoltare a orasului, amintim:• Imbunatatirea infrastructurii localitatii principale si aducerii ei la stan-

dardele urbane; • Intarirea identitatii locale multi-etnice (in prezent locuiesc aici persoane

de etnie romana, maghiara, sarba, croata, germana si rroma); • Crearea de zone culturale si naturale protejate in satele apartinatoare si

dezvoltarea acestora prin promovarea eco-turismului.

III. Realizarile Promotorului Local:• Castigarea Concursului judetean de idei de proiecte „Reforma iti apartine”,

initiat in anul 2004, de catre Prefectura si Consiliul Judetean Timis;• Implementarea proiectului „Centru Temporar pentru tinerii peste 18 ani

proveniti din centre de plasament”, in valoare de aproximativ 80,000euro.

Promotor local - Teodora Borghoff (activa din luna martie 2004).

Sacalaz

I. Prezentarea localitatiiComuna Sacalaz este situata la o distanta de numai 10 Km, in partea de vest

a municipiului Timisoara. Comuna Sacalaz este compusa din localitatile Sacalaz, Beregsau Mare si

Beregsau Mic.

II. Strategia localitatii In urma analizei de potential a comunei, s-au propus urmatoarele proiecte

de baza:• Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca;• Realizarea unei campanii de curatenie anuala;• Introducerea Internetului si realizarea unei retele intre primarie, scoli si

Pag. 70


politie;• Realizarea paginii web a primariei;• Promovarea firmelor locale prin intermediul paginii web a primariei;• Realizarea unui Centru de zi pentru tineret;• Revigorarea actului cultural la nivel de comuna (trupe de dans popular si

de teatru local)• Refacerea bibliotecilor din scoli;• Reabilitarea bibliotecii comunale (dotarea cu calculator si cu incalzire

centrala);• Imbunatatirea infrastructurii si introducerea gazului metan;• Introducerea canalizarii;• Infiintarea la scoala din Sacalaz a unui Atelier de meserii traditionale; • Infiintarea unui Birou de consiliere pentru cetateni;• Imbunatatirea turismului si realizarea unui traseu turistic al comunei;• Reabilitarea caminului cultural;• Reabilitarea scolii si dotarea ei cu calculatoare;• Reabilitarea pietelor agroalimentare in localitatile din comuna;• Infiintarea de noi cabinete medicale.

III. Realizarile promotorului local• Realizarea unei analize SWOT a localitatii, prin intermediul careia s-au

identificat oportunitatile si punctele slabe ale comunei; • Realizarea unei campanii de strangere de fonduri de la firmele private din

comuna, prin care s-au adunat sponsorizari in valoare de 120 milioane lei, utilizate pentru construirea unui loc de joaca pentru copiii dinlocalitatea Sacalaz. In urma acestui proiect, promotorul a sugerat conti-nuarea ideii si a propus amenajarea a doi noi locuri de joaca, in localitatileBeregsau Mic si Beregsau Mare, ambele proiecte fiind in curs de finalizare;

• S-a obtinut finantare pentru infiintarea in Sacalaz a unui Birou deConsiliere pentru Cetateni, proiect derulat in colaborare cu AsociatiaBanat Ripensis din Jimbolia;

• Elaborarea unui proiect pentru realizarea unui TELECENTRU, care afost depus spre aprobare, in parteneriat cu CAR (proiect nerealizat inca);

• Elaborarea unui proiect de colectare selectiva a deseurilor, proiectdepus in cadrul programului PHARE 2003, care are o valoare de 22,000Euro, fiind - in prezent - in curs de implementare;

• La inceputul anului 2004, in comuna s-a introdus Internetul, realizan-du-se si pagina WEB a primariei (cu sprijinul CJT si al CLS);

• De asemenea, Promotorul Local are depuse spre finantare, la Centrul

Pag. 71


de Asistenta Rurala, trei noi proiecte - “Loc de joaca pentru copiiiprescolari ai comunei Sacalaz”(ceea ce presupune realizarea unui loc dejoaca in curtea gradinitei), “Refacerea pietei agroalimentare” din locali-tatea Sacalaz si “Atelier de meserii traditionale pentru scoala Sacalaz”;

• De asemenea, a participat si la Concursul judetean de idei de proiecte,“Reforma iti apartine”, cu un proiect ce vizeaza infiintarea unei retele decomunicare prin Internet intre Primaria Sacalaz si mediul de afaceri dindin comuna;

• In prezent, Primaria este implicata - in parteneriat cu Asociatia BanatRipensis – in proiectul vizand comunicarea transfrontaliera, respectiv“Trasee ale comunicarii intre microregiuni transfrontaliere”, derulat incolaborare cu partenerii ungari.

Promotor local - Manuela Zoicas (activa din luna iunie 2003).

Secas

I. Prezentarea localitatiiComuna Secas este situata in partea de nord-est a judetului Timis, la o dis-

tanta de 69 km de Timisoara si la 38 km de Lugoj. Comuna Secas se compune din 76 de familii cu 232 de persoane, satul

Crivobara - situat in partea de nord a comunei - avand 38 de familii cu 87 de per-soane, iar satul Visma - situat la o distanta de 3 km de satul Secas – fiind format din14 familii cu 20 de persoane.

Promotor local - Aurel Constantin Paralescu (activ din luna martie 2004).

Sinpetru Mare

I. Prezentarea localitatiiSatul Sinpetru Mare, asezat in Campia Banatului, este atestat documentar

din anul 1333. Se afla asezat la 65 km nord de Timisoara, 15 km est de SannicolauMare, 45 km vest de orasul Arad. In localitate traiesc 2,101 locuitori din care 1,335romani, 520 sarbi, diferenta fiind foarte variata. Ca structura de varsta, retinem ca31 % sunt pensionari, iar 11,5 % prescolari si scolari.

Comuna este compusa din satul Igris si din Saravale.

Pag. 72


Din anul 2004, se desprinde din comuna o noua unitate administrativ-terito-riala – Saravale.

II. Strategia localitatiiCa actiuni pe termen scurt, amintim:• Dezvoltarea sociala a comunitatii, pornind de la infiintarea Centrului de

informare, consiliere si mediere pentru probleme sociale si economice;• Dezvoltarea infrastucturii - Introducerea apei potabile, pietruirea

strazilor si drumurilor comunale;• Ecologizarea zonei, prin combaterea poluarii mediului si naturalizarea

albiei Muresului;• Pe termen mediu, se are in vedere sustinerea si dezvoltarea agriculturii,

atat prin exploatatii agricole si mici gospodarii, cat si a producatorilorindividuali (ca baza a aparitiei unitatilor industriale in zona).

Promotor local - Florian Marica (activ din luna martie 2004).

Tomesti

I. Prezentarea localitatiiComuna Tomesti este situata pe versantul nordic al muntilor Poiana Ruscai, la

extremitatea de est a judetului, la o distanta de 118 km de municipiul Timisoara sila 58 km de Lugoj.

In componenta comunei intra urmatoarele sase localitati: Colonia Fabricii,Tomesti Sat, Balosesti, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus si Romanesti.

Populatia totala a comunei este de 2,410 locuitori.Structura etnica a populatiei: Colonia Fabricii - 717 romani, 33 maghiari;

14 germani; 4 alte etnii; Tomesti - 339 romani; 2 maghiari; 5 germani; 1 alte etnii;Balosesti - 145 romani; Luncanii de Sus - 38 romani; Luncanii de Jos - 386 romani,Romanesti - 569 romani; 1 maghiar.

Este o comuna cu un potential turistic deosebit, in apropiere fiind situata sta-tiunea Valea lui Liman. De asemenea, exista premise pentru functionarea la para-metri normali a fostei fabrici de sticla, astazi privatizata.

Promotorii locali:Doru Tomescu (activ in perioada septembrie 2001 – decembrie 2003);Adrian Matei (activ incepand cu luna ianuarie 2004).

Tormac

Pag. 73


I. Prezentarea localitatiiComuna Tormac este situata in sud—estul judetului Timis, la 35 km fata de

orasul resedinta de judet si la limita de judet cu judetul Caras-Severin. La ora actuala, localitatea Tormac are aproximativ 1,650 de locuitori, cuprinsi

in 567 familii, 60 % fiind de nationalitate maghiara, iar restul de nationalitate romana.Populatia localitatii este in proportie de 60% de religie reformata, 20% de

religie romano-catolica, iar restul de 15% ortodocsi si, respectiv 5%, se imparte intrepenticostali si Martori a lui Iehova.

Exista trei asociatii non-profit, care au ca specific de activitate dezvoltareacomunitara, ajutorarea persoanelor aflate in dificultate, promovarea si pastrarea valorilor etno-culturale precum si intretinerea relatiilor de infratire si buna prieteniecu alte localitati din tara si din strainatate.

II. Strategia localitatiiStrategia inca nu a fost elaborata, dar ca si idee se va continua dezvoltarea

infrastructurii in localitate, pentru atingerea standardelor europene de viata la tara.Se vor sprijini si se vor dezvolta activitatile cultural-educative pentru tineret, in spe-cial pentru limitarea migrarii acestuia spre localitatile urbane.

Realizarile promotorului:• Colaborator la proiectul SAPARD vizand alimentarea cu apa pentru cele

trei localitati din comuna, • Atragerea, pe parcursul a 3 ani, in calitate de referent-cultural, a apro-

ximativ 18,000 EURO.

Promotor local - Csaki Karol Lucian (activ incepand din luna aprilie 2004).

Uivar

I. Prezentarea localitatiiIn componenta comunei Uivar intra urmatoarele localitati: Uivar, Rauti,

Sanmartinul Maghiar, Pustinis, Otelec si Iohanisfeld. Comuna este asezata in sud -vestul judetului Timis.

Potrivit datelor statistice, populatia stabila a comunei este de 4,424 delocuitori (Uivar - 1198, Sanmartinu Maghiar - 264, Pustinis - 689, Otelec - 808,Iohanisfeld - 899). Dupa nationalitate, in comuna exista: romani – 3,035, maghiari –

Pag. 74


1,224, rromi -112, germani - 35, ucrainieni - 5, sarbi - 12.


La nivelul comunei nu exista un plan strategic bine conturat. Din analizanevoilor comunitatii izvorasc urmatoarele obiective:

• Informatizarea autoritatilor publice locale, institutiilor locale, institutiilorde invatamant;

• Integrarea romilor in societate;• Indetificarea nevoilor sociale (batranii singuri, copiii din familiile de romi

si sarace);• Reabilitarea si modernizarea scolilor si a caminelor culturale; • Extinderea invatamantului, prin infiintarea unor clase de meserii;• Imbunatatirea calitatatii apei, prin alimentarea in sistem centralizat,

canalizare, statie de epurare a apelor uzate;• Colectarea selectiva a deseurilor;• Repunerea in valoare a canalului Bega;• Ocuparea fortei de munca existenta in comuna, prin atragerea de

investitori autohtoni si straini.

III. Realizarile PL

In cadrul comunei au existat urmatoarele proiecte:• Sit arheologic Uivar - finantat de Consiliul Judetean, in anul 2001;• Perdele de protectie;• Centru de servicii sociale pentru copii - finantat de Ministerul Integrarii

Europene.

Promotori locali: Karina Zaharia (activa intre anii 2000-2001);Oana Laura Selestean (incepand cu luna martie 2004).

Pag. 75


Pag. 76


Perspective

La nivel national, CAR si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila6 auincheiat un parteneriat in vederea dezvoltarii unui concept de dezvoltarelocala denumit generic – agent de dezvoltare locala.

In cadrul acestui parteneriat national, sunt integrati si partenerii locali aicelor doua organizatii, respectiv ADETIM, CENPO si Universitatea Babes-Bolyai.

In acest sens parteneriatul largit va promova si implementa, la nivel natio-nal, un model de dezvoltare a comunitatii, bazat pe cele doua modele dedezvoltare din Timis, respectiv Cluj si Bistrita, si care sa raspunda nevoilor locale.

Astfel agentul de dezvoltare locala va deveni fie un angajat in cadrulprimariei, in calitate de referent de specialitate in vederea dezvoltarii comu-nitatii, fie va fi contractat de primarie, in calitate de consultant independent,pe o durata determinata, pentru a rezolva problematici de dezvoltare locala.

Modalitatea de contractare va fi decisa de catre primarie, in functie destatutul care o avantajeaza.

6 Organizatie neguvernamentala care a dezvoltat conceptul de Facilitator Comunitar, injudetele Cluj si Bistriza in 10 comunitati, un concept asemanator celui din Timis

Experiente similare in Romania

Despre Facilitator

Proiectul “Facilitator Comunitar – program pilot in judetele Cluj si Bistrita-Nasaud” a fost derulat in perioada 1 noiembrie 2002 – 31 octombrie 2003.

S-a incheiat astfel - in luna octombrie a anului 2003 - un episod importantdin activitatea Fundatiei Civitas, prin care am marcat lansarea unei noi initiativede amploare in sprijinul administratiei publice din mediul rural.

Consecventi politicii adoptate, am incercat, si in acest caz, sa propunemun model viabil de asistare si sprijinire a APL1 in procesul de reforma si modernizare.

S-a nascut, asadar, ideea de a experimenta si consacra un sistem de sustinerea proceselor dezvoltarii in mediul rural, avand la baza resursa umana, capabila, inopinia noastra, sa determine si sa mobilizeze celelalte resurse ale comunitatilor.

S-a plecat la drum beneficiind de o finantare din partea Uniunii Europenesi a Open Society Institute Budapesta. La acel moment, ne-am angajat in cea maidificila etapa a initiativei noastre, deoarece ea coincidea cu punerea bazelor,respectiv constructia unei retele complexe, formate din institutii ale APL, perso-nal si colaboratori Civitas si, nu in ultimul rand, facilitatori comunitari.

Pag. 77

1 Adminstraþie Publicã Localã.

Pag. 78


Desigur ca, datorita caracterului experimental al acestei etape, nu putemvorbi de un parcurs fara probleme sau de o reusita rasunatoare. Eram constien-ti, de la bun inceput, ca vom infrunta greutatile inerente oricaror actiuni vizand stimularea proceselor dezvoltarii locale.

Tocmai din aceste considerente, misiunea principala asumata in sensulcelor de mai sus, a fost aceea de a defini si a cunoaste cadrul real in care ne des-fasuram activitatea, adica aspectele pozitive si negative pe care le implica inter-ventia noastra in comunitati, punctele tari sau cele slabe, oportunitatile si peri-colele caracteristice unui asemenea proces. Multe dintre acestea reprezentau, lainceput, mari necunoscute, de a caror eliminare depindea insusi succesul primeietape.

Despre masura in care am reusit sa raspundem provocarii de a determinao schimbare fundamentala in ceea ce priveste capacitatile institutionale aleadministratiei publice din mediul rural, vorbesc realizarile, cat si alte aspectelegate de implementarea proiectului, la care vom face referire in continuare.

Astfel, pentru a putea aprecia daca prima etapa a reprezentat un succes,iar programul in ansamblu lui a avut relevanta pentru administratia publica, vomtrece in revista, pe scurt, pasii ce s-au dorit a fi urmati in aceasta faza.

Bazandu-ne pe realitatile identificate in ceea ce priveste resursele detinutede autoritatile publice - impreuna cu ceilalti agenti de dezvoltare si de comuni-tatile pe care acestea le reprezenta - am considerat ca resursa umana trebuie celdintai revitalizata. Ea este, in opinia noastra, cea care le determina si le valorificape celelalte.

Avand in vedere acestea, misiunea asumata a fost aceea de a produce oimbunatatire a calitatii resurselor umane, nu neaparat doar prin instruirea celorexistente, ci, mai ales, prin atragerea si plasarea unor resurse noi in cadrul insti-tutiilor APL, provenite din randul studentilor sau absolventilor unor facultati cuprofil socio-uman.

Finalitatea principala a fost, prin urmare, aceea de a crea un sistem de spri-jinire a administratiei publice, bazat pe resurse umane si pe potentialul acestorade a suplini neajunsurile existente, in ceea ce priveste capacitatea de sustinere aproceselor de dezvoltare.

In acest sens, am parcurs o serie de pasi care, in final, au condus la exis-tenta unui corp de 10 facilitatori comunitari, care au fost repartizati in cadrulaparatului propriu al unor primarii din zece localitati rurale ale judetelor Cluj siBistrita-Nasaud.

Determinante pentru constituirea echipei au fost procesul de selectie,colaborarea cu primariile vizate si in final, sesiunea de instruire a facilitatorilorcomunitari.

De calitatea rezultatelor obtinute - ca urmare a derularii acestor activitati- a depins modul in care au fost implementate activitatile ulterioare.

A urmat, asadar, o alta perioada esentiala, in care trebuiau probate cali-tatea si eficienta structurilor create, precum si a resurselor umane selectate siinstruite. Data fiind complexitatea procesului, multe aspecte tehnice, administra-tive sau de principiu au trebuit sa fie solutionate din mers.

De altfel, se poate aprecia ca in spatiul problematic in care s-a derulatproiectul, lipsit de resurse si infrastructura, dar mai ales de mentalitati sau con-ceptii adecvate, misiunea implementatorilor a fost una dificila, acestia fiind nevoitisa actioneze pe multiple planuri, astfel incat sa se genereze schimbari semnifica-tive intr-un timp relativ scurt.

Inexistenta, in majoritatea cazurilor, a unei viziuni strategice, prezenta scazu-ta a activitatilor de dezvoltare, calitatea necorespunzatoare a sistemelor comunica-tionale si informationale au fost doar cateva dintre caracteristicile negative ale cadru-lui de implementare, carora acestia au fost nevoiti sa incerce sa le raspunda.

Mai mult, mentalitatile conservatoare, reticienta si blazarea personaluluiinstitutiilor administratiei publice locale si a populatiei au constituit alti factori inmasura sa ingreuneze interventia membrilor proiectului.

Chiar in astfel de conditii, aparent descurajatoare, s-a trecut la indeplinireaobiectivelor propuse si la realizarea activitatilor prevazute drept solutii punctualela problemele intalnite.

Uzand de toate resursele avute la dipozitie (personal Civitas, facilitatoricomunitari, logistica, infrastructura comunicationala etc.), s-au demarat si s-aurealizat, in paralel, urmatoarele activitati:

Pag. 79


- Elaborarea unei strategii de dezvoltare pentru fiecare comuna partenera;- Elaborarea unei pagini WEB pentru fiecare comuna;- Elaborarea si inaintarea a numeroase proiecte spre finantare (Finantatori:

Uniunea Europeana prin programul Phare, Ambasada Japoniei, GuvernulElen, Ministerul Informatiilor Publice, Fondul Roman de DezvoltareSociala, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala etc.);

- Asistenta si consultanta pentru intreprinzatori particulari;- Constituirea de asociatii locale si grupuri de initiativa.

Lista activitatilor desfasurate, fie ele de o mai mica sau mai mareamploare, ar putea continua mai mult. Esential de retinut este, insa, faptul ca pen-tru si prin derularea lor, s-au atins alte obiective specifice propuse, respectiv destimulare a participarii publice si a initiativei, de reorientare a capacitatilor insti-tutionale ale APL inspre o abordare strategica a procesului de dezvoltare.

Desigur, toate aceste activitati au imbracat forme diverse, adaptate speci-ficitatilor locale, dificultatea procesului variind in cele zece comune, in functie destadiul si potentialul de dezvoltare.

Totusi, beneficiile au fost si sunt, in marea lor majoritate, comune tuturoracestor comunitati si consta, in special, intr-o implicare mai mare a populatiei, uninteres crescut al autoritatilor locale fata de oportunitatile de dezvoltare, o comu-nicare mai buna intre toti factorii din comunitati (publici sau privati).

Dar, poate cea mai mare realizare - care s-a resimti, treptat, la nivelulacestor localitati – a fost deschiderea spre inovatie, spre modern (si, totodata,spre reinvierea traditiilor) si, nu in ultimul rand, spre actiune.

Pe langa fondurile atrase in aceste comunitati (la randul lor importante),pe langa beneficiile materiale generate, consideram ca realizarile mentionate maisus dau adevarata masura a succesului initiativei noastre.

Cu siguranta, succesul poate fi unul relativ. Nu avem pretentia ca amrezolvat toate problemele din localitatile vizate, cum nu pretindem nici ca amidentificat si propus solutii in intampinarea tuturor nevoilor constatate. Cumspuneam la inceput, nu acesta era obiectivul in prima etapa...

Pag. 80


Am creat, insa, un sistem functional, a carui eficienta a devenit vizibila lamomentul actual.

Am generat un proces, evident de lunga durata, si am identificat resurse-le si mijloacele prin care poate fi sustinut.

Am convins autoritatile locale de necesitatea de a experimenta cel putinsolutii la unele probleme aparent de nerezolvat.

Spuneam, „la final”! Cum reiese, insa, din randurile de mai sus, suntem, defapt, la un inceput! Un inceput pe care l-am parcurs cu bine, dar care, in modnecesar, trebuie exploatat in continuare.

Modelul in cauza va fi sustinut si promovat de catre Fundatia Civitas -impreuna cu partenerii sai - prin intermediul altor activitati viitoare, finalitateafiind aceea de a fi adoptat la o scara cat mai larga, ca o solutie viabila de sustinerea proceselor de dezvoltare locala.

Sorin RaduCoordonator Proiecte Fundatia Civitas

Pag. 81


Experiente in lume

Experiente europene

1. Agentia de dezvoltare economica

Sursa: http://www.observaonline.net/html/inglese/igl.htm

Implementator: Sviluppo Italia Basilicata

Agentia de dezvoltare economica este o institutie publica din regiuneaBasilicata, care doreste sa identifice, in mod real, nevoile economice si socialelocale si sa ofere asistenta si consultanta pentru aceste probleme complexe.

Agentia opereaza ca o echipa profesionista, cu experti in diferite domenii,putand apela la consultanti externi.

Agentia are drept misiune functionarea ca si un catalizator pentru sistemulpublic-privat, promovand antreprenoriatul local si dezvoltarea economica a regiunii.

Agentia lucreaza pe diverse nivele. Astfel, pentru sectorul privat pro-moveaza activitatile economice locale, initiativele in domeniul resurselor umanesi a antreprenoriatului si stimuleaza inovarea si dezvoltarea economica.

Pentru sectorul administrativ, ea creaza conditii adecvate dezvoltarii sirealizeaza proiecte in cooperare.

Pag. 83

Pag. 84

Experiente în lume

La nivel national, sprijina dezvoltarea de strategii locale si de politici publice din domeniu, in timp ce la nivel European favorizeaza realizarea obiec-tivelor europene in dezvoltarea regionala, administrand fonduri de investitii, par-ticipand la proiecte de infratire si promovand parteneriate.

2. „Learning from succes”

Sursa: http://www.lefs-leonardo.org/project/lefsen.htm

Implementator: Sevilla Siglo XXI, Spania – promotorul proiectului

Proiectul Leonardo, intitulat Learning from success – Local DevelopmentAgent net, si-a propus crearea unui pachet educational inovativ intitulat “Tele-training pentru agentii de dezvoltare locala din Marea Britanie, Grecia, Polonia,Italia si Spania”, acolo unde au fost identificati acesti promotori ai dezvoltarii.

Acest instrument a contribuit la imbunatatirea calificarii profesionale aagentilor de dezvoltare locala si la dezvoltarea de cunostiinte, abilitati si compe-tente profesionale, pentru specialistii din domeniul dezvoltarii.

Proiectul a adunat bunele practici din domeniu, care au contribuit lacrearea unui curs on-line, urmat de testarea in sesiuni-pilot.

3. Local Activity Centers – Centre de actiune locala

Sursa: www.cal.ngo.pl

Implementator: BORIS, Polonia

Centrele de actiune locala (CAL) sunt cele ce activeaza comunitatilelocale si creaza o identitate si un sentiment de apartenenta la un grup sau comu-nitate.

CAL-urile reprezinta un mod de operare la nivel local, cu sprijinul organi-zatiilor neguvernamentale, al administratiilor publice locale si al institutiilor locale.

Abordarea CAL este unica, deoarece comunitatea este vazuta in mod uni-tar, iar problemele acesteia sunt rezolvate local.

CAL-urile mobilizeaza membrii comunitatii pentru realizarea acelor acti-vitati care le satisfac nevoile, fiind un fel de „animator civic”.

Aceste centre au ca obiective pe termen lung dezvoltarea solidaritatiilocale si sustenabilitatea comunitatilor, crearea de comunitati integrate si mobi-lizarea administratiei publice locale.

CAL-urile au fost lansate in 1998, cu ajutorul a 2 centre de suport, SPLOTNetwork si Dialogue Program, creandu-se astfel 20 de asemenea centre, careactiveaza intr-o retea la nivel national si care coopereaza cu sectorul civic siadministrativ. Ideea a prins, pentru inceput, in orase mici, urmand ca, in acest an,conceptul sa fie promovat si in mediul rural.

Experiente internationale

1. Community Resource Development Agent – Agent de dezvoltare aresurselor comunitare

Sursa: http://www.uwex.edu/ces/cty/monroe/cnred/documents/June2003–IntroductionofNewAgent.pdf

Implementator: Universitatea din Wisconsin, Statele Unite ale Americii

Rolul agentului de dezvoltare a resurselor comunitare este de a ajutacomunitatile sa isi administreze, in mod eficient, oportunitatile. De multe ori,provocarile aparute sunt referitoare la subiecte precum luarea deciziilor la nivelde comunitate, leadership, limitari de resurse, dezvoltare de afaceri locale, managementul dezvoltarii locale, utilizarea eficienta a pamantului, protectiamediului sau cresterea calitatii vietii.

Agentul de dezvoltare este activ in administratii locale, organizatii negu-vernamentale, mici afaceri locale, de asemenea, el poate fi un lider informal saureprezentantul unei comunitatii care are drept scop identificarea obiectivelorcritice locale, stabilirea unei viziuni locale si identificarea posibilelor solutii.

Pag. 85

Experiente în lume

Pag. 86

Experiente în lume

Agentii sunt sprijiniti de Universitatea din Wisconsin si de o larga retea deexperti, care le ofera asistenta si consultanta.

O mare parte din rolul acestui agent este de a aduce cunostiinte si exper-tize la nivel local, pentru a genera schimbarea.

2. Community Development Agent – Agent de dezvoltare comunitara

Sursa: http://www.comdev.ohio-state.edu/

Implementator: Universitatea din Ohio, Statele Unite ale Americii

Crearea postului de agent de dezvoltare comunitara a fost o initiativa aca-demica, drept urmare a identificarii unei nevoi la nivel local, inceputa in 1994.

Obiectivul acestui proiect a fost de a crea comunitati puternice din punctde vedere al dezvoltarii locale. Astfel, aceasta initiativa ofera ajutor comunitatilorde a-si identifica si rezolva nevoile locale, prin oferirea de informatii utile sau pro-grame educationale adecvate.

Agentii pot fi activi in doua domenii, si anume - dezvoltare comunitara sau dez-voltare economica. Universitatea a oferit cursuri intensive pentru acesti profesionisti,dorind sa le dezvolte abilitatile necesare identificarii nevoilor locale, cat si luarii dedecizii. De asemenea, a creat un program de mentorat care - impreuna cu suportulfinanciar si informational - a oferit oportunitati de dezvoltare profesionala si locala.

Agentii sunt activi la nivel de comunitati, ca si lideri informali.

3. Consilierul rural

Sursa: http://casnws.scw.vu.nl/publicaties/venema-councillor.html

Implementator: Guvernul Republicii Senegal

Consilierul rural este un agent al dezvoltarii, fiind o persoana formala, cuautoritate, care ia decizii legate de planul de urbanistica si de utilizareaterenurilor.

De asemenea, are rol de agent fiscal si de consilier privind utilizarea fon-durilor publice in proiectele de finantare.

Structura teritoriala este „arrondismentul”, care are o echipa tehnicanumita „Centrul de Extindere Rurala” (CER), cu rol de asistenta a consilierilor ruraliin activitatile acestora.

Acesti consilieri sunt legatura intre comunitate si aparatul administrativ,fiind considerati agenti de dezvoltare.

4. Extension Community and Economic Development Agent – Agent de dezvoltare comunitara si economica

Sursa: http://www.msue.msu.edu/msuehandbook/3position.htm

Implementator: Statul Michigan, Statele Unite ale Americii

Functia de baza a agentului de dezvoltare comunitara si economicaeste de a sprijini si a intari dezvoltarea locala in comunitatile din Michigan, prineducatie si facilitare comunitara.

Responsabilitatile principale ale acestui agent sunt:• Educator si facilitator comunitar, pentru a asista sectorul economic local; • Asistarea membrilor comunitatii, a micilor intreprinzatori, a administra-

tiile locale in a intelege impactul economic, politic, social si de mediu indezvoltarea economica;

• Identificarea resurselor necesare pentru dezvoltarea economica locala;• Oferirea de asistenta micilor intreprinzatori;• Scrierea de cereri de finantare in domeniul dezvoltarii locale;• Legatura intre aparatul administrativ local si federal;• Promovarea comunitatii;• Monitorizarea dezvoltarii economice locale;• Initierea de activitati generatoare de profit.

Aceste persoane trebuie sa aiba calificare in administratie publica, finante,dezvoltare economica sau dezvoltare comunitara, cu o experienta - in domeniirelevante - de minimum trei ani.

Claudia NovacCoordonator Proiecte CAR

Pag. 87

Experiente în lume

Analiza cadrului privind dezvoltarea locala

Reforma sectorului public din Romania presupune identificarea unorraspunsuri adecvate, ajustate la problemele specifice ale comunitatilor locale.Modele si practici aplicate cu succes in tari cu traditie in reforma administrativapot fi si sunt deja adaptate atat la realitatile specifice contextului socio-economi-co-politic din Romania cat si la nevoile unor comunitati locale. Prezentul material schiteaza o prezentare a posibilitatilor de actiune din punct de vedere alstrategiilor guvernamentale si se bazeaza pe capitolele precedente din volumulde fata, avand ca finalitate propunerea unui cadru teoretic care sa furnizeze oabordare inter-si multidisciplinara pentru realizarea sistematica, integrata a politi-cilor de dezvoltare locala.

Problema reformarii sistemului administrativ din Romania ocupa inmomentul de fata un loc important atat pe agenda institutiilor statului, cat si incadrul dezbaterilor publice pe marginea democratizarii societatii romanesti siadoptarii modelelor, standardelor si valorilor europene in acest domeniu deinteres public. Reforma administratiei publice reprezinta asadar o prioritate,importanta acestui sector crescand proportional cu accentuarea demersurilorprivind aderarea la Uniunea Europeana. Procesul viza in esenta trecerea la un sis-tem democratic si totodata modern de administrare a resurselor locale bazat pedescentralizare, transparenta institutionala, subsidiaritate, participare publica,performanta etc. Acestea sunt doar cateva din principiile democratice care daumasura unui sistem administrativ bine consolidat, operational si durabil. Gradul incare obiectivele mai sus amintite au fost indeplinite isi gaseste intr-o buna masura

Pag. 89

reflectare in nivelul de dezvoltare al societatii romanesti, al comunitatilor localein ultima instanta. In ceea ce priveste administratia publica, un indicator impor-tant care atesta progresele inregistrate de-a lungul celor 14 ani, este reprezentatde capacitatea institutionala si operationala a acesteia atat in sensul dezvoltarii sifurnizarii serviciilor publice, cat mai ales, in planul initierii si coordonarii pro-gramelor de dezvoltare. Daca, referindu-ne la serviciile publice, putem afirma cas-au produs anumite schimbari pozitive ca o consecinta a imbunatatirii legislatieispecifice, nu acelasi lucru este valabil in cazul capacitatii de management strate-gic si operational al institutiilor administrative. Modificarile legislative si masurilepunctuale au vizat cu preponderenta o reforma la nivel structural, organizatio-nal, cu accent asupra descentralizarii serviciilor publice si asigurarii implicit a unuiacces mai bun al cetateanului la acestea. Pachetele de legi adresate reformeiadministratiei publice au omis prin urmare reglementarea functiei de administra-tor si mobilizator al resurselor locale, functie care revine in mod firesc adminis-tratiei publice, reducandu-se la a avansa doar niste repere generale, fara consis-tenta practica. Mai mult, referirile sporadice facute cu privire la rolurile de maisus, nu au fost si nu sunt completate de norme complementare menite sa ofereun cadru adecvat pentru stimularea preluarii de catre administratia publica a unoratributii firesti in directia managementului programelor de dezvoltare. Ne refe-rim aici la politicile bugetare, la legislatia privind dezvoltarea regionala, precum sila corelarea sau mai exact sincronizarea dintre acestea si reglementarile specificeinstrumentelor de aderare oferite de Uniunea Europeana.

Initierea unor masuri concrete in directia ameliorarii si imbunatatirii situatiei mai sus prezentate isi gaseste drept argument esential, rolul pe careadministratia publica il detine la nivelul societatii romanesti, anume de administra-tor al resurselor comunitatilor locale si de agent (sau coordonator) al proceselorde dezvoltare locala. Calitatea masurilor de dezvoltare locala si regionala, exis-tenta unei democratii reale participative, dinamica unor sectoare precum econo-mia, cultura, serviciile sociale etc., sunt doar cateva dintre elementele fundamen-tale ale unei societati, care sunt in buna masura influentate si conditionate de actuladministrativ, sau mai exact, de eficienta si stabilitatea sistemului de institutii aleadministratiei publice. Acestea din urma, sunt la randul lor determinate denumerosi factori, dintre care o relevanta insemnata o are resursa umana, cea carele determina in mare masura pe celelalte resurse ale unei comunitati, fie ele nat-urale, financiare sau de alta natura.

Pag. 90


Daca in ceea ce priveste reforma administratiei publice, incepand cu anul1990 s-au produs o serie de schimbari, materializate in diverse acte normative simasuri punctuale sau strategice, putem afirma ca ele nu au vizat in esenta decato reformare a sistemului la nivel structural, organizational. Elementul operatio-nal, tinand de capacitatea efectiva a institutiilor administratiei publice de a admi-nistra diferite procese intr-un context dinamic a fost omis mai mult sau mai putinconstient din pachetele de acte normative emise in acest sens. In conditiileactuale, problema reformei si modernizarii administratiei publice devine cu atatmai importanta, cu cat ea se incadreaza intr-un proces amplu vizand integrareaRomaniei in Uniunea Europeana si alinierea implicit a tarii noastre la standardelesocio-economice europene.

Cadrul programatic care abordeaza problema reformei in administratiapublica precum si posibilitatile pe care le au institutiile administratiei locale de aadopta politici locale de dezvoltare, ne este oferit cu precadere de documentestrategice: Programul de guvernare pentru perioada 2000-2004, Strategia dedezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si Strategia privind accele-rarea reformei in administratia publica.

Programul de guvernare1 privind administratia publica centrala si localaprevede urmatoarele obiective cu privire la reforma administratiei publice cen-trale si locale:

• Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale; • Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean; • Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei adminis-

trative si financiare;• Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare; • Depolitizarea structurilor administratiei publice; eliminarea clientelis-

mului politic;• Stoparea birocratiei; • Coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in

administratie; aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si moder-nizare a localitatilor rurale si urbane;

• Intarirea autoritatii statului si a raspunderii acestuia; • Armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile din Uniunea Euro-

peana; asigurarea coerentei si stabilitatii acestuia.

Pag. 91


1www.gov.ro

Pag. 92


Cum se poate observa, obiectivele de mai sus vizeaza in termeni declara-tivi si in sens operational, pe de-o parte restructurarea profunda a administratieipublice, iar pe de alta parte consolidarea autonomiei administrative si financiare,perfectionarea managementului in administratie si, in cele din urma, aplicareaunor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane.Aceste obiective, in lipsa unor norme suplimentare compensatorii, nu vizeaza inmod explicit o imbunatatire a calitatii activitatilor administratiei in sens manage-rial. Nu se regasesc in programul de guvernare, directii sau masuri punctuale inte-grate in obiectivele enuntate. In consecinta, problema capacitatilor managerialeale administratiei publice locale ramane in sarcina actorilor locali, in conditiile incare cadrul de elaborare si implementare a politicilor de dezvoltare este/a foststabilit in buna masura de la nivel central. Chiar daca sunt vizate indirect in cadrulaltor obiective, unor elemente precum resursa umana, accesul la informatii, acce-sul la fondurile europene de dezvoltare etc., nu le sunt alocate un obiectiv dis-tinct sau alte reglementari suplimentare, fapt care reflecta preocuparea cel putinscazuta a guvernantilor in acest sens. Mai mult, in cadrul unor capitole care abor-deaza restructurarea administratiei publice, coerenta actului administrativ sauperfectionarea managementului in administratie, problematica capacitatii ope-rationale nu este suficient elaborata, lipsind in acest sens reglementari si masuriconcrete de rezolvare a problemei.

Strategia de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu2 este deasemenea un document important care clarifica directiile prioritare de dezvoltareale tarii pe termen mediu. Si in acest caz, administratiei publice si resurselorumane din interiorul acesteia nu le este acordata importanta cuvenita, in condi-tiile in care, la nivel local, si in special in mediul rural, administratia publica ramaneadeseori unicul agent de dezvoltare, unica institutie care are capacitatea de amobiliza resursele comunitatilor atat in economie, cat si in alte domenii.

Documentul in cauza stabileste directiile de dezvoltare la nivel macro,concentrandu-se asupra politicilor macroeconomice, politicilor de ajustare struc-turala si de dezvoltare a economiei, precum si asupra politicilor sociale si deresurse umane. In ce priveste resursele umane, accentul este pus asupra sistemu-lui educational, obiectivele propuse fiind descentralizarea sistemului de invata-mant, restructurarea finantarii invatamantului, extinderea sistemului natio-nal alinvatamantului la distanta, formarea profesionala continua etc. Asa cum in opinia

2 www.cdep.ro

noastra ar fi fost indicat, strategia nu clarifica aspectele legate de accesul la invata-mant al resurselor umane in activitate din diferitele sectoare ale vietii social-eco-nomice. Datorita faptului ca fiecare domeniu are specificitatile lui, consideram cain cadrul acestui capitol destinat resurselor umane se impunea o abordare struc-turata a categoriilor de angajati, in functie de profilul acestora, de caracte-risticilefiecarui domeniu in parte.

Strategia privind accelerarea reformei administratiei publice3 este in celedin urma, documentul elaborat de ministerul de resort, prin care sunt stabilescprioritatile reformei administratiei publice.

Analizand enunturile formulate ca prioritati de catre ministerul de resortputem concluziona ca exista intentia de a se crea un cadru pentru crestereacapacitatilor manageriale ale administratiei publice, acordandu-se atentie de dataaceasta unor masuri efective de imbunatatire a calitatilor manageriale ale admi-nistratiei publice locale. Lacunele pe care le constatam insa, se refera la lipsa uneiabordari structurale si integrate totodata a acestui proces. Necesitatile institu-tiilor administratiei publice din esaloanele superioare nu sunt aceleasi cu cele aleinstitutiilor inferioare, afirmatia fiind valabila si in raportul urban-rural. Prinurmare, politicile privind reforma administratiei publice la nivel operational artrebui elaborate tinand cont de pozitia institutiei in ierarhia organizationala, decaracteristicile in ansamblu ale institutiilor administrative.

Prin urmare, una dintre problemele majore cu care se confrunta adminis-tratia publica locala, in special in ceea ce priveste sustinerea proceselor de dez-voltare, este lipsa resurselor umane sau slaba pregatire a celor existente in inte-riorul aparatului administrativ. Mergand mai departe insa, putem observa capotentialul operational al administratiei publice locale este puternic influentat denumerosi factori interni sau externi, de fapt, de cadrul general in sine, privinddezvoltarea locala si regionala din Romania. Chiar in ipoteza existentei la niveluladministratiei locale a unor resurse institutionale si umane corespunzatoare, ininitierea si implementarea de catre acestea a unor programe de dezvoltare, apardiverse constrangeri din punct de vedere al legislatiei, al politicilor bugetare si alprocedurilor specifice de acordare a asistentei financiare din partea U.E., pentruadministratia si comunitatile locale reprezentate de aceasta.

Pag. 93


3 www.mapgov.ro/strategii

Odata cu momentul 89 si cu trecerea la sistemul francez de organizare sifunctionare a administratiei publice locale, au avut loc treptat o serie de proceseconstand in descentralizarea institutiilor publice, sporirea autonomiei locale, modificarea statutului functionarului public etc. Toate acestea au fost impuse denecesitatea restructurarii sistemului administrativ astfel incat sa devina reprezenta-tiv si viabil intr-o societate in curs de democratizare si aliniere la standardele si valorilor europene. S-au produs astfel numeroase schimbari la nivel structural siorganizational mai ales, reglementate prin diferite acte normative, cum ar fi: Legeaadministratiei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 90/2001 privind organizarea sifunctionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Hotararea Guvernului Romanieinr. 8/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului AdministratieiPublice, Ordonanta nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organi-zare si functionare a consiliilor locale etc. Aceste masuri legislative, au vizat in esen-ta, reformarea administratiei publice si adaptarea acesteia la cerintele con-textului, dar ele s-au redus, prin continutul lor, la aspecte in principal de ordin biro-cratic, tinand spre exemplu, de modernizarea serviciilor al caror obiect de activi-tate implica relationarea cu cetateanul. Ele s-au produs insa, in dauna altor politicide interes pentru administratia publica si pentru cetatean in ultima instanta.Domenii in care administratia publica detine un rol important au fost omise atuncicand s-a pus problema imbunatatatirii capacitatilor si resurselor acesteia. Functia deagent de dezvoltare pe care autoritatile publice o au, a trecut astfel in plan secund,interesul pentru cresterea capacitatilor in acest domeniu fiind la randul lui scazut.Prin urmare, deficientelor existente oricum in institutiilor administratiei publicelocale in ce priveste indeplinirea atributiilor birocratice, li se adauga capacitateascazuta de asigurare a managementului programelor de dezvoltare.

Referindu-ne in acelasi sens la resursele umane care constituie unul dinfundamentele unui sistem administrativ performant, este de asemenea importantde subliniat faptul ca, la nivelul functionarilor din administratiile publice locale siin special cele rurale, exista un grad scazut de cunostinte, datorat lipsei perso-nalului calificat, precum si accesului ingreunat la informatii. Facand o comparatie,intre diferitele structuri ale administratiei publice locale, in functie de personalulcare se ocupa de programe de dezvoltare locala si regionala, vom observa caatentia acordata acestor domenii, scade proportional cu pozitia organelor localein ierarhia institutionala. Astfel, daca la nivelul consiliilor judetene 20-30% dinpersonal se ocupa de acest sector, nu acelasi lucru il putem spune in cazul con-siliilor municipale, prefecturilor si consiliilor comunale, unde aceste procentevariaza intre 10-20%, 8-10% respectiv 1-5%, in ultimul caz.

Pag. 94


Asadar, lipsa personalului calificat si a pregatirii si cunostintelor de specia-litate la nivelul institutiilor publice din mediul rural cu preponderenta, constituieprincipala cauza a ingreunarii procesului dezvoltarii locale.

Relevanta acestei probleme pentru obiectivul de reformare si moder-nizare a administratiei publice este determinanta intrucat factorul uman este celcare trebuie sa sustina procesele de dezvoltare, sa initieze si sa implementezemasuri specifice.

La fel ca in toate documentele internationale, reforma in domeniul admi-nistratiei publice este considerata drept un domeniu deficitar. In ce privesteadministratia publica din mediul rural necesitatile si constrangerile sunt cu atatmai mari datorita potentialului de dezvoltare redus fata de mediul urban.

Dupa prezentarea cadrului programatic al reformei administratiei publicein continuare vom trata cateva aspecte legate de politicile publice locale, proce-sul de formulare a acestora precum si actorii implicati in aceste procese.

Termenul “politici publice” isi are originea in diferentierea existenta inlimba engleza intre politics (care semnifica politica in ansamblul ei, activitatile variate din cadrul sferei politicului, de la organizarea cetatenilor functie de orientarea ideologica si cautarea activa a obtinerii prin mijloace legale si legitimea puterii politice in stat pana la participarea mai larga la viata politica prin vot saumanifestatii de protest) si policy (care se refera la masuri concrete luate de struc-turile guvernamentale in vederea oferirii de solutii la problemele cu care se con-frunta societatea).

Nevoia de reforma care se inregistreaza la ora actuala de catre adminis-tratia publica din Romania motiveaza utilizarea cadrului conceptual al politicilorpublice ca fundament teoretic in elaborarea sistematica a politicilor de dezvoltarelocala. Termenul de “politica” este unul general, care nu ajuta foarte mult atuncicand e vorba de chestiuni concrete, pe cand cel de “politici publice” nu doar casugereaza o varietate a optiunilor de raspuns intr-un domeniu sau referitoare lao problema data dar si accentueaza faptul ca preocuparea tine in mod nemijlocitde interesul public. Astfel, utilizarea acestui termen ar orienta discursul specialis-tilor, al oficialilor si al publicului larg dinspre discutii legate de Politica (in sens gen-eral) spre dezbaterea unor optiuni concrete pe domenii specifice, obli-gand, ast-fel, la formulari mai clare ale optiunilor posibile.

Pag. 95


In concluzie, propunem definirea politicilor publice drept un domeniu destudiu al actiunilor intreprinse de catre institutiile guvernamentale in vederea indepliniriiunor scopuri si obiective legate de rezolvarea unor probleme de interes public.

Pentru conceptul de politici locale intelegem o restrangere a conceptuluide politici publice, intelegandu-se de fapt politici publice locale. Diferentele intrecei doi termeni sunt date mai ales de calitatea decidentilor si de aplicabilitateageografica a deciziilor. In cazul politicilor publice acestea au o aplicabilitate lanivelul intregului spatiu national in timp ce politicile publice locale au o aplicabili-tate mai ales la nivel local, in spatiul geografic delimitat ca arie de actiune pentrurespectiva institutie administrativa. Prin calitatea decidentilor intelegem mai alesapartenenta acestora la structurile administratiei locale sau centrale.

Scopul capitolului de fata este acela de analiza cadrul strategic existent inRomania precum si cadrul teoretic privind adoptarea de catre autoritatile locale aunor politici locale de dezvoltare care au ca baza modele enumerate in capitoleleprecedente ale prezentului material. Pentru a putea discuta de politici locale dedezvoltare este important de stabilit tipurile de participanti implicati care influen-teaza in general politicile publice. Acestia variaza in functie de modul in careprivesc procesul de politici publice si ce cauta sa castige din el. Putem identificapatru tipuri mari de actori care vor fi implicati in orice problema / aspect complex:rationalist, tehnician, incrementalist, reformist. La un moment dat si pentru o anu-mita problema, unul sau mai multe grupuri pot domina. Cele patru tipuri variazain rolurile pe care le joaca in procesul de politici publice, valorile pe care cauta sale promoveze, sursa scopurilor pentru fiecare si stilurile de operare.

O etapa foarte importanta din procesul de elaborare adoptare de politicipublice locale este cea a formularii care are loc dupa ce structurile guvernamen-tale au luat la cunostinta de existenta unei probleme publice, precum si nevoia dea se face ceva pentru solutionarea acesteia. Factorii de decizie exploreaza optiunile disponibile, lansand astfel procesul de formulare de politici publice,aceasta putand fi considerata prima etapa din activitatile de dezvoltare a uneipolitici publice.

Formularea reprezinta dezvoltarea unui plan, a unei metode, prescrieri, invederea rezolvarii unei probleme. Implica astfel dezvoltarea de alternative depolitici publice pentru a trata problemele de pe agenda publica. Caracteristicaacestui proces este ca propunerile de solutionare a problemei identificate pot

Pag. 96


proveni fie din procesul de stabilire a agendei, fie se pot elabora propuneri dupace s-au hotarat sa ia masuri referitoare la acea problema.

In cadrul formularii se realizeaza o serie de activitati precum: activitati decercetare si detaliere a problemei supusa atentiei, stabilirea marjelor de accep-tabilitate a alternativelor de rezolvare, dezvoltarea de posibile alternative,realizarea de teste de fezabilitate pentru alternativele identificate si rafinarea lor,precum si selectarea alternativelor care vor fi propuse spre discutie in etape dedecizie.

Aceste activitati pot avea loc in mod sistematic, aproape stiintific, sau intr-o maniera destul de aleatorie. Procesul poate fi reconstruit ca avand o bazarationala si stiintifica, cand de fapt procesul a fost realizat destul de accidental.

Actorii implicati in formulare. Formularea nu trebuie sa fie neaparat limi-tata la un set de actori. Pot fi doua sau mai multe grupuri de formulare care pro-duc propuneri competitoare sau complementare.

Cautarea alternativelor incepe in mod obisnuit in ramura executiva, intrefunctionarii publici alesi si cei numiti pe criterii politice. Trebuie mentionat si cainstitutiile administratiei publice se bazeaza uneori pe asistenta din afara, cum arfi universitati, grupuri profesionale si alte grupuri de interes, organizatii private decercetare, grupuri de consultanta, staff-ul comisiilor parlamentare.

Pe baza acestei analize se poate afirma ca autoritatile administratiei publice locale au posibilitatea creata prin intermediul documentelor programat-ice, de a adopta politici locale de dezvoltare care sa se bazeze pe modele prezen-tate in capitolele sase si sapte din aceasta carte. Unele dintre aceste modele aufost implementate cu succes in Romania ca rod al colaborarii dintre sfera admin-istratiei publice si sectorul non-profit. Pe baza acestor modele se poate trece laetapa de formulare a politicii locale de dezvoltare adaptate nevoilor existente infiecare comunitate in parte. Ca si obiective ale acestor politici de dezvoltarelocala ar trebui sa fie in principal urmatoarele:

• Planificarea strategica adaptata necesitatilor locale;• Parteneriatul dintre administratia publica – organizatii neguvernamen-

tale si sectorul de afaceri;

Pag. 97


• Alocarea de resurse interne (din cadrul comunitatii) si externe (prinatragerea de fonduri nerambursabile sau investitii – pentru care estefoarte importanta capacitatea de absorbtie si calitatea resurselor umaneexistente la nivel local).

Junjan Veronica, Radu Sorin, Balogh Marton

Pag. 98


Anexe

Anexa 11. Referat & Model de Hotarare de Consiliu Local

MODELROMANIAJUDETUL TIMISPRIMARIA LOCALITATII_________________ PRIMAR________________________

Nr. _________ din_________

REFERATprivind propunerea de infiintare in cadrul organigramei aparatului

propriu a postului de referent de specialitate - promotor local

In conformitate cu prevederile art. 20 lit. c). din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, consiliul local „aproba studii, prognozeorientative si prognoze de dezvoltare economico-sociala“.

Este cunoscut faptul ca lipsa mijloacelor financiare constituie cauza princi-pala a involutiei economico-sociale a localitatilor, dar aceasta lipsa poate fi supli-nita, in parte de posibilitatea accesului la diverse programe de finantare care potfi atrase si consumate in folosul colectivitatii numai in masura in care suntemcapabili sa le identificam si, totodata, sa fundamentam cererile de finantare.

Pag. 99

Pag. 100

Anexe

In acelasi timp, resursele locale si potentialele de dezvoltare existente sepot integra la nivelul localitatii intr-un concept de dezvoltare, coerent si fezabil,care sa conduca la aplicarea eficienta a principiilor administratiei publice locale,inclusiv a principiilor autonomiei locale.

Pentru demararea unei activitati permanente si responsabile, apreciez case impune crearea in structura aparatului propriu a unui post de referent de specialitate (promotor local) care sa realizeze nemijlocit introducerea conceptu-lui de dezvoltare locala si a metodologiilor de implementare. In principal, in sferade atributiuni a promotorului local s-ar inscrie urmatoarele activitati:

- Identificarea nevoilor administratiei locale si ale comunitatii pe care oreprezentam, sustinerea si formularea de solutii de rezolvare a acestora;

- Atragerea de surse pentru finantarea activitatilor si proiectelor locale;- Asigurarea managementului si implementarii proiectelor;- Sprijinirea prin mijloace specifice a dezvoltarii activitatii economice si

antreprenoriale din localitate;- Promovarea intereselor localitatilor pentru cresterea competitivitatii

acestora.

Infiintarea acestui post in structura aparatului propriu al consiliului local sejustifica fiind necesar si datorita oportunitatii obtinerii unui sprijin material si logis-tic important din partea Consiliului Judetean Timis, a Centrului de AsistentaRurala si a ADETIM - Agentia de Dezvoltare Economica Timis in cadrulProiectului “Promotorul local – agent de dezvoltare locala”.

Pentru selectarea si implicarea noastra in acest program de sprijin si asis-tenta este necesar sa existe Hotararea Consiliului Local prin care se aprobacrearea acestui post si prin care se angajeaza interesul si sprijinul necesar pentrudezvoltarea locala.

Avand in vedere aceste aspecte, va rog sa analizati si sa aprobati proiectulde hotarare alaturat.

PRIMAR,________________

AVIZATCOMISIILE DE SPECIALITATE

Anexa 2MODEL

ROMANIAJUDETUL TIMISCONSILIUL LOCAL AL LOCALITATII______________________________

HOTARAREAnr _______ din _______

privind aprobarea infiintarii in organigrama aparatului propriua postului de referent de specialitate (promotor local)

Consiliul local al localitatii________________________________,Avand in vedere referatul Primarului localitatii______________________,

cu nr ________ din ________, prin care se propune infiintarea in cadrul organi-gramei aparatului propriu al consiliului local a postului de referent de specialitate(promotor local),

In temeiul prevederilor art. 20 lit. d), art. 28 si art. 29 din Legea adminis-tratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, adopta prezenta

HOTARAREArt. 1. Se aproba infiintarea in cadrul organigramei aparatului propriu al

consiliului local a postului de referent de specialitate (promotor local).

Art. 2. Incadrarea si stabilirea atributiilor specifice postului se fac prin dis-pozitie a primarului, in conditiile si cu respectarea prevederilor Legii nr. 40/1991,republicata, Legii nr. 154/1998 si ale Hotararii Guvernului nr. 775/1998, modifica-ta si completata prin HG nr. 157/1999.

Art. 3. Prezenta hotarare se comunica:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PRESEDINTE DE SEDINTA, CONTRASEMNEAZA:_______________________ _______________________

SECRETAR

Pag. 101

Anexe

Anexa 3MODEL

ROMANIAJUDETUL TIMISPRIMARIA LOCALITATII__________________________________PRIMAR____________________________

DISPOZITIAnr _________ din _________privind incadrarea dlui (dnei)

_____________________________in functia de referent de specialitate

Primarul localitatii____________________________________,Avand in vedere Hotararea Consiliului local al localitatii ______________

_______ cu nr ________ din ________, prin care s-a aprobat infiintarea in cadrulorganigramei aparatului propriu a postului de referent de specialitate (promotorlocal),

Tinand cont de rezultatul examenului (concursului) pentru ocuparea func-tiei de referent de specialitate, asa cum rezulta din procesul verbal ______,

In conformitate cu prevederile Legii nr. 40/1991, republicata, Legii nr.154/1998 (anexa nr. 6) si Hotararii Guvernului nr. 775/1998, modificata si com-pletata prin HG nr. 157/1999,

In temeiul prevederilor art. 44 lit. v). si art. 48 al. 1 din Legea administratieipublice locale nr. 69/1991, republicata, emite prezenta

DISPOZITIE:

Art. 1. Incepand cu data de ________ 2004, dnul (dna _________________se numeste in functia de referent de specialitate (promotor local), cu un salariude baza lunar de ______________ lei (dupa caz, spor pentru vechime in munca)

Art. 2. Se aproba fisa postului, potrivit anexei.Art. 3. Prezenta dispozitie se comunica: _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PRIMAR,__________________

Pag. 102

Anexe

Anexa 4Fisa postului

A. Denumirea institutiei: Primaria localitatii ________________________B. Compartimentul, conform organigramei aprobate: ________________C. Denumirea postului: Referent de specialitate – Promotor localD. Nivelul postului: De executieE. Functia si gradul profesional ce caracterizeaza postul:

Referent de specialitate, Gradul 1F. Descrierea postului (prezentarea criteriilor de evaluare a postului si a

punctajului acordat fiecarui criteriu)

a) Formarea profesionalaPregatirea de baza corespunzatoare studiilor absolvite 1Pregatire de specialitatePerfectionari in domeniu pentru mentinerea competentei pe post 4TOTAL: 5

b) Adaptibilitatea la locul de muncaExperienta in munca 4Experienta in specialitatea postului 4Periada de proba (nr. luni): _______TOTAL: 8

c) Dificultatea si complexitatea operatiunilorActivitate de conceptie 4Activitate de analiza si sinteza 5Activitate de rutina (repetitiva) 3TOTAL: 12

d) Responsabilitatea implicataPentru obtinerea si utilizarea informatiilor in vederea pregatirii unor decizii 4De nivel decizional 6TOTAL: 10

e) Capacitatea relationalaGradul de solicitare din partea structurilor interne din institutie 5Gradul de solicitare din afara institutiei, din partea cetatenilor si/sau a serviciilor 5TOTAL: 10

Pag. 103

Anexe

G. Punctajul orientativ acordat gradului: 45H. Numele si prenumele angajatului (ocupantului postului): ___________Punctajul acodat angajatului pentru indeplinirea fiecarui criteriu din fisa de

evaluare a postului si punctajul total:

a) Formarea profesionala- Pregatirea de baza corespunzatoare studiilor absolvite- Pregatire de specialitate- Perfectionari in domeniu pentru mentinerea competentei pe post

b) Adaptibilitatea la locul de munca- Experienta in munca ____- Experienta in specialitatea postului ____- Periada de proba (nr. luni): ____

c) Dificultatea si complexitatea operatiunilor- Activitate de conceptie ____- Activitate de analiza si sinteza ____- Activitate de rutina (repetitiva) ____

d) Responsabilitatea implicata- Pentru obtinerea si utilizarea informatiilor in vederea

pregatirii unor decizii ____ - De nivel decizional ____

e) Capacitatea relationala- Gradul de solicitare din partea structurilor interne din institutie- Gradul de solicitare din afara institutiei, din partea cetatenilor si/sau a

serviciilorPunctaj TOTAL:

J. Perioada de proba a angajatului, stabilita potrivit legii (daca este cazul): ____

K. Atributiile si raspunderile ce revin angajatului:

Pag. 104

Anexe

a) Atributiile1. Sa identifice care sunt nevoile administratiei locale si ale comunitatii pe

care o reprezinta in calitate de Promotor Local, sa analizeze si sa propunasolutii de rezolvare a acestora din perspectiva pozitiei si competentelorproprii;

2. Sa atraga surse de finantare pentru finantarea activitatilor si proiectelorrealizate si initiate in calitate de Promotor Local;

3. Sa asigure managementul si implementarea proiectelor;4. Sa sprijine prin mijloace specifice dezvoltarea activitatii economice si

antreprenoriale din localitate;5. Sa promoveze localitatea pentru cresterea competitivitatii acesteia;6. Sa sustina prin mijloacele specifice integrarea in structurile europene.

b) RaspunderileRaspunde de executarea atributiilor stabilite.

L. Data si semnatura angajatului:__________________________________

Pag. 105

Anexe

Pag. 106

Anexe

Anexa 4Pachetul de selectie PL

Primaria ______________________ anunta

Concurs pentru ocuparea cate unui post de REFERENT DE SPECIALITATEcu activitate de dezvoltare locala

Actiunea este parte a proiectului Promotorul Local, agent de dezvoltare locala si sederuleaza in cadrul parteneriatului stabilit intre Primariile selectate prin proiect, Centrul

de Asistenta Rurala Timisoara, Prefectura judetului Timis,ADETIM si Consiliul Judetean Timis

Candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- Studii universitare sau postliceale (management sau marketing sunt un avantaj)- Cunoasterea unei limbi straine de circulatie internationala- Cunostinte de utilizare PC- Cunostinte de management organizational si de proiect- Capacitate de organizare si comunicare- Cunoasterea temeinica a Legii Administratiei Publice Locale 215/2001

Responsabilitatile postului:- Identificarea oportunitatilor locale de dezvoltare- Identificarea programelor de finantare si intocmirea cererilor de finantare pentru

proiecte de interes comunitar- Facilitarea schimbului informational in beneficiul comunitatii locale- Aplicarea metodologiilor specifice de planificare strategica a dezvoltarii locale- Asigurarea legaturii dintre administratia publica si mediul economic local.

Se ofera pregatire teoretica si practica in domeniul dezvoltarii economico-sociale,respectiv conditii de lucru si salarizare atractive.

Actele necesare pentru intocmirea dosarului in vederea inscrierii la concurs:- Curriculum Vitae- Scrisoare de intentie, cu mentionarea localitatii pentru care opteaza candidatul- Scrisoare de recomandare - Copii dupa diplomele de absolvire a studiilor universitare sau postliceale

Dosarele cu documentatia completa se depun pana _______ la sediul Primariei _________

Anexa 5

STRUCTURA SI PROCEDURA DE EXAMINARE

STRUCTURA:

Proba scrisaInterviu

PROCEDURA:

Sistemul de selectie si acordare a calificativului: pondere punctaj:

1. Proba scrisa: calificativ 1 Cunostinte profesionale:

- Legea Administratiei publice locale 215/2001 40%- Aplicatie practica 60%

2. Interviu: calificativ 2Cunostinte de limba straina 10%

- Profilul psihologic al candidatului 50%- Impresie generala- Abilitati

Cunostinte profesionale: 40%- Management de proiect- Programe de finantare

Calificativele se acorda pentru fiecare subiect, intrebare sau aplicatie.1-10

Calificativul final de examen se obtine in functie de calificativul probei scrise si ainterviului.

Comisia de examinare:

Primar al localitatii pentru care a optat candidatul presedintele comisieiCAR membru in comisieADETIM membru in comisie

Pag. 107

Anexe

Examen pentru ocuparea postului de referent de specialitate

PROBA SCRISA: 60 minuteVezi anexa 1.

INTERVIU 30 minute / persoana

Cunostinte de limba straina – se pune o intrebare

Profilul candidatului: - Impresie generala : (siguranta, fizinomie, gestica, contact vizual)- Abilitati (bun organizator, cu gandire pozitiva, cu initiativa, cu abilitati

comunicationale, cu abilitati de lucru in echipa)

1. De ce credeti ca sunteti potrivit pentru postul de referent de specialitate - promotor local?

2. Care sunt primele 3 lucruri pe care le-ati face daca ati fi angajat ca referent de specilitate – promotor local?

3. Spuneti-mi 3 lucruri pozitive si negative despre dvs.4. Cum ati reactiona in situatia in care primarul dvs va refuza o initiativa in

care dvs credeti?5. Care ar fi cele 3 criterii de selectie a membrilor unei echipe de proiect?

Cunostinte profesionale:

- Management de proiect: 1. Incercati sa definiti cu cuvintele dvs managementul de proiect?2. Enumerati etapele de realizare a managementului de proiect?3. Care sunt atributiile managerului de proiect?

- Programe de finantare: 4. Ce programe de finantare cunoasteti?

Pag. 108

Anexe

Chestionar privind selectia promotorilor locali

Legea nr. 215-2001 a Administratiei Publice Locale

Marcati cu x raspunsul/raspunsurile corect/e:

I. Primarul indeplineste urmatoarele atributii:

a) sesizeaza prefectul in termen de ________ zile de la observarea uneihotarari a consiliului local apreciata ca ilegala835

b) ________ propune consiliului local organizarea unor referendum-uri.PoateNu poateNu se apreciaza

c) intocmeste proiectul bugetului local, dupa care il supune spre aprobarePrefectuluiConsiliului localNu se precizeaza

d) exercita drepturile ce revin localitatii respective , in calitate de Persoana juridicaAutoritate publicaLider de opinie

e) poate mobiliza populatia in cazul Calamitatilor, epidemiilorTulburarii linistii publiceIn nici un caz

Pag. 109

Anexe

f) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism, pe care il supuneaprobarii ________ PrefectuluiNu cere aprobarea unui alt forConsiliului local

g) asigura intretinerea ________ din oras sau comuna Spatiilor verzi Drumurilor publiceNu are asemenea atributii

h) se implica in supravegherea si buna functionare a Pietelor, parcurilor de distractiiInstitutiilor de invatamantNu are asemenea atributii

I) conduce serviciile________ localeSocialeNu se aplicaPublice

j) numeste si elibereaza din functie personalul din aparatul propriu alconsiliului local, cu exceptia ________ Fara exceptiePersonalului de intretinereSecretarului

II.A. Atributiile Consiliilor locale:

a) aproba ________ StudiiPrognoze orientative Programe de dezvoltare economico-sociala

Pag. 110

Anexe

b) aproba, la propunerea ________ organigrama, numarul de personal dinaparatul propriu

CetatenilorFara propuneriPrimarului

c) hotareste asupra participarii cu ________ la societati comerciale pentru realizarea de lucrari si servicii de interes public local, in conditiile legii

CapitalBunuriAltele

d) ________ activitatea agentilor economici si a institutiilor publice carese afla sub autoritatea sa

UrmaresteControleazaAnalizeaza

e) instituie norme specifice pentru institutiile publice si agentii economicide interes local care se afla sub autoritatea sa, in conditiile generale ________

NeconditionatStabilite prin legePe care le crede de cuviinta

f) organizeaza si asigura buna functionare a ________ Serviciilor publice de gospodarire comunalaTransporturilor localeIntreprinderilor

g) aproba, in conditiile legii, planurile de________ a localitatilor din com-ponenta unitatilor administrativ-teritoriale

DezvoltareExtindereOrganizare

Pag. 111

Anexe

h) asigura, in limita________ conditiilor necesare bunei functionari a institutiilor de invatamant , sanitare, de cultura etc.

Fara limiteCompetentei saleNu se precizeaza

i) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale sau judetene pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes_______

PublicComunLocal

B. Care sunt relatiile dintre Consiliul local, Consiliul judetean siPrefectura?

Relatiile sunt de autonomie institutionalaConsiliul local se subordoneaza Consiliului judetean si PrefecturiiConsiliul judetean coordoneaza activitatea Consiliului local in problemede interes judetean.

Pag. 112

Anexe

Anexa 6Aplicatie practica pentrul concursul de selectie al promotorului local

Un investitor strain doreste sa deschida o afacere in domeniul productieide incaltaminte si cauta o locatie potrivita pentru intreprinderea sa in judetulTimis . Acesta soseste in comuna dumeavoastra iar dvs. trebuie sa-i prezentaticomuna, subliniind avantajele competitive, pentru a-l determina sa-si localizezeafacerea in comuna

Va rugam prezentati in continuare abordarea acestei sarcini din punctuldvs. de vedere.

Pag. 113

Anexe

Anexa 7Proces Verbal

privind selectarea referentului de specialitate in vederea implementarii proiectului Promotorul Local

Examinatori:

Primarul localitatii _____________________________- - --Examinat: _____________________________

NOTA Primar

Nota scris Nota interviu Nota finala/examinator

NOTA FINALA EXAMINARE: _________(___________)

Nota:Criteriul suplimentar de selectie/departajare,Semnatura: adoptat de catre comisia de examinare, este

“Compatibilitatea dintreprimar si promotor”.

Acest criteriu poate aveacaracter de veto, la solicitareaprimarului, in cazul in care diferenta de rezultat al candida-tului ales este mai mica de 0,75si are media notelor peste 7.

Pag. 114

Anexe

Primar

Anexa 8Programul de pregatire profesionala - rezumat

Programul de pregatire profesionala a avut 2 componente in cadrulproiectului Promotor local, agent de dezvoltare locala, proiect derulat in perioa-da decembrie 2003 – august 2004, si anume :

Promotori Locali cu experienta:Modul 1: Dezvoltarea sustenabila a mediului ruralCurs cu tema: Dezvoltare comunitara, sustinut de CARCurs cu tema: Plan de afaceri, sustinut de ADETIMCurs cu tema: Limba engleza, sustinut de CARCurs cu tema: Comunicarea institutionala eficienta si utilizarea programu-

lui informatic baza de date a judetului Timis pentru pro-movare si dezvoltare economica, sustinut de ADETIM

Durata totala a cursului: 30 zile Durata unui curs: 10 zile

Promotorii Locali nou selectati:Modul 1: Comunicare, Management de proiect si Managementul timpuluiCurs cu tema: Managementul timpului, sutinut de CARCurs cu tema: Managementul proiectului, sustinut de CARCurs cu tema: Comunicarea institutionala eficienta si utilizarea programu-

lui informatic baza de date a judetului Timis pentru pro-movare si dezvoltare economica, sustinut de ADETIM

Modul 2: Metodologii de dezvoltare sustenabila in mediul ruralCurs cu tema: Cerere de finantare, sustinut de CAR si ADETIMCurs cu tema: Marketingul localitatii, sustinut de ADETIMCurs cu tema: Dezvoltare comunitara, sustinut de CAR

Modul 3: Metode eficiente de sprijin a sectorului economicCurs cu tema: Planul de afaceri, sustinut de ADETIMCurs cu tema: Consultanta in afaceri, sustinut de ADETIMCurs cu tema: Promovarea economico-sociala a comunitatii, sustinut de

ADETIMDurata totala a cursului: 30 zile Durata unui modul: 10 zile

Pag. 115

Anexe

Pag. 116

Anexe

Bibliografie

Banner, G. (2000), “From Government to Governance: German Local Authoritiesbetween Regulation, Service Provision and Community Development”, The Annals of PublicAdministration Research (Seoul, Korea: Hanyang University) vol. 17, pp. 9-26.

Bogason, P. (2000), Public Policy and Local Governance: Institutions in PostmodernSociety. Cheltenham: Edward Elgar.

Bovaird T., Owen M., Citizen-led area regeneration, achieving multiple objectivesthrough multiple stakeholders in the Beacon Housing estate, Falmouth, Cornwall, pp. 2-3

Balogh M., Bosovcki A., Dragos D.C., Hintea C. E., Hossu I. (2003), Ghid depregãtire, Fundaþia Civitas pentru o Societate Civila

Mureºan M., Hosu I., Savulescu A. (2002), Elaborarea strategiilor de dezvoltaredurabila la nivel local, Civitas

Pierre, J., Peters, B.G. (2000), Governance, Politics and the State. Houndmills:Macmillan Press.

Putnam R. D. (2001), Cum functioneaza democratia?, PoliromRanson, S., Stewart, J. (1994), Management for the Public Domain: Enabling the

Learning Society. Houndmills: Macmillan Press. Stoker, G. (1999), “Introduction: The Unintended Costs and Benefits of New

Management Reform for British Local Government”, in: Stoker, G. (ed.), The NewManagement of British Local Governance. Houndmills: Macmillan Press, pp. 1-21.

UNDP papers

How to make local development work, selected practices from Europe and theCIS (2002)

Pag. 117

Institutionalisation of consultations between government institutions and non-govern-ment organisations in the CIS countries – conditions, forms, practice (2002)

Rebuilding effective government: local-level initiatives in transition (2002)Michael Howlett, M. Ramesh, Studying Public Policy. Policy Cycles and Policy

Decisions, Oxford University Press, 1995Junjan, V., Balogh, M. – Politici publice – note de curs, Editura Accent Cluj-Napoca,

2004www.mapgov.ro/strategiiwww.cdep.ro www.gov.ro

Pag. 118

Bibliografie

Introduction to the sociology of a community innovation

The decentralization and the reorientation “from the economic increaseto a socio-human accomplishment” represent major processes of the communi-ty and regional development. The deficit of institutionalization in that kind ofprocesses is very emphasized in the pauper or in the post-communist societies.How to pass from the development down-upside to the development having acommunity and volunteer background, from an economical approach to thesocio-economical approach, from the hegemony of the local administration insti-tutions to the flexibility and the efficiency of the institutional partnerships, inorder to promote the local development? The experiment supported for a fewyears by Center for Rural Assistance (CAR) in co-operation with the Agency forEconomical Development Timisoara (ADETIM) and the Civitas Foundation Clujtries to answer that kind of questions.

“The guidebook” advanced by the authors for promoting the concept oflocal development through specialized agents, out of tradition and very connec-ted to the local social dynamic and to the extra-local opportunities, is, actually, anintroduction to the successfully practices in the community development field inRomania of the years 2000. A “guidebook” represents a codification of experi-ence worded so that it could be useful to those who want to cover a commonway from a certain type of problems to a certain type of solutions.

Pag. 119

Pag. 120

Sinteza in limba engleza

The work I am introducing to the reader has such a normative compo-nent, indicates objectives and steps for solving the problems of local develop-ment using the local development agents. The Local Development Agent (LDA)is, in the pilot Timisoara case, a local development agent who acts specialized, asan interface between the local public administration, community and extra-localinstitutions, oriented mainly towards the strategic thinking and towards the iden-tification of the development opportunities. The degree of coding the experienceis, however, relatively reduced. And that is natural, because the “local develop-ment agent” represents a socio-administrative innovation, yet in the incipientstage of spreading. Why “innovation” and what is the content?

The promoters of the “local development agent” (LDA). The inno-vation spreading process started, in the Romanian context, from a German model,at the middle of the ’90, through ADETIM and after that through CAR-ADETIM.The experiment was strengthened through the massive support of the Foundationfor an Open Society (FSD). The Timisoara branch of the Foundation and after-wards CAR, an independent center spin off the Foundation, member of SorosOpen Network (SON), plays a major role in setting up the new model of localdevelopment. However, they don’t work alone, but in partnership with local andcounty institutions of the public administration. The institutions involved in su-pporting the innovation aimed at enforcing a new role in the local public adminis-tration, the “local development agent” role. The institutional family CAR-ADETIMacts mainly at Timis County level for implementing the concept of local develop-ment agent. We meet a similar experiment in Cluj County and in Bistriþa-NasaudCounty, where the Foundation Civitas for a Civil Society develops a local partner-ship with the University Babes-Bolyai, Cluj and with the Center for Politics.

The content of the innovation. The Local Development Agent wasinstitutionally defined as working in the City Halls as a development agent, as aperson able to induce positive changes at local level by:

- Identifying local social needs;- Grounding a number of action strategies and- Attracting resources.A major dimension of the local development agent’s role is elaborating

projects in order to get funds for the community development. We can conclude,seeing the description of the results obtained so far, that elaborating projects andgetting funds for implementing them at local level made the success of the localdevelopment agent.

Spreading the innovation. The project “Local Development Agent”extends step by step, from a nucleus of 20 communes (in 2000) at other 11 com-munities (2001-2003). In 2004 other 24 communities from Timis County areexpected to adopt this model. In the variant from the Northern Transylvania, thesimilar project of the community facilitator is spreading, under the coordinationof the Foundation Civitas, in 10 communes from the area Cluj-Bistriþa-Nasaud.

Selecting the communities. The work represents the situation of theLocal Development Agent in 36 localities from Timis County (33 of them beingcommunes). Because the Local Development Agent was adopted “step by step”,with the manifestation of a spontaneity component, between the localities thatadopted the LDA innovation and those that didn’t adopt it could be differencesof development level. As a rule, the need of LDA is bigger in the pauper than inthe advanced localities. However, it is probably that the advanced communesaccepted easier the new professional role than the pauper ones. In the advancedlocalities there are extra resources of space and especially a greater opening tochange, a more modern administrative mentality. Moreover, the differencebetween the communes having a LDA and projects and the commune with LDA,but without projects, could be the effect of the same differences of development.The success in elaborating and winning some development projects could be big-ger in the advanced communes.

Of course, the presence of the LDA in the community could be connectedto the development level of the commune. The relatively short time since the newinstitution started to work didn’t permit yet to consistently structure this effect.The index of the development of the villages in 1998, before the LDA appears, indi-cates the same hierarchy of development in the three categories of communes.

If the selectivity of the LDA innovation’s adoption remains the same, withthe adoption degree bigger at the rich communes’ level, the institution LDAcould contribute to emphasizing the development gaps between the county’scommunes. The result of this argument is not a negative evaluation of the waythe LDA was promoted, but a signal for a problem. This problem could be rec-tified by a more intensive facilitation of the new institutional role at the level ofthe county’s pauper communes.

Revising the fundaments. Even if we don’t have standard evaluations ofthe impact the community experiments had in Timis, Cluj and Bistriþa-Nasaudcounties, it results from the partial data we have that these experiments had,

Pag. 121


very likely, positive consequences on local development. The funds (nearly 3 million and a half Euros) obtained for the 35 projects connected to the LDAactions constitute a serious premise for some expected positive effects at thecommunity living level. However, in order to prevent false expectations and tomaximize the impact of the new mechanisms of local development, the criticquestions based on the limited and available empirical evidences are useful.

The LDA is a sort of social entrepreneur. He risks for realizing some com-mon goods as the community services are and he gets a personal profit based onhis professional achievements. His place between the contribution to the com-mon welfare and the personal profit could contribute to find some realist solu-tions of institutionalizing the activity of the community development’s agents. Ofcourse, the LDA or the facilitator can be perceived as an “apostle”, as a promo-ter completely disinterested, motivated only by doing well to the community.The possibility that such cases exist can not be denied.

The lasting institutional construction has, very likely, bigger chances if itstarts from the specified premise of the social entrepreneur.

Some research for evaluating the socio-economical impact of the activityof the new development agents is necessary. The independence and the profe-ssionalism of the evaluators are the only major requirements in that direction.These two conditions being satisfied, the operations of the impact evaluationcould be assumed by academic institutions or by applied research institutions,with localization in different institutional environment.

Based on the evaluative research, the situations when one or another typeof community facilitation is more efficient could be identified. In the proper con-text, some specific ways of mobilization of the social or socio-human capital willbe identified, in order to produce the necessary changes at the local social level.The field of the community interventions is dominated to a certain extent by different preconceptions (“NGOs are the only solution for mobilizing the localresources” or “the Mayor and the local counselors are the real actors of the localdevelopment”). The theme of corruption, connected to the way of using the different community resources, is very often met in the public debate. Favoringthe actors coming from the civil society or the actors associated to public administration is similar to the debates that start much more from preconcep-tions than from empirical evidences.

Pag. 122


The durability or the sustainability is the turning point of a lot of develop-ment projects that seem to be a success for the time being1. The chances of guaranteeing a lasting durability for the positive changes induced by the LDA couldbe increased by means of sociologization and by supplementary institutionalizingthe action step. The mentioned “sociologization” aim at: understanding the con-texts of success or failure for different local experiments in adopting the LDA,defining the role of LDA or of the development agent so that the access to localfactors of decision and the necessary independence reported to them are assured.

It is useful to do the institutionalization of the community developmentagents according as valid and accurate evaluations of the ongoing experiments forpromoting the new models of local development are accumulated.

Without having a solution for these problems, I am sure that they will besolved by edifying some institutional mechanism of development based on trans-parency, partnership, participation and mutual control of the different actors ofdevelopment2.

The experiment from Timis – Cluj – Bistrita – Nasaud, mentioned in thiswork, provides important guiding marks for finding some proper answers to thequestions about the community development in Romania. Its’ continuation andthe detailed recording of the topics and of the associated consequences can leadto the institutionalization of a sustainable community development.

Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu

Pag. 123


1Michael M. Cernea,The Sociologist’s Approach to Sustainable Development’, in Finance andDevelopment, December 1993: 11-13

2The consequence of some principles of this kind in the practice of community development isexcellently supported by complex evaluations of the action on a large scale of the funds for socialdevelopment (Social Funds. A Review of World Bank Experience. Report No. 23668, February 12,2002. Operations Evaluation Department, World Bank.). The importance given to the sameprinciples by major actors of development through projects in Romanian context is entirely pointedout by the OED-GALLUP test, repported in John Eriksson (coord), Lynn Salinger, Dumitru Sandu,Implementation of CDF Principles in a Transition Economy. A Case Study of Romanian Experience, WorldBank, 2004.

dezv locala timis

Documents

Transcript of dezv locala timis