proiect mk ciocolata ++.docx

7/30/2019 proiect mk ciocolata ++.docx

1/12

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Cibernetica, Statistica si

Informatica Economica

2013

Studiu de piata

-Piata ciocolatei -

Proiect realizat de :

Oancea Andreea

Ologeanu Adina-Florentina

Schipor Georgiana-Oana

Stan Marina Alexandra

Grupa 1037


2/12




2013

Cuprins


3/12




2013

Despre ciocolata

Istoria ciocolatei a inceput o data cudescoperirea Americii, CristoforColumb fiind primul european care adescoperit boabele de cacao. Acesteaerau folosite de bastinasi ca moneda sauin prepararea unor bauturi delicioase.

In 1765 a aparut prima fabrica

de ciocolata.In secolul al XIX-lea, au avut loc douamari revolutii in istoria ciocolatei:

o companie engleza aprodus prima ciocolatasolida de mancat - ciocolatafondanta fina si matasoasa ;

in anul 1876, elvetianul Daniel Peter a introdus laptele in ciocolata, creand un produscare si astazi aduce bucurie: ciocolata cu lapte. Mai apoi, spaniolii au adugat trestiede zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei.

In America, ciocolata a avut un mare succes si s-a dezvoltat foarte repede. In prezent,guvernul american ii recunoaste rolul, astfel incat ciocolata face parte din ratia soldatiloramericani inca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si este nelipsita din dietaastronautilor.In prezent, ciocolata este produsa in milioane de forme si sortimente: tablete de ciocolata, cudiverse arome, bomboane de ciocolata ,batoane de ciocolata si altele.

Ciocolata conine peste 30% grsimi, 15 %proteine, restul fiind diverse arome, conservani, lapte

i ali compui, praful de cacao fiind aproximativ30 %. Lecitina, o fosfolipid, este nelipsit cciuureaz alunecarea particulelor de cacao simicoreaz vscozitatea.

Conine substane hrnitoare i vitamine, cum arfi zincul, fierul, magneziul. Mai mult, n ciocolat segsesc antioxidani asemntori celor din vinul rou,care previn atacul de cord. In plus,60 de grame deciocolat conin cofein ct o can de cafeadecofeinizat.


4/12




2013

Aria pietei

Cercetarea pietei de ciocolata se va face la nivelul national, in interiorul teritoriului Romaniei,pe baza variatiei indicatoriilor economici ce caracterizeaza evolutia sa in anul 2012.

n Romnia, ciocolata este vnduta peste tot nar, dar o caracteristic a pieei locale este diferenamare dintre consumul de ciocolat n mediul urban(79%) i n zonele rurale.

Explicaia pentru acest lucru este economica, sianume, din cauza lipsei de reele comerciale care estefoarte puin dezvoltata n aceste regiuni. Acest lucrula rndul su, afecteaz structura de vnzri care arat,dup cum putei vedea n graficul alaturat, c volumulvnzrilor de ciocolat din 2012 este mult mai mare n mediul urban dect n zonele rurale. Acestlucru se datoreaz faptului c multe persoane care locuiesc n oraele mici sau sate, care suntlng cele mai mari orae din Romnia, aleg s fac cumprturi n hipermarketuri isupermarketuri din aceste orae, deoarece este mult mai convenabil pentru ei si exist o marevarietate de produse pe care le pot alege.

De altfel, studiul Nielsen arata ca un procent de 37,3% din cantitatea totala de ciocolata a fostcomercializata in hipermarketuri si supermarketuri (mai ales consumatorii din Bucuresti si

Muntenia), in timp ce cea mai mare cantitate, peste 60%, a fost comercializata in cadrulmagazinelor alimentare, chioscuri, patiserii si cofetarii.

In procesul de cumparare, importanta este locatiamagazinului, cat de aproape este de casa, dar si politicade cele mai mici preturi. Pentru aceasta, magazinele isistabilesc o strategie de aliniere a preturilor la concurenta.

Procesul de cautare este influentat de rutina, deprodusele competitive ca pret sau de marimea ofertei. Otreime din potentialul de cumparatori este pierduta pentru

ca nu gasesc produsul, o patrime refuza sa cumperepentru ca nu pot decide, o cincime doar privesc. Clientiifideli sunt cei care determina profitabilitatea.

Piata de ciocolata se imparte pe urmatoarele zone :Bucuresti, Banat si Crisana- Maramures (unde cererea

produselor de ciocolata este mai ridicata), Moldova,Transilvania, Dobrogea, Muntenia (aici piata de ciocolataeste mai restransa).

Dupa cum putem observa, fruntasii in ceea cepriveste consumul de ciocolata sunt banatenii (88%),

urmati de bucuresteni cu 82,3%. Locuitorii dinTransilvania consuma intr-un numar cat mai retransciocolata (60%).

79%

21%

Structura vanzarilor

in anul 2012

Urban

Rural


5/12




2013

Structura pietei

Cele mai dezvoltate segmente ale pietei sunt cele reprezentate de tabletele de ciocolata,napolitanele si bomboanele de ciocolata. Aceste categorii, in special primele doua, au beneficiatde o traditie mai indelungata pe piata decat in cazul altor segmente.

Daca in Bucuresti, Muntenia si Moldovaun procent mai ridicat de persoane aumentionat marcile Mars si Snickers, in Banatcreste ponderea celor care au mentionatspontan marca Primola, iar in Dobrogea un

procent mai ridicat comparativ cu celelalte

regiuni mentioneaza marca Poiana. Seobserva ca o pondere semnificativ mairidicata dintre repondentii din Oltenia de27% . Femeile sunt cele care au mentionatintr-un procent semnificativ mai ridicat,comparativ cu barbatii, recunoastereamarcilor Milky Way, Heidi si Albeni.

Produsele din ciocolata sunt destinate atat persoanelor fizice, de orice varsta, fie ca sunt femeisau barbati, indiferent de venituri, putand fi consumat dupa placerea fiecaruia, cat si intregiifamilii, folosindu-le in cea mai mare masura la plaja, pe strada, in excursie sau la picnic, laserviciu sau acasa, in fata televizorului.

In medie, frecventa de consum pentru produsele dinciocolata este de doua-trei ori pe saptamana. Tableteleinregistreaza o frecventa sporita, de 2,6 ori pe saptamana,in timp ce napolitanele se consuma cel mai rar, de 1,7 ori

pe saptamana.

Motivatia consumatorilor este urmatoarea :tabletele sunt considerate energizante si chiar uninlocuitor al cafelei, bomboanele de ciocolata suntasociate mai degraba cu ocaziile de consumfestive si foarte potrivite pentru a fi facute cadousau a pentru a servi musafirii. Napolitanele cuciocolata preambalate sunt asociate in cea maimare masura cu consumul la plaja, pe strada, inexcursie sau la picnic, la serviciu sau acasa, in fatatelevizorului.


6/12




2013

In Romania, consumul mediu inregistrat in 2012 a fost de 1,9 kg de ciocolata/ cap delocuitor, ceea ce inseamna ca 88% din populatia tarii mananca ciocolata. Romanii ramanconservatori si prefera ciocolata cu lapte in proportie de 84,8% din cazuri. La mare distanta in

preferintele consumatorului roman se afla segmentul tabletelor de ciocolata alba, cu 7,4% dintotalul vanzarilor. Ciocolata neagra are la cumparare o cota de 5,7%, in timp ce variantele mix(amestecate) au doar 1,1% din vanzari. Nu putem incheia fara sa amintim ca cei mai fidelicumparatori ai produselor din ciocolata sunt femeile. Sexul frumos reprezinta aproximativ 60%din totalul consumatorilor romani de ciocolata.

Criterii socio-demografice

Un studiu recent a aratat ca femeile autendinta de a manca ciocolata mai mult, 79%din toate femei consuma ciocolata, in timp ce inrandul barbatilor se inregistreaza un procent de66%. Consumul de ciocolata este cel mai marefrecvent in randul persoanelor de 18-24 ani,urmat de cele de 25-34 de ani. Cel mai mic

procent este inregistrat in randul persoanelor nvrst (8%). Romanii consuma in medie trei tipuri de ciocolata, de doua-trei ori pe saptamana.Consumul mediu in Romania este estimat astfel la aproape 8 tablete (de 100 de grame) pe cap delocuitor, pe an.

Venitul este un alt factor important n procesul de luare a deciziilor pentru consumatorii dedulciuri . Dei capacitatea de consum a produselor de ciocolata este aproximativ aceeasi atat inrandul persoanelor cu venituri mari cat si printre cei cu venituri medii sau mici, s-a demons trat c

persoanele cu studii superioare vor avea tendina de a opta pentru branduri mai sofisticate careofer produse de nalt calitate, deoarece acestea i pot permite s cumpere aceste produse. Ei

prefera ciocolata neagra si cel mai probabil, s mnnce ciocolat ambalata mai aspectuos, n timpce persoanele cu venituri mai mici opteaza pentru produse mai ieftine i aleg s mnnce mai alesciocolata cu lapte.

12%

23%

21%19%

17%8%

Consumul de ciocolata

in 2012-factorul social-

Copii

Adulti ( 18-24)

Adulti ( 25-34)


7/12




2013

Criterii economice

n ceea ce privete nivelul de educaie a consumatorilor, ciocolata esteconsumat de ctre

ambele categorii: intelectuali i muncitori necalificai n principal din cauza proprietilor saleenergizante, ceea ce face cel mai bun substitut pentru cafea. Cu toate acestea, o diferen poate fivzut n rndul acestor categorii de consumatori, n calitate de absolveni de nivelurile denvmnt superior sunt mai bine informai cu privire la ingredientele produselor din ciocolat ise concentreaza mai mult pentru sntatea lor. Ei vor alege produse cum ar fi ciocolata fara adaosde zahar, ciocolata organica sau ciocolata neagra, toate recunoscute pentru proprietatile lorsanatoase. Pe de alt parte, oameniicu un nivel de educaie mai mic nu au astfel de criterii strictei, n acelai timp, ei nu sunt atrasi de arome sofisticate sau exotice, cum ar fi chili, menta, lamaie,sau maripan, dar ei vor merge mai degrab pentruciocolata mai ieftina i mai simpla.

Criteriile psihografice

Evidenta este strategia preturilor psihologice (ex. 990 lei, nu 1000 lei) care iti dauimpresia ca platesti mai putin.

innd cont de personalitatea, stilul de via, atitudini, interese i opinii ale romnilorconsumatori de dulciuri, putem distinge urmtoarele categorii de consumatori:

Consumatorii din segmentul super-premium Consumatori din segmentul premium Consumatorii segmentul mediu Consumatorii segmentul economicSegmentul super-premium este reprezentat de branduri precum Ferrrero Rocher, Merci iLindt i este caracterizat casegmentul "de lux". Consumatorii de ciocolat super-premium sunt n

general tineri, locuiesc n cele mai mari orae ale rii, au venituri foarte mari i sunt absolveni denivel de educaie superior.Ei sunt oameni de succes, ateni la imaginea lor, independent iindividualist. Marca ar trebui s reflecte statutul lor social i, prin urmare, atunci cnd sunt lacumprturi se ndreapt spre cele mai scumpe produse, deoarece preul nu reprezint o problem

pentru ei. Ei au o viaa social activa i le place sa se rasfete cu produse de inalta calitate.Brandurile care le atrag loratenia sunt recunoscute pe plan internaional i transmit exclusivitatesi rafinament.

Segmentul premium este caracterizat prin preuri ridicate i un coninut ridicat de cacao.

Principalii juctori din acest segment sunt Heidi (Supreme), Poiana Senzatii (Kraft), Milka iAnidor (Supreme). Se adreseaza persoanelor cu venituri mari i medii, absolveni de nivel deeducaie ridicat. Consumatorii din acest segment sunt persoane orientate spre cariera, foarteresponsabile, cu o via social activ.

mplinirea profesional este foarte importanta pentru ei, pentru a putea s se bucure de unstandard ridicat de viata. Ei vor marca pentru a reflecta succesul lor, alegnd de multe ori marci de

prestigiu. Acest tip de consumatori este caracterizat prin independen i deschiderea la noiexperiene, percep ciocolataca recompensa pentru realizrile lor.

Segmentul mediu poate fi caracterizat prin preuri rezonabile i cel mai mare numr deconsumatori, cu produse de la Primola (Supreme), Kandia, Poiana (Kraft) care adresa persoanelor

din mijloc clas. Aici putem include oameni foarte simpli ale cror prioriti sunt familiile siprietenii lor. Stabilitatea este cel mai important lucru pentru ei, fiind mulumii cu viaa lor i


8/12




2013

aprecierea lucrurile mici. Bugetele limitate ii fac s aprecieze brandurile care ofera produse decalitate la un pre accesibil.

Segmentul economic se distinge prin preuri mici i cel mai mic coninut de cacao de doar10%, i este concepute pentru persoanele cu venituri mici, nivel sczut de educaie, n special dinzonele rurale. Aiciputem include produse cum ar fi Africana (Kraft), Laura (Kandia), i Novatini(Supreme). Cele mai multe dintrepersoanele care aleg aceste produse sunt consumatori n vrst,conservatoare, care preuiesc valorile tradiionale, fiind sceptic cu privire la produsele inovatoare.Au grij la preul produselor, acestia au tendina de a alege produse ieftine, cu o calitatesatisfctoare.

Criterii comportamentale

Avnd n vedere frecvena cu care este cumprat produsul, suma achiziionata,

mrci i sortimente alese, locul de unde produsele au fost cumprate i motivul pentru care amcumparat, se pot face urmtoarele afirmaii.

Statisticile arata ca romanii prefera in special tabletele de ciocolata, 66,5% din cota depiata fiind detinuta de aceste produse. Locul secund este dat de batoanele de ciocolata cu 12,8%din cota de piata, in timp ce napolitanele de ciocolata au o cota de numai 9%. Productia interna

asigura 80% din volumul vinzarilor si75% din valoarea acestora. In ceea ce

priveste preferintele in functie deculoare, 90% dintre romani cumparaciocolata clasica. In ultimul an insavinzarile de ciocolata alba au crescut

cu doua procente, ajungind la 7% dinpiata.

Cu lapte sau fara, neagra sauamaruie, ciocolata intra tot mai des indesertul romanilor.Desi spun ca o plac, romanii mananca

foarte putina ciocolata, in special sub forma de tablete, consumul anual fiind de aproximativ 1,5kg pe cap de locuitor, de aproape trei ori mai putin decat consumul inregistrat in Polonia sauGrecia, unde se consuma anual 4-5 kg de ciocolata, si de aproape 8 ori mai putin comparativ cumedia consemnata in tara ciocolatei, Elvetia, unde se inregistreaza un consum anual de circa 12kg.

Motivul pentru care majoritatea consumatorilor opteaza pentru tabletele de ciocolat sedatoreaz faptului c, n comparaie cu alte dulciuri, ele sunt considerate a fi energizante iadecvate dup un efort fizic sau mental, pentru a restabili nivelul de energie. Oamenii vor alegeacest tip de produse ori de cte ori vor cauta un nlocuitor de cafea sau ori de cte ori vor dori sse recompenseze cu cea mai fina ciocolata.

Pe de alt parte, ceea ce difereniaz pralinele de celelalte categorii este c ele suntasociate cu ocazii speciale. Astfel, praline sunt considerate a fi potrivite pentru cadou.Cea mai puternica trasatura a batoanelor de ciocolata este capacitatea lor de a fi energizante.Prin urmare, consumatorii s aleag ori de cte ori doresc sa-si restabileasca nivelul de energie,

principalul motiv pentru care aceast categorie de produse este mai puin populara n rndul

persoanelor n vrst. De asemenea, din cauza uurinei lor de utilizare, oamenii le consuma cagustare ori de cte ori au ocazia. Napolitanele sunt vzute ca un tip de dulciuri care scade foamea,persoanele le consuma ori de cte ori simt nevoia de a manca ceva.

65%13%

9%13%

Preferintele romanilor in

2012 privind consumul de

ciocolata

Tablete de

ciocolata

Batoane de

ciocolata


9/12




2013

n ceea ce privete dezbaterea veche dintre lapte si ciocolata neagra, consumatorii nvrst i cei cu veniturile mai mari au tendina de a prefera ciocolata neagra (16%), dar ciocolata

cu lapte este n continuare alegerea preferata a 77% dintre consumatori. Cnd vine vorba deciocolata cu diverse umpluturi, romanii prefera arome, cum ar fi alune, capsuni, caramel icappuccino, n timp ce cel mai puin consumat este una cu aroma de lamaie.

Capacitatea pietei

Numrul de potenialiconsumatori de produse din ciocolat lanivelul anului 2012 este reprezentat de94% din totalul populaiei din Romnia(19 042 936), ceea ce reprezinta ocrestere in valoare de 3% fata de anul2011 pentru batoanele de ciocolata, omicsorare cu 1% pentru tabletele deciocolata, respectiv o micsorare de 0,7%

pentru praline. Referitor la volum, se remarca o potentiala crestere doar in cazul batoanelor deciocolata(1%), in timp ce pentru praline si pentru tablete de ciocolata se remarca o scadere de3,3%, respectiv 2%.

Numrul de consumatori efectivi la nivelul anului 2012 a fost de aproximativ 17.3

milioane de consumatori. Din cauza numrului mare de consumatori, piaa efectiv este foartemare, volumul tranzaciilor de ciocolata fiind estimat la aproximativ 235 de milioane de euro n2012.

Din punctul de vedere al brandurilor, s-a stabilit c, n 2009, cea mai vandut tablet deciocolata, att valoric, ct si volumic, a fost ciocolata Poiana, marca a liderului Kraft FoodsRomania.

Lucrurile stau cu totul altfel la celelalte branduri, intre topul valoric si cel volumicexistnd diferene vizibile. Astfel, cercetarea Nielsen a constatat c, volumic, poziia a doua intopul marcilor de ciocolat tablete este adjudecatde Laura, marca a Kandia Excelent, iar poziiaa treia revine celor de la Supreme Chocolat, pentru brandul Primola. Urmatoarele ase pozitii suntocupate n ordine de Novatini (Supreme), Milka (Kraft), Kandia, Rom (Kandia Excelent), Heidi

(Heidi Chocolats Suisse) si Kinder. Cele 10 branduri dau 91,4 din volumele desfacute pe lanul deretail modern.Valoric, top zece se prezinta astfel: Milka (Kraft), Poiana (Kraft), Primola (Supreme),

Kandia, Laura (Supreme), Africana (Kraft), Novatini (Supreme), Heidi (Heidi Chocolats Suisse),Rom (Kandia) si Kinder. i dinpunct de vedere valoric contribuia marcilor din top zece este de92,4% din totalul valorilor desfacute pe piaa de retail a ciocolatei, restul brandurilor, n majoritatedin import, reuind vanzari de doar 7,6%.

Dincolo de factorii economici precum creterea veniturilor sau investiiile in promovare,anotimpurile influeneaza vanzarile de ciocolata.

Dinamica pietei


10/12




2013

Criza economica a ntrerupt traditia procesului de dezvoltare continua cu care a fost obisnuita. Cutoate acestea, n ansamblu, piata si-a continuat dezvoltarea ntr-un ritm usor mai lent n perioada2010-2012.

Volumul vnzarilor n anul 2012 - 250 de milioane de euroVolumul vnzarilor n anul 2010 - 200 de milioane de euroR = 25%Asadar, piata ciocolatei a manifestat o tendinta de usoara crestere, cu un ritm mediu de variatie avnzarilor de 25% si o crestere anuala de 5%.

Conjunctura pietei

PIB-ul n 2011 a fost de 131,327 milioane euro in timp ce n 2010 a nregistrat o valoare de124.059 milioane EUR.

Acest lucru nseamn c, creterea anual a fost de 2,5%, o valoare care calific acest indicator cafiind favorabil, notat cu +1.(giving a grade of +1) un grad de +1.Produsele din ciocolat sunt produse B2B (Business to business) cu o producie industrial de42500 de tone, mai mare dect n 2010, cnd producia industrial a fost de 38900. Acesta este unindicator foarte favorabil notat cu +2.Rata inflaiei s-a confruntat cu o perioad de cretere n anii 2009 i 2010, cu valori de 5,6% irespectiv 6,1%. Cu toate acestea, n 2011, rata inflaiei a nceput s scad, avnd o valoare de5,8%.Aceste date s-au dovedit a fi nefavorabile pentru piaa de ciocolat , volumul de ciocolata sczut, ceea ce inseamna ca oamenii au inceput sa fie mai ateni cum isi cheltuie banii .

Putem asocia un grad de -1 privind rata inflaiei.Rata omajului n 2011 a fost de 7,2%, una dintre cele mai mari valoari din ultimii ani, un factornefavorabil notat cu -1

Rata de schimb UE / euroLa sfritul anului 2011 1 EUR = 4.2960 Ron, care determina un indicator favorabil notate cu +2

Cererea si oferta

Desi romnii spun ca le place ciocolata, consumul de ciocolata n Romnia a fost, anul trecut, 1,9

kilograme pe cap de locuitor, cantitate care se situeaza pe piata locala printre ultimele patru locuridin Uniunea Europeana. Aceasta se traduce n mai putin de 20 de tablete de ciocolata de 100 degrame consumate de catre un persoana ntr-un an ntreg, n timp ce n Elvetia, tara cu cel maimare consum pe cap de locuitor, oamenii mannca echivalentul a 110 de tablete de ciocolata infiecare an (11 kg / cap de locuitor).

Numarul de consumatori potentiali se ridica la 18,2 milioane de persoane, n timp ce intensitateacererii era 1,9 kg pe cap de locuitor.n 2012, volumul total de produse din ciocolata a fost de 37000 tone. Cu toate segmentele sale,

piata ciocolatei este relativ consolidata, primii patru jucatori - Kraft Foods (Poiana, Milka,Africana), Supreme Group (Primola, Anidor, Novatini), Heidi si Nestl - n valoare totala de peste80% din vnzari.


11/12




2013

Kraft Foods RomniaCu branduri precum Poiana, Milka, Africana,

Toblerone si Smash, Kraft Foods este cel maimare jucator pe piata ciocolatei, cu o cota de piatade 36%, iar vnzarile totale fiind de 133,9milioane EUR n 2012.Compania este prezenta n Romnia din anul 1994, dupa ce a cumparat fabrica Poiana Brasovredenumita Kraft Jacobs Suschard. Kraft Foods Romnia este o companie care produce dulciuri,in special ciocolata; Poiana fiind cunoscuta de 98% dintre consumatorii romani si Milka este ceamai bine vanduta ciocolata n Romnia.

Kandia ExcelentAceasta este a doua companie ca marime de pe piata ciocolatei

cu o cota de piata de 27%, iar vnzarile totale de 55,900,000EUR. Kandia Excelent include branduri, cum ar fi Kandia,Laura. Kandia marca de ciocolata exista numai din Noiembrie2003 dar se pare ca a existat ntotdeauna, deoarece esteidentificat cu numele de fabrica de ciocolata vechi n Timisoara,cu o istorie datnd din 1890.

Ciocolata Supreme ndrazneste sa fie originala, atunci cndvine vorba de a introduce un nou segment. Cu ambitii care

depasesc granitele tarii compania a dorit sa impuna marci ntoate segmente avnd Novatini, Primola si Anidor apoi

promovandu-le in segmentul premium. Cu o cota de piata de20%, si vnzarile totale de 39400000 EUR compania s-asituat pe locul al treilea n 2012.

Heidi Chocolats Suisse este primul producator strain care intran piata romaneasca ncepand afacerea n 1994. Ciocolata

premium poate fi gasita pe 14 piete internationale, si esterezultatul unei combina?ii de succes ntre lansarea de noi linii de

produse, care disting brandul ca un inovator n produse, retete sicampania sa de comunicare. Cota sa de piat a a fost de 15% iar

vnzarile sale totale sunt de 35500000 euro plasand compania pe locul al patrulea.

Preturi si tarife

Importurile si exporturileImporturile de ciocolata au crescut cu 16% n 2011, n timp ce exporturile au scazut n acelasi an.Romnia a importat n 2012, mai mult de 38 400 de tone de ciocolata, cu 16% mai mult dect n

anul precedent, n timp ce exporturile au fost n aceeasi perioada de aproape cinci ori mai mici,respectiv, doar 8000 de tone de ciocolata.


12/12




2013

Valoarea importurilor de ciocolata nregistrate n 2012 a fost de 111 milioane de euro, n timp cen aceeasi perioada n 2010, valoarea importurilor au nsumat 97.5 milioane de aproape 33 de miide tone de ciocolata furnizate de piata externa.

Anul trecut, veniturile din exporturile de ciocolata au totalizat 30.1 milioane de euro pentru ocantitate de 8000 de tone, comparativ cu 25,5 milioane de euro n 2010, atunci cnd o cantitatemai mare a fost exportata de aproape 8500 de tone.Principalele 5 pie?e de import pentru produsele din ciocolata au fost: Austria, Elvetia, Germania,Belgia si Franta.Principalele cinci piete de export au fost: Slovenia, Serbia, Germania, Croa?ia ?i Turcia.

proiect mk ciocolata ++.docx

Documents

Transcript of proiect mk ciocolata ++.docx