Proiect Mk Strategic

1

I. Prezentarea firmei

Date de identificare:

Denumirea si forma juridica: S.C. VOLKSBANK ROMANIA S.A.;

Sediul social: Sos. Pipera 42, etaje 3-8,10, Sector 2, Bucuresti;

Nr. din Registrul comertului: J40/58/2000;

CUI: 12564356;

Capital social subscris si varsat: 903.154.800 RON

Swift Code: VBBUROBU

Istoric Volksbank Romania:

Volksbank Romania este prezenta pe piata romaneasca din luna mai a anului 2000.

De-a lungul celor 12 ani de prezenta pe piata din Romania, Volksbank s-a dezvoltat continuu

astfel ca, in acest moment, alaturi de noi puteti face pasul catre o etapa superioara atat la nivel

financiar, cat si in plan personal.

Avand in centrul preocuparilor sale clientii, Volksbank si-a adaptat recent viziunea de

business astfel incat sa raspunda cat mai bine realitatilor unei piete aflate in schimbare.

Volksbank Romania a dezvoltat o noua pozitionare strategica, intr-un efort de a avansa spre o

structura de afaceri mai echilibrata, durabila, specifica unei banci universale.

Conform acestei noi repozitionari, Volksbank se adreseaza in egala masura segmentului

de retail (U1=Persoane fizice/credite) si segmentului corporate (U2=IMM si

Corporate/credite), oferind produse si servicii bancare esentiale.

Grup Volksbank:

Österreichische Volksbanken - AG (ÖVAG) a fost infiintat in Austria in anul 1922 ca

institutie centrala a mai multor cooperative de credit regionale organizate pe sistemul Schulze-

Delitzsch. In 1850 Hermann Schulze-Delitzsch a conceput un sistem deosebit de avantajos prin

care micii mestesugari aveau acces la resurse financiare fara a plati dobanzi covarsitoare. Astfel

s-a nascut prima cooperativa de credit, cunoscuta sub numele de Volksbank.

In 1859, la numai noua ani dupa lansarea primei cooperative de credit erau deja infiintate

183 de Volksbanken-uri, cu 18,000 de membri in Prusia de Est si Saxonia. Este remarcabil faptul

ca, de-a lungul istoriei lor de peste 150 de ani, nici una dintre aceste banci nu a dat faliment.

In prezent grupul Österreichische Volksbanken - AG este in procent majoritar detinut de

67 de "Volksbank-uri" (banci cooperatiste) independente, avand peste 550 de unitati bancare,

peste 5.300 angajati si peste 1.500.000 de clienti, cu o cota de piata de 10% in Austria.

2

Actionari Volksbank Romania:

Cu un actionariat solid si experimentat Volksbank Romania devine una dintre cele mai

puternic capitalizate banci de pe piata romaneasca cu o valoare totala a capitalurilor de

1.437.190.800 RON.

Alaturi de Volksbank AG, DZ Bank impreuna cu WGZ Bank si Banque Populaire Caisse

d’Epargne sunt principalii actionari ai Volksbank Romania prin intermediul unui vehicul special

creat, VBI Beteiligungs GmbH.

Structura Actionariatului - Conducerea Volksbank Romania:

Benoit Catel - Presedinte

Lucian Cojocaru - Vicepresedinte

Vanzari

Alexander Tscherteu -

Vicepresedinte Administrare

Credite

Sorin Serban - Vicepresedinte

Restructurari si Recuperare Credite

Organigrama

S.C. Volkbank Romania SA (VBR) este persoana juridica de nationalitate romana,

infiintata si functionand sub forma unei societati pe actiuni, administrata in sistem dualist de

catre Directorat si Consiliul de Supraveghere.

Directoratul este structura ce exercita, in mod exclusiv, atributiile de co toate actele si ia

toate masurile necesare si utile in vederea aducerii la indeplinire a obiectului de activitate al

Bancii, cu exceptia acelor atributii ce intra, conform legislatiei romane aplicabile sau conform

Actului Constitutiv, in competenta AGA sau a Consiliului de Supraveghere.

Consiliul de Supraveghere al VBR exercita un control permanent asupra conducerii

Bancii, astfel cum este aceasta realizata de catre Directorat.

Organizarea structurii de conducere a VBR si functionarea si responsabilitatile acesteia

sunt descrise in cuprinsul Actului Constitutiv al Bancii.

3

II. Analiza mediului de marketing

Performanţele economice ale unei firme sunt legate nemijlocit de capacitatea ei de a

înţelege cerinţele şi exigenţele mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

Cunoaşterea şi delimitarea influenţelor fiecăruia dintre factorii majori care acţionează pe

o anumită piaţă permit modelarea deciziilor firmei pentru ca activitatea sa să devină cât mai

profitabilă.

Cercetarea ambianţei în care acţionează firma permite identificarea cerinţelor pieţei;

crearea de produse şi servicii noi pentru aceste exigenţe; deschiderea unor noi sucursale ;

asigurarea unor servicii suplimentare clientelei proprii sau susţinerea unei campanii publicitare în

vederea creşterii cifrei de afaceri.

Acest aspect a şi atras în ultimul timp o serie de instituţii bancare din străinătate, care fie

au achiziţionat bănci româneşti, fie au deschis aici puncte de lucru. O altă direcţie spre care a

evoluat piaţa bancară în ultimul timp a fost cea a concentrărilor, în ultimii ani având loc mai

multe operaţiuni de concentrare, prin achiziţii sau fuziuni (Erste Bank - BCR, OTP Bank -

RoBank, National Bank of Greece - Banca Românească, HVB – Ţiriac - Unicredit, EFG

Eurobank - Banc Post s.a.), însă în peisajul bancar românesc mai sunt societăţi de talie mică sau

medie, predispuse la concentrări.

Mediul este în continuare favorabil, cu toate normele restrictive ale BNR avântul

creditării nu s-a redus. Băncile care au ştiut să- şi îndrepte atenţia spre segmentul de retail n-au

avut decât de câştigat. Văzând o perspectivă bună pentru acest segment, cele mai multe bănci au

iniţiat felurite campanii de marketing, bazate pe noi produse apărute în portofoliu. A apărut astfel

concurenţa, ceea ce a făcut campaniile mult mai agresive şi produsele mai atractive, efectul de

bumerang neântârziind să apară. Ca rezultat, creditele au înregistrat un nou val de creştere,

sprijinit şi de creşterea pieţei imobiliare şi de o uşoară ameliorare a nivelului de trai.

Marketingul presupune desfăşurarea activităţilor din cadrul băncii în concordanţă cu

evoluţia mediului economico-social. O astfel de abordare necesită cunoaşterea mediului extern şi

adaptarea sau conectarea activităţii la mediu. Studierea interacţiunii mediului intern cu cel extern

şi formularea celor mai potrivite căi de maximizare a efectelor pozitive şi de minimizare a celor

negative, reprezintă obiectul marketingului ca ştiinţă. Înţelegerea şi aplicarea în practică a

4

marketingului presupune cunoaşterea conceptelor de mediu extern, mediu intern şi a relaţiilor

dintre acestea.

Ph. Kotler remarca faptul că o firmă de înaltă performanţă este “ o firmă al cărei

model este bazat pe patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele şi organizaţia”.

II.1.Mediul extern

Ca agent economic, având un anumit profil de activitate, întreprinderea funcţionează în

condiţiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Astfel, la modul cel mai general, Ph.

Kotler consideră că mediul extern reprezintă “totalitatea forţelor necontrolabile la care

întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica” şi “se constituie din participanţii şi forţele externe

care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii

avantajoase”, M. Marchesnay precizează că mediul este constituit din ansamblul organizaţiilor,

activelor şi factorilor a căror existenţă este susceptibilă de a influenţa comportamentul şi

performanţele întreprinderii (M. Marchesnay, Economie d’entreprise, Collection Gestion, Paris,

1991), iar C. Florescu subliniază că: “mediul apare alcătuit dintr-o reţea de variabile exogene,

cărora întreprinderea le opune propriile sale resurse-umane, materiale şi financiare-respectiv, un

set de variabile endogene”.

Dacă avem în vedere locul şi rolul participanţilor la acest cadru de desfăşurare a

activităţii întreprinderii, interacţiunea şi intensitatea cu care acţionează forţele constitutive,

influenţele pe care le exercită, putem delimita doua componente : micromediul şi macromediul.

Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al întreprinderii

şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii.

Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează

toţi participanţii la micromediul întreprinderii.

Delimitarea celor două componente ale mediului ambiant are mare importanţă în planul

organizării ”supravegherii” mediului de către întreprindere. Astfel, dacă micromediul poate fi

supravegheat personal, el având influenţă directă, fiind relativ controlabil şi deci susceptibil

modificărilor prin acţiuni concertate, elementele macromediului sunt necontrolabile, nu pot fi

influenţate, dar trebuie cunoscute şi, pe această bază, stabilite acţiuni de adaptare a întreprinderii

la configuraţia acestuia.

Evident, între cele două componente ale mediului există strânse relaţii de

intercondiţionare şi, de aceea, pentru înţelegerea întregului mecanism de organizare şi

desfăşurare a activităţii întreprinderii este absolut necesară cunoaşterea mediului în care ea

acţionează, întrucât “informaţiile ample asupra mediului extern de care dispune întreprinderea

modernă îi oferă posibilitatea nu numai să-şi menţină locul pe piaţă, dar să şi detecteze şi să

cucerească alte pieţe şi chiar să creeze noi pieţe de desfacere, nevoi de consum-deci să aducă

schimbări în însăşi structura mediului”.5 Pentru aceasta se impune o strictă şi continuă

supraveghere a factorilor exogeni şi endogeni ai mediului întreprinderii, deoarece modificările în

structura şi evoluţia lor pot avea impact profund asupra activităţii întreprinderii.

5

Micromediul este constituit din agenţi economici cu care firma intră de obicei în

relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de

condiţii, activităţii şi relaţii specifice. Asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica de

marketing, având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Fima poate anticipa

schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând

dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei.

În esenţă firma combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţie cu tot

atâtea componente de mediu, respectiv: furnizorii de resurse materiale (ori de prestări servicii),

furnizorii de resurse băneşti (băncile) şi furnizorii de forţă de muncă.

Micromediul este constituit din agenţi economici cu care firma intră de obicei în relaţii

directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de condiţii,

activităţii şi relaţii specifice. Asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica de marketing,

având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Fima poate anticipa schimbările ce

vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile

interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei.

a)Furnizorii: sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale

a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau

persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la dispoziţie materiile

prime şi materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul tehnic, sau execută o largă gamă

de servicii, deosebită însemnătate având serviciile bancare. Un loc aparte îl au relaţiile cu

furnizorii de personal, reprezentaţi prin unităţi de învăţământ, oficiile de forţă de muncă,

persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă, precum şi întreprinderi particulare care au ca

obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile.

-Furnizori diverși:

-SC I.C.T.A. 1988 IMPORT EXPORT SRL Domeniul principal: Imobiliare/Mobiliare » Agentii Imobiliare [ Tip firma: Prestator de servicii ]

-SYSROMELEC SRL Domeniul principal: Electrice/Electronice » Sisteme de Securitate [ Tip firma: Prestator de servicii ]

-S.C GREEN HOUSE SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Banci de afaceri si de investitii [ Tip firma: Prestator de servicii ]

-SC EXEND SOLUTIONS SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Expertize, inspectii tehnice si asigurarea calitatii [ Tip firma:

Prestator de servicii ]

-SC TSC Engineering SRL Domeniul principal: Constructii/Amenajari/Mobilier » Instalatii Sanitare [ Tip firma: Prestator de servicii ]

-SC Invent Media SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Publicitate - ATL., Indoor si Promotionale [ Tip firma: Prestator de

servicii ]

-AUTOCONSTRUCT Domeniul principal: Masini/Piese » Autoutilitare [ Tip firma: Distribuitor ]

6

- Furnizorii de resurse băneşti: Österreichische Volksbanken – AG

- Furnizorii de forţă de muncă:

Principalii furnizori de forţă de muncă pentru VOLKSBANK sunt universităţile care au

facultăţi cu profil economic, oficiile de forţă de muncă, angajaţii celorlalte bănci care nfu sunt

mulţumiţi de locul actual de muncă şi sunt atraşi de VOLKSBANK. Furnizorii pot afecta

activitatea întreprinderii, aceştia în cele mai multe cazuri au o putere de negociere foarte mare şi

pot crea unele probleme prin creşterea preţului, reducerea calităţii, modificarea condiţiilor de

livrare a produselor lor, reducerea rentabilităţii sectorului.

Mâna de lucru poate fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa o mare

influenţă în diferite sectoare. Angajaţi extrem de competenţi sunt greu de găsit pe piaţă, cum de

altfel o mână de lucru sindicalizată poate, prin negocieri, să-şi oprească o parte substanţială din

profitul sectorului.

b)Intermediarii: sunt reprezentaţi de firmele care ajută banca la promovarea, vânzarea şi

distribuirea produselor / serviciilor către consumatorul final, sub forma: firmelor de distribuţie

fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de marketing, societăţilor de asigurare.

În cadrul Volksbank, intermedierea financiară apartine exclusiv aceasteia, astfel încât nu

putem aminti niciunul din aceata categorie.

Printre alți intermediari ai Volksbank putem aminti:

-SC INTELLIGENT CREDIT OFFICE SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Brokeraj [ Tip firma: Intermediar ]: necesare pentru

banca(finantator) * asigurarea serviciilor conexe unui dosar de finantare (asigurari, evaluari, etc)

c)Clienţii: constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de

desfacere a oricărei întreprinderi producătoare, reprezentată de: consumatori, utilizatori,

angrosişti, agenţii guver-namentale şi internaţionale etc. Este foarte important să se analizeze

situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor, pentru a veni în

întâmpinarea dorinţelor lor.

Adevăratele criterii de apreciere a calităţii unui serviciu le reprezintă aşteptările

consumatorilor. Înţelegerea naturii şi a factorilor determinanţi ai aşteptărilor este esenţială pentru

a fi siguri că serviciul satisface sau depăşeşte speranţele beneficiarilor. Controlul eficient asupra

aşteptărilor creează premisele necesare depăşirii lor, iar aceasta contribuie la menţinerea

fidelităţii clienţilor.

Managerii de marketing din cadrul BRD au luat unele măsuri pentru ai mulţumi pe

clienţi. Astfel personalul trebuie să prezinte clienţilor o imagine realistă a serviciilor prestate. Se

7

verifică întotdeauna acurateţea mesajelor promoţionale, înainte de a le furniza pe piaţă. Angajaţii

ştiu că prestarea unui serviciu de încredere este o modalitate eficientă de menţinere sub control a

aşteptărilor clienţilor, ei fiind instruiţi şi răsplătiţi pentru faptul de a fi prestat un serviciu

ireproşabil. Se revizuiesc periodic procesele de prestaţie pentru a se identifica şi corecta

eventualele neajunsuri. Personalul angajat comunică în mod eficient cu clienţii, contactându-i

periodic pentru a le cunoaşte nevoile şi rezultatele activităţii lor. Angajaţii ştiu că prestaţia

propriu-zisă a serviciului reprezintă principala ocazie de depăşire a aşteptărilor clienţilor şi se i-

au măsuri în vederea încurajării excelenţei în prestarea serviciului.

Numeroase studii au arătat faptul că firmele prestatoare de servicii, bine conduse, se

caracterizează printr-o concepţie strategică, o implicare constantă a conducerii în problema

calităţii, standarde înalte, sisteme de urmărire a procesului de prestare, sisteme de rezolvare a

reclamaţiilor primite de la clienţi si accentul pus pe satisfacţia clienţilor şi a angajaţilor.

În România este vorba de clienţi noi şi de un nivel de viaţă care abia acum începe să

crească. Pe măsură ce va trece timpul, clienţii noi care au intrat recent în legătură cu banca vor

începe să achiziţioneze mai multe produse bancare. În acest context, VOLKSBANK trebuie să-şi

dezvolte gama de produse şi servicii astfel încât să ajungă să ofere aceeaşi

gamă ca şi în Austria. Österreichische Volksbanken – AG pune accent pe numărul de produse

vândute fiecărui client, aceasta fiind o axă majoră a dezvoltării rentabilităţii VOLKSBANK.

Principalele segmente de clienţi ai VOLKSBANK sunt:

1. persoane fizice, respectiv:

- tinerii, şi în special studenţii, au reprezentat în 2013 un segment prioritar

pentru VOLKSBANK, fiind o piaţă extrem de dinamică.

- clientela patrimonială beneficiază de o atenţie deosebită din partea băncii.

Agenţia sa specializată de banking, dar şi reţeaua internaţională a grupului oferă prin

consilierii săi de clientelă dedicaţi aflaţi în agenţiile din întreaga ţară, servicii şi produse adaptate

nevoilor sale specifice.

- românii din străinătate reprezintă un alt segment de clienţi pentru care VOLKSBANK a

dezvoltat în 2013 o ofertă specială de produse specifice.

- clientela de persoane fizice autorizate: liberi profesionali, asociaţii si alte persoane fizice

autorizate (comercianţi, meşteşugari), dar şi microîntreprinderi.

2. persoane juridice, respectiv:

- Marii Clienţi Corporativi (investitorii străini )

- societăţi comerciale cu capital privat, de stat şi mixt; societăţi agricole; regii autonome;

societăţi şi instituţii financiare altele decât băncile; societăţi de leasing; asociaţii, fundaţii cu sau

fără scop lucrativ, cu personalitate juridică.

- întreprinderi mici şi mijlocii. Acţiuni comerciale în favoarea IMM-urilor exportatoare,

subliniază încă o dată implicarea VOLKSBANK şi sprijinul său activ acordat întreprinderilor

româneşti care se dezvoltă prin export.

8

Serviciile bancare implică un flux informaţional în sens dublu ( între bancă şi client, şi

invers). Fidelitatea clientului îmbunătăţeşte imaginea băncii şi poate fi o sursă excelentă de

reclamă. Clienţii persoane fizice şi persoane juridice au necesităţi şi aşteptări diferite din partea

băncii cu care lucrează. Banca trebuie să acorde clientului persoană fizică, consultaţii pentru

serviciile de care are nevoie şi să-l ajute în organizarea finanţelor proprii. Clientul persoană

juridică va avea nevoie de consultanţă în pregătirea planurilor de afaceri , servicii potrivite

pentru rezolvarea nevoilor de afaceri, ş.a.

Factorii care influenţează comportamentul clientului în relaţiile cu banca sunt:

- încrederea în sistemul bancar ;

- accesibilitatea achiziţionării serviciilor ;

- reputaţia băncii ;

- gama de produse şi servicii ;

- calitatea serviciilor ;

- valoarea percepută a serviciilor ;

- existenţa unui personal amabil şi capabil .

Clientul este o „resursă” productivă , are contribuţie proprie la crearea calităţii, valorii şi

satisfacţiei şi totodată apare în calitate de concurent pentru firmă .

d)Concurenţii: sunt firme sau persoane particulare care-şi dispută aceeaşi categorie de

clienţi, iar în situaţii frecvente aceeaşi furnizori sau prestatori de servicii.

Printre principalii concurenţi ai Volksbank se numără:

1. BCR

2. BRD

3. BT

4. Raiffeissen

5. CEC Bank

6. UniCredit Tiriac

7. Alpha Bank

8. ING

9. Bancpost

10. Piraeus Bank

11. Banca Romaneasca

12. Garanti Bank

13. Credit Europe Bank

14. Intesa Sanpaolo Bank

15. OTP Bank

16. Citibank

17. RBS

18. Banca Italo-Romena

29. Eximbank

9

Datorită principalilor concurenţi, Volksbank trebuie să dezvolte o strategie defensivă care

să se bazeze pe o analiză sistematică a punctelor tari şi slabe ale concurenţei. Cu cât numărul

concurenţilor este mai ridicat şi poziţia pe piaţă a acestora este mai puternică, cu atât scade

profitabilitatea ce poate fi obţinută în cadrul sectorului.

Concurenţa din partea produselor substituibile în consum. Existenţa produselor şi

serviciilor de substituţie sporesc posibilităţile de alegere ale consumatorilor oferind alternative în

satisfacerea unei nevoi specifice. În domeniul financiar-bancar, măsura în care produsele pot fi

substituite în utilizare este relativ redusă, existând însă anumite sectoare ale pieţei, cum ar fi

serviciile de investiţie, în care modalităţile tradiţionale de păstrare a banilor economisiţi de

consumatori pot fi private ca substituenţi pentru fondurile de investiţii şi alte forme de

economisire.

Principalii concurenţi ai Volksbank sunt următorii :

1.BCR- se preocupă de lărgirea cadrului de afaceri cu întreprinderile mici şi mijlocii, dar

în acelaşi timp va duce şi o politică de păstrare a clientelei rentabile. Produsele şi serviciile

oferite clienţilor persoane juridice sunt credite în lei şi în valută, carduri de debit emise sub sigla

VISA şi MASTERCARD, acreditive în lei şi în valută, depozite la termen în lei şi în valută,

scrisori de garanţie bancară, operaţiuni online prin MultiCash BCR, transmiterea prin SWIFT a

operaţiunilor bancare externe, efectuarea de tranzacţii cu hârtii şi titluri de valoare, acordarea de

consultanţă economico-financiară la solicitările de credite.

În domeniul activităţilor externe, BCR a continuat procesul de consolidare calitativă a

relaţiilor, atât cu băncile corespondente cât şi cu organismele financiare internaţionale, agenţiile

de rating şi agenţiile de garantare a creditelor de export. In contextul unei legitime îngrijorări

privind securitatea internaţională şi a unui mediu economic internaţional nesigur marcat de

evenimentele anului 2001, BCR a regândit activitatea de corespondent bancar. Ca urmare,

aceasta a fost abordată pe baze de parteneriat şi cooperare (în locul celei bazate pe concurenţă) şi

pe adoptarea unei stricte politici de cunoaştere a clientului (Know Your Customer Policies) şi de

luptă împotriva spălării banilor. Printr-o atentă alegere a partenerilor şi supraveghere a activităţii

acestora, prin creşterea flexibilităţii în relaţiile cu clienţii, BCR a fost capabilă să anticipeze şi să

reacţioneze eficient la provocările pieţei.

În 2013, Banca Comerciala Romana (BCR) a lansat programul de loialitate "Bun de

plata", aferent cardurilor de credit pentru persoane fizice, reduce dobanzile, de la inceputul lunii

septembrie, atat pentru creditele in lei cat si pentru depozitele in lei atrase de la populatie,

imbunatateste creditul de nevoi personale “Divers BCR”, imbunatateste conditiile de finantare

pentru IMM-uri si lanseaza platile pe baza numarului de telefon “e-Token”.

2. Raiffeisen Bank - RZB-Austria a fost fondată în 1927 pentru a coordona activităţile

şi politicile financiare ale întregului grup bancar Raiffeisen şi este responsabilă cu tranzacţiile şi

operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel naţional şi internaţional.

Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) a deschis în 1994 o reprezentanţă în

România şi a devenit una dintre băncile străine de frunte, oferind o gamă variată de servicii

10

bancare. În iunie 1998 şi-a început activitatea Raiffeisenbank (România), cea de-a noua bancă a

RZB-Austria în Europa Centrală şi de Est. În iulie 2001 RZB-Austria şi Fondul Româno-

American de Investiţii (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea

Participaţiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din acţiunile celei de-a treia bănci româneşti,

Banca Agricolă. Din acest pachet, RZB-Austria deţinea 93, 36 %. Valoarea totală a tranzacţiei se

ridică la 52 milioane USD, din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital iar 15

milioane USD preţul plătit pentru achiziţionarea acţiunilor.

Pentru oamenii de afaceri şi companii, Raiffeisen a lansat fondurile de investiţii Prosper şi

Benefit. Una dintre cele mai intense activităţi a vizat IMM-urile, banca adresându-se acestor

clienţi prin lansarea unui împrumut imobiliar şi a unui pachet de finanţare a afacerii, constituit

din Flexi IMM şi Credit Invest. De asemenea, banca a lansat, în premieră pe piaţa românească,

depozite structurate cu opţiune pe schimb valutar.

Pe anul 2013, Raiffeisen s-a rezumat la lansarea unui nou produs pentru IMM-uri prin

“Raiffeisen Leasing”, pentru reinnoirea parcului auto.

3.Banca Comercială HVB Ţiriac S.A. - Pe piaţa românească, Banca Ţiriac a devenit

operaţională în 1991, fiind cea mai mare bancă privată fondată în România după anul 1989. HVB

Bank şi-a început activitatea în 1998 sub numele de Bank Austria Creditanstalt (BA-CA). Ca

urmare a fuziunii dintre HypoVereinsbank şi Bank Austria, sa format HVB Group, iar în

septembrie 2001, BA-CA România şi-a schimbat numele în HVB Bank România.

În anul 2006, la finalul lunii august, Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) şi

Banca Ţiriac au finalizat tranzacţia care a dus la fuziunea dintre HVB Bank România şi Banca

Tiriac, fuziune încheiată la data de 1 septembrie 2006, numele noii entităţi fiind Banca

Comercială HVB Ţiriac S.A.

În prezent, HVB Ţiriac Bank face parte din reţeaua central şi est europeană a UniCredit

Group. Cu active totale de 804 miliarde EUR şi cu o capitalizare de piaţă de peste 60 de miliarde

EUR, cu peste 28 milioane de clienţi, 7.000 unităţi în 19 ţări, noul UniCredit Group este unul

dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa europeană a serviciilor financiare.

4.Banca Transilvania - fondată acum 20 de ani la Cluj din iniţiativa unor oameni de

afaceri banca şi-a orientat activitatea spre sectorul IMM şi, datorită cererii pieţei a început să se

ocupe şi de domeniul retail. În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară

din România, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce a însemnat recunoaşterea

valorii sale pe piaţă şi a transparenţei acţiunilor băncii. Din anul 2002, Banca Transilvania are un

management modern, cu un know-how internaţional, care a imprimat băncii un stil diferit,

caracterizat prin deschidere şi flexibilitate.

11

Un alt moment important pentru bancă a fost anul 2003, când s-a schimbat identitatea de

corporaţie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a însemnat modificarea logo-ului băncii,

precum şi implementarea unui concept nou, standard, privind unităţile sale.

Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante instituţii financiar – bancare

din România, aflată în top 10 şi una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori

Bucureşti. Cu o cotă de piaţă de 8,5%, Banca Transilvania este un jucător activ pe piaţă,

devenind, datorită accelerării implementării stategiei de creştere, o bancă recunoscută la nivel

naţional.

În plus, Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar

BANCA TRANSILVANIA, care oferă pietei servicii integrate – banking, asigurări, administarea

investiţiilor, finanţarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring şi prin intermediul

subsidiarelor sale: BT Asigurari, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT

Securities, BT Finop Leasing IFN SA şi Compania de Factoring. În toate acţiunile sale, Banca

Transilvania are suportul Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD), care este

acţionarul său semnificativ.

Pe 2013, BT a lansat “Facebook payments” si “SMS Direct Debit”.

5.Bancpost - continuă schimbările survenite de la preluarea sa de către EFG Eurobank.

În completarea ofertei de carduri, banca a lansat o serie de 3 carduri Visa, create special pentru a

răspunde nevoilor individuale ale clienţilor (Visa Electron, Visa Classic şi Visa Gold) dar şi

cardul co-branded lansat împreună cu Tarom. Acesta este afiliat reţelei American Express şi

poate fi utilizat în variantele Classic şi Premium. În ianuarie 2007 Bancpost a lansat cele două

fonduri mutuale: Bancpost Plus şi Bancpost Active Balanced - şi produsul financiar Ronsmart,

care combină siguranţa şi stabilitatea unui depozit la termen cu posibilitatea unor randamente

superioare oferite de investiţiile în unităţi de fond. Pe partea de creditare, Bancpost a lansat

împrumuturile în franci elveţieni.

Alţi concurenţi sunt: ING Bank, Alpha Bank, CEC, ABN Amro Bank, BRD, Banca

Românească, UniCredit, OTP Bank, Citibank, Finansbank, Eximbank, Piraeus Bank.

e) Organisme publice: orice grup care are un interes actual sau potenţial cu impact

asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. În cazul

VOLKSBANK sunt:

1.organe financiare care influenţează capacitatea băncii de a obţine fonduri băneşti pentru

desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: case de investiţii, companii de asigurări etc.

(Ministerul Finanţelor Publice; Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice; Trezoreria; Garda

Financiară; Curtea de Conturi; etc.);

2. organisme guvernamentale: Consiliul Concurenţei; organe de justiţie;

12

3. instituţiile de mass-media sau mediile de informare în masă include organizaţiile care

vehiculează ştiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc.

4. atitudinea publică general, deşi aceasta nu acţionează într-un mod organizat, imaginea

publică a băncii are importanţă mai ales direct şi imediat în cadrul local; mai ales când imaginea

are de suferit, efectele negative asupra activităţii băncii nu întârzie să se arate.

5. atitudinea internă este reprezentată de totalitatea angajaţilor băncii şi se referă la

climatul intern de muncă. Conducerea şi organizarea internă a băncii constituie un element

esenţial al micromediului, deoarece, în final, adoptarea unei anumite strategii şi tactici, depinde

direct de atitudinea conducerii, de optica în care aceasta abordează desfăşurarea întregii

activităţi.

Macromediul

Prin conţinutul său activitatea bancară este cauză şi efect al activităţilor desfăşurate în

economie legate de apariţia şi utilizarea eficientă a unor disponibilităţi băneşti. Privită astfel,

activitatea bancară se afla în relaţii complexe cu celelalte activităţi. Astfel, activitatea financiar-

bancară se află în relaţii de concurenţă cu achiziţia de bunuri şi cu investiţiile, în situaţia în care

deţinătorii unor disponibilităţi băneşti le orientează spre investiţii, dar şi de cooperare, atunci

când cei care doresc să investească nu au mijloacele băneşti necesare.

În acest context este evident rolul pe care îl au o serie de factori ai dezvoltării economice

de ansamblu asupra activităţii bancare. Aceştia alcătuiesc macromediul şi sunt constituiţi în

grupe, dintre care cele mai importante sunt: factorii economici, factorii politici, factorii

sociodemografici, factorii geografici, culturali, etc.

Rezultanta acţiunii concomitente a tuturor factorilor macromediului, precum şi tendinţele

acesteia definesc conjunctura economica. Ea este supravegheată atent la nivelul unei ţări de către

Banca Centrală stând la baza politicii monetare şi bancare, care se pune în aplicare cu ajutorul

unor pârghii specifice: creditul, dobânda, echilibrele macroeconomice etc.

In aceste condiţii, în domeniul financiar-bancar, Banca Centrala se constituie ca unul din

cei mai importanţi factori de mediu, apare prin unele activităţi şi în macromediu în postura de

agent de piaţă. Ea are un important rol de reglementare şi mai ales de supraveghere, fiindu-i

conferite prin lege, atribuţii importante pe linia autorizării băncilor, conţinutului acestora şi

supravegherii bancare.13

Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează

asupra întreprinderii indirect, prin intermediul elementelor micromediului, exercitându-şi

influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Sunt factori de ordin general, pe

care întreprinderea nu-i poate controla. Aceşti deţinători de interese, cum îi numesc adesea

specialiştii, influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor, dar unii sunt de interes minor

pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii, băncile, etc, iar alţii au o influenţă majoră,

cum ar fi: mass-media, mişcările pentru protecţia consumatorilor, etc.

13

Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii

în conformitate cu nevoile societăţii, el influienţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri

de comportamente: comportamentul cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia

concurenţei şi cel guvernamental. Macromediul exercită o gamă variată de influenţe asupra

întreprinderii, prin intermediul unui complex de factori, care, de altfel, constituie componentele

lui, trebuie abordate într-o strânsă interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte diversă :

economică, demografică, tehnică, politică, juridică, psihosocială, culturală, educaţională,

ecologică etc. Deşi în lucrările de specialitate abordarea componentelor macromediului este

destul de nuanţată, există totuşi un consens în a considera că cei mai importanţi factori exogeni

care influenţează activitatea întreprinderii sunt cei care compun mediul : economic, politic,

social-cultural, demografic, tehnico-ştiinţific, natural şi juridic.

1. Mediul economic: este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi internaţional cu

impact semnificativ asupra întreprinderii, întrucât influenţează decisiv funcţionarea şi

dezvoltarea ei. Constituie cadrul concret în care întreprinderea activează, fiind definit atât de

raporturile care apar în societate în producţia, repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor

materiale şi serviciilor, cât şi prin structurarea pe ramuri, subramuri şi domenii de activitate. El

reflectă nivelul de dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la nivelul verigilor componente şi se

concretizează în: piaţa internă, piaţa externă şi pârghiile economico-financiare.

Cum piaţa este principala modalitate prin care se verifică concordanţa dintre nivelul şi

structura producţiei cu nevoile sociale reflectate în cerere, analiza situaţiei pieţii, a elementelor ei

componente: cerere, ofertă, concurenţa, constituie punctul de pornire în evaluarea corectă a

potenţialului pe care poate să se bazeze întreprinderea în elaborarea unei strategii şi politici

realiste, care să ţină seamă atât de particularităţile sistemului economic, cât şi de tipologia

mecanismelor concurenţiale proprii, precum şi de riscurile pe care atât mediul naţional, cât şi cel

internaţional, le generează întreprinderilor.

Factorii economici vizează alocarea resurselor în societate şi de aceea specialiştii în

marketing trebuie să urmărească, pentru adoptarea celor mai bune decizii: veniturilor, efectele

recesiunilor, sistemul de impozite şi taxe, evoluţia ratelor dobânzilor şi a inflaţiei etc.

În 2013, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2563 lei;

veniturile băneşti medii au reprezentat 84,0%. Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2296 lei

lunar pe o gospodărie; cheltuielile de consum medii au reprezentat 62,1%.

14

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în 2013, veniturile totale medii lunare

au reprezentat, în termeni nominali, 2563 lei pe gospodărie şi 897 lei pe persoană. Veniturile

băneşti au fost, în medie, de 2154 lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană), iar veniturile în

natură de 409 lei lunar pe gospodărie (143 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri

(51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din

prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole

independente (3,2%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei

(1,6%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16,0%), în principal, contravaloarea

consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,3%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat

în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul II 2013, veniturile totale medii pe o

gospodărie din mediul urban au fost cu 30,0% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural

şi cu 11,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au

provenit în proporţie de 64,3% din salarii, de 21,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură

reprezentând 7,6% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o

producţia agricolă, care a asigurat 37,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora

(28,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse

agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,4% din

veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea

veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,9%) şi celor din prestaţii

sociale (24,4%).

15

2. Mediul tehnic şi tehnologic, în epoca actuală, constituie cadrul de dezvoltare a firmei

şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei, incidenţe care vizează toate domeniile de

activitate, toate compartimentele ei, în mod concret prin: invenţii şi inovaţii, produse noi,

orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru

a fi cumpărate, calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate, calitatea cercetărilor tehnice la

care are acces, numărul brevetelor şi licenţele înregistrate, capacitatea creativ-inovativă a

sistemului de cercetare-proiectare etc. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de

înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor.

Astfel, dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi

corelaţii cu valorile şi idealurile sociale, întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile,

promovează alt stil de muncă şi viaţă, în genere un alt comportament.

Introducerea calculatoarelor şi trecerea de la procesare la facilitarea luării de decizii a

modificat procesul de analiză şi cel decizional în bănci. Sistemele interactive permit cunoaşterea

activităţii băncii şi permit să se dea soluţii rapide la problemele oricărui client (uneori pot

optimiza mii de variante).

Odată cu dezvoltarea terminalelor casnice (de birou), atribuţiile funcţionarului bancar

încep să fie privite în mod diferit. Extinderea sistemului cărţilor de credit ilustrează că va fi

posibil a se evita orice contact al clientului cu staff-ul băncii pentru obţinerea de credite.

Circulaţia documentelor de decontare este substanţial redusă şi înlocuită cu alte metode.

Circulaţia de numerar se reduce simţitor. Sucursalele rămân, dar cu alte activităţi. Prin

introducerea computerelor timpul funcţionarului bancar se liberalizează pentru desfăşurarea altor

servicii mai constructive de dezvoltare a afacerilor şi servire a clienţilor.

Marketingul a căpătat o funcţie de informare, de educare. Marketingul direct se dezvoltă

în paralel cu publicitatea de imagine, în timp ce activităţile de promovare se concentrează în zona

marii finanţe destinate proiectelor de anvergură, de infrastructură, de suport al societăţilor

rnultinaţionale. Marketingul direct aduce produsul bancar la domiciliul clientului (electronic

banking, home banking, INTERNET banking), în timp ce marketingul de imagine asigură

prezenţa băncilor în subconştientul consumatorului bancar în oricare din ipostazele sale: client

individual sau client corporaţional.

La rândul său marketingul este influenţat de dezvoltarea capacităţii de prelucrare a

informaţiilor, de internet, e-mail, intranet, precum şi a altor tehnologii de comunicare în masă.

3. Mediul demografic: este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra

activităţii întreprinderii, deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât în

postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea, constituind unul din factorii formativi ai

cererii de mărfuri, dar şi în postura de creatoare a acestora, deci ca sursă de muncă. De aceea,

situaţia demografică, mai ales în ceea ce priveşte nivelul, dinamica, structura populaţiei,

repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural), are efecte multiple atât pe termen scurt, cât şi pe

16

termen lung asupra activităţii întreprinderii, ceea ce presupune studierea continuă şi a

prognozelor demografice.

Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul

consumatorului pe fiecare tip de piaţă, atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale

indivizilor se exprimă în trăsături demografice, cum ar fi: vârsta, sexul, starea civilă, rasa,

ocupaţia. Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza

prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii.

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care

10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă

a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei

externe.

Distribuția populației stabile pe medii de rezidență

În municipii şi oraşe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul

populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din

mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Structura populației pe grupe de vârstă

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei

stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 –

64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1%

din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei

stabile.

Structura etnică și confesională a populației stabile din România

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei

s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să

declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost

colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3

caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-

culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba

maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile. Informaţia

privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii

persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară

înregistrată la recensământ a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au

declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un

2 număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii),

turci (27,7 mii), ruşi – lipoveni (23,5 mii) şi tătari (20,3 mii persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de

etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la

0,28% la 0,20%). Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba

maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% limba română

reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a

17

6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat

limba maternă pentru 1,3%, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru

care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba

maternă pentru o persoană din 1000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât

cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 18.861,9 mii persoane din totalul populaţiei

stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6%

s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală.

Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă

(0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai

sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul

populaţiei.

Structura populației stabile pe stări civile

Aproape jumătate din populaţia stabilă1 sunt persoane care au starea civilă legală de

căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.818,4 mii bărbaţi şi 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au

fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar

persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5

mii persoane.

Structura dupa nivelul de instruire absolvit

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie

(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional

sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane

analfabete.

Persoane plecate perioadă îndelungată în străinătate

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care

nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a

numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la

momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga

familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile

solicitate despre aceştia.

4. Mediul cultural, social şi educaţional este constituit din totalitatea factorilor,

condiţiilor, relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori, obiceiuri, tradiţii, credinţe şi

normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor

în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii

prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale, prin activitatea

conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate. De asemenea, afectează

18

consumul prin schimbările psihologice, modificarea stilului de viaţă, care au impact direct asupra

comportamentului consumatorului. Factorii educaţionali şi în special învăţământul contribuie

direct la amplificarea nivelului de cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii, care se

reflectă în relaţiile întreprinderii cu piaţa, impunând o diversificare a politicii de piaţă.

În concordanţă cu strategia Österreichische Volksbanken - AG la nivel mondial, dar şi cu

necesităţile locale, Volksbank se implică în următoarele domenii:

-educaţie: linie de creditare si consultanta pentru elevi si studenti,

-sport: Cupa Volksbank din cadrul “Bazinul Olimpic Izvorani”,

-acţiuni umanitare: Volksbank a început campania “Dăruiește o bucurie”, prin care a

oferit câte 1000 de euro unui număr de trei persoane ce doresc să dăruiască o bucurie. Cei trei

bloggări prin care s-a desfășurat campania sunt Simona Tache, Vlad Petreanu și Dana Rogoz.

Ideea de bază este similară în toate cele trei cazuri, însă cu mici diferențe. Campania s-a terminat

pe data de 13 noiembrie.

5. Climatul politic intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii,

deoarece are implicaţii atât directe, cât şi indirecte, manifestate prin: organizarea şi guvernarea

statală, politica economică pe care o promovează, mai ales prin gradul de implicare a statului în

economie (sub forma subvenţiilor, măsurilor protecţioniste, politicilor antitrust etc.), apartenenţa

la grupuri şi comunităţi economice şi politice, în general prin concepţia de integrare în viaţa

economică şi politică mondială ce se promovează. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să

frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională.

În ceea ce priveşte legislaţia, tendinţele curente în accentuarea măsurilor de protecţie a

consumatorilor, pot şi vor afecta structurile bancare şi practicile acestora. De asemenea

reglementările la nivel macroeconomic pot produce schimbări structurale. În România noi legi au

fost de curând adoptate în ceea ce priveşte activitatea BNR, a băncilor comerciale şi falimentul

bancar. Modificarea reglementărilor fiscale precum şi armonizarea legislaţiei cu cea din Uniunea

Europeană aduc noi schimbări în activitatea bancară. Tendinţa mondială către universalizarea sau

diversificarea activităţilor bancare va da un impuls cu totul nou activităţilor de marketing atât în

ceea ce priveşte amplitudinea cât şi conţinutul acestora.

Reglementăti BNR în ultimul an calendaristic:

Regulament nr.

7 din 20 dec.2013

Regulamentul nr. 7/8/2013 pentru abrogarea unor acte normative (M.O. partea I, nr. 837/24.dec.2013)

Regulament nr.

6 din 20 dec.2013

Regulamentul nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind

clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare

(M.O. partea I, nr. 836/24.dec.2013)

Ordin nr. 6 din 20 dec.2013

Ordinul nr. 6/2013 pentru modificarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 15/2012 privind raportarea situaţiilor aferente

aplicării Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi

determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare (M.O. partea I, nr. 837/24.dec.2013)


Ordinul nr. 5/2013 pentru abrogarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 16/2011 privind raportarea situaţiei poziţiilor

pe valută şi pe aur (M.O. partea I, nr. 837/24.dec.2013)

19

Circulară nr.

39 din 16 dec.2013

Circulara nr. 39/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24

noiembrie-23 decembrie 2013

(M.O. partea I, nr. 812/20.dec.2013)


dinul nr. 1235/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale

LAUREN FINANCE IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 820/21.dec.2013)

Circulară nr.

38 din 10 dec.2013

Circulara nr. 38/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema Istoria aurului -

Tetraevangheliarul de la Hurezi

(M.O. partea I, nr. 815/20.dec.2013)

Ordin nr. 4 din 22 noi.2013

Ordinul nr. 4/2013 privind modificarea şi completarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate

prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2011

(M.O. partea I, nr. 729/27.noi.2013)

Circulară nr.

37 din 18 noi.2013

Circulara nr. 37/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de două monede din argint dedicat aniversării a 150 de

ani de la naşterea doctorilor Gheorghe Marinescu şi Ioan Cantacuzino

(M.O. partea I, nr. 728/26.noi.2013)

Circulară nr.

36

din 11 noi.2013

Circulara nr. 36/2013 privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională

începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2013

(M.O. partea I, nr. 704/18.noi.2013)

Circulară nr.

35 din 11 noi.2013

Circulara nr. 35/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu

perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2013

(M.O. partea I, nr. 704/18.noi.2013)

Circulară nr.

34 din 8 noi.2013

Circulara nr. 34/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie dedicat aniversării a 200 de ani de la

înfiinţarea, la Iaşi, a Şcolii de inginerie de către Gheorghe Asachi (astăzi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi")

(M.O. partea I, nr. 706/18.noi.2013)

Circulară nr.

33 din 5 noi.2013

Circulara nr. 33/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României (M.O. partea I, nr. 683/6.noi.2013)

Ordin nr. 1110 din 31 oct.2013

Ordinul nr. 1110/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii

Comerciale IFN ROTLINES LEASING INTERNATIONAL - S.A.

(M.O. partea I, nr. 694/13.noi.2013)

Normă nr. 1 din 31 oct.2013

Norma nr. 1 privind operaţiunile cu numerar ale instituţiilor de credit şi Trezoreriei Statului în relaţia cu Banca Naţională a

României şi decontarea acestora

(M.O. partea I, nr. 686/8.noi.2013)

Hotărâre nr. 15

din 31 oct.2013

Hotărârea nr. 15/2013 privind radierea Societăţii Comerciale GRUP FINANCIAR IFN - S.A. din Registrul general al

instituţiilor financiare nebancare şi, implicit, interzicerea desfăşurării activităţii de creditare

(M.O. partea I, nr. 692/13.noi.2013)

Regulament nr.

4 din 29 oct.2013

Regulamentul nr. 4/2013 privind verificarea calităţii bancnotelor româneşti în vederea recirculării (M.O. partea I, nr. 685/7.noi.2013)



Comerciale BAVARIA LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 672/1.noi.2013)

Circulară nr.

32 din 16 oct.2013

Circulara nr. 32/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur dedicate aniversării a 150 de ani de la

constituirea Societăţii literare "Junimea"

(M.O. partea I, nr. 664/30.oct.2013)

Circulară nr.

31 din 15 oct.2013

Circulara nr. 31/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24

septembrie-23 octombrie 2013

(M.O. partea I, nr. 648/22.oct.2013)



Comerciale DEL FIN LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 637/15.oct.2013)



Comerciale BT MEDICAL LEASING IFN - S.A. (M.O. partea I, nr. 637/15.oct.2013)

Circulară nr.

30 din 3 oct.2013


începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2013 (M.O. partea I, nr. 631/11.oct.2013)

Circulară nr.

29 din 30 sep.2013

Circulara privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

(M.O. partea I, nr. 609/1.oct.2013)

Regulament nr.

3 din 17 sep.2013


raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României (M.O. partea I, nr. 618/3.oct.2013)

20

Circulară nr.

28 din 16 sep.2013

Circulara nr. 28/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu

perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2013

(M.O. partea I, nr. 591/19.sep.2013)

Circulară nr.

27 din 4 sep.2013

Circulara nr. 27/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la

iniţierea primului Congres al economiştilor din România

(M.O. partea I, nr. 621/7.oct.2013)

Regulament nr.

2 din 28 aug.2013


începerea activităţii şi modificările în situaţia instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale

instituţiilor de credit din state terţe (M.O. partea I, nr. 568/6.sep.2013)

Ordin nr. 766 din 13 aug.2013


Comerciale FER LEASING IFN - S.A. (M.O. partea I, nr. 549/29.aug.2013)

Modificare din 9 aug.2013

Modificări şi completări ale anexei la Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de

raportare contabilă semestrială aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii Naţionale a României din 09.08.2013

(M.O. partea I, nr. 513/14.aug.2013)


Ordinul nr. 3/2013 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii

Naţionale a României

(M.O. partea I, nr. 513/14.aug.2013)

Circulară nr.

26 din 9 aug.2013

Circulara nr. 26/2013 privind ratele dobânzilor penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în valută începând

cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2013

(M.O. partea I, nr. 520/20.aug.2013)

Circulară nr.

25 din 9 aug.2013


începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2013

(M.O. partea I, nr. 520/20.aug.2013)

Circulară nr.

24 din 9 aug.2013

Circulara nr. 24/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 iulie-

23 august 2013

(M.O. partea I, nr. 520/20.aug.2013)

Circulară nr.

23 din 7 aug.2013

Circulara nr. 23/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint, a unei monede din tombac cuprat şi a

unui set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase

(M.O. partea I, nr. 527/22.aug.2013)

Ordin nr. 751

din 5 aug.2013


Comerciale SICARO LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 521/20.aug.2013)



Comerciale EURO LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 521/20.aug.2013)

Circulară nr.

22 din 5 aug.2013

Circulara nr. 22/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României (M.O. partea I, nr. 495/6.aug.2013)

Circulară nr.

21 din 22 iul.2013

Circulara nr. 21/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 100 de

ani de la primul meci oficial de rugby din România

(M.O. partea I, nr. 506/12.aug.2013)

Circulară nr.

20 din 16 iul.2013

Circulara nr. 20/2013 privind rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de

aplicare 24 iunie-23 iulie 2013

(M.O. partea I, nr. 448/22.iul.2013)

Ordin nr. 693 din 12 iul.2013

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale CAMAD

LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 496/7.aug.2013)

Circulară nr.

19 din 11 iul.2013

Circulara nr. 19/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur dedicate aniversării a 175 de ani

de la naşterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (M.O. partea I, nr. 448/22.iul.2013)

Circulară nr.

18 din 4 iul.2013


începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2013 (M.O. partea I, nr. 422/11.iul.2013)

Circulară nr.

17 din 1 iul.2013

Circulara nr. 17/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

(M.O. partea I, nr. 397/2.iul.2013)

Ordin nr. 655 din 28 iun.2013


Comerciale ANI LEASING IFN - S.A. (M.O. partea I, nr. 423/11.iul.2013)

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=326055

21

Circulară nr.

16 din 21 iun.2013

Circulara nr. 16/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unui set de monede dedicat aniversării a 140 de ani

de telecomunicaţii militare

(M.O. partea I, nr. 417/10.iul.2013)

Ordin nr. 631 din 18 iun.2013


Comerciale PRIME LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 421/11.iul.2013)

Circulară nr.

15 din 11 iun.2013

Circulara nr. 15/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 mai-

23 iunie 2013

(M.O. partea I, nr. 364/19.iun.2013)

Circulară nr.

14 din 5 iun.2013


ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei

(M.O. partea I, nr. 399/3.iul.2013)

Circulară nr.

13 din 5 iun.2013


ani de la naşterea Luciei Sturdza-Bulandra

(M.O. partea I, nr. 363/18.iun.2013)

Ordin nr. 490 din 15 mai.2013


Comerciale IMOBILIAR LEASING INVEST IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 318/3.iun.2013)

Ordin nr. 489 din 15 mai.2013


Comerciale FRIGO LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 318/3.iun.2013)

Circulară nr.

12 din 14 mai.2013

Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu perioada de

aplicare 24 aprilie-23 mai 2013

(M.O. partea I, nr. 288/22.mai.2013)

Circulară nr.

11 din 10 mai.2013

Circulară privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu

perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2013

(M.O. partea I, nr. 288/22.mai.2013)

Circulară nr.

10 din 30 apr.2013

Circulara nr. 10/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate Anului omagial al

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

(M.O. partea I, nr. 313/30.mai.2013)

Circulară nr. 9 din 17 apr.2013

Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 175 de ani de la

naşterea lui Nicolae Grigorescu

(M.O. partea I, nr. 258/9.mai.2013)

Circulară nr. 8

din 15 apr.2013

Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie

2013

(M.O. partea I, nr. 228/20.apr.2013)

Ordin nr. 260 din 20 mar.2013

Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale

INTERNATIONAL LEASING INSTITUŢIE FINANCIARĂ NEBANCARĂ - S.A.

(M.O. partea I, nr. 227/19.apr.2013)


Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale FORTE

CONSULT LEASING IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 168/28.mar.2013)

Circulară nr. 7 din 14 mar.2013

Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unor monede dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea, la

Bucureşti, a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (astăzi Academia de Studii Economice)

(M.O. partea I, nr. 173/29.mar.2013)

Circulară nr. 6 din 12 mar.2013

Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23

martie 2013

(M.O. partea I, nr. 143/18.mar.2013)


Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale BCR

PARTENER IFN - S.A.

(M.O. partea I, nr. 136/14.mar.2013)

Circulară nr. 5 din 27 feb.2013

Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 300 de ani de la

începerea construcţiei Mănăstirii Antim din Bucureşti (M.O. partea I, nr. 126/7.mar.2013)

Modificare din 20 feb.2013

Modificări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile

instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010, cu modificările şi completările ulterioare (M.O. partea I, nr. 125/7.mar.2013)

Ordin nr. 2 din 20 feb.2013

Ordin pentru modificarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile

instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010 (M.O. partea I, nr. 125/7.mar.2013)


Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur dedicate aniversării a 1.900 de ani de la

inaugurarea Columnei lui Traian (M.O. partea I, nr. 118/1.mar.2013)



22


Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23

februarie 2013

(M.O. partea I, nr. 100/20.feb.2013)


lară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 350 de ani de la înălţarea

bisericii de lemn Sfinţii Arhangheli din Rogoz, Maramureş

(M.O. partea I, nr. 96/15.feb.2013)

Normă

metodologică din 30 ian.2013

Normă metodologică privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor

Publice, aplicabile instituţiilor de credit


Ordin nr. 1 din 30 ian.2013

Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii

ale Ministerului Finanţelor Publice, aplicabile instituţiilor de credit


Rectificare din 23 ian.2013

Rectificare privind normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012

(M.O. partea I, nr. 50/23.ian.2013)

Circulară nr. 1 din 17 ian.2013

Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 decembrie 2012-23 ianuarie 2013

(M.O. partea I, nr. 48/22.ian.2013)

6. Mediul natural a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi

ignorată, în etapa actuală, întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie

restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie,

mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile, ci şi prin nivelul poluării acceptabile. De aceea,

orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze

astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant, dar să şi combată degradarea lui.

Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi întreprinderi se

multiplică şi diversifică, se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în

proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a activităţilor economice.

II.2. Mediul Intern

Mediul de marketing intern al întreprinderii reflectă totalitatea activităţilor şi condiţiilor

în care compartimentul de marketing îşi desfăşoară activitatea, precum şi raporturile pe care el le

întreţine cu celelalte compartimente ale întreprinderii. El “are un rol deosebit asupra

oportunităţii, organizării şi eficienţei mixului de marketing reprezentând cadrul ce trebuie adaptat

cerinţelor mediului extern şi totodată, sistemul care aplică şi verifică orientările şi schimbările

impuse de activităţile de marketing”.

În viziunea de marketing, rolul compartimentului de marketing sporeşte substanţial în

cadrul organizaţiei şi ca urmare, mediul intern de marketing devine mult mai important decât în

trecut. Dar, în activitatea lor, managerii de marketing trebuie să conlucreze cu managerii

celorlalte compartimente: cercetare-dezvoltare, producţie, aprovizionare, financiar-contabil,

personal, şi evident cu conducerea superioară a întreprinderii, atât în elaborarea politicii de

marketing cât şi în îndeplinirea ei, în aşa fel încât întreprinderea să-şi poată atinge obiectivul

suprem – obţinerea unui profit cât mai mare prin satisfacerea în cele mai bune condiţii a

cerinţelor clienţilor.

23

Marketingul intern se referă la activitatea de instruire si de motivare a angajaţilor, pentru

ca acestia sa-i serveasca bine pe clienţi. El are la bază un sistem de comunicaţie internă, care la

rândul lui cuprinde un mix corespunzător.

Practica a demonstrat că cele mai bune rezultate se obţin atunci când şi personalul este

abordat într-o optică de marketing, banca realizând, mai întâi, cunoaşterea (investigarea nevoilor)

personalului, iar apoi utilizarea sa prin alcătuirea unui mix specific, în cadrul căruia, componenta

centrală o reprezintă comunicaţia internă (promovarea), corelată cu postul proiectat conform

pregătirii, aspiraţiilor şi nevoilor băncii (produs), salariu şi alte recompense (preţ), precum şi

managementul aferent (distribuţia). Banca trebuie să instruiască permanent şi să motiveze

propriul personal pentru a lucra ca o echipă în scopul satisfacerii clienţilor. Pentru ca să existe o

calitate ridicată a serviciilor în permanenţă, banca trebuie să impună tuturor angajaţiilor o

orientare de marketing spre satisfacerea clienţilor. Marketingul intern trebuie să devanseze

marketingul extern.

Componentele mediului intern de marketing ale întreprinderii sunt următoarele:

· conducerea şi stilul de conducere al acesteia,

· organizarea internă reflectată în organigramă,

· resursele materiale şi umane,

· variabilele ce alcătuiesc mixul de marketing.

Ele reflectă atât motivaţia ce stă la baza activităţii întreprinderii cât şi experienţa sa

tehnică, comercială, comunicaţională, accesibilitatea la informaţie, etc.

Conducerea şi organizarea internă a întreprinderii, stilul de conducere practicat de

manageri, joacă un rol esenţial, deoarece în final adoptarea unei anumite strategii şi tactici,

depinde de atitudinea conducerii, de optica în care aceasta abordează desfăşurarea întregii

activităţi. Maniera în care se realizează conexiunea acestora cu mediul extern al întreprinderii se

exprimă în final, în succesul firmei.

II.2.1 Structura mediului intern

Resursele de care dispune firma la un moment dat se găsesc sub cele mai diferite forme,

putând fi structurate după diferite criterii. Cel mai frecvent este luat în consideraţie conţinutul

resurselor pe baza căruia se obţine o grupare clasică: resurse materiale, resurse financiare şi

resurse umane. Deşi utilă în analiza mediului intern, o astfel de structurare este insuficientă. Ea

trebuie adâncită prin evidenţierea mediului de existenţa fizică a resurselor.

Din acest punct de vedere deosebim: dotări (clădiri, echipamente, tehnologii, informaţii,

infrastructură, etc.) terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor de producţie şi

prestaţie, disponibilităţile băneşti (în numerar şi aflate în cont) şi personalul cu structurile sale

(vârstă, pregătire, specializare, etc.). Terenul şi resursele naturale reprezintă factorii de producţie

fără de care nu este posibilă desfăşurarea activităţii. Terenul apare ca fiind baza de desfăşurare a

proceselor economice, pe el fiind amplasate clădirile Băncii, echipamentele, etc. Pământul şi

resursele naturale sunt analizate prin prisma contribuţiei la realizarea obiectivelor propuse.

24

Potenţialul acestora este exprimat de proprietăţile fizico-chimice, amplasare, peisaj, poziţia faţă

de sursele de aprovizionare şi desfacere, etc.

Clădirile asigură o parte a suportului fizic de desfăşurare a proceselor economice, fiind

diferenţiate după locul ocupat în aceste procese: mod de producţie, depozite, spaţii de vânzare,

clădiri administrative, etc. În servicii, de pildă, aspectul şi funcţionalitatea reprezintă atribute

esenţiale ale ambianţei, componentă specifică a produsului. În numeroase situaţii, clădirile

reprezintă elemente esenţiale ale procesului de prestaţie.

Echipamentele (dotările) reprezintă elementele esenţiale ale suportului fizic pe care se

desfăşoară activităţile firmei, în mai toate situaţiile. Performanţele acestora sunt date de nivelul

tehnic la care sunt realizate, punându-şi amprenta asupra calităţii produselor şi serviciilor livrate.

Ele determină costurile, preţurile, productivitatea, etc.

Echipamentele se regăsesc totodată în tehnologiile de fabricaţie şi comerciale utilizate de

întreprindere în desfăşurarea proceselor de producţie sau comerciale.

De asemenea, personalul exprimă resursele umane ale întreprinderii şi reprezintă, în

ultimă instanţă, factorul activ şi determinant al potenţialului firmei. Analiza acestuia este

deosebit de complexă. Ea urmăreşte, în esenţă, evidenţierea calităţii resurselor umane.

Surprinderea acestuia necesită urmărirea cu atenţie a numărului şi structurii, gradului de

calificare, vârsta, aptitudinile, motivaţia, etc. Deosebit de semnificativ apare, în acest context,

managementul firmei. Capacitatea acestuia reiese din analiza atentă a organizării, sistemului

decizional, rezultatul obţinut, etc.

II.2.2 Resurse Umane

Volksbank România îşi continuă planurile de dezvoltare durabilă, concentrându-se pe

consolidarea zonei de Resurse Umane. Florin Kubinski are o vastă experienţă în domeniul

financiar în general, dublată de o experienţă foarte valoroasă în industria bancară. Realizările

sale profesionale sunt cea mai bună recomandare pentru expertiza sa şi suntem convinşi că

venirea sa în Volksbank România va avea un impact pozitiv asupra evoluţiei viitoare a băncii

atât ca dezvoltare cât şi ca performanţă financiară.

Volksbank și-a construit în timp o bună reputație, oferă produse și servicii bancare de

calitate superioară și este consecventa unei filozofii de afaceri orientată spre client. Cheia

succesului său este o echipă tânără, activă și deschisă, în cadrul căreia fiecare este apreciat și

stimulat să își aduca propria contribuție la maximum potențialului său.

Activitatea bancară este în egală masură captivantă și plină de provocări, oferind

oportunități excelente de specializare și de dezvoltare a unei cariere.

Pentru persoanele bine pregătite, deschise și entuziaste transmiterea CV-ului garantează

faptul că în Volksbank vor găsi un mediu profesionist în care își vor putea dezvolta o cariera de

succes si unde se vor bucura de multe satisfacții!

25

III. Analiza strategiei generale

III.1.a. Nivelul corporativ

La nivel corporativ, Volksbank a implementat un sistem de rating, pentru a

facilita controlul riscului de credit pentru portofoliul de credite.

De asemenea, Banca a stabilit, prin proceduri interne, limite de expunere precum şi limite

de aprobare.

Tintele cheie sunt autofinantarea, cresterea bazei de clienti, revigorarea creditarii si

reducerea portofoliului de credite neperformante.

Banca a înregistrat ajustări de depreciere pentru portofoliul de credite. Ajustările

individuale de depreciere sunt acelea care se referă la riscurile specifice ale expunerilor

individuale şi ajustările colective de depreciere sunt stabilite pentru un grup de credite cu

caracteristici similare de risc de credit.

Volksbank şi-a schimbat radical filosofia de creditare, o dată cu obţinerea aprobării

Băncii Naţionale a României pe noile norme. Conform unui comunicat, noua filosofie de

creditare vizează împrumuturi uşor de înţeles, doar cu dobândă şi fără comisioane, şi o politică

responsabilă de creditare, susţinută prin marjele mai mici practicate la creditele în lei, faţă de

cele în valută. De asemenea, clienţii vor obţine noi avantaje de cost, prin oferirea gratuită a

poliţelor de asigurare de viaţă şi pentru imobilele ipotecate. Noile credite sunt lansate odată cu

aplicarea noilor norme de creditare, pentru care Volksbank a obţinut aprobarea BNR. Banca

afirma ca a învăţat din experienţa clienţilor nemulţumiţi. A înţeles că-şi doresc credite cu

structuri de costuri simple, iar dorinţa lor se reflectă acum în noile produse Volksbank.

III.1.b. Nivelul unitatilor strategice

Portofoliul de credite are urmatoarea structură:

- 85.3% - clienţi retail;

- 14.6% - clienţi corporativi.

U1 – Persoane fizice:

-conturi

-credite

-economii

-internet banking

-MoneyGram

-plati facturi

-Bancassurance

26

Pentru clienţii retail banca lunar elaborează produsele şi serviciile noi, de calitate înaltă

care oferă clienţilor VOLKSBANK beneficii suplimentare, de la reduceri în diferite magazine,

până la participarea la tombole cu premii de valoare. Produsele VOLKSBANK sunt elaborate în

urma comunicării cu clienţii şi în strictă conformitate cu nevoile şi dorinţele lor.

U2 – IMM si Corporate

-conturi curente

-conturi cu destinatie speciala

-carduri business

-credite IMM & Corporate

-depozite companii

-servicii speciale

-finantare comert

La acest nivel Volksbank a urmarit urmatoarele:

- Abordarea individuală a fiecărui client in parte,

- Inţelegerea profundă a business-ului clientului,

- Stabilirea relaţiilor reciproc avantajoase de lunga durată.

III.1.c. Nivel functional

In cadrul unitatii strategice U1, Volksbank si-a redesenat in intregime oferta de bunurii

si servicii in ultimii doi ani. Monitorizeaza in permanenta piata si nevoile clientilor, pentru a-si

adapta oferta si pentru a ramane competitivi. Daca analizam produsele bancare, atat jucatorii din

pietele dezvoltate – cum ar fi Franta - cat si cei din pietele in curs de dezvoltare – cum este cazul

Romaniei - au in portofoliu aceeasi gama de produse: carduri, conturi, depozite, credite de

consum si pentru locuinte. Deci, daca privim lucrurile din aceasta perspectiva, putem spune ca

vor opera schimbari minore asupra acestor produse. Principala prioritate va fi calitatea

serviciilor, sa fie aproape de clienti, sa aiba o oferta usor de inteles si sa fie eficienti. Doar asa se

vor putea diferentia de competitorii lor.

In cadrul unitatii strategice U2, se anticipeaza o crestere economica modesta, in linie cu

cea din anul precedent. Anul precedent a fost unul foarte bun, pentru agricultura, pentru

exporturile auto. Pentru anul in curs, agricultura este unul domeniile la care privim cu optimism.

Sectorul IMM-urilor este primul care reactioneaza la ciclurile economice. Cand contextul

economic se inrautateste, IMM-urile, fiind companii mici si fara suficiente rezerve, sunt primele

afectate. Dar, cand ciclul de crestere economica se reia, IMM-urile sunt primele care sesizeaza

potentialul si care incearca sa beneficieze de avantajele pietei. Se preconizeaza ca vom asista la o

imbunatatire a situatiei financiare a IMM-urilor, ceea ce inseamna ca si comportamentul de plata

se va imbunatati.

27

III.2. Atractivitatea si competitivitatea

a. Atractivitate- piata totala in domeniul financiar-bancar

Dimensiunea actuala a pietei din domeniu financiar-bancar:

Unitate strategica

An

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

U1 13.54 4.22 8.44 20.10 23.70 23.77 24.00 23.21 23.26

U2 7.32 7.46 24.96 21.60 23.40 25.38 26.50 26.39 26.49

Total 20.86 11.68 33.40 41.70 47.10 49.15 50.50 49.60 48.65

Credite Volksbank pe piata financiar-bancara:

Unitate strategica

Volum credite (miliarde euro)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

U1 0.175 0.577 1.000 1.100 0.938 1.150 1.000 0.900 1.100

U2 0.135 0.216 1.210 2.300 2.120 2.050 1.440 1.210 1.500

TOTAL 0.31 0.79 2.21 3.40 3.06 3.20 2.44 2.11 2.60

Rata de crestere previzibila a pietei totale pentru U1:

𝑅𝐶𝑝

20132012

=𝑉𝑧𝑃𝑡 2013

𝑉𝑧𝑃𝑡 2012∗ 100 − 100 =

23.26

23.21∗ 100 − 100 = 0.22%

𝑅𝐶𝑝

20122011


𝑉𝑧𝑃𝑡 2011∗ 100 − 100 =

23.21

24∗ 100 − 100 = −3.29%

𝑅𝐶𝑝

20112010


𝑉𝑧𝑃𝑡 2010∗ 100 − 100 =

24

23.77∗ 100 − 100 = 0.96%

𝑅𝐶𝑝

20102009


𝑉𝑧𝑃𝑡 2009∗ 100 − 100 =

23.77

23.7∗ 100 − 100 = 0.29%

𝑅𝐶𝑝

20092008


𝑉𝑧𝑃𝑡 2008∗ 100 − 100 =

23.7

20.1∗ 100 − 100 = 17.91%

𝑅𝐶𝑝

20082007


𝑉𝑧𝑃𝑡 2007∗ 100 − 100 =

20.1

8.44∗ 100 − 100 = 138.15%

𝑅𝐶𝑝

20072006


𝑉𝑧𝑃𝑡 2006∗ 100 − 100 =

8.44

4.22∗ 100 − 100 = 100%

𝑅𝐶𝑝

20062005


𝑉𝑧𝑃𝑡 2005∗ 100 − 100 =

4.22

13.54∗ 100 − 100 = −68.83%

28

Rata de crestere previzibila a pietei totale pentru U2:

𝑅𝐶𝑝

20132012


𝑉𝑧𝑃𝑡 2012∗ 100 − 100 =

26.49

26.39∗ 100 − 100 = 0.38%

𝑅𝐶𝑝

20122011


𝑉𝑧𝑃𝑡 2011∗ 100 − 100 =

26.39

26.5∗ 100 − 100 = −0.41%

𝑅𝐶𝑝

20112010


𝑉𝑧𝑃𝑡 2010∗ 100 − 100 =

26.5

25.38∗ 100 − 100 = 4.41%

𝑅𝐶𝑝

20102009


𝑉𝑧𝑃𝑡 2009∗ 100 − 100 =

25.38

23.4∗ 100 − 100 = 8.46%

𝑅𝐶𝑝

20092008


𝑉𝑧𝑃𝑡 2008∗ 100 − 100 =

23.4

21.6∗ 100 − 100 = 8.33%

𝑅𝐶𝑝

20082007


𝑉𝑧𝑃𝑡 2007∗ 100 − 100 =

21.6

24.96∗ 100 − 100 = −13.46%

𝑅𝐶𝑝

20072006


𝑉𝑧𝑃𝑡 2006∗ 100 − 100 =

24.96

7.46∗ 100 − 100 = 234.58%

𝑅𝐶𝑝

20062005


𝑉𝑧𝑃𝑡 2005∗ 100 − 100 =

7.46

7.32∗ 100 − 100 = 1.91%

Unitatea strategica Rcp/U

2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008 2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012

U1 -68.83 100 138.15 17.91 0.29 0.96 -3.29 0.22

U2 1.91 234.58 -13.46 8.33 8.46 4.41 -0.41 0.38

-100

-50

0

50

100

150

2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008 2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012

U1

U1

29

Tendinta este de mentinere sau usoara crestere pentru urmatorii 3 ani, pentru

ambele unitati strategice.

Nivelul preturilor:

În 2013, fata de anul 2005, volumul creditelor contractate a crescut, ceea ce smnifica si o

crestere a veniturilor bancii in aceasta perioada.

Pentru Volksbank Romania anul 2013 a insemnat continuarea implementarii unei noi

strategii de vanzari elaborate si concepute in cursul anului precedent, avand ca scop esential

promovarea unui nou concept si unei noi imagini a bancii: transformarea Volksbank Romania in

„Banca de Casa” pentru clientii sai.

Anul 2013 a reprezentat o perioadă plină de provocări şi pentru segmentul de clienţi

corporativi. Cu toate acestea s-a consolidat portofoliul de clienţi, existând oportunitatea de a

genera activităţi. De asemenea ne-am îndreptat atenţia asupra reorganizării sectorului pe o

structură mai flexibilă, mai potrivită pentru mediul corporate.

In contextul actual de limitare a riscurilor asumate, posibilitatile de plasament ale

lichiditatilor VBR au fost limitate la instrumentele oferite de piata monetara interbancara.

Volumul tranzactiilor pe piata monetara a crescut constant, iar maturitatile au urmat tendinta

pietei - fiind influentate de evolutia pietei financiare.

In contextul macroeconomic al anului 2013, cu o perioada caracterizata de cresterea

deficitului bugetar si a deficitului de cont curent, piata instrumentelor finaciare cu venit fix a

cunoscut o dinamica semnificativa. Volumele tranzactionate si lichiditatea pietei au inregistrat

cresteri importante. Investitiile in astfel de instrumente au reprezintat o buna oportunitate,

-50

0

50

100

150

200

250

U2

U2

30

datorita randamentelor bune oferite in contextul nevoii de lichiditate a statului. Totodata, acestea

au reprezentat o solutie pentru gestionarea lichiditatii si reglarea expunerilor. Astfel, portofoliul

de titluri de stat al VBR a crescut semnificativ.

b.Competitivitatea firmei

Cota de piata servita (2013)

-U1: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹

𝑽𝒁𝑷𝒕∗ 100 =

1.1

23.26∗ 100 = 4.73%

-U2: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹

𝑽𝒁𝑷𝒕∗ 100 =

1.5

26.49∗ 100 = 5.66%

Cota de piata absoluta (2013)

𝑉𝑧𝑉𝐵𝑅𝑉𝑧𝑃𝑡

∗ 100 =2.6

48.65∗ 100 = 5.34%

Piata totala BCR

Unitatea strategica Valoare credite (miliarde euro)

U1 4

U2 6.951

Total 10.951

Cota de piata relativa (2013)

U1: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹

𝑽𝒛𝑩𝑪𝑹=

𝟏.𝟏

𝟑=3.7

U2: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹

𝑽𝒛𝑩𝑪𝑹=

𝟏.𝟓

𝟔.𝟗𝟓𝟏=0.22

Avantajele firmei:

Desi cotele de piata sunt inferioare celor ale liderului de piata (BCR), Volksbank se

remarca fata de acesta prin comprimarea comisioanelor pentru credite, simplificand mult

“arhitectura” acestuia si, implicit perceptia consumatorului asupra institutiei creditoare. Acest

lucru constituie un avantaj in fata competitorilor sai directi de pe piata financiar-bancara intrucat

poate atrage clienti din randul clientelei concurentilor.

Proiect Mk Strategic

Documents

Transcript of Proiect Mk Strategic