Kaufland Mk

Universitatea Transilvania , Facultatea de Ştiinţe Economice

Economia Comerţului,Turismului şi Serviciilor

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

Prof. îndrumător:Bălășescu Marius Studenti:Burcea Ioan Alexandru Buzatu Katy Isabela ECTS 8281

Brasov,2011


CUPRINS

CAPITOLUL 1 1. Caracterizarea firmei

1.1 Date de identificare : sediu, obiect de activitate, organigrama……………….31.2 Oferta firmei…………………………………………………………………..61.3 Analiza mediului în care acţioneaza firma………………………………....…7

CAPITOLUL 22. Analiza şi evaluarea operaţiunilor logistice

2.1 Procesul de cumpărare……………………………………………………….142.2 Analiza activitaţilor de transport……………………………………………..152.3 Evaluarea procesului de stocare……………………………………………...182.4 Depozitarea mărfurilor……………………………………………………….192.5 Organizarea activitaţilor logistice la nivelul firmei ( organigrama activitaţilor

logistice )…………………………………………………………………………….…...21

CAPITOLUL 33. Program de creştere sau de îmbunătaţire a eficienţei activitaţilor logistice ( dezvoltarea activitaţilor la nivelul firmei )……………………………………………..22

CAPITOLUL 44. Concluzii……………………………………………………………………………...245. Bibliografie………………………………………………………………………..….25

I.1 Date de identificare

3


Kaufland Romania SCS este o societate în comandită cu sediul în Bucuresti, soseaua

Colentina, nr. 6, sector 2, societate care se supune dreptului romanesc. Societatea este

inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub numarul J40/ 17052/ 2003, cod unic de

inregistrare R15991149. Kaufland Romania SCS este reprezentata legal de domnul Viman

Adrian, Director General.

Kaufland Romania SCS

Soseaua Colentina Nr. 6

RO-021173 Bucuresti, Sector 2

Tel: +40 / 21 / 3057070

e-mail: [email protected]

I.2. Scurt istoric

1930 Josef Schwarz debutează ca asociat al firmei Südfrüchte Großhandlung Lidl & Co din

Heilbronn. Numele firmei se schimbă devenind Lidl & Schwarz KG şi firma se transformă

într-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este întreruptă de izbucnirea celui

de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial se continuă

extinderea firmei.

1954 Extinderea firmei, construcţia unui sediu propriu la Heilbronn şi intrarea în lanţul de

magazine A&O.

1960 Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) în Nordwürttemberg în cadrul firmei

Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH.

1964 Se deschide primul raion de carne în Handels- und Fruchthof Heilbronn care a

reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland având sedii de producţie şi de distribuţie în

Neckarsulm, Möckmühl (în Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (în Zeitz în Sachsen-

Anhalt).

1968 Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".

1972 Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.

1977 Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de

"Handelshof".

Josef Schwarz moare la vârstă de 74 de ani. După moartea lui Josef Schwarz firma este

condusă de fiul său Dieter Schwarz.

4

mailto:[email protected]


1984 Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o suprafaţă

totală de 15.000 mp. Numeroşi concesionari completează oferta.

1990 După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland în Meissen în

noile landuri. În acelaşi an urmează deschideri de magazine pentru satisfacerea necesităţilor

consumatorilor în Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weißenfels, Berlin-Eiche şi Senftenberg.

1994 Se deschid primele brutării în magazinele Kaufland din Dessau şi Leipzig, pentru a

optimiza oferta de produse proaspete.

1998 Deschiderea primului magazin Kaufland în Cehia în oraşul Ostrava.

2000 Deschiderea primului magazin Kaufland în Slovacia în oraşul Poprad.

2001 În Germania de Est Kaufland este de departe lider de piaţă. În Croaţia s-a deschis primul

magazin Kaufland în Karlovac, urmează Polonia cu deschiderea primului magazin Kaufland

în Stargard Szczecinski.

2002 Lanţul se extinde în continuare pe plan naţional şi internaţional.

2005 Lanţul se extinde în continuare pe plan naţional şi internaţional şi aniversează 75 de ani

de existenţă.

Forma juridica de constituire

Concernul Kaufland este una dintre firmele de retail de succes din Germania.

Concernul Kaufland este reprezentat de 600 de magazine în Germania, Cehia, Slovacia,

precum şi în Polonia şi Croaţia.

Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafaţă totală de vânzare cuprinsă între 2500 mp şi

12.000 mp şi sunt cunoscute sub denumirea de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi „Handelshof“.

Oferta cuprinde de la marci proprii, care conţine produse de calitate la preţuri convenabile

mici, până la produse oferite de producătorii regionali şi produse de marcă. Un punct forte

pentru Kaufland îl reprezintă departamentul de produse proaspete: Kaufland garantează zilnic

clienţilor săi calitatea şi prospeţimea absolută la preţuri de top pentru carne, mezeluri,

brânzeturi şi produse lactate până la legume şi fructe.

În afară de oferta bogată de alimente Kaufland oferă produse atractive la preţuri convenabile

din domeniile menaj, sticlărie, porţelan, textile, electrice, papetărie, jucării, articole de sezon

şi pentru petrecerea timpului liber, şi multe altele, la care se adaugă oferte speciale

săptămânale.

Magazine de renume şi de specialitate completează oferta fiecărui hipermarket Kaufland.

Conducerea si personalul firmei

5


Firma S.C. Kaufland S.C.S. este reprezentată legal de domnul Viman Adrian, Director

General. Magazinele din toată ţara având la rândul lor alţi directori de magazin. Structura este

urmatoarea:

- departamentul gestiune;

- departamentul food;

- departamentul non food;

- departament produse proaspete;

- marchendiserii;

- lucrători comerciali.

Pe lângă aceştia în magazin mai lucrează un numar mare de oameni asigurând paza şi

protecţia clienţilor, oameni de servici care asigură curăţenia magazinului, oameni care se

ocupă de parcarea acestuia.

Directorul de magazine are funcţia de a ţine într-un strâns liant legăturile dintre magazin şi

sediul central prin ceilalţi directori de zona.

Departamentul de gestiune este format din gestionari şi manipulanţi care au atribuţia de a

recepţiona marfa, de a o gestiona pe departamente în funcţie de tipul lor, de a verifica

stocurile permanent şi de a verifica cum se fac transporturile.

Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuţie facturarea corecta a

produselor, încasarea banilor şi buna comunicare cu clienţii.

Celelalte departamente sunt conduse de câte un director de departament împreuna cu

asistenţii de vânzări şi lucrători comerciali care au în atribuţie buna informare a clienţilor

despre produsele din fiecare departament.

Grupul Schwarz, proprietarul lanţurilor de retail Kaufland şi Lidl, respinge acuzaţiile

sindicatelor referitor la încălcarea legislaţiei şi a dreptului muncii.

„Unul dintre principiile după care acţionăm este acceptarea şi respectarea 100% a

prevederilor legale din fiecare ţară. În acest sens, am întocmit regulamente de ordine

interioară şi reglementări privind desfăşurarea activităţii, precum şi contracte colective de

muncă“, a declarat pentru Capital Andrea Köbler, responsabil pentru relaţii cu presa al

grupului Schwarz. „În momentul de faţă, avem peste 4.000 de angajaţi. Nu putem înţelege

acuzaţiile ce ni se aduc. Am propus sindicatelor din România un dialog, şi în următoarele zile

vor avea loc primele discuţii“, a precizat oficialul companiei.

Federaţia Sindicatelor Libere din Comerţ (FSLC) s-a raliat la protestul sindicatului german

Ver.di, considerând că împrumutul BERD pentru extinderea Kaufland România nu ar trebui

acordat. În opinia reprezentanţilor FSLC, dezvoltarea susţinută a lanţurilor de magazine cu

6


produse ieftine prin intermediul banilor internaţionali va avea un efect negativ asupra

relaţiilor de muncă din comerţul românesc şi din firmele furnizoare ale acestuia.

Oferta societatii (produse/servicii)

Reţeta succesului la

Kaufland este una dintre firmele comerciale de succes din Germania. Şi acest succes nu este

deloc întâmplător.

Amestecul de "totul pentru necesităţile zilnice" de la apă minerală până la lămâie şi mai mult,

de la forma de cozonac pană la pasta de dinţi, conceptul "totul sub un singur acoperiş"

convinge.

Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland oferă produse atât în domeniul alimentar cât şi

multe alte articole în domeniile: Menaj, Timp liber şi Gradină, întotdeauna un record de

preţuri mici. Şi exact asta este ceea ce face Kaufland - combinaţia dintre diversitatea ofertelor

si preţurile zilnice mici.

Vă rog la masă! - produse alimentare de la KAUFLAND

Alegerea este făcută. Azi aveţi chef de lucruri simple, mâine de delicatese iar poimâine de

bucătărie rapidă? Cu alimente de la Kaufland fantezia nu are limite.

Kaufland oferă pentru fiecare produsele corespunzătoare.

Proaspăt pe masă - spune un principiu Kaufland. De la Fructe si Legume, Carne si Mezeluri

pană la Produse lactate si Brânzeturi primează prospeţimea. Şi prospeţimea la Kaufland este

unică în felul ei si invariabilă. Kaufland vă garantează acest lucru în scris.

În plus băuturile de la Kaufland sunt savoare pură.

Kaufland se ghideaza dupa principiul "totul sub acelasi acoperis", oferind produse

variate, care acopera tot necesarul zilnic.

Oferta cuprinde de la marca proprie K-Classic, pâna la produse oferite de producatorii

regionali si produse de marca.

Un punct forte pentru Kaufland il reprezinta departamentul de produse proaspete: Kaufland

garanteaza zilnic clientilor sai calitatea si prospetimea absoluta, la preturi mici, pentru carne,

mezeluri, brânzeturi si produse lactate, pâna la legume si fructe.

In afara de oferta bogata de alimente, Kaufland ofera produse atractive la preturi convenabile

din domeniile menaj, sticlarie, portelan, textile, electrice, papetarie, jucarii, articole de sezon

si pentru petrecerea timpului liber, la care se adauga oferte speciale saptamânale.

7

Ponderea magazinelor în preferinţele consumatorilor

Mag.alim

Pieţe

Supermarket

Chioşcuri

En-gros

Cash&carry

Mag.univ.


Aproximativ 80% din produse sunt produse romanesti, restul de 20% reprezentând

produsele de import, mai ales produse non-food.

Marca proprie Kaufland, K-Classic, va fi în curând introdusa si pe piata din România. În

momentul de fata comercializam produse sub alte branduri proprii, cum ar fi Best Farm pentru

carnea de pui, Vita Star pentru pâine, Stilla pentru müsli sau Grande pentru cafea.

Aceste branduri nu sunt înca foarte cunoscute publicului român, însa încercam sa aducem în

special produse pentru alimente de baza (faina, zahar, orez, bauturi, lactate, mezeluri), dar si

produse non-food.

Comercializarea marcilor proprii ofera comerciantului libertatea în ceea ce priveste strategia

de pret, însa aduce cu sine si responsabilitatea directa pentru calitatea produsului, acesta

purtând "semnatura" Kaufland.

1.3 Analiza mediului în care acţioneaza firma

Elementele macromediului sunt clasificate în şase mari categorii: mediul demografic,

mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural şi cel politico-legislativ.

Problema fundamentală a analizei mediului înconjurător este de a înţelege modul în care

acesta influenţează organizaţia şi, lucru mai dificil, modul în care o va face în viitor.

a) Mediul demografic

Mediul demografic este reprezentat de populaţie şi structurile sale, persoanele ce fac

parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor şi trend-urilor în structura

populaţiei este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o anumită piaţă, în

măsura în care numărul mare de nevoi şi dorinţe ale acestora sunt exprimate de trăsături

demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia.

Obiceiuri şi comportamente de achiziţie a bunurilor de larg consum. Trei din patru

persoane care obişnuiesc să facă cumpărăturile în gospodărie achiziţionează doar strictul

necesar de produse – atât cât să acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil atât pentru

produsele alimentare (75.8%), cât şi pentru cele nealimentare -întreţinerea casei, cosmetice,

igiena personală (76.1%).

O analiză a structurii după venituri şi educaţie, conduce la ideea că acest mod de

achiziţie este specific mai degrabă categoriilor de persoane cu venituri mici şi educaţie mai

redusă. Pe masură ce creşte nivelul de educaţie sau nivelul de venit personal, se observă o

8

http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/52/2/1/32/!hash=2426099350;h4r=2177410115;p4r=305438328;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=753/18750_5?


creştere semnificativă a procentului de persoane care obişnuiesc să cumpere produse în

cantităţi mai mari, care să ajungă pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

Bărbaţii şi femeile au un comportament de achiziţie similar din acest punct de vedere. 71.9%

din persoane cumpără în general o gamă restrânsă de produse (1-9 produse diferite), în timp

ce 22.8% dintre aceştia obisnuiesc să cumpere o gamă medie de produse (10 -19 produse

diferite) atunci când ies la cumpărături; există de asemenea un procent redus de persoane

(5.1%) care achiziţionează o gamă largă de produse (20 de produse diferite sau mai multe).

Persoanele cu venituri mai scăzute sau educaţie redusă au o înclinaţie mai mare de a

achiziţiona din pieţe/tarabe (63.4% respectiv 64.5%) şi chioşcuri (37.3% respectiv 40.1%) în

timp ce persoanele cu venituri mari şi educaţie înaltă cumpără mai degrabă din supermarket-

uri (65.6% respectiv 60.9%), hypermarket/cash&carry (37.0% res-pectiv 26.8%) şi magazine

universale /mall shopping centers(15.0% respectiv 12.4%).

b)Mediul economic

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea întreprinderii

de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea

consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii.

Creşterea preţurilor rezultă atât din majorarea produselor nealimentare, cât şi a

serviciilor oferite populaţiei. Această creştere nu trebuie considerată îngrijorătoare pentru că

în stabilirea preţurilor un rol important îl are inflaţia şi devalorizarea monedei. O

caracteristică la fel de importantă în analiza mediului economic este reprezentată de structura

cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul în care populaţia îşi distribuie şi alocă

veniturile deţine un un rol important în analiza propriilor produse şi previzionarea cererii

pentru acestea. Tendinţa populaţiei, este de a aloca resursele cele mai însemnate produselor

alimentare şi timpului liber, iar cu un procent destul de inferior, pentru îmbrăcăminte şi

băuturi alcoolice. În acest caz, firma urmează să acorde o importanţă deosebită segmentelor

de produse cele mai solicitate, dar şi produselor complementare, pentru petrecerea timpului

liber.

c) Mediul tehnologic

Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât şi ca

furnizor, în principal, prin intermediul pieţei. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai

puternic impact asupra activităţilor umane, cunoaşterea mediului tehnologic prezintă o

importanţă deosebită pentru firmă, deoarece creează modalităţi noi de satisfacere a nevoilor

consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi

9


segmente de consumatori, modifică modelele cererii şi stilul de viaţă, poate modifica natura

concurenţei într-o industrie şi amplifică eficienţa activităţilor de marketing, utilizând tehnici

avansate.

d) Mediul natural

Resursele nu numai că nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice şi

sociale, ci au început să fie luate în considerare la dimensiunile lor reale şi integrate într-un

sistem împreună cu alte subsisteme, ca populaţia, investiţia de capital, poluarea, producţia de

alimente, calitatea vieţii, toate fiind privite în evoluţia lor pe termen lung şi în

intercondiţionarea lor reciprocă1.

Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în

proiectarea şi desfăşurarea activităţilor economice. Condiţiile naturale determină modul de

localizare, de distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice, influenţând în mod

nemijlocit obiectivul activităţii. Şi în cadrul mediului natural se înregistrează o serie de

tendinţe, puse în evidenţă prin criza materiilor prime, creşterea costului energiei şi implicaţiile

legate de influenţa reliefului, a climei.

e) Mediul cultural

Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile,

credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul

cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare şi consum, delimitează

segmentele de piaţă şi delimitează tipologiiile specifice ale cumpărătorilor. Mediul cultural

contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi

maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor

transmise.

Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului

consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de consum

şi personalitatea indivizilor este influenţată de tipul de religie, sărbătorile şi tradiţiile fiecărei

etnii.

Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare

pondere este cea ortodoxă.

O altă caracteristică luată în considerare se referă la modul de gestionare a timpului

liber. Pe fondul general al creşterii duratei medii de viaţă, sporirea timpului liber cunoaşte o

dinamică tot mai accentuată în zonele dezvoltate economic. Astfel, populaţia vizată are

1 Nicolescu, O. - “Fundamentele managementului organizaţiei” Bucureşti, 2001, Ed. Tribuna economică, pag.60

10


tendinţa ce a peterce timpul liber, în special în perioada weekend-ului, în zonele montane

situate în apropierea oraşului (48%), în zonele rustice(20%), săli de fitness sau parcuri(15%)

sau alte tipuri de activităţi(18%).

f) Mediul politico-legislativ

Mediul politic este format de structurile sociale ale societăţii, forţele politice ce

acţionează şi de raporturile stabilite între acestea.

Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care

reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic şi

instituţional cuprinde şi reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate.

Pornind de la premisa şi de la situaţia actuală, caracterizată printr-o gravă lipsă de

credibilitate pe plan internaţional, la care au contribuit instabilitatea legislativă, birocraţia şi

corupţia, Administraţia locală îşi propune ca obiectiv prioritar creşterea semnificativă a

volumului investiţiilor străine în Braşov, prin asigurarea unui climat investiţional de natură a

încuraja şi atrage investitorii străini.

Principalii furnizori

Furnizorii sunt o veriga importanta din sistemul global al firmei de furnizare a valorii

pentru client. Furnizorii sunt cei ce asigura resursele de care are nevoie firma pentru a-si

produce bunurile si serviciile. Problemele cu furnizorii pot sa afecteze grav activitatea de

marketing astfel incat, managerii de marketing trebuie sa supravegheze gradul de

disponibilitate al resurselor aprovizionate – situatiile de penurie sau de intarziere in livrare,

grevele si alte elemente negative pot sa diminueze vanzarile pe termen scurt iar pe termen

lung pot sa prejudicieze satisfactia clientului. Managerii de marketing trebuie sa tina sub

observatie si tendintele in materie de preturi ale resurselor principale de aprovizionare.

Cresterea costurilor la materiale oate obliga firma sa-si majoreze preturile ceea ce risca sa

afecteze volumul vanzarilor. In ziua de azi majoritatea marketerilor isi trateaza furnizoriia pe

parteneri in procesul de creare si furnizare a valorii pentru client.

Lucram cu distribuitori locali în special pe partea de produse lactate, carne, mezeluri si

produse de brutarie. Astfel, încercam sa ne mulam pe cerintele clientilor din diferitele zone

prin introducerea în sortiment a unor produse regionale. Totodata, în zonele din Ardeal am

introdus si conceptul bilingv roman-maghiar în panotajul magazinelor.

Clienţii

11

http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/52/2/1/32/!hash=2426099350;h4r=2177878595;p4r=305438328;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=716/18730_5?


Criteriile utilizate de consumatori pentru a aprecia un serviciu sunt urmatoarele:

accesibilitatea, credibilitatea, gradul de cunoastere, increderea, siguranta, competenta,

comunicarea, amabilitatea, disponibilitatea si aspectele fizice. Primii cinci determinanţi se

refera la calitatea rezultatului serviciului în vreme ce ultimii cinci se referă la calitatea

prestaţiei propriu-zise.

Pentru a obţine un serviciu de calitate superioară, firma trebuie sa se concentreze asupra

ansamblului celor zece factori determinanţi.

Clientii apreciaza credibilitatea dupa încheierea procesului de prestare. Dacă credibilitatea

este cea mai importantă dimensiune în privinţa satisfacerii nevoilor consumatorilor,

dimensiunile care ţin de procesul de prestare al serviciului sunt importante pentru depăşirea

acestor aşteptări. Firmele de excepţie depăşesc pragul competenţei , chiar al serviciului

performant şi creeaza legături preferenţiale, emoţionale cu consumatorii. Ele îşi propun mai

mult decât satisfacerea consumatorilor, ele surprind consumatorul şi construiesc relaţii de

fidelitate, reuşesc în ceea ce îşi propun utilizând orice ocazie de a impresiona în timpul

procesului de prestare.

Firma trebuie să studieze îndeaproape cinci tipuri de pieţe de clienti. Pieţele de consum se

compun din indivizi şi gospodării sau familii care cumpără bunuri şi servicii pentru consum

personal. Pieţele de afaceri sau organizaţionale cumpără bunuri şi servicii pentru a le prelucra

mai departe sau pt a le utiliza în cadrul procesului lor de producţie, în timp ce pieţele de

revânzare cumpără bunuri şi servicii pe care sa le revândă cu profit. Pieţele guvernamentale se

compun din agenţii guvernamentale care cumpără bunuri şi servicii pentru a produce servicii

publice sau pentru a transfera bunuri şi servicii către terţe părţi care au nevoie de ele. In sfârşit

pieţele internationale constau din toate aceste categorii de cumpărători , consumatori, produc!

tori, revânzători şi agenţii guvernamentale, dar aflate în alte ţări. Fiecare tip de piaţă are

caracteristici speciale, care trebuie sa fie atent studiate de către vanzător.

Concurentii

Concurentii sunt firmele care satisfac aceleasi nevoi ale clientului. Pentru a-si pregati o

strategie eficace de marketing, o firma trebuie sa-si studieze atat concurentii cat si clientii.

Firmele trebuie sa identifice strategiile, obiectivele,atuurile, slabiciunile si tiparele de reactie

ale concurentilor.

Un lider de piata detine cea mai mare cota din piata produsului respectiv. Pentru a-si

pastra pozitia dominanta, liderul cauta metode de extindere a cererii de pe piata totala,

incearca sa-si apere cota curenta de piata, si eventual incearca sa-si majoreze cota de piata.

12


Cota relativa de piata se imparte in cote inalte si cote scazute, iar firma trebuie sa-si apere in

permanenta pozitia curenta de atacurile rivalilor. De exemplu, Kaufland trebuie sa se fereasca

tot timpul de celelalte magazine care il inconjoara : Carrefour, Selgros, Metro, Bila, Plus.

Conceptia de marketing spune ca, pentru a se bucura de succes o firma trebuie sa furnizeze

valoare si satisfactie pentru client la un nivel superior celui asigurat de concurentii ei. Prin

urmare marketerii nu trebuie sa se rezume doar la a se adapta, pur si simplu, nevoilor

consumatorilorvizati. Ei trebuie sa si obtina avantaj concurential, pozitionandu-si elocvent

oferta in perceptia consumatorul, comparativ cu ofertele concurentilor.

Nu exista nici o strategie concurentiala de marketing care sa fie optima pentru toti concurentii.

Fiecare firma trebuie sa-si analizeze marimea si pozitia in ramura, prin comparatie cu cele ale

concurentilor. Firmele mari cu pozitii dominante intr-un sector, pot sa utilizeze anumite

strategii pe care firmele mai mici nu si le pot permite. Dar nui destul sa fii mare. Exista

strategii victorioase pentru firmele mari , dar exista si strategii perdante. Iar firmele mici pot

sa-si conceapa strategii care sa le asigure rate mai bune ale rentabilitatii decat cele pe care le

obtin firmele mari.

Piata efectiva si piata potentiala

Reteaua de hipermarketuri Kaufland ajunge la investitii de 345 milioane de euro in Romania

odata cu deschiderea, din 30 august, a celui de-al 30-lea magazin al retelei, la Iasi. Suma

reprezinta peste 40% din totalul investitiilor facute de companiile internationale pe segmentul

hipermarketurilor care se ridica la circa 850 mil. euro.

Kaufland ramane lider in privinta acestui indicator, secondat de Carrefour, cu 225 milioane de

euro aduse pentru cele opt magazine. Aflat pe locul trei, Real Hypermarket, parte a grupului

Metro, a investit pana in prezent in cele noua magazine deschise aproximativ 140 milioane de

euro, Cora circa 100 milioane de euro in cele trei centre comerciale, iar ultimul intrat pe piata,

Auchan, a investit 40 milioane de euro in singurul magazin deschis. Nivelul ridicat al

investitiilor Kaufland este generat de ritmul accentuat al expansiunii, fiind singura retea de

hipermarketuri care in 2007 va avea un numar aproape dublu de magazine fata de anul

anterior. Reteaua numara, la sfarsitul lui 2006, 18 unitati.

Cota de piata si cota relativa de piata a firmei.

Cifra de afaceri insumata a celor cinci retele de hipermarketuri din Romania a fost anul trecut

13

http://www.standard.ro/detalii/kaufland.html

http://www.standard.ro/detalii/real_hypermarket.html


de 1,2 miliarde euro, dublu fata de 2005, totalul investitiilor acestora fiind la finele lui 2006

de aproximativ 700 milioane de euro. In decembrie 2006, reteaua Kaufland avea cea mai mare

suprafata de vanzare, de 104.000 metri patrati, urmata de Real, cu 80.000, si de Carrefour, cu

61.000. Planurile Kaufland pe termen mediu prevad deschiderea a circa 50 de unitati, in

principal in orasele mici si mijlocii.

Anul trecut, compania a initiat un proiect in parteneriat cu Banca Europeana de Reconstructie

si Dezvoltare (BERD), care presupune investitii de 300 milioane de euro, pe termen lung, in

Romania. Kaufland a intrat pe piata romaneasca in 13 octombrie 2005, cand a deschis un

magazin in zona Bucur-Obor din Bucuresti. Reteaua Kaufland asigura in prezent 5.800 locuri

de munca in cele 30 de magazine pe care le opereaza. Pe plan international, retailerul german

are peste 800 de magazine, in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si in

Romania. Grupul Lidl&Schwarz are peste 166.000 de angajati si a avut in 2005 o cifra de

afaceri de peste 44 miliarde euro.

Piata de comert cu bunuri de larg consum din Romania este estimata anul acesta la 40

miliarde euro, in crestere cu 17% fata de 2006, conform companiei de consultanta Deloitte

Romania. Comertul cu produse alimentare a atins anul trecut nivelul de 14,7 miliarde euro.

Potrivit jucatorilor din piata, 29% din vanzarile de bunuri alimentare din Romania au fost

facute anul trecut prin intermediul retelelor organizate de comert, iar pentru acest an

estimarile situeaza ponderea la 33%.

In cadrul acestui segment de comert, principalul canal de distributie au fost retelele

cash&carry, cu o pondere de 45,2% din vanzari, pe locul doi au fost hipermarketurile, cu

23,5%, iar pe trei, supermarketurile, cu 18,1%, potrivit unui studiu Planet Retail.

Procentajul vanzarilor prin lanturile de comert modern este inca mic, piata fiind dominata de

afacerile de familie, chioscuri, piete si tonete. Conform aceluiasi studiu, vanzarile realizate

prin lanturile de magazine ar putea depasi 50% din totalul vanzarilor din Romania in 2010. In

Polonia, unde ascensiunea super si hipermarketurilor a inceput mai devreme, 45% din

vanzarile de bunuri de larg consum se realizau prin astfel de retele inca din 2002.

2. Analiza şi evaluarea operaţiunilor logistice

2.1 Procesul de cumpărare

14

http://www.standard.ro/detalii/berd.html


Sistemele logistice se dedică concilierii distanţelor spaţiale şi temporale între

alcătuirea şi luarea în considerare a performanţelor întreprinderii.

Obiectivele legate de împărţirea fizică a mărfii pot fi desemnate simplist prin

următoarea paradigmă.Un sistem logistic are:

- produsul potrivit

- în cantitatea potrivită

- la locul potrivit

- la timpul potrivit

- cu calitatea potrivită

Toate acestea pentru a pune la dispoziţie costuri logistice minimale.

În ziua de astăzi majoritatea companiilor încearcă să scurteze durata ciclului comandă -

achitare, adică timpul scurs între primirea comenzii şi achitarea mărfii livrate. Acest ciclu de

operaţiuni cuprinde numeroase etape: transmiterea comenzii de către reprezentantul de

vânzare, înregistrarea comenzii şi verificarea solvabilităţii clientului, planificarea stocurilor şi

a producţiei, expedierea comenzii şi a facturilor şi încasarea contravalorii comenzii.

Activitatea logistică începe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Agenţii de

vânzări preiau comenzile de la clienţi, pe care apoi le dau operatoarei firmei care le introduce

în calculator şi întocmeşte facturile pentru fiecare comandă în parte.

În etapa următoare operatoarea trimite informaţiile referitoare la comanda către cei ce

au nevoie de ele. Depozitele vor primi instrucţiuni legate de ambalarea şi expedierea

mărfurilor solicitate. Atunci când se constată o lipsă a produselor din stoc, acestea vor fi

resolicitate. Mărfurile expediate vor fi însoţite de documente de transport şi de factură.

Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor şi de

întocmire a documentelor, Kaufland utilizează un sistem computerizat de înregistrare a

comenzilor. Astfel, comanda către furnizor se face pe baza comenzii optime făcute de

calculator. Calculatorul face această comandă în urma analizei vânzărilor pe fiecare produs în

parte din ultimele 3 luni şi estimează un stoc optim necesar pentru următoarea perioadă

stabilită, de regulă de 25 zile.

Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul Kaufland incerca sa

negocieze cele mai bune contracte la furnizori.

După primirea comenzii Kaufland are dreptul la o inspecţie adiţională a calităţii mărfii,

iar în cazul în care descoperă defecte sau nereguli are dreptul să returneze comanda, iar

furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia.

Marfa poate fi achizitionata din alte þãri, nu numai din România.

15


Faptul cã se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteazã de fapt,

este doar o problemã de timp: marfa vine cu o zi sau douã mai târziu.

In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:

- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; -

dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in

depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta

cale economii la cheltuielile cu transportul final;

- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit

efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la comparator,

frecvent si in cantitati mici.

In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea unui

depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor

de transport.

2.2 Analiza activitaţilor de transport

Transportul mărfurilor reprezintă una dintre activitaţile esenţiale ale distributiei fizice,

considerată cea mai importantă componentă a mixului logistic, ea deţinand, de obicei, în ţarile

dezvoltate, aproape jumătate din costurile aferente tuturor activitatilor logistice.

Printre cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mărfurilor pot fi

menţionate: alegerea modalitaţii de transport, alegerea rutelor de transport şi programarea

operativă a vehiculelor pentru transportul mărfurilor.

În expediarea mărfurilor către depozite, distribuitori şi clienti, firmele pot alege cinci

modalitaţi de transport: pe şosea, pe calea ferată, pe apă, pe calea aerului sau prin conducte.

Marketerii trebuie să se ocupe de deciziile privind modalităţile de trasport alese, deoarece sunt

lucruri care influenţează stabilirea preţurilor, performanţa în materie de livrare la timp şi

starea în care ajung mărfurile la destinaţie, iar toate acestea influenţează satisfacţia clientului.

Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate şi

igienizate.

Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însoţit de documentele de certificare a calităţii, întocmite

conform dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt cărate în cutii de carton, înscripţionate

cu sigla producătorului.

16


Ca şi activitate logistică, transportul este una dintre componentele majore. Această

mişcare presupune şi respectarea câtorva condiţii, pentru a asigura satisfacerea cerinţelor

clienţilor şi profilul firmei.

Marfa transportată trebuie însoţită cu documentele necesare completate în totalitate.

Notele de livrare, facturile sau alte documente însoţitoare trebuie să conţina: identificarea,

numărul produselor, greutatea totală şi separată a fiecărui produs, numărul comenzii firmei,

numărul pachetelor, tipul pachetelor, punctul de destinaţie sau locaţia depozitului.

Marfa este adusa in containere din China în portul Constanþa, inainte, se aprovizionau prin

portul Hamburg.

Acum, transportul se face direct spre Constanta, pentru cã este mai rapid si mai ieftin

pentru hypermarket. Din China, se importa numeroase produse din mase plastice, din lemn,

electronice si electrocasnice, jucãrii, tinând cont de raportul calitate – pret, putem spune cã

sunt produse bune.

Kaufland pe langa masinile din dotare cu care isi transporta marfa, ei lucreaza foarte mult cu

distribuitori si chiar posta (curier) care livreaza marfa in hypermarketuri, in asa fel incat,

fiecare furnizor livreaza marfa in hypermarket si asteapta pana se face receptia in asa fel incat

totul sa fie in ordine din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor.

Pachetul de transport reprezinta o unitate de incarcatura care include mai multe marfuri, sau

marfuri de acelasi fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de impachetat universale sau speciale.

Transportul marfurilor pachetizate asigura cresterea productivitatii muncii in operatiunile de

incarcare-descarcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a timpului de

imobilizare a mijloacelor de transport sub operatiuni de incarcare – descarcare, utilizarea mai

eficienta a capacitatii mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor mijloacelor de

transport; imbunatatirea conditiilor de pastrare a integritatii marfurilor; reducerea primelor de

asigurare pe parcursul transportului s.a.

De multe ori transporturile pachetizate se dovedesc mai eficiente decat cele containerizate

intrucat necesita un volum de investitii mai mic (pachetele se formeaza si se manipuleaza cu

mijloace tehnice universale), termenele de recuperare a investitiilor sunt mai mici, iar

investitia specifica este mult mai mica. Pachetizarea prezinta si alte avantaje: ea se preteaza la

o gama larga de marfuri: bauturi, conserve, marfuri industriale de larg consum, cherestea s.a.

Eficienta pachetizarii creste substantial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe palete in

scopul manipularii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizatia Internationala de

Standardizare (I.S.O.) recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000 mm;

17


1000 x 1200 mm. De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de cateva ori

mai mare daca pachetele se formeaza la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lantului de

transport. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie sa dispuna de mijloacele tehnice necesare

impachetarii marfurilor.

Elementele pe care trebuie să le conţină CMR:

numele şi adresa expeditorului;

locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură;

numele şi adresa transportatorului;

locul şi data primirii mărfii pentru transport;

locul prevăzut pentru eliberarea mărfii;

numele şi adresa destinatarului;

denumirea mărfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscută – pentru mărfurile

periculoase;

numărul coletelor, marcajele;

cantitatea;

instrucţiuni privind formalităţile vamale;

menţiunea că transportul este supus regimului stabilit prin CMR;

termenul de efectuare;

valoarea declarată a mărfii;

instrucţiunile expeditorului cu privire la conservare şi manipulare;

documentele privitoare la răspunderea transportatorului cu privire la răcirea mf

menţiunea expresă de interzicere a transbordării mărfii.

Factorii care influenţează preţul:

Pentru transporturile interne există tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu

există tarife publicate – se formează în funcţie de cerere şi ofertă.

distanţa de transport;

tipul de autocamion folosit;

specificul şoselelor;

felul mărfii;

posibilitatea folosirii camionului şi în cursa de retur;

nivelul de preţ al combustibilului în ţările de parcurs;

garantarea sau nu a duratei transportului;

18


nivelul taxelor / posibilitatea de a beneficia de autorizaţii de transport cu scutire de

plată a taxelor de drumuri;

autorizaţiile de transport;

sezon şi climă.

2.3 Evaluarea procesului de stocare

Nivelul stocurilor influenţează, de asemenea, satisfacţia clientului. Problema de bază

constă în găsirea unei cai de mijloc, cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici prea mici.

În luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie să pună în balanţă costurile

necesare menţinerii unor stocuri mai mari cu vânzările şi cu profiturile care vor rezulta din

aceste stocuri.

În sistemul logistic al firmei, depozitarea mărfurilor include un ansamblu de activităţi

de susţinere, care ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire a clienţilor.

În cadrul firmei organizarea depozitului este orientată spre piaţă întrucât se urmăreşte

în principal reducerea costurilor de livrare şi o livrare promptă către clienţi. Alegerea acestui

mod de organizare a depozitului a avut la bază şi aspecte precum: caracterul cererii pentru

produse, modul de evoluţie al cererii viitoare, costurile de transport şi depozitare, gradul de

dezvoltare al infrastructurii.

O altă problemă importantă privind depozitarea mărfurilor o constituie asigurarea

condiţiilor de depozitare. Acestea sunt determinate de specificul produselor, ele necesitând o

umiditate scăzută şi o temperatură de minim 5 grade celsius.

Aranjarea mărfurilor pe paleţi se face în funcţie de natura lor, forma geometrică şi

rezistenţa mecanică la stivuirea ambalajelor. Astfel produsele alimentare vor fi depozitate

separat de produsele nealimentare. Stivuirea mărfurilor pe paleţi se face pe un singur rând

pentru a nu se îngreuna manipularea mărfurilor.

Depozitul dispune şi de lăzi frigorifice pentru produsele ce au nevoie a fi păstrate la

temperaturi scăzute.

Stocurile determină nivelul serviciului logistic oferit clienţilor şi continuarea

desfăşurării propriei activităţi.

Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor şi de

întocmire a documentelor, utilizează un sistem computerizat de înregistrare a comenzilor.

Astfel, comanda către furnizor se face pe baza comenzii optime făcute de calculator.

Calculatorul face această comandă în urma analizei vânzărilor pe fiecare produs în parte din

19


ultimele 3 luni şi estimează un stoc optim necesar pentru următoarea perioadă stabilită, de

regulă de 25 zile.

Pentru controlul stocurilor compania foloseşte metoda JIT, al cărei scop este

menţinerea cantităţii necesare de material în locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a

realiza cantitatea potrivită de produse.

Principalele caracteristici ale acestei metode sunt următoarele:

- Relaţii strânse cu un număr mic de furnizori şi transportatori

- Utilizarea în comun a informaţiilor de către clienţi şi furnizori

- Frecvenţa mare a cumpărării şi transportului unor cantităţi mici, ceea ce conduce la niveluri

minime ale stocurilor

- Înlăturarea incertitudinii în canalul de aprovizionare/livrare, ori de câte ori este posibil

- Obiectivele privind calitatea înaltă.

Firma de asemenea îşi planifică sosirea mărfurilor la timp astfel încât să se reducă la

minim operaţiunile de manipulare şi stoc rămas.

2.4 Depozitarea marfurilor

Un element important al investitiei Kaufland in Romania il reprezinta depozitul central

Kaufland, inaugurat miercuri, 7 decembrie 2005, pe DN 72, Ploiesti-Targoviste, la km 8, in

Parcul Industrial Ploiesti, pe un teren de 200.000 metri patrati. Suprafata construita in prima

etapa este de 10.000 metri patrati, din care suprafata utila, 9.750 metri patrati, volumul total

construit fiind de 158.400 metri cubi.

Depozitul dispune de circa 400 de locuri de parcare pentru autoturisme si pentru camioane,

amplasate pe o suprafata de 21.000 metri patrati.

Pentru aprovizionarea cu marfa sunt prevazute deocamdata 30 de rampe de incarcare.

In total sunt depozitate in momentul de fata aproximativ 1.400 de articole food si non-food.

Cum un punct deosebit de atractie in magazinele Kaufland este departamentul de legume si

fructe, si in depozit este prevazut un spatiu special de depozitare pentru circa 100 de feluri de

legume si fructe. Acestea sunt pastrate la o temperatura optima de 8 - 12 grade Celsius, pe o

suprafata de aproximativ 1.200 metri patrati.

În sistemul logistic al firmei, depozitarea mărfurilor include un ansamblu de activităţi

de susţinere, care ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire a clienţilor.

20

http://firme.wall-street.ro/informatii/1/Kaufland.html


Depozitul, în cel mai simplu sens al cuvântului, este un spaţiu de păstrare. Depozitul, în

literatura de specialitate, este definit ca un loc special destinat pentru adăpostirea mărfurilor în

condiţii optime.

Pentru pastrarea salatei, exista o incapere separata de 200 metri patrati, racita la o

temperatura de 2 - 4 grade Celsius, pentru a asigura prospetimea produselor. Si bananele au o

incapere separata de depozitare, de 200 metri patrati in care este asigurata o temperatura de 14

-16 grade Celsius.

Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si vestiare in suprafata totala de 200

metri patrati. In momentul de fata isi desfasoara activitatea in depozit si in cadrul birourilor

aproximativ 50 de persoane.

In etapa finala, depozitul va avea o suprafata totala de 52.000 metri patrati, echivalentul a

zece terenuri de fotbal, urmand a fi deservit de aproximativ 300 de angajati.

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de

transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se

desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus,

exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si

inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata

cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare –

descarcare, depozitare etc.

Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea

constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si

durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte

considerente.

Verificarea condiţiilor de depozitare şi expunere la comercializare a produselor

alimentare

I. Nerespectarea temperaturilor de depozitare şi expunere impuse de producători:

1.1.Depozitarea şi expunerea spre comercializare a produselor alimentare la temperaturi mai

mari decât cele impuse de producători prin etichetare, cu efectul deteriorării calităţii

alimentelor;

1.2. Neasigurarea condiţiilor de depozitare şi expunere a produselor alimentare prin lipsa

şi/sau funcţionarea defectuoasă a dispozitivelor frigorifice sau neurmărirea modului de

funcţionare a acestora.

21


II. Comercializarea de produse alimentare ce prezentau caracteristici organoleptice

neconforme cu cele impuse prin acte normative sau declarate de producători determinate, în

principal, de condiţiile improprii de depozitare şi expunere.

III. Comercializarea de produselor alimentare în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a

datei limită de consum stabilite de producători.

IV. Produse alimentare comercializate care nu ofereau consumatorilor informaţiile obligatorii,

care să permită alegerea sortimentului dorit.

Deşi există o comunicare între firmă şi clienţi, aceasta ar putea fi îmbunătăţită prin

implementarea unor noi soluţii.

Informatizarea lucrărilor de contabilitate constituie o activitate complexă, care

presupune îmbinarea strânsă a cunoaşterii economice de specialitate cu cele privind

programarea şi utilizarea calculatoarelor electronice

Iată câteva propuneri în vederea creşterii eficacităţii firmei:

creşterea nivelului de pregătire profesională a utilizare a PC-urilor;

reducerea la minim a înregistrărilor eronate a datelor, propagarea erorilor;

mãrirea numãrului de şoferi pentru zonele unde au mai multe contacte

incheiate.

2.5 Organizarea activitatilor logistice la nivelul firmei

22


LOGISTICA

RETAIL: Kaufland a inceput constructia unui centru logistic in care investeste 40 de

milioane de euro

Avalansa investitiilor din retail are o noua „poteca“: centrele logistice pentru care se

cheltuiesc zeci si zeci de milioane de euro. Efort care are un tel clar: pretul mai mic al

produselor la raft, care-i totuna cu arma de baza in batalia contra competitiei.

Aproape toti marii retaileri par a se fi trezit din somn. Centrul logistic e la ordinea zilei in

planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale. Cine n-are deja se gandeste tot mai

serios ca un centru logistic i-ar fi de ajutor.

Dar ce este un centru logistic? Pentru un retailer, centrul logistic este, de fapt, o inima care

asigura „alimentarea“ magazinelor la timp, cu o cantitate exacta de marfa, de calitate

controlata. Reteaua de hypermarketuri Kaufland, detinuta de grupul german Schwartz, a ales o

alta strategie: isi face centrul logistic inainte chiar de a deschide primul magazin. Constructia

depozitului a inceput deja, iar investitia este evaluata la 40 de milioane de euro.

De fapt, logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine

Kaufland, germanii urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Cehia sau Polonia, un ritm

foarte rapid si agresiv de dezvoltare.

23

DIRECTOR GENERAL

DEPARTAMENT TEHNIC

DEPARTAMENT PERSONAL

DEPARTAMENT ADMINISTRATIV

DEPARTAMENT CERCETARE

DEPARTAMENT APROVIZIONARE

DEPARTAMENT LOGISTIC

DEPARTAMENT MARKETING

DEPARTAMENT PRODUCTIE

PLANIFICAREA PRODUCTIEI

DISTRIBUTIE DEPOZIT PRODUSE

DEPOZIT MATERII PRIME

TRANSPORTACHIZITII


Kaufland are in acest moment in constructie mai multe magazine in Bucuresti si in tara,

planurile germanilor vizand deschiderea a 10 hipermarketuri pe an. Extinderea din Romania

are loc in paralel cu cea din Bulgaria, unde grupul german a demarat activitatile tot prin

constructia unui centru logistic in sudul tarii.

Apoi, un astfel de depozit gestioneaza stocurile de marfa de la toti furnizorii, centralizeaza si

coordoneaza intreaga logistica. Mai mult, la depozit sunt pregatite cantitatile exacte care apoi

sunt livrate catre fiecare magazin. Tot prin intermediul depozitului se reduce riscul

pierderilor. De exemplu, marfurile nevandute dintr-un magazin pot fi trimise catre un altul

apartinand aceleiasi retele.

Dar poate cel mai important avantaj este cel al pretului, pentru ca negocierea se face pentru

cantitati mari de marfuri, pentru care se pot face discounturi. „Preturile mai bune se regasesc

la raft“, explica Exel.

Livrarile spre magazinele se vor face numai cu flota proprie de camioane, care vor fi sigilate

pe timpul transportului, astfel incat incarcatura finala sa fie complet controlata. O alta functie

a depozitelor este aceea de a colecta si sorta deseurile (hartie, plastic, carton) rezultate de la

magazine. Ulterior, deseurile sunt presate si trimise la reciclare. Dar de ce a luat amploare

tocmai acum moda centrelor logistice?

Fenomenul este direct legat de explozia investitiilor in retail. Mai precis, daca retaileri par a-si

fi finalizat planurile de expansiune, altii sunt in plina dezvoltare sau abia isi iau elan.

Deci loc de dezvoltare este suficient. Iar comertul modern cere si „unelte“ moderne. „La

moda“, acum, sunt centrele logistice.

CONCLUZII

24


Conceptul de distributie are de depăşit diferenţa de spaţiu şi de timp dintre producţia şi

consumul de bunuri. De fapt, logistica este orientată spre a pune de acord spaţiul şi timpul ce

separă producţia de consum, prin transport şi depozitare. Pe lângă aceste două funcţii, se mai

adaugă realizarea comenzilor şi livrarea acestora.

Circuitele de distribuţie prezintă anumite trăsături definitorii, valabile pentru

întreaga lume a mărfurilor care formează obiectul tranzacţiilor comerciale, cât şi o serie de

caracteristici prin care se particularizează circuitul fiecărei categorii de produse. Acest

fenomen a determinat specialiştii să abordeze distinct circuitele de distribuţie pentru bunurile

de consum individual, circuitele de distribuţie pentru produse de utilizare productivă,

circuitele de distribuţie pentru produse agricole şi circuitele de distribuţie pentru servicii.

Pentru orientarea activităţii de distribuţie a mărfurilor dintr-o anumită ţară este

absolut necesar să se cunoască în permanenţă, pe lângă conceptele de bază privind procesul de

distribuţie, şi modul în care evoluează sistemele de distribuţie din diverse ţări ale lumii.

Aceasta, pentru a se putea alinia respectivul proces la preocupările de modernizare a

distribuţiei din diverse zone ale globului, cât şi pentru a asigura o integrare funcţională a

acestuia în circuitul mondial de valori.

În acest sens, analizele efectuate au scos în evidenţă faptul că economia

contemporană, prin complexitatea fenomenelor pe care le generează, face ca metodele de

distribuţie si implicit logistica să evolueze permanent. Asistăm astfel, în mod continuu, la

apariţia unor noi forme de vânzare şi la conturarea unor noi sisteme de distribuţie.

In cazul de fata, se poate observa intentia firmei de distributie de a se alinia la noile

norme in ceea ce priveste logistica marfurilor. Mai precis firma urmãreşte respectarea unor

anumite criterii: costurile transporturilor, durata acestora, elasticitatea si flexibilitatea

varientlor de transport, conditii moderne de transport si livrare, toate acestea avand loc sub

emblema caliatii pe care firma o promite.

Pentru imbunatatirea permanenta a sortimentatiei în magazine exista cartonase pe care

clientii nostrii pot scrie ce anume le lipseste din sortiment, ce produse le plac sau nu, ce si-ar

dori sa gaseasca la noi. Aceste informatii sunt prelucrate de departamentul Marketing Clienti

si sunt transmise departamentului de achizitii pentru a încerca introducerea de noi produse în

sortimentul Kaufland.

Kaufland estimeaza vanzari de 500 milioane euro in urmatorii cinci ani.

Kaufland Romania doreste ca in urmatorii cinci ani sa devina lider pe piata

hipermarketurilor, cu o cota situata intre 15% si 20% si estimeaza ca va avea vanzari de

jumatate de miliard de euro, a declarat directorul filialei romanesti a companiei germane,

25


Gunter Grieb. "Speram ca in urmatorii cinci ani sa deschidem 50 de magazine si sa avem

vanzari de 500 de milioane de euro", a declarat Grieb.

El a afirmat ca principalele obstacole pe care le-a intalnit in Romania au fost

reglementarile excesive si schimbarea frecventa a legislatiei.

"De asemenea este destul de dificil sa gasim oamenii potriviti, iar atunci cand ii gasim, sa

reusim sa-i pastram. Inca nu avem cunostinte suficiente despre consumatorul roman: cum ii

place sa faca cumparaturi, care este comportamentul sau si de aceea trebuie sa investim in

aceasta directie", a precizat Grieb.

Directorul Kaufland Romania a oferit si o descriere a principalilor competitori ai Kaufland:

"Metro a oprit pentru moment investitiile, Billa se dezvolta lent, Selgros va continua sa

investeasca, dar principalii jucatori sunt Carrefour si foarte probabil Auchan".

Kaufland a intrat pe piata din Romania in anul 2005 si pana in prezent a deschis 12 magazine

si un centru logistic in Ploiesti, cu un numar total de 3.000 de angajati.

Divizia Kaufland face parte din concernul german Lidl&Schwarz Co&KG. Grupul

Lidl&Schwarz are peste 166.000 de angajati in intreaga Europa si este specializat in vanzarea

bunurilor de larg consum la preturi reduse, inregistrand anul trecut o cifra de afaceri de peste

40 de miliarde de euro.

Concernul Kaufland are peste 730 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia,

Croatia si Romania. In luna martie a anului 2010, Kaufland a deschis si primul sau magazin in

Bulgaria.

Divizia Kaufland face parte din concernul Lidl & Schwarz Co&KG, cu peste 200.000 de

angajati in intreaga Europa. Concernul Kaufland detine peste 800 de magazine in Germania,

Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si Romania.

Kaufland Romania a creat pana in momentul actual aproximativ 5.650 de noi locuri de

munca, la sediul central, in cele douazecisinoua de magazine deschise pana acum, precum si

la sediul logistic situat in Parcul Industrial Ploiesti. Pana in prezent, investitia totala in

Romania a ajuns la aproximativ 338 de milioane de Euro.

Kaufland se ghideaza dupa principiul 'totul sub acelasi acoperis', oferind produse variate,

care acopera necesarul zilnic al clientului. Produsele sunt marca proprie, cum ar fi K-Classic,

Best Farm, Vitastar, Vitae D’oro, Grande, Sun Gold, Stilla etc., oferite de producatorii

regionali, precum si produse de marca.

BIBLIOGRAFIE

26


1. Nicolescu, O. - “Fundamentele managementului organizaţiei” Bucureşti, 2001,

Ed. Tribuna economică, pag.60

2. Ziarul Capital si Revista Financiar

3. www. kaufland romania.ro

27

Kaufland Mk

Documents

Transcript of Kaufland Mk